Top

Loviri si alte violente

Sentinţa penală nr.60/4.02.2010

Deliberând asupra cauzei penale de faţă, constată următoarele :

Prin rechizitoriul nr.l920/P/25.08.2009 al Parchetului de pe lângă Judecătoria M., inculpatul I. I. a fost trimis în judecată, în stare de libertate, pentru săvârşirea infracţiunii de loviri sau alte violenţe, prevăzută de art.180 alin.2 C.Pen., constând în aceea că în ziua de 15.06.2009 ar fi lovit partea vătămată C. T., cauzându-i leziuni corporale ce au necesitat 12-13 zile îngrijiri medicale, cu spitalizare.

Situaţia de fapt expusă în actul de sesizare a instanţei a rezultat din materialul probator administrat în cursul urmăririi penale.

Astfel, din declaraţiile celor audiaţi a reieşit faptul că, în data de 15.06.2009, înjurai orei 16.00, inculpatul se afla într-un bar din satul Cotumba, unde consumase o cantitate mare de alcool. Pe fondul consumului de alcool, inculpatul i-a adresat părţii vătămate, aflate de asemenea în acel bar, mai multe reproşuri, încercând să o provoace. Partea vătămată nu s-a lăsat însă provocată şi a plecat din bar, însă inculpatul a urmărit-o şi, în stradă, i-a aplicat părţii vătămate mai multe lovituri cu pumnii şi cu picioarele. în urma loviturilor primite, partea vătămată a suferit un traumatism cranio-facial obiectivat prin cicatrice şi contuzii dentare 21-22, cu mobilitate de grad III, aceste leziuni necesitând pentru vindecare 12-13 zile de îngrijiri medicale, cu spitalizare.

Partea vătămată C. T. s-a constituit parte civilă în prezenta cauză cu suma de 600 lei, reprezentând daune- morale, SPITALUL ORĂŞENESC „I. L.” C. s-a constituit parte civilă cu suma de 1153.85 lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare cu partea vătămată, iar SERVICIUL DE AMBULANŢĂ B. nu s-a constituit parte civilă în prezenta cauză.

Inculpatul, deşi a fost legal citat, nu s-a prezentat decât o singură dată în faţa instanţei, iar la termenul respectiv inculpatul şi partea vătămată au solicitat amânarea judecării cauzei în vederea împăcării părţilor.

Analizând actele şî lucrările dosarului, instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:

în data de 15.06.2009, inculpatul se afla într-un bar din satul Cotumba unde consuma băuturi alcoolice.

La un moment dat în bar a intrat şi partea vătămată. La vederea părţii vătămate, inculpatul, aflat în stare avansată de ebrietate, a început să îi reproşeze acesteia faptul că are o relaţie amoroasă cu o doamnă din sat.

Partea vătămată i-a răspuns inculpatului că nu îl priveşte viaţa sa amoroasă după care a părăsit barul respectiv.

Inculpat, nemulţumit fiind de atitudinea părţii vătămate, a plecat în urma acesteia pentru a-i cere socoteală.

In momentul în care a ajuns din urmă partea vătămată, inculpatul i-a aplicat acesteia o lovitură cu pumnul în zona gurii, iar în urma loviturii partea vătămată a căzut la pământ.

După ce a văzut că partea vătămată a rămas căzută la pământ, inculpatul s-a întors în bar.

In urma loviturii primite partea vătămată a suferit un traumatism cranio-facial obiectivat prin cicatrice după plagă contuză şi contuzii dentare 21-22, cu mobilitate de grad III, aceste leziuni necesitând pentru vindecare 12-13 zile de îngrijiri medicale (fila 4 DUP), partea vătămată fiind şi internată la SPITALUL ORĂŞENESC „I. L.” C. în perioada 15-19.06.2009 (filele 80-87).

Aceste aspecte rezultă atât din declaraţia părţii vătămate (fila 39), cât şi din declaraţia martorei B. V., aceasta fiind vânzătoarea din barul respectiv, persoană care a auzit reproşurile inculpatului la adresa părţii vătămate şi a observat momentul în care inculpatul a plecat în urmărirea părţi vătămate (fila 71), precum şi a martorului A. F., persoana care 1-a văzut pe inculpat în momentul în care a lovit partea vătămată şi a lăsat-o căzută la pământ.

Din declaraţia martorului C. T. reiese faptul că partea vătămată a fost adusă acasă după incident plină de sânge în zona gurii (fila 72).

De asemenea, inculpatul a declarat în faţa instanţei că în data respectivă era într-o stare avansată de ebrietate şi că, într-adevăr, a avut o discuţie în contradictoriu cu partea vătămată, însă nu îşi mai aminteşte dacă a şi lovit partea vătămată cu această ocazie, dar nu exclude această posibilitate (fila 38).

Astfel, din probele administrate în cauză rezultă dincolo de orice îndoială rezonabilă că inculpatul a lovit partea vătămată, cauzându-i vătămări ce au necesitat zile de îngrijiri medicale.

In drept, instanţa constată că, fapta inculpatului I. I. care, în data de 15.06.2009 a lovit-o pe partea vătămată C. T., cauzându-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare un număr de 11-12 zile de îngrijiri medicale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de lovire sau alte violenţe, prevăzută de art.180 alin.2 C.Pen.

Astfel, sub aspectul laturii obiective, conţinutul infracţiunii s-a realizat prin acţiunea de lovire a părţii vătămate, această acţiune cauzând vătămarea persoanei prin producerea unui traumatism cranio-facial obiectivat prin cicatrice după plagă contuză şi contuzii dentare 21-22, cu mobilitate de grad III, aceste

leziuni necesitând pentru vindecare 11-12 zile de îngrijiri medicale, cu spitalizare.

Sub aspectul laturii subiective, instanţa reţine că inculpatul a săvârşit infracţiunea cu intenţie directă, prevăzând că prin acţiunea sa va cauza vătămarea persoanei şi urmărind acest rezultat.

La individualizarea pedepsei instanţa va ţine cont şi de faptul că inculpatul a lovit o persoană în vârstă de 75 de ani, iar după ce a lovit-o a lăsat-o căzută la pământ, plină de sânge, fără să îi pese de ce se va întâmpla în continuare cu victima agresiunii sale.

în aceste condiţii, instanţa îi va aplica inculpatului o pedeapsă de 8 (opt) luni închisoare pentru infracţiunea de lovire sau alte violenţe reţinută în sarcina sa.

Având în vedere faptul că săvârşirea unor infracţiuni contra persoanei îl fac nedemn pe inculpat să fie ales într-o autoritate publică sau într-o funcţie electivă publică, precum şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, instanţa va aplica inculpatului pe lângă pedeapsa cu închisoarea şi pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 lit.a teza a Ii-a şi lit.b C.Pen., în condiţiile prevăzute de art.71 C.Pen.

Instanţa apreciază că scopul pedepsei aplicate poate fi atins şi fără executarea efectivă, motiv pentru care, în temeiul art.81 C.Pen. va suspenda condiţionat executarea pedepsei aplicată prin prezenta sentinţă pe durata unui termen de încercare de 2 (doi) ani şi 8 (opt) luni, stabilit conform art.82 C.Pen., iar în baza art.71 alin.5 C.Pen. va suspenda executarea pedepselor accesorii aplicate prin prezenta sentinţă pe durata termenului de încercare.

în baza art.359 alin.l C.Proc.Pen. va atrage atenţia inculpatului asupra prevederilor art.83 C.Pen. privind revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei în cazul săvârşirii unei noi infracţiuni în termenul de încercare.

Potrivit art.346 alin.l C.Proc.Pen. raportat la art.14 C.Proc.Pen., în caz de condamnare instanţa se pronunţă prin aceeaşi sentinţă şi asupra acţiunii civile.

în privinţa părţii civile C. T., instanţa reţine următoarele aspecte.

Partea vătămată C. T. s-a constituit parte civilă în prezenta cauză cu suma de 800 lei, reprezentând daune materiale, însă în cursul procesului şi-a precizat acţiunea civilă, solicitând suma de 600 lei, cu titlu de daune morale.

Conform art.998 C.Civ., acela care a cauzat altuia un prejudiciu este obligat a-1 repara.

Rezultă astfel că, pentru a fi angajată răspunderea civilă delictuală trebuie să existe un fapt ilicit, să existe un prejudiciu, între faptul ilicit şi prejudiciu să existe raport de cauzalitate şi, nu în ultimul rând, să existe vinovăţia celui care a cauzat prejudiciul.

Daunele morale constau în atingerea adusă valorilor care definesc personalitatea umană, valori care se referă la existenţa fizică a omului, sănătatea

4-

şi integritatea corporală, la cinste, demnitate, onoare, prestigiu profesional şi alte valori similare.

Din această perspectivă, prin acţiunea inculpatului de lovire a părţii civile, în mod cert, s-a adus atingere integrităţii fizice a acesteia şi i s-a creat de asemenea o stare de teamă, iar durerile fizice şi suferinţele psihice provocate de atare lovituri pot şi trebuie să fie compensate prin acordarea unor despăgubiri.

Deşi este real că stabilirea cuantumului despăgubirilor echivalente unui prejudiciu nepatrimonial include o doză de aproximare, instanţa trebuie să aibă în vedere o serie de criterii cum ar fi consecinţele negative suferite de cel în cauză pe plan fizic şi psihic, importanţa valorilor morale lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori şi intensitatea cu care au fost percepute consecinţele vătămării.

în aceste condiţii, raportat la circumstanţele prezentei cauze – numărul de zile de îngrijiri medicale, faptul că inculpatul a lovit o persoană în vârstă de 75 de ani, iar după ce a lovit-o a lăsat-o căzută la pământ, plină de sânge, fără să îi pese de ce se va întâmpla în continuare cu victima agresiunii sale – instanţa apreciază că suma de 600 lei reprezintă o reparaţie justă, motiv pentru care va admite acţiunea civilă a părţii civile C. T. şi va obliga inculpatul I. I. la plata către partea civilă C. T, a sumei de 600 lei.

In ceea ce priveşte partea civilă SPITALUL ORĂŞENESC „I. L.” C, instanţa constată că, potrivit documentelor justificative depuse de această parte civilă la dosarul cauzei (filele 80-87), în urma loviturii primite de partea vătămată de la inculpat, i-au fost acordate părţii vătămate îngrijiri medicale, costul aferent acestor îngrijiri cifrându-se la suma de 1153.85 lei.

Potrivit art.313 alin.l din Legea nr.95/2006, persoanele care prin faptele lor aduc daune sănătăţii altei persoane răspund potrivit legii şi au obligaţia să repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale reprezentând cheltuielile efective ocazionate de asistenţa medicală acordată.

Având în vedere aceste aspecte instanţa va admite acţiunea civilă formulată de partea civilă şi va obliga

inculpatul I. I. la plata sumei de 1153.85 lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare aferente îngrijirilor medicale acordate părţii vătămate C. T..

în ceea ce priveşte SERVICIUL DE AMBULANŢĂ B., instanţa va lua act că nu s-a constituit parte civilă în prezenta cauză (fila 36).

în baza art.191 alin.l C.Proc.Pen. instanţa va obliga inculpatul 1.1. la plata către stat a sumei de 400 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.

Etichete:

Loviri si alte violente

SENTINŢA PENALĂ NR. 508 Şedinţa publică de la 18 nov. 2008

Prin Rechizitoriul nr. …. al Parchetului de pe lângă Judecătoria Moineşti s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpatului VG cercetat în stare de libertate pentru săvârşirea infracţiunii de lovire şi alte violenţe prev. de art. 180 alin. 2 Cp, constând în aceea că la data de 16.04.2008 a lovit-o cu mâinile şi cu picioarele pe partea vătămată BV, cauzându-i acesteia leziuni corporale vindecabile într-un număr de 14 – 15 zile de îngrijiri medicale.

Prin acelaşi rechizitoriu s-a dispus neînceperea urmăririi penale pentru aceeaşi faptă prev. de art. 180 alin. 2 Cp faţă de numiţii VA şi VV.

în faza de urmărire penală au fost administrate următoarele probe: plângerea prealabilă a părţii vătămate (fila 5), declaraţiile părţii vătămate (filele 7,8), certificatul medico-legal nr. 215/A1/18.04.2008 al CML Oneşti (fila 6), declaraţia martorului PC (filele 10-11), declaraţia martorului ÎV (fila 12), declaraţiile învinuitului VG (filele 19, 20), declaraţie de învinuit VV (fila 14), declaraţie de învinuit VA (fila 16).

In faza de cercetare judecătorească, în şedinţa publică din data de 21.10.2008 au fost audiaţi sub prestare de jurământ martorul PC, declaraţia acestuia fiind consemnată şi ataşată la dosarul cauzei la fila 24 şi martorul ÎV, declaraţia acestuia fiind consemnată şi ataşată la dosarul cauzei la fila 25. La termenul de astăzi instanţa a audiat sub prestare de jurământ martorii din oficiu VA şi VV, declaraţiile acestora consemnate aflându-se ataşate la dosarul cauzei.

Inculpatul nu a fost audiat în cursul cercetării judecătoreşti întrucât deşi legal citat acesta nu s-a prezentat la niciunul din termenele de judecată.

Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa reţine următoarea situaţie

de fapt:

In seara zilei de 16.04.2008 partea vătămată împreună cu martorii PC şi ÎV s-au deplasat cu autoturismul părţii vătămate în cartierul Lapoş din oraşul Dărmăneşti, unde s-au oprit la barul aparţinând lui Coman Costel pentru a consuma diverse băuturi, aşa cum reiese din declaraţiile martorilor PC (filele 10-11 dup, fila 24 dosar instanţă) şi ÎV (fila 12 dup, fila 25 dosar instanţă) coroborat cu declaraţiile părţii vătămate (filele 7-8 dup). în jurul orei 22.30 partea vătămată a ieşit din bar indreptându-se către maşină, moment în care a fost lovită de inculpat cu palmele, pumnii şi cu picioarele în diverse zone ale corpului, situaţia de fapt reţinută rezultând din coroborarea declaraţiei părţii

vătămate (filele 7-8 dup) cu declaraţiile martorilor IV şi PC precum şi cu declaraţia de recunoaştere parţială a învinuitului (fila 20 dup).

în urma loviturilor primite partea vătămată a suferit multiple plăgi contuze, escoriaţii şi hematoame la nivelul capului, mâinilor şi picioarelor, ce au avut nevoie pentru vindecare de 14 – 15 zile de îngrijiri medicale aşa cum rezultă din certificatul medico – legal nr. 215/A1/18.04.2008 al CML Oneşti aflat la fila 6 din dosarul de urmărire penală.

Instanţa nu poate reţine declaraţia învinuitului care susţine că a lovit-o pe partea vătămată doar cu palma peste faţă, declaraţia sa fiind contrazisă de multiplele leziuni suferite de partea vătămată aşa cum rezultă din certificatul medico-legal precum şi din declaraţiile martorului IV (fila 25 dosar instanţă) care susţine că după incident a văzut-o pe partea vătămată cu un ochi umflat şi plină de sânge pe faţă şi haine. De asemenea instanţa nu poate reţine nici declaraţia părţii vătămate că a fost lovită de inculpat cu o bâtă, această declaraţie nefiind confirmată de nici un alt mijloc de probă administrat în cauză.

Instanţa urmează de asemenea să înlăture declaraţiile date în cursul judecăţii de martorii VA (fila 46) şi VV (fila 45), fraţii inculpatului, ca nesincere întrucât au declarat că nu au văzut incidentul deşi în cursul urmăririi penale declaraseră că l-au văzut pe inculpat când i-a aplicat lovituri cu palma peste faţă părţii vătămate, situaţie confirmată chiar de către inculpat care în declaraţia dată în faţa organelor de urmărire penală a susţinut că fraţii săi se aflau la o distanţă de 5 metri de locul incidentului.

în consecinţă, reţinând vinovăţia inculpatului în săvârşirea faptei, instanţa urinează să-1 condamne pe inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de lovire şi alte violenţe prev. de art. 180 alin. 2 Cp.

Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infracţiunii îl reprezintă fapta inculpatului care a lovit partea vătămată cu pumnii şi picioarele, provocându-i leziuni pentru a căror vindecare a avut nevoie de 14-15 zile de îngrijiri medicale, între fapta ilicită şi rezultatul periculos existând o legătură de cauzalitate ce rezultă din modalitatea de săvârşire a faptei.

Sub aspectul laturii subiective fapta a fost săvârşită cu forma de vinovăţie a intenţiei directe, inculpatul prevăzând rezultatul faptei sale şi urmărind producerea lui prin săvârşirea faptei. Forma de vinovăţie rezultă din coroborarea declaraţiilor inculpatului care a recunoscut fapta şi a susţinut că a lovit-o pe partea vătămată ca să o pedepsească ca urmare a unui conflict anterior.

Având în vedere vinovăţia dovedită a inculpatului instanţa urmează să-1 condamne Ia o pedeapsă cu amenda. La individualizarea pedepsei instanţa urmează să aibă în vedere dispoziţiile art. 72 Cp, respectiv gradul de pericol social scăzut al faptei, limitele de pedeapsă, respectiv închisoare de la 3 luni la 2 ani sau amendă, persoana inculpatului, acesta neavând antecedente penale conform fişei de cazier judiciar de la fila 40 din dosar dar şi atitudinea parţial sinceră a inculpatului pe parcursul urmării penale, şi să-i aplice o pedeapsă cu

amendă penală în cuantum de 1.000 de lei considerându-se că în acest fel scopul pedepsei prev. de art. 52 Cp poate fi mai bine atins.

De asemenea, având în vedere dispoziţiile art. 631 C.pen., instanţa urmează să atragă atenţia inculpatului că dacă se sustrage cu rea credinţă de la executarea amenzii instanţa poate înlocui această pedeapsă cu pedeapsa închisorii.

Sub aspectul laturii civile instanţa constată că la termenul de judecată din data de 7.10.2008 procuratorul părţii vătămate a declarat că partea vătămată se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 2.000 de euro, reprezentând daune materiale, respectiv contravaloarea medicamentelor şi îngrijirilor medicale necesare pentru vindecare părţii vătămate. In baza art. 998 – 999 C.civ pentru a fi întrunite condiţiile răspunderii civile delictuale este necesar a se face dovada existenţei unei faptei ilicite, a unui prejudiciu, a raportului de cauzalitate între faptă şi prejudiciu precum şi a vinovăţiei făptuitorului. Deşi în cauză s-a făcut dovada faptei ilicite a inculpatului şi a vinovăţiei acestuia, partea vătămată nu a flcut dovada prejudiciului, respectiv a cheltuielilor făcute pentru vindecarea rănilor provocate de inculpat părţii vătămate. In consecinţă, în baza art. 14 şi art. 346 C.pr.pen. raportat la art. 998-999 C.civ. instanţa urmează să respingă acţiunea civilă formulată de partea civilă, ca neîntemeiată.

In baza art. 191 alin. 1 C.pr.pen. instanţa va obliga inculpatul la plata sumei de 250 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

PENTRU ACEASTA

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

In baza art. 180 alin. 2 Cp. condamnă pe inculpatul VG, fiul lui …, născut la 07.03.1974, în oraşul …, judeţul Bacău, domicilat în oraşul … judeţul Bacău, cetăţean român, CNP …, studii 10 clase, stagiu militar satisfăcut, fără ocupaţie, necăsătorit, fără copii, fără antecedente penale, la o pedeapsă cu amendă penală în cuantum de 1.000 de lei pentru săvârşirea infracţiunii de lovire sau alte violenţe, proces penal pornit la plângerea prealabilă a părţii vătămate BV, domiciliat în oraşul …., str. …, nr. .., judeţul Bacău.

Face aplicarea art. 631 C.pen.

în baza art. 14 şi art. 346 C.pr.pen. raportat la art. 998-999 C.civ. respinge acţiunea civilă formulată de partea civilă BV, ca neîntemeiată.

în baza art. 191 alin. 1 C.pr.pen. obligă inculpatul la plata sumei de 250 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Cu drept de recurs în 10 zile de la pronunţare pentru procuror şi partea civilă, şi de la comunicare pentru inculpat.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 18.11.2008.

PREŞEDINTE GREFIER

Etichete: