404 www.juspedia.ro | Law article directory
Top

Partaj bunuri comune. Componenta masa. Imobil platit in parte in timpul casatoriei, achitat ulterior de sotie. Dreptul rezultat din plata anticipata a creditului este egal cu dreptul de creanta. Practica dupa 1989.

Lichidarea creditului imobiliar de catre apelanta pârâta prin plata ratelor ramase de achitat, la data de 30.05.2007, în valoare de 4.150 lei nu este de natura sa îi confere acesteia o cota de contributie majorata pe ansamblul comunitatii de bunuri si nici nu justifica includerea în masa de partaj doar a cotei de 45% din valoarea de circulatie a locuintei, corespunzatoare ratelor achitate de soti în timpul casatoriei, ci impune numai recunoasterea unui drept de creanta corespunzator valorii reactualizate a sumei platite pentru achitarea integrala a datoriei comune, contractata pentru plata pretului imobilului.

Prin cererea înregistrata pe rolul Judecatoriei Tulcea sub nr. 2550/327/2007, reclamantul H.G.V. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta B.V., sa se dispuna partajarea bunurilor dobândite de acestia în timpul casatoriei.

Prin sentinta civila nr. 3106/19.11.2008, Judecatoria Tulcea a admis, în parte, atât cererea principala formulata de reclamantul pârât H.G.V., în contradictoriu cu pârâta reclamanta B.V., astfel cum a fost precizata si cererea reconventionala formulata de pârâta reclamanta B.V., în contradictoriu cu reclamantul pârât H.G.V., astfel cum a fost precizata, având ca obiect partaj bunuri comune.

Instanta a constatat ca partile au dobândit în timpul casatoriei, cu o cota de contributie de câte 50% fiecare, urmatoarele bunuri:

– un imobil-apartament format din doua camere si dependinte, situat în Tulcea, strada P. nr. 55, judetul Tulcea, având o valoare de circulatie de 207.991,523 lei, potrivit raportului de expertiza imobiliara întocmit de catre expert M.R.;

– un imobil-garaj în constructie, situat în Tulcea, strada P., între blocurile A 10, C 8 si A 9, având o valoare de circulatie de 12.672,954 lei, potrivit aceluiasi raport de expertiza;

– un autovehicul marca Opel Vectra, cu numar de omologare ACPE1A2C15105x2/1996, cu o valoare de circulatie de 1.200 lei, potrivit raportului de expertiza tehnica auto, întocmit de catre expert T.G.;

– un autovehicul marca Dacia 1310 L, cu numar de omologare ACDA121711A9608/1196, cu o valoare de circulatie de 4.500 lei, potrivit aceluiasi raport de expertiza.

S-a constatat total valoare masa partajabila: 237.164,477 lei.

Totodata, s-a dispus iesirea din indiviziune a partilor si s-a atribuit pârâtei reclamante B.V., în proprietate exclusiva imobilul-apartament cu doua camere si dependinte situat în Tulcea, strada P. nr. 55, judetul Tulcea, si autovehiculul marca Dacia, descris anterior, total valoare bunuri atribuite pârâtei reclamante B.V. fiind 212.491,523 lei.

Au fost atribuite reclamantului pârât H.G.V. în proprietate exclusiva urmatoarele bunuri: garaj situat în Tulcea, strada P., între blocurile A 10, C 8 si A 9 si autovehiculul marca Opel Vectra, descris anterior, total valoare bunuri atribuite reclamantului pârât H.G.V. fiind 24.672,954 lei.

Totodata, a fost obligata pârâta reclamanta B.V. la plata catre reclamantul pârât H.G.V. a sumei de 93.909,285 lei, cu titlu de sulta pentru egalizarea loturilor.

A fost respinsa, ca nefondata, cererea pârâtei reclamante de obligare a reclamantului pârât la plata contravalorii îmbunatatirilor aduse imobilului-apartament si a contravalorii ratelor achitate exclusiv de catre pârâta reclamanta.

Prima instanta a compensat cheltuielile de judecata si a obligat pârâta reclamanta B.V. la plata sumei de 6.685 lei catre reclamantul pârât H.G.V., reprezentând cheltuieli de judecata necompensate.

Pentru a adopta aceasta solutie, prima instanta a retinut ca atât cererea principala cât si cererea reconventionala, având ca obiect partaj bunuri comune, astfel cum au fost precizate, sunt întemeiate în parte.

S-a retinut în ceea ce priveste compunerea masei partajabile ca nu constituie o problema litigioasa în prezenta cauza, ambele parti fiind de acord cu privire la bunurile pe care le-au dobândit în timpul casatoriei, din înscrisurile depuse la dosar rezultând ca partile au achizitionat pe parcursul casatoriei un imobil- apartament cu doua camere si dependinte situat în Tulcea, strada P. nr. 55, un imobil-garaj în constructie situat în Tulcea, strada P., între blocurile A 10, C 8 si A 9, un autovehicul marca Opel Vectra si un autovehicul marca Dacia 1310 L.

Relativ la valoarea de circulatie a acestor bunuri, din expertiza tehnica imobiliara a rezultat ca pentru imobilul-apartament aceasta este de 207.991,523 lei, iar pentru garaj valoarea de circulatie este de 12.672,954 lei, iar valoarea autovehiculelor este de 12.000 lei – autovehiculul Opel Vectra si de 4.500 lei autovehiculul Dacia 1310 L, valoarea totala a masei partajabile fiind deci de 237.164,477 lei.

În ceea ce priveste obiectiunile pe care pârâta reclamanta le-a formulat, prin intermediul avocatului ales la cele doua expertize întocmite în cauza, acestea au fost respinse de catre instanta, întrucât expertii au raspuns, în opinia acesteia complet la obiectiunile fixate, iar valorile de circulatie stabilite de catre acestia sunt sensibil apropiate de valoarea de circulatie a bunurilor cu aceleasi caracteristici, existente pe piata.

Referitor la cota de contributie la dobândirea acestor bunuri, desi ambele parti au pretins ca au avut o cota de contributie de 70%, instanta de fond a constatat, din coroborarea înscrisurilor depuse la dosar cu declaratiile martorilor audiati în cauza si cu raspunsurile la interogatorii, ca prezumtia relativa conform careia contributia sotilor este egala la dobândirea bunurilor comune nu a fost înlaturata.

În ceea ce priveste faptul ca pârâta reclamanta ar fi achitat singura o parte din ratele împrumutului contractat pentru cumpararea apartamentului, acesta este confirmat de înscrisurile depuse la dosar, însa doar pentru suma de 4.150 lei, aceasta fiind suma pe care pârâta reclamanta a achitat-o dupa momentul desfacerii casatoriei.

Relativ la cererea pârâtei reclamante de obligare a reclamantului pârât la plata contravalorii îmbunatatirilor aduse apartamentului si a contravalorii ratelor achitate exclusiv de catre pârâta, dupa desfacerea casatoriei, instanta de fond a apreciat ca aceasta este neîntemeiata atât timp cât apartamentul a fost atribuit pârâtei reclamante, operând deci confuziunea.

Împotriva aceste sentinte, în termen legal, a formulat apel pârâta B.V., criticând-o ca fiind netemeinica si nelegala.

A aratat apelanta ca solicita completarea probatoriului în conformitate cu art. 295 (2) Cod procedura civila si efectuarea unei noi expertize tehnice imobiliare care sa stabileasca valoarea de piata, de la momentul judecatii, apartamentului situat în Tulcea, strada P. nr. 55.

Considera ca valoarea de piata a apartamentului a fost retinuta în mod exagerat si partinitor de catre expert M.R. la suma de 207.991,5 lei invocând cu totul alte limite ale coeficientilor de individualizare decât cei stabiliti în buletinul documentar „Expertiza Tehnica nr. 103/01.2007 fara a avea în vedere realitatea pietei imobiliare.

Prin decizia civila nr. 69/30.04.2010 Tribunalul Tulcea a admis apelul declarat de apelanta B.V. si a schimbat în parte sentinta apelata numai în ceea ce priveste valoarea apartamentului cu 2 camere, valoarea masei partajabile, valoarea loturilor atribuite partilor si valoarea sultei.

A constatat ca valoarea imobilului situat în Tulcea, strada P. nr. 55, ce trebuie inclusa în masa de partaj este de 76.275 lei. S-a constatat ca valoarea masei partajabile este de 105.448 lei, iar valoarea lotului atribuit pârâtei B.V. este de 80.775 lei.

A fost obligata pârâta B.V. sa plateasca reclamantului pârât H.G.V. suma de 28.051 lei cu titlu de sulta.

Au fost compensate în parte cheltuielile de judecata efectuate în apel si a fost obligata pârâta B.V., catre intimatul H.G.V., la plata sumei de 845 lei, reprezentând cheltuieli de judecata.

Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta de apel a retinut, în esenta, ca desi este corect punctul de vedere al instantei de fond referitor la neretinerea unei cote de contributie mai mari pentru apelanta B.V., care a achitat diferenta de pret a apartamentului dupa desfacerea casatoriei, pentru stabilirea valorii de circulatie a apartamentului ce trebuia inclusa în masa partajabila, trebuiau avute în vedere platile facute de soti în timpul casatoriei, iar procentul obtinut se aplica la valoarea actualizata a locuintei.

Conform acestui algoritm si în raport de concluziile expertizei contabile efectuate în apel, s-a retinut ca partile au achitat în timpul casatoriei numai o cota de 45% din pretul locuintei, cota ce reprezinta 76.275 lei din valoarea de circulatie a imobilului, determinata conform expertizei L.G.V.

Suma de 4.125 lei achitata de apelanta dupa divort, în contul creditului restant la imobil a fost în mod corect exclusa din masa de partaj, întrucât imobilul a fost atribuit în natura pârâtei, iar nu celuilalt sot.

Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recursul reclamantul H.G.V., care a criticat-o pentru nelegalitate conform art. 304 pct. 6, 7, 8 si 9 Cod procedura civila sub urmatoarele aspecte:

1. Desi încheierea de admitere în principiu pronuntata la data de 8 iulie 2008 nu a fost atacata cu apel odata cu sentinta Judecatoriei Tulcea, instanta de apel, încalcând autoritatea de lucru judecat a încheierii interlocutorii, a procedat în apelul pârâtei la modificarea acestei încheieri.

Sustine recurentul ca prin încheierea de admitere în principiu s-au stabilit cotele de contributie ale partilor (50% pentru fiecare) si faptul ca pârâta are un drept de creanta în valoare de 4.150 lei reprezentând valoarea ratelor la imobil achitate din datoria comuna dupa divort, iar aceasta încheiere nu a fost contestata de pârâta. Apelul a vizat numai hotarârea de fond, iar în aceasta situatie nu se putea realiza o modificare a componentei masei bunurilor comune, hotarârea de apel fiind pronuntata cu încalcarea art. 268 alin. (3) Cod procedura civila coroborat cu art. 6738 Cod procedura civila.

2. Instanta de apel a pronuntat hotarârea recurata cu încalcarea dispozitiilor art. 1170 Cod civil. Partile au recunoscut ca dupa divort au convenit sa achite cele 3 credite contractate în timpul casatoriei în cota de 1/2, fiecare. Astfel, pârâta s-a obligat sa plateasca diferenta de credit la imobil, în timp ce reclamantul si-a asumat obligatia de a lichida celelalte doua credite pentru bunuri mobile, contractate în timpul casatoriei. Trecând peste recunoasterea partilor si respectiv întelegerea acestora privind modalitatea de stingere a datoriilor comune instanta de apel a inclus în masa de partaj numai cota de 45% din valoarea de circulatie a locuintei corespunzatoare avansului si ratelor achitate în timpul casatoriei, diferenta de 55% corespunzatoare ratelor de 4.125 lei platite de pârâta dupa divort, fiind apreciata ca bunul propriu al pârâtei, contrar dispozitiilor art. 6739 Cod procedura civila.

3. Instanta de apel a stabilit în mod gresit natura drepturilor si obligatiilor asumate de parti prin contractul de vânzare-cumparare al imobilului si prin contractul de împrumut facut cu ocazia cumpararii acestuia.

Contractul de împrumut naste în sarcina partilor obligatia personala de plata a sumelor datorate lunar. Sumele achitate de pârâta pentru stingerea împrumutului datorat de ambele parti reprezinta o plata a unei datorii comune si nu poate determina excluderea din masa de partaj a cotei de 55% din valoarea de circulatie a locuintei.

4. Hotarârea Tribunalului Tulcea este nelegala raportat la dispozitiile contradictorii pe care le contine.

Desi a schimbat în parte sentinta apelata si a stabilit valoarea masei partajabile, instanta de apel nu s-a pronuntat asupra valorii lotului atribuit reclamantului pârât, situatie în care nu se poate realiza controlul calculelor realizate de instanta si modalitatea de stabilire a sultei datorata de apelanta pârâta reclamantului.

Analizând legalitatea hotarârii recurate în raport de criticile recurentului reclamant, curtea constata ca aceste critici sunt fondate în parte.

1. Se retine a fi nefondata critica ce vizeaza împrejurarea ca instanta de apel s-a pronuntat asupra a ceea ce nu s-a cerut, respectiv ca a cenzurat încheierea de admitere în principiu pronuntata la data de 8 iulie 2008, desi aceasta nu ar fi facut obiectul apelului.

Regula potrivit careia „împotriva încheierilor premergatoare nu se poate face apel decât odata cu fondul” este consacrata expres de art. 282 alin. (2) Cod procedura civila, aplicabila si în recurs, iar în cererile de împarteala judiciara si de art. 6738 Cod procedura civila, care împreuna cu celelalte texte ale capitolului respectiv, au ca scop iesirea din indiviziune a coindivizarilor.

Instanta de control judiciar are obligatia impusa de art. 129 Cod procedura civila, în calea de atac de a se pronunta asupra a ceea ce a fost investita, respectiv asupra criticilor formulate prin cererea declarativa de apel.

Faptul ca în cererea de apel nu s-a înscris alaturat numarului si datei sentintei si atacarea încheierii de admitere în principiu nu înlatura obligatia instantei de a examina toate criticile ce au ca obiect ceea ce s-a dispus prin încheiere, cât si prin sentinta.

A admite o alta solutie înseamna un formalism excesiv, instanta de control judiciar fiind legal investita prin expunerea si dezvoltarea motivelor de fapt si de drept în calea de atac.

În acest sens, în jurisprudenta C.E.D.O., a Curtii Constitutionale si a Înaltei Curti de Casatie si Justitie s-a statuat în mod constant ca libertatea legiuitorului de a stabili conditiile de exercitare a cailor de atac si procedura de judecata nu este absoluta. Limitele libertatii de reglementare sunt determinate de obligativitatea respectarii normelor si principiilor privind drepturile si libertatile fundamentale si a celorlalte principii consacrate prin Constitutie si prin actele juridice internationale la care România este parte. Conditionalitatile impuse nu trebuie sa aduca atingere substantei dreptului sau sa îl lipseasca de efectivitate.

Ori, în cauza, se retine ca apelanta pârâta B.V., desi nu a indicat în cererea de apel alaturi de numarul si data sentintei civile nr. 3106/19.11.2008 a Judecatoriei Tulcea si încheierea de admitere în principiu pronuntata la 8 iulie 2008, prin care s-au stabilit masa partajabila, cotele partilor la dobândirea bunurilor comune si dreptul de creanta al pârâtei reprezentând contravaloarea ratelor creditului bancar achitate dupa divort, a inclus în declaratia sa de apel si critici referitoare la compunerea masei de partaj si respectiv la calificarea dreptului sau rezultat din plata unei parti a creditului imobiliar dupa divort, sustinând ca în masa de partaj se impunea a fi inclusa numai o cota din valoarea de circulatie a imobilului, corespunzatoare avansului si ratelor achitate de soti în timpul casatoriei.

În raport de aceste critici, în mod judicios, cu respectarea dispozitiilor art. 129 Cod procedura civila, instanta de apel s-a pronuntat asupra legalitatii si temeiniciei hotarârii de fond si a încheierilor premergatoare, prin care s-au dezlegat problemele de drept ce au facut obiectul criticilor apelantei.

Încheierile premergatoare, în sensul art. 282 alin. (2) Cod procedura civila, sunt atât cele preparatorii, cât si cele interlocutorii, categorie în care este inclusa si încheierea de admitere în principiu.

Declararea caii de atac împotriva hotarârii declanseaza controlul judiciar si asupra masurilor dispuse prin „încheierile premergatoare”, cu respectarea limitelor efectului devolutiv al apelului; dreptul la apel trebuie sa fie efectiv si nu îngradit prin conditiile de forma pe care trebuie sa le îndeplineasca cererea de recurs.

În practica judiciara s-a retinut ca mentionarea numai a numarului dosarului, a datei la care s-a pronuntat hotarârea, a caii de atac gresite, neindicarea încheierii nu se sanctioneaza cu nulitatea „declaratiei de apel”, instanta având obligatia de a se pronunta asupra temeiniciei si a legalitatii hotarârii prin prisma criticilor formulate.

2. Criticile ce vizeaza compunerea masei partajabile si calificarea dreptului pârâtei rezultat din plata dupa divort a ratelor în contul creditului bancar contractat de soti pentru cumpararea locuintei se retin a fi fondate.

Potrivit dispozitiilor art. 30 din Codul familiei, bunurile dobândite în timpul casatoriei de oricare dintre soti sunt bunuri comune de la data achizitionarii lor, fara a deosebi între modurile de dobândire, cu exceptia celor primite prin acte cu titlu gratuit, care devin comune numai daca dispunatorul a prevazut expres sau neîndoielnic ca vor fi comune, precum si a bunurilor prevazute de art. 31 din Codul familiei, care sunt bunuri proprii ale fiecarui sot.

Calificarea unui bun al sotilor ca fiind comun sau propriu prezinta interes în relatiile dintre soti, deoarece în cazul actiunii de partaj a bunurilor comune, fiecare dintre soti are, în principiu, interesul sa dovedeasca faptul ca unele dintre bunuri sunt proprii si ca atare, nu fac obiectul împartelii.

În speta, imobilul în litigiu a fost dobândit de parti în timpul casatoriei prin contractul de vânzare-cumparare autentificat sub nr. 3017/28.11.1997 de B.N.P. „D.M. si L.U.”. Pentru plata imobilului situat în Tulcea, strada P., sotii au contractat în baza contractului de împrumut cu dobânda subventionata nr. 205/28.11.1997 un credit în suma de 7.500 lei, pe o perioada de 20 de ani, acest credit constituind o datorie comuna, conform dispozitiilor art. 32 lit. „b” din Codul familiei.

În raport de momentul în care bunul a intrat în patrimoniul comun al sotilor, acesta constituie proprietatea lor codevalmasa.

La încetarea starii de comunitate, împarteala se realizeaza prin unicitate de cote pentru fiecare codevalmas în raport cu contributia reala la dobândirea bunurilor luate în ansamblu, iar nu prin pluralitate de cote, adica prin diferentierea cotelor în raport cu anumite categorii de bunuri, astfel cota de contributie a fiecaruia la dobândirea bunurilor comune urmeaza a se stabili asupra întregii comunitati si nicidecum asupra fiecarui bun în parte.

Lichidarea creditului imobiliar de catre apelanta pârâta prin plata ratelor ramase de achitat, la data de 30.05.2007, în valoare de 4.150 lei nu este de natura sa îi confere acesteia o cota de contributie majorata pe ansamblul comunitatii de bunuri si nici nu justifica includerea în masa de partaj doar a cotei de 45% din valoarea de circulatie a locuintei, corespunzatoare ratelor achitate de soti în timpul casatoriei, ci impune numai recunoasterea unui drept de creanta corespunzator valorii reactualizate a sumei platite pentru achitarea integrala a datoriei comune, contractata pentru plata pretului imobilului.

Desi prin plata efectuata în contul datoriei comune – creditul bancar imobiliar, se creaza aparenta ca pârâta ar avea o contributie mai mare la dobândirea imobilelor supuse partajului, aceasta situatie nu poate fi retinuta, ea fiind în contradictie cu scopul urmarit de pârâta prin efectuarea acestei plati. Diferenta de credit de 4.150 lei, achitata de pârâta la data de 30.05.2007 – suma extrem de mica în raport cu valoarea de circulatie a imobilului – a fost achitata înainte de promovarea actiunii de partaj cu scopul vadit de a obtine o cota de contributie mai mare si de a-l prejudicia pe celalalt sot.

Pârâta si-a exercitat dreptul de a plati în avans creditul contractat de soti în anul 1997 pe o perioada de 20 de ani, în mod abuziv, urmarind sa realizeze un beneficiu injust si sa cauzeze fostului sot un prejudiciu, prin includerea în masa de partaj doar a unei cote din valoarea de circulatie a locuintei, corespunzatoare ratelor achitate în timpul casatoriei.

Libertatea contractuala a fost astfel deturnata de la scopul sau, ea a fost exercitata împotriva spiritului care a instituit-o, iar un asemenea scop impune o sanctiune energica, sanctiune specifica exercitarii cu rea credinta a unor drepturi.

Sistemul de calcul al valorii masei partajabile, însusit de instanta de apel, desi consacrat în jurisprudenta anterior anului 1989, nu poate fi însa aplicat si locuintelor dobândite de la stat prin cumparare, în baza legislatiei de dupa 1989 care a permis aceasta dobândire la preturi avantajoase, sub valoarea reala a constructiei.

Tinând cont ca pretul de cumparare al acestora este mult sub valoarea de circulatie, s-ar ajunge la situatia ca, de pilda, sotul care a platit o parte din pret prin contributie proprie, în timpul casatoriei sau imediat dupa desfacerea acesteia – cazul în speta – sa obtina printr-o suma modica, o cota mare din imobil si deci o valoare mult mai mare decât celalalt sot, desi contributia sa efectiva în comunitatea patrimoniala a fost nesemnificativa în raport de valoarea ce i-ar reveni. Practica judiciara nu a acceptat aceasta situatie si s-a orientat în sensul partajarii acestor locuinte luându-se în calcul valoarea de circulatie integrala, de dobândirea lor la un pret subventionat, ca masura de protectie sociala, trebuind sa profite toti contractantii si nu numai unii dintre ei. În aceste conditii, suma achitata numai de catre unul dintre soti sau ce a ramas de achitat, se considera o datorie comuna la plata careia trebuie sa contribuie si sotul celalalt, fiecare în raport de cota ce-i revine din ansamblul bunurilor comune.

Prin urmare, constatând ca la momentul realizarii partajului, imobilul fusese achitat în întregime, în mod gresit instanta de apel a concluzionat ca se impune a introduce în masa de partaj numai cota de 45% din valoarea imobilului, restul reprezentând bunul propriu al pârâtei, hotarârea instantei de apel fiind nelegala sub acest aspect.

Plata facuta de catre pârâta dupa divort, în scopul stingerii anticipate a creditului contractat de ambii soti pentru cumpararea locuintei îi confera pârâtei doar un drept de creanta împotriva fostului sot, corespunzator cotei de 1/2 din datoria comuna, achitata de catre pârâta din venituri proprii.

De altfel, se retine ca pârâta a recunoscut caracterul de datorie comuna a creditului imobiliar de 7.500 lei contractat de soti pentru plata pretului locuintei, alaturi de alte doua credite de nevoi personale contractate în timpul casatoriei, cât si faptul ca înainte de divort, sotii cu convenit ca cele 3 credite sa fie achitate în cote de 1/2 fiecare, aspect neavut în vedere de instanta de apel la calificarea dreptului pârâtei rezultat din achitarea anticipata a creditului imobiliar (fila 53 dosar Judecatoria Constanta, vol. I, interogatoriul pârâtei, întrebarea nr. 6).

Pentru considerentele expuse, se constata ca sunt întemeiate criticile recurentului ce vizeaza includerea în masa de partaj a imobilului situat în Tulcea, strada P. nr. 55, la valoarea de circulatie a acestuia, determinata la momentul partajului, cât si cu privire la calificarea dreptului pârâtei rezultat din plata creditului bancar, dupa divort, ca fiind un simplu drept de creanta.

3. Referitor la valoarea de circulatie a imobilului – locuinta – supusa partajului, curtea va avea în vedere valoarea stabilita prin expertiza imobiliara efectuata în apel de expertul L.G.V., respectiv suma de 169.500 lei, aceasta expertiza valorificând criteriul cerere/oferta pe piata imobiliara, dar si faptul ca dupa data efectuarii expertizei la instanta de fond, urmare a crizei economice, valoarea imobilelor a scazut, iar sotul caruia i se atribuie locuinta nu trebuie sa suporte singur consecinta scaderii pretului locuintelor.

În practica judiciara s-a statuat ca luarea în considerare a valorii bunurilor din momentul partajului, face ca diminuarea valorii prin uzura fizica sau morala sau din alte cauze independente de vointa partilor, ca si sporul de valoare dobândit de bunuri, în masura în care nu sunt rezultatul interventiei unuia dintre copartasi – sa se impute asupra drepturilor tuturor, ori dupa caz, sa profite tuturor, asigurându-se astfel, deplina egalitate a acestora (Tribunalul Suprem, sectia civila, decizia nr. 1474/1987, R.A.D. nr. 4/1988, pag. 67).

Pentru considerentele expuse, în baza art. 312 Cod procedura civila, se va admite recursul reclamantului H.G.V. si se vor modifica în parte decizia si sentinta recurate, astfel:

Constata ca valoarea apartamentului bun comun, ce va fi inclusa în masa partajabila este de 169.500 lei, iar valoarea masei de partaj este de 187.872,95 lei.

Constata ca valoarea bunurilor atribuite pârâtei este de 170.810 lei si obliga pârâta la plata unei sulte de 76.873,53 lei catre reclamant.

Lotul ce a fost atribuit reclamantului H.G.V. de instanta de fond ramâne neschimbat, sub aspectul compunerii si valorii lui.

Obliga reclamantul la plata sumei de 2.075 lei catre pârâta reprezentând 1/2 din 4.150 lei – dreptul de creanta rezultat din plata anticipata a creditului bancar efectuata de pârâta la data de 30.05.2007, suma ce urmeaza a fi reactualizata cu indicele de inflatie la data platii efective.

Vor fi mentinute celelalte dispozitii ale deciziei si ale sentintei cu privire la cotele de contributie ale sotilor, componenta loturilor, modalitatea de atribuire a loturilor.

În baza art. 274 Cod procedura civila, obliga intimata pârâta la 6.589 lei cheltuieli de judecata catre recurent (taxa timbru si onorariu avocat).

Lichidarea creditului imobiliar de catre apelanta pârâta prin plata ratelor ramase de achitat, la data de 30.05.2007, în valoare de 4.150 lei nu este de natura sa îi confere acesteia o cota de contributie majorata pe ansamblul comunitatii de bunuri si nici nu justifica includerea în masa de partaj doar a cotei de 45% din valoarea de circulatie a locuintei, corespunzatoare ratelor achitate de soti în timpul casatoriei, ci impune numai recunoasterea unui drept de creanta corespunzator valorii reactualizate a sumei platite pentru achitarea integrala a datoriei comune, contractata pentru plata pretului imobilului.

Prin cererea înregistrata pe rolul Judecatoriei Tulcea sub nr. 2550/327/2007, reclamantul H.G.V. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta B.V., sa se dispuna partajarea bunurilor dobândite de acestia în timpul casatoriei.

Prin sentinta civila nr. 3106/19.11.2008, Judecatoria Tulcea a admis, în parte, atât cererea principala formulata de reclamantul pârât H.G.V., în contradictoriu cu pârâta reclamanta B.V., astfel cum a fost precizata si cererea reconventionala formulata de pârâta reclamanta B.V., în contradictoriu cu reclamantul pârât H.G.V., astfel cum a fost precizata, având ca obiect partaj bunuri comune.

Instanta a constatat ca partile au dobândit în timpul casatoriei, cu o cota de contributie de câte 50% fiecare, urmatoarele bunuri:

– un imobil-apartament format din doua camere si dependinte, situat în Tulcea, strada P. nr. 55, judetul Tulcea, având o valoare de circulatie de 207.991,523 lei, potrivit raportului de expertiza imobiliara întocmit de catre expert M.R.;

– un imobil-garaj în constructie, situat în Tulcea, strada P., între blocurile A 10, C 8 si A 9, având o valoare de circulatie de 12.672,954 lei, potrivit aceluiasi raport de expertiza;

– un autovehicul marca Opel Vectra, cu numar de omologare ACPE1A2C15105x2/1996, cu o valoare de circulatie de 1.200 lei, potrivit raportului de expertiza tehnica auto, întocmit de catre expert T.G.;

– un autovehicul marca Dacia 1310 L, cu numar de omologare ACDA121711A9608/1196, cu o valoare de circulatie de 4.500 lei, potrivit aceluiasi raport de expertiza.

S-a constatat total valoare masa partajabila: 237.164,477 lei.

Totodata, s-a dispus iesirea din indiviziune a partilor si s-a atribuit pârâtei reclamante B.V., în proprietate exclusiva imobilul-apartament cu doua camere si dependinte situat în Tulcea, strada P. nr. 55, judetul Tulcea, si autovehiculul marca Dacia, descris anterior, total valoare bunuri atribuite pârâtei reclamante B.V. fiind 212.491,523 lei.

Au fost atribuite reclamantului pârât H.G.V. în proprietate exclusiva urmatoarele bunuri: garaj situat în Tulcea, strada P., între blocurile A 10, C 8 si A 9 si autovehiculul marca Opel Vectra, descris anterior, total valoare bunuri atribuite reclamantului pârât H.G.V. fiind 24.672,954 lei.

Totodata, a fost obligata pârâta reclamanta B.V. la plata catre reclamantul pârât H.G.V. a sumei de 93.909,285 lei, cu titlu de sulta pentru egalizarea loturilor.

A fost respinsa, ca nefondata, cererea pârâtei reclamante de obligare a reclamantului pârât la plata contravalorii îmbunatatirilor aduse imobilului-apartament si a contravalorii ratelor achitate exclusiv de catre pârâta reclamanta.

Prima instanta a compensat cheltuielile de judecata si a obligat pârâta reclamanta B.V. la plata sumei de 6.685 lei catre reclamantul pârât H.G.V., reprezentând cheltuieli de judecata necompensate.

Pentru a adopta aceasta solutie, prima instanta a retinut ca atât cererea principala cât si cererea reconventionala, având ca obiect partaj bunuri comune, astfel cum au fost precizate, sunt întemeiate în parte.

S-a retinut în ceea ce priveste compunerea masei partajabile ca nu constituie o problema litigioasa în prezenta cauza, ambele parti fiind de acord cu privire la bunurile pe care le-au dobândit în timpul casatoriei, din înscrisurile depuse la dosar rezultând ca partile au achizitionat pe parcursul casatoriei un imobil- apartament cu doua camere si dependinte situat în Tulcea, strada P. nr. 55, un imobil-garaj în constructie situat în Tulcea, strada P., între blocurile A 10, C 8 si A 9, un autovehicul marca Opel Vectra si un autovehicul marca Dacia 1310 L.

Relativ la valoarea de circulatie a acestor bunuri, din expertiza tehnica imobiliara a rezultat ca pentru imobilul-apartament aceasta este de 207.991,523 lei, iar pentru garaj valoarea de circulatie este de 12.672,954 lei, iar valoarea autovehiculelor este de 12.000 lei – autovehiculul Opel Vectra si de 4.500 lei autovehiculul Dacia 1310 L, valoarea totala a masei partajabile fiind deci de 237.164,477 lei.

În ceea ce priveste obiectiunile pe care pârâta reclamanta le-a formulat, prin intermediul avocatului ales la cele doua expertize întocmite în cauza, acestea au fost respinse de catre instanta, întrucât expertii au raspuns, în opinia acesteia complet la obiectiunile fixate, iar valorile de circulatie stabilite de catre acestia sunt sensibil apropiate de valoarea de circulatie a bunurilor cu aceleasi caracteristici, existente pe piata.

Referitor la cota de contributie la dobândirea acestor bunuri, desi ambele parti au pretins ca au avut o cota de contributie de 70%, instanta de fond a constatat, din coroborarea înscrisurilor depuse la dosar cu declaratiile martorilor audiati în cauza si cu raspunsurile la interogatorii, ca prezumtia relativa conform careia contributia sotilor este egala la dobândirea bunurilor comune nu a fost înlaturata.

În ceea ce priveste faptul ca pârâta reclamanta ar fi achitat singura o parte din ratele împrumutului contractat pentru cumpararea apartamentului, acesta este confirmat de înscrisurile depuse la dosar, însa doar pentru suma de 4.150 lei, aceasta fiind suma pe care pârâta reclamanta a achitat-o dupa momentul desfacerii casatoriei.

Relativ la cererea pârâtei reclamante de obligare a reclamantului pârât la plata contravalorii îmbunatatirilor aduse apartamentului si a contravalorii ratelor achitate exclusiv de catre pârâta, dupa desfacerea casatoriei, instanta de fond a apreciat ca aceasta este neîntemeiata atât timp cât apartamentul a fost atribuit pârâtei reclamante, operând deci confuziunea.

Împotriva aceste sentinte, în termen legal, a formulat apel pârâta B.V., criticând-o ca fiind netemeinica si nelegala.

A aratat apelanta ca solicita completarea probatoriului în conformitate cu art. 295 (2) Cod procedura civila si efectuarea unei noi expertize tehnice imobiliare care sa stabileasca valoarea de piata, de la momentul judecatii, apartamentului situat în Tulcea, strada P. nr. 55.

Considera ca valoarea de piata a apartamentului a fost retinuta în mod exagerat si partinitor de catre expert M.R. la suma de 207.991,5 lei invocând cu totul alte limite ale coeficientilor de individualizare decât cei stabiliti în buletinul documentar „Expertiza Tehnica nr. 103/01.2007 fara a avea în vedere realitatea pietei imobiliare.

Prin decizia civila nr. 69/30.04.2010 Tribunalul Tulcea a admis apelul declarat de apelanta B.V. si a schimbat în parte sentinta apelata numai în ceea ce priveste valoarea apartamentului cu 2 camere, valoarea masei partajabile, valoarea loturilor atribuite partilor si valoarea sultei.

A constatat ca valoarea imobilului situat în Tulcea, strada P. nr. 55, ce trebuie inclusa în masa de partaj este de 76.275 lei. S-a constatat ca valoarea masei partajabile este de 105.448 lei, iar valoarea lotului atribuit pârâtei B.V. este de 80.775 lei.

A fost obligata pârâta B.V. sa plateasca reclamantului pârât H.G.V. suma de 28.051 lei cu titlu de sulta.

Au fost compensate în parte cheltuielile de judecata efectuate în apel si a fost obligata pârâta B.V., catre intimatul H.G.V., la plata sumei de 845 lei, reprezentând cheltuieli de judecata.

Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta de apel a retinut, în esenta, ca desi este corect punctul de vedere al instantei de fond referitor la neretinerea unei cote de contributie mai mari pentru apelanta B.V., care a achitat diferenta de pret a apartamentului dupa desfacerea casatoriei, pentru stabilirea valorii de circulatie a apartamentului ce trebuia inclusa în masa partajabila, trebuiau avute în vedere platile facute de soti în timpul casatoriei, iar procentul obtinut se aplica la valoarea actualizata a locuintei.

Conform acestui algoritm si în raport de concluziile expertizei contabile efectuate în apel, s-a retinut ca partile au achitat în timpul casatoriei numai o cota de 45% din pretul locuintei, cota ce reprezinta 76.275 lei din valoarea de circulatie a imobilului, determinata conform expertizei L.G.V.

Suma de 4.125 lei achitata de apelanta dupa divort, în contul creditului restant la imobil a fost în mod corect exclusa din masa de partaj, întrucât imobilul a fost atribuit în natura pârâtei, iar nu celuilalt sot.

Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recursul reclamantul H.G.V., care a criticat-o pentru nelegalitate conform art. 304 pct. 6, 7, 8 si 9 Cod procedura civila sub urmatoarele aspecte:

1. Desi încheierea de admitere în principiu pronuntata la data de 8 iulie 2008 nu a fost atacata cu apel odata cu sentinta Judecatoriei Tulcea, instanta de apel, încalcând autoritatea de lucru judecat a încheierii interlocutorii, a procedat în apelul pârâtei la modificarea acestei încheieri.

Sustine recurentul ca prin încheierea de admitere în principiu s-au stabilit cotele de contributie ale partilor (50% pentru fiecare) si faptul ca pârâta are un drept de creanta în valoare de 4.150 lei reprezentând valoarea ratelor la imobil achitate din datoria comuna dupa divort, iar aceasta încheiere nu a fost contestata de pârâta. Apelul a vizat numai hotarârea de fond, iar în aceasta situatie nu se putea realiza o modificare a componentei masei bunurilor comune, hotarârea de apel fiind pronuntata cu încalcarea art. 268 alin. (3) Cod procedura civila coroborat cu art. 6738 Cod procedura civila.

2. Instanta de apel a pronuntat hotarârea recurata cu încalcarea dispozitiilor art. 1170 Cod civil. Partile au recunoscut ca dupa divort au convenit sa achite cele 3 credite contractate în timpul casatoriei în cota de 1/2, fiecare. Astfel, pârâta s-a obligat sa plateasca diferenta de credit la imobil, în timp ce reclamantul si-a asumat obligatia de a lichida celelalte doua credite pentru bunuri mobile, contractate în timpul casatoriei. Trecând peste recunoasterea partilor si respectiv întelegerea acestora privind modalitatea de stingere a datoriilor comune instanta de apel a inclus în masa de partaj numai cota de 45% din valoarea de circulatie a locuintei corespunzatoare avansului si ratelor achitate în timpul casatoriei, diferenta de 55% corespunzatoare ratelor de 4.125 lei platite de pârâta dupa divort, fiind apreciata ca bunul propriu al pârâtei, contrar dispozitiilor art. 6739 Cod procedura civila.

3. Instanta de apel a stabilit în mod gresit natura drepturilor si obligatiilor asumate de parti prin contractul de vânzare-cumparare al imobilului si prin contractul de împrumut facut cu ocazia cumpararii acestuia.

Contractul de împrumut naste în sarcina partilor obligatia personala de plata a sumelor datorate lunar. Sumele achitate de pârâta pentru stingerea împrumutului datorat de ambele parti reprezinta o plata a unei datorii comune si nu poate determina excluderea din masa de partaj a cotei de 55% din valoarea de circulatie a locuintei.

4. Hotarârea Tribunalului Tulcea este nelegala raportat la dispozitiile contradictorii pe care le contine.

Desi a schimbat în parte sentinta apelata si a stabilit valoarea masei partajabile, instanta de apel nu s-a pronuntat asupra valorii lotului atribuit reclamantului pârât, situatie în care nu se poate realiza controlul calculelor realizate de instanta si modalitatea de stabilire a sultei datorata de apelanta pârâta reclamantului.

Analizând legalitatea hotarârii recurate în raport de criticile recurentului reclamant, curtea constata ca aceste critici sunt fondate în parte.

1. Se retine a fi nefondata critica ce vizeaza împrejurarea ca instanta de apel s-a pronuntat asupra a ceea ce nu s-a cerut, respectiv ca a cenzurat încheierea de admitere în principiu pronuntata la data de 8 iulie 2008, desi aceasta nu ar fi facut obiectul apelului.

Regula potrivit careia „împotriva încheierilor premergatoare nu se poate face apel decât odata cu fondul” este consacrata expres de art. 282 alin. (2) Cod procedura civila, aplicabila si în recurs, iar în cererile de împarteala judiciara si de art. 6738 Cod procedura civila, care împreuna cu celelalte texte ale capitolului respectiv, au ca scop iesirea din indiviziune a coindivizarilor.

Instanta de control judiciar are obligatia impusa de art. 129 Cod procedura civila, în calea de atac de a se pronunta asupra a ceea ce a fost investita, respectiv asupra criticilor formulate prin cererea declarativa de apel.

Faptul ca în cererea de apel nu s-a înscris alaturat numarului si datei sentintei si atacarea încheierii de admitere în principiu nu înlatura obligatia instantei de a examina toate criticile ce au ca obiect ceea ce s-a dispus prin încheiere, cât si prin sentinta.

A admite o alta solutie înseamna un formalism excesiv, instanta de control judiciar fiind legal investita prin expunerea si dezvoltarea motivelor de fapt si de drept în calea de atac.

În acest sens, în jurisprudenta C.E.D.O., a Curtii Constitutionale si a Înaltei Curti de Casatie si Justitie s-a statuat în mod constant ca libertatea legiuitorului de a stabili conditiile de exercitare a cailor de atac si procedura de judecata nu este absoluta. Limitele libertatii de reglementare sunt determinate de obligativitatea respectarii normelor si principiilor privind drepturile si libertatile fundamentale si a celorlalte principii consacrate prin Constitutie si prin actele juridice internationale la care România este parte. Conditionalitatile impuse nu trebuie sa aduca atingere substantei dreptului sau sa îl lipseasca de efectivitate.

Ori, în cauza, se retine ca apelanta pârâta B.V., desi nu a indicat în cererea de apel alaturi de numarul si data sentintei civile nr. 3106/19.11.2008 a Judecatoriei Tulcea si încheierea de admitere în principiu pronuntata la 8 iulie 2008, prin care s-au stabilit masa partajabila, cotele partilor la dobândirea bunurilor comune si dreptul de creanta al pârâtei reprezentând contravaloarea ratelor creditului bancar achitate dupa divort, a inclus în declaratia sa de apel si critici referitoare la compunerea masei de partaj si respectiv la calificarea dreptului sau rezultat din plata unei parti a creditului imobiliar dupa divort, sustinând ca în masa de partaj se impunea a fi inclusa numai o cota din valoarea de circulatie a imobilului, corespunzatoare avansului si ratelor achitate de soti în timpul casatoriei.

În raport de aceste critici, în mod judicios, cu respectarea dispozitiilor art. 129 Cod procedura civila, instanta de apel s-a pronuntat asupra legalitatii si temeiniciei hotarârii de fond si a încheierilor premergatoare, prin care s-au dezlegat problemele de drept ce au facut obiectul criticilor apelantei.

Încheierile premergatoare, în sensul art. 282 alin. (2) Cod procedura civila, sunt atât cele preparatorii, cât si cele interlocutorii, categorie în care este inclusa si încheierea de admitere în principiu.

Declararea caii de atac împotriva hotarârii declanseaza controlul judiciar si asupra masurilor dispuse prin „încheierile premergatoare”, cu respectarea limitelor efectului devolutiv al apelului; dreptul la apel trebuie sa fie efectiv si nu îngradit prin conditiile de forma pe care trebuie sa le îndeplineasca cererea de recurs.

În practica judiciara s-a retinut ca mentionarea numai a numarului dosarului, a datei la care s-a pronuntat hotarârea, a caii de atac gresite, neindicarea încheierii nu se sanctioneaza cu nulitatea „declaratiei de apel”, instanta având obligatia de a se pronunta asupra temeiniciei si a legalitatii hotarârii prin prisma criticilor formulate.

2. Criticile ce vizeaza compunerea masei partajabile si calificarea dreptului pârâtei rezultat din plata dupa divort a ratelor în contul creditului bancar contractat de soti pentru cumpararea locuintei se retin a fi fondate.

Potrivit dispozitiilor art. 30 din Codul familiei, bunurile dobândite în timpul casatoriei de oricare dintre soti sunt bunuri comune de la data achizitionarii lor, fara a deosebi între modurile de dobândire, cu exceptia celor primite prin acte cu titlu gratuit, care devin comune numai daca dispunatorul a prevazut expres sau neîndoielnic ca vor fi comune, precum si a bunurilor prevazute de art. 31 din Codul familiei, care sunt bunuri proprii ale fiecarui sot.

Calificarea unui bun al sotilor ca fiind comun sau propriu prezinta interes în relatiile dintre soti, deoarece în cazul actiunii de partaj a bunurilor comune, fiecare dintre soti are, în principiu, interesul sa dovedeasca faptul ca unele dintre bunuri sunt proprii si ca atare, nu fac obiectul împartelii.

În speta, imobilul în litigiu a fost dobândit de parti în timpul casatoriei prin contractul de vânzare-cumparare autentificat sub nr. 3017/28.11.1997 de B.N.P. „D.M. si L.U.”. Pentru plata imobilului situat în Tulcea, strada P., sotii au contractat în baza contractului de împrumut cu dobânda subventionata nr. 205/28.11.1997 un credit în suma de 7.500 lei, pe o perioada de 20 de ani, acest credit constituind o datorie comuna, conform dispozitiilor art. 32 lit. „b” din Codul familiei.

În raport de momentul în care bunul a intrat în patrimoniul comun al sotilor, acesta constituie proprietatea lor codevalmasa.

La încetarea starii de comunitate, împarteala se realizeaza prin unicitate de cote pentru fiecare codevalmas în raport cu contributia reala la dobândirea bunurilor luate în ansamblu, iar nu prin pluralitate de cote, adica prin diferentierea cotelor în raport cu anumite categorii de bunuri, astfel cota de contributie a fiecaruia la dobândirea bunurilor comune urmeaza a se stabili asupra întregii comunitati si nicidecum asupra fiecarui bun în parte.

Lichidarea creditului imobiliar de catre apelanta pârâta prin plata ratelor ramase de achitat, la data de 30.05.2007, în valoare de 4.150 lei nu este de natura sa îi confere acesteia o cota de contributie majorata pe ansamblul comunitatii de bunuri si nici nu justifica includerea în masa de partaj doar a cotei de 45% din valoarea de circulatie a locuintei, corespunzatoare ratelor achitate de soti în timpul casatoriei, ci impune numai recunoasterea unui drept de creanta corespunzator valorii reactualizate a sumei platite pentru achitarea integrala a datoriei comune, contractata pentru plata pretului imobilului.

Desi prin plata efectuata în contul datoriei comune – creditul bancar imobiliar, se creaza aparenta ca pârâta ar avea o contributie mai mare la dobândirea imobilelor supuse partajului, aceasta situatie nu poate fi retinuta, ea fiind în contradictie cu scopul urmarit de pârâta prin efectuarea acestei plati. Diferenta de credit de 4.150 lei, achitata de pârâta la data de 30.05.2007 – suma extrem de mica în raport cu valoarea de circulatie a imobilului – a fost achitata înainte de promovarea actiunii de partaj cu scopul vadit de a obtine o cota de contributie mai mare si de a-l prejudicia pe celalalt sot.

Pârâta si-a exercitat dreptul de a plati în avans creditul contractat de soti în anul 1997 pe o perioada de 20 de ani, în mod abuziv, urmarind sa realizeze un beneficiu injust si sa cauzeze fostului sot un prejudiciu, prin includerea în masa de partaj doar a unei cote din valoarea de circulatie a locuintei, corespunzatoare ratelor achitate în timpul casatoriei.

Libertatea contractuala a fost astfel deturnata de la scopul sau, ea a fost exercitata împotriva spiritului care a instituit-o, iar un asemenea scop impune o sanctiune energica, sanctiune specifica exercitarii cu rea credinta a unor drepturi.

Sistemul de calcul al valorii masei partajabile, însusit de instanta de apel, desi consacrat în jurisprudenta anterior anului 1989, nu poate fi însa aplicat si locuintelor dobândite de la stat prin cumparare, în baza legislatiei de dupa 1989 care a permis aceasta dobândire la preturi avantajoase, sub valoarea reala a constructiei.

Tinând cont ca pretul de cumparare al acestora este mult sub valoarea de circulatie, s-ar ajunge la situatia ca, de pilda, sotul care a platit o parte din pret prin contributie proprie, în timpul casatoriei sau imediat dupa desfacerea acesteia – cazul în speta – sa obtina printr-o suma modica, o cota mare din imobil si deci o valoare mult mai mare decât celalalt sot, desi contributia sa efectiva în comunitatea patrimoniala a fost nesemnificativa în raport de valoarea ce i-ar reveni. Practica judiciara nu a acceptat aceasta situatie si s-a orientat în sensul partajarii acestor locuinte luându-se în calcul valoarea de circulatie integrala, de dobândirea lor la un pret subventionat, ca masura de protectie sociala, trebuind sa profite toti contractantii si nu numai unii dintre ei. În aceste conditii, suma achitata numai de catre unul dintre soti sau ce a ramas de achitat, se considera o datorie comuna la plata careia trebuie sa contribuie si sotul celalalt, fiecare în raport de cota ce-i revine din ansamblul bunurilor comune.

Prin urmare, constatând ca la momentul realizarii partajului, imobilul fusese achitat în întregime, în mod gresit instanta de apel a concluzionat ca se impune a introduce în masa de partaj numai cota de 45% din valoarea imobilului, restul reprezentând bunul propriu al pârâtei, hotarârea instantei de apel fiind nelegala sub acest aspect.

Plata facuta de catre pârâta dupa divort, în scopul stingerii anticipate a creditului contractat de ambii soti pentru cumpararea locuintei îi confera pârâtei doar un drept de creanta împotriva fostului sot, corespunzator cotei de 1/2 din datoria comuna, achitata de catre pârâta din venituri proprii.

De altfel, se retine ca pârâta a recunoscut caracterul de datorie comuna a creditului imobiliar de 7.500 lei contractat de soti pentru plata pretului locuintei, alaturi de alte doua credite de nevoi personale contractate în timpul casatoriei, cât si faptul ca înainte de divort, sotii cu convenit ca cele 3 credite sa fie achitate în cote de 1/2 fiecare, aspect neavut în vedere de instanta de apel la calificarea dreptului pârâtei rezultat din achitarea anticipata a creditului imobiliar (fila 53 dosar Judecatoria Constanta, vol. I, interogatoriul pârâtei, întrebarea nr. 6).

Pentru considerentele expuse, se constata ca sunt întemeiate criticile recurentului ce vizeaza includerea în masa de partaj a imobilului situat în Tulcea, strada P. nr. 55, la valoarea de circulatie a acestuia, determinata la momentul partajului, cât si cu privire la calificarea dreptului pârâtei rezultat din plata creditului bancar, dupa divort, ca fiind un simplu drept de creanta.

3. Referitor la valoarea de circulatie a imobilului – locuinta – supusa partajului, curtea va avea în vedere valoarea stabilita prin expertiza imobiliara efectuata în apel de expertul L.G.V., respectiv suma de 169.500 lei, aceasta expertiza valorificând criteriul cerere/oferta pe piata imobiliara, dar si faptul ca dupa data efectuarii expertizei la instanta de fond, urmare a crizei economice, valoarea imobilelor a scazut, iar sotul caruia i se atribuie locuinta nu trebuie sa suporte singur consecinta scaderii pretului locuintelor.

În practica judiciara s-a statuat ca luarea în considerare a valorii bunurilor din momentul partajului, face ca diminuarea valorii prin uzura fizica sau morala sau din alte cauze independente de vointa partilor, ca si sporul de valoare dobândit de bunuri, în masura în care nu sunt rezultatul interventiei unuia dintre copartasi – sa se impute asupra drepturilor tuturor, ori dupa caz, sa profite tuturor, asigurându-se astfel, deplina egalitate a acestora (Tribunalul Suprem, sectia civila, decizia nr. 1474/1987, R.A.D. nr. 4/1988, pag. 67).

Pentru considerentele expuse, în baza art. 312 Cod procedura civila, se va admite recursul reclamantului H.G.V. si se vor modifica în parte decizia si sentinta recurate, astfel:

Constata ca valoarea apartamentului bun comun, ce va fi inclusa în masa partajabila este de 169.500 lei, iar valoarea masei de partaj este de 187.872,95 lei.

Constata ca valoarea bunurilor atribuite pârâtei este de 170.810 lei si obliga pârâta la plata unei sulte de 76.873,53 lei catre reclamant.

Lotul ce a fost atribuit reclamantului H.G.V. de instanta de fond ramâne neschimbat, sub aspectul compunerii si valorii lui.

Obliga reclamantul la plata sumei de 2.075 lei catre pârâta reprezentând 1/2 din 4.150 lei – dreptul de creanta rezultat din plata anticipata a creditului bancar efectuata de pârâta la data de 30.05.2007, suma ce urmeaza a fi reactualizata cu indicele de inflatie la data platii efective.

Vor fi mentinute celelalte dispozitii ale deciziei si ale sentintei cu privire la cotele de contributie ale sotilor, componenta loturilor, modalitatea de atribuire a loturilor.

În baza art. 274 Cod procedura civila, obliga intimata pârâta la 6.589 lei cheltuieli de judecata catre recurent (taxa timbru si onorariu avocat).

Etichete:

Partaj bunuri comune

Dosar nr.1240/179/2008

Domeniu alocat : partaj

Tip speta : sentinta civila

Data spetei : s.c. nr. 963/24.11.2009

Titlu: partaj bunuri comune

Prin cererea adresata Judecatoriei Babadag , înregistrata sub nr. 1240/179/ 05.11.2008 reclamanta E.F. a chemat în judecata pe pârâtul E.C. pentru ca pe cale de hotarâre judecatoreasca sa se dispuna :

– desfacerea casatoriei încheiata la data de 22.08.1998 la Primaria orasului Babadag, înregistrata sub nr. 36 din aceeasi data;

– revenirea reclamantei la numele avut anterior de „G. „;

– partajarea în cote de 1/2 pentru fiecare a apartamentului situat în Babadag str. Republicii nr.100 ,bl. 78 , sc.A2, etj.4 ,ap. 10 jud. Tulcea;

– partajarea în cote de 1/2 pentru fiecare a datoriei comune în suma de 25713,58 lei

S-a motivat ca s-a casatorit cu pârâtul la data de 22 august 1998 iar din relatiile întretinute cu acesta nu au rezultat minori .Înca de la început raporturile de casatorie nu au fost dintre cele mai reusite datorita comportamentului pârâtului. Acesta genera fara nici un motiv numeroase certuri, o jignea si manifesta lipsa de afectivitate fata de reclamanta .

A învederat ca o data cu trecerea timpului a sperat ca relatia dintre parti sa se îmbunatateasca, dar din pacate , raporturile de casatorie sau deteriorat si mai mult , fiind nevoita ca în anul 2005 sa intenteze actiune de divort . La rugamintea pârâtului însa a renuntat la cererea formulata ce a format obiectul dosarului nr. 770/2005 al Judecatoriei Babadag , reluând raporturile de casatorie .

Ulterior, în luna octombrie 2007 , ca urmare a datoriilor acumulate a fost nevoita sa plece în strainatate sa presteze munca , având consimtamântul pârâtului în acest sens .

Desi i-a trimis diferite sume de bani, datoriile nu au fost achitat de catre pârât, fapt pe care l-a constat în luna martie când a venit în tara pentru o scurta perioada.

A învederat ca se impune desfacerea casatoriei ,deoarece relatiile cu pârâtul nu mai pot fi continuate, reclamanta fiind de acord cu pronuntarea divortului pe cale amiabila si fara motivarea hotarârii .

A precizat ca în timpul casatoriei a dobândit apartamentul situat în orasul Babadag la adresa mentionata , urmând ca pe parcursul procesului sa se stabileasca o modalitate de partajare, întrucât atât reclamanta cât si pârâtul nu au posibilitati de plata a sultei .

Totodata în timpul convietuirii cu pârâtul a contract un credit de la CEC în valoare de 25713,58 lei incluzând si dobânda stabilita de CEC , bani ce au fost folositi în timpul casatoriei , reclamanta fiind aceea care a achitat pâna în prezent ratele la împrumut, scadenta finala fiind la 25 septembrie 2011.

În drept , au fost invocate dispozitiile art.36 , art.37 , art.38 Codul Familiei si ale art.617 alin.2 si 3 Cod procedura civila .

S-au atasat certificatul de casatorie în original , copie de pe contractul de vânzare-cumparare autentificat sub nr. 2599/08.06.1999 la BNP B.C. din Constanta, graficul de rambursare al creditului întocmit de CEC Sucursala Judeteana Tulcea si sentinta civila nr. 402/19.10.2006 a Judecatoriei Babadag .

La data de 09 decembrie 2008 pârâtul a formulat întâmpinare si cerere reconventionala.

A solicitat desfacerea casatoriei din culpa exclusiva a reclamantei care prin comportamentul sau a determinat destramarea relatiilor de familie . Aceasta a plecat în strainatate fara consimtamântul sau, facându-se vinovata de parasirea domiciliului comun .

Cu privire la partajul apartamentului dobândit în timpul casatoriei a solicitat sa se constate ca partile au cote diferite de contributie la achizitionarea acestuia si anume reclamanta o cota de 1/4 , iar pârâtul – reconvenient de 3/4 .

A învederat ca locuinta a fost cumparata în anul 1999, iar banii reprezentând contravaloarea acestuia au avut urmatoarea proveninta: 1800 lei bani strânsi la nunta partilor iar 2000 lei remisi de catre tatal sau, fost cadru militar, care a primit aceasta suma odata cu iesirea la pensie si a înteles sa-si ajute fiul.

Mai mult, apartamentul a fost cumparat de la matusa sa , care a acceptat sa-l înstraineze cu un pret situat mult sub pretul pietei din acea perioada.

În vederea dovedirii motivelor de divort, la cererea partilor, au fost audiati si martorii G.I. si I.A. propusi de reclamanta si E.I. si B.M. propusi de catre pârâtul – reconvenient .

Ulterior, cu prilejul dezbaterii în fond a cauzei, cei doi soti au fost de acord cu desfacerea casatoriei din culpa comuna fara motivare .

Potrivit art.617 Cod procedura civila, instanta poate sa pronunte divortul împotriva ambilor soti , chiar atunci când numai unul din ei a facut cerere, daca din dovezile administrate reiese vina amândurora.

În conformitate cu alin.2 al aceluiasi articol hotarârea prin care se pronunta divortul nu se va motiva, daca ambele parti solicita instantei aceasta .

Având în vedere pozitia exprimata de catre parti , instanta va constata ca relatiile dintre soti au fost grav vatamate datorita comportamentului amândurora, iar continuarea casatoriei nu mai este posibila, despartirea în fapt dovedindu-se a fi o situatie ireversibila .

Din aceste considerente, se constata ca în cauza sunt îndeplinite cerintele prevazute de disp.art.38 Codul Familiei,urmând a se desface casatoria din culpa comuna a partilor .

Potrivit art.40 alin.3 Codul Familiei , pe viitor reclamanta va relua numele de familiei avut anterior casatoriei de ” G” .

În vederea solutionarii capatului de cerere privind partajul apartamentului , a fost încuviintata proba prin înscrisuri , s-au audiat martorii C.I. si A.I., propusi de pârâtul- reconvenient si s-a efectuat o expertiza tehnica de catre inginer M.R. , având ca obiectiv evaluarea imobilului suspus împartelii .

Din declaratia data de C.I. , rezulta ca tatal pârâtului , pe nume E.I. , a lucrat în calitate de subofiter la unitatea militara Codru din orasul Babadag .

Dupa ce a fost pensionat acesta i-a remis fiului sau întreaga suma primita prin ordonanta cu titlu de compensatii , astfel ca jumatate din contravaloarea apartamentului bun comun achizitionat de parti a fost suportata de E.I..

La rândul sau martorul A.I. , a declarat ca a fost de fata la domiciliul parintilor pârâtului – reconvenient la o discutie purtata între membrii familiei si cu aceasta ocazie a aflat ca E.I. i-a dat lui E.C. suma de 1500 lei în vederea procurarii imobilului .

Depozitiile celor doi se coroboreaza cu declaratia autentificata sub nr. 189/29.01.2009 la BNP D.S. din orasul Babadag, data de catre notarul M.M. prin care se atesta ca a fost martora în anul 1999 când partile au achizitionat apartamentul si cu acest prilej au fost avansate urmatoarele sume: aproximativ 1800 lei dupa ceremonia casatoriei si 1600 lei achitata de E.I. cu bani proveniti din salariile compensatorii acordate odata cu iesirea anticipata la pensie .

Prin urmare, se va retine ca pârâtul – reconvenient a fost gratificat de catre parinti cu ocazia procurarii imobilului si a avut o contributie mai mare la dobândirea apartamentului bun comun decât reclamanta , justificându-se retinerea unui aport de 75% la procurarea bunului din partea acestuia .

Expertiza M.R. , efectuata în cauza a stabilit ca valoarea apartamentului situat în Babadag str. R ,jud. Tulcea, este în suma de 103266,74 lei .

În cursul procesului partile au declarat ca nu dispun de sume de bani care sa fie achitate celeilalte cu titlu de sulta si nu si-au exprimat dorinta sa le fie atribuit apartamentul, solicitând vânzarea imobilului la licitatie .

Fata de pozitia adoptata de acestia,instanta va da curs dispozitiilor art.673 indice 11 Cod procedura civila si v-a dispune vânzarea la licitatie a apartamentului de catre executorul judecatoresc .

Din înscrisurile depuse la dosar de reclamanta , emis de CEC Bank Tulcea, rezulta ca partile în timpul casatoriei au contractat un credit în valoare de 25713,58 lei.

Examinând documentatia furnizata de catre CEC ,instanta constata ca reclamanta a achitat pâna la data judecarii cauzei un numar de 35 rate lunare la împrumutul contractat în suma de 8841,09 lei.

Ca o consecinta pârâtul – reconvenient va fi obligat catre reclamanta la plata sumei de 4420 ,95 lei reprezentând cota sa de 1/2 din aceasta datorie.

Se va constata ca pârâtul reconvenient E.C. are de achitat în contul aceleiasi datorii, pe viitor, suma de 4259,475 lei reprezentând cota sa din restul de 23 de rate.

În baza art.274 cod procedura civila, pârâtul urmeaza a fi obligat catre reclamanta la plata sumei de 511 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.

Etichete:

Partaj bunuri comune

Dosar nr.531/179/2009

Domeniu alocat : partaj

Tip speta : sentinta civila

Data spetei : s.c. nr.815/15.10.2009

Titlu: partaj bunuri comune

Prin cererea adresata acestei instante la data de 05 mai 2008 si înregistrata sub nr. 446/179/2008 reclamanta H.L.-D. a chemat în judecata pe pârâtul H.V. solicitând pe cale de hotarâre judecatoreasca a se dispune desfacerea casatoriei încheiata la Consiliul Local al comunei Stejaru si înregistrata sub nr.6 din aceeasi data , încredintarea spre crestere si educare a minorului Lucian nascut la data de 03 mai 1998 , obligarea pârâtului la plata pensiei de întretinere în favoarea minorului , revenirea la numele avut anterior casatoriei si anume acela de B. .

În drept , cererea a fost întemeiata pe dispozitiile art. 36, 37 alin.2 , 38 , 40 , 42 , 97, 100 Cod Familiei , 607 si urm. cod pr.civila.

La data de 21 mai 2008 H.V. , urmare actiunii de divort promovata de sotia sa H.L.-D., în baza dispozitiilor art.119 cod procedura civila , a formulat cerere reconventionala prin care a solicitat în baza art.37 alin.2 cod fam. desfacerea casatoriei înregistrata în registrul starii civile al Primariei comunei Stejaru , judet Tulcea din vina reclamantei , în baza art.42 alin.1 cod fam. sa-i fie încredintat spre crestere si educare minorul H.L. , nascut la data de 3 mai 1998 , în baza art.42 alin.3 cod fam. reclamanta sa fie obligata la plata cheltuielilor de crestere , învatatura , educare si pregatire profesionala a copilului în functie de venitul minim pe economie , în baza art.40 cod fam. reclamanta sa revina la numele avut înainte de casatorie , în baza art.36 alin.1 cod fam. partajarea bunurilor comune dobândite în timpul casatoriei , respectiv : un imobil situat în intravilanul comunei Baia , str.B , nr.10 ( fost nr.5 ) , judetul Tulcea , având nr. cadastral provizoriu 803 , delimitat N- str.Unirii , la E – str.Bistritei , la S si V – O.M. , compus dintr-o locuinta ( C 1) , construita din chirpici , acoperita cu tigla , formata din 3 camere , un hol , o sala, o bucatarie , plus o camara , un hol si o baie ( construite în baza autorizatiei pentru executarea de lucrari nr.1659/24.11.1983 , eliberata de fostul Consiliul Popular al comunei Baia ) care ocupa o suprafata construita de 115 , 59 mp. anexa magazie ( C2) , care ocupa o suprafata construita de 9 mp. si terenul pe care se afla aceste constructii în suprafata reala totala de 629,48 mp. suprafata rezultata din masuratorile de cadastru si act , nr. sector cadastral11 , P 389 ; 390 , din care 279,68 mp. în parcela 389 categoria de folosinta curti constructii si 349 , 80 mp. în parcela 390 categoria de folosinta arabil , conform fisei corpului de proprietate , planului de amplasament si delimitare si planului de amplasare în zona , anexate contractului de vânzare-cumparare autentificat la BNP E.M. , Babadag sub nr.1/10.01.2006 precum si urmatoarele bunuri mobile : un frigider Zanussi – 1100 lei , un dulap corp mobila sufragerie cu doua canate – 200 lei , doua fotolii obisnuite – 30 lei , o perdea 30 lei , o corniza – 15 lei , în sufragerie : o canapea extensibila – 500 lei , un corp mobila sufragerie – 200 lei , o masuta joasa – 15 lei , doua fotolii obisnuite – 30 lei , doua perdele – 60 lei , doua covoare 3/2 m – 200 lei , doua cornize – 30 lei , în dormitor – un pat pentru o persoana – 15 lei , o masa prevazuta cu un dulap pentru haine – 20 lei, calculator Horizon – 1800 lei , covor 3/4 -100 lei , o perdea mica – 20 lei , o corniza mica – 10 lei , în dormitorul sotilor : sifonier cu doua canate – 450 lei , covor 3/4 – 100 lei , TV color Platinium – 600 lei , o noptiera cu oglinda mare deasupra – 50 lei , doua scaune tapitate – 40 lei , o corniza – 15 lei , o perdea – 30 lei , o masa de 12 persoane – 180 lei , în bucatarie : un dulap bucatarie – 20 lei , covor 3/4 – 100 lei , aragaz cu 4 ochiuri si cuptor – 500 lei , o butelie aragaz – 120 lei , în baie – o masina de spalat cu încalzitor si fierbator – 450 lei

În motivarea cererii reconventionale fata de motivele învederate , privind desfacerea casatoriei , H.V. a solicitat a se dispune si împartirea bunurilor mai sus mentionate si pe care le-a dobândit în timpul casatoriei cu sotia sa , iar în ceea ce priveste imobilului supus partajarii si bunurile mobile sa se constate ca au o contributie de 1/2 fiecare solicitând atribuirea în totalitate imobilului casa de locuit .

În drept , cererea a fost întemeiata pe dispozitiile art.37 alin.2 , art.42 alin.1 si 3 , art.40 Cod Familiei , art.36 alin.1 Cod familiei .

Pentru dovedirea actiunii pârâtul a aratat ca întelege sa se foloseasca de proba cu acte si proba cu martori , interogatoriu reclamantei , expertiza tehnica imobiliara , expertiza merceologica precum si orice alte probe ale caror necesitate ar rezulta din dezbateri si s-au depus la dosar copii de pe urmatoarele înscrisuri : contract de vânzare -cumparare autentificat sub nr. 1/10 ianuarie 2006 la BNP E.M. din Babadag , procura speciala autentificata sub nr. 885/5 septembrie 2005 la BNP M.M. din Babadag , fisa corpului de proprietate , plan amplasament si delimitare a corpului de proprietate , plan de amplasare în zona .

La termenul de judecata din 23 aprilie 2009 aparatorul reclamantei H.L. -D. , a solicitat disjungerea actiunii de divort de cererea reconventionala având ca obiect divort-partaj bunuri comune întrucât cererea introductiva privind desfacerea casatoriei era în stare de judecata, iar cererea reconventionala având ca obiect divort-partaj bunuri comune nu era în stare de judecata sub aspectul partajului , ceea ce ducea la tergiversarea desfacerii casatoriei , cerere cu care mandatarul -aparator al pârâtului H.V. nu a fost de acord.

Instanta vazând cererea de disjungere a actiunii de divort de cea de partaj , fata de dispozitiile art.165 c.pr.civ. si tinând cont ca actiunea de divort era în stare de a fi judecata , a admis cererea si a disjuns actiunea de divort de cea de partaj bunuri comune , aceasta din urma fiind înregistrata sub nr. 531/179/2009 din data de 23 aprilie 2009 .

Prin sentinta civila nr.368 din 23 aprilie 2009 pronuntata de Judecatoria Babadag în dosarul nr. 447/179/2008 s-a dispus desfacerea casatoriei încheiata de parti la data de 21 mai 1993 înregistrata sub nr. 6 din 21 mai 1993 în Registrul de stare civila la Consiliul Local al comunei Stejaru , judet Tulcea , din vina pârâtului , revenirea reclamantei la numele purtat anterior acela de B , încredintarea reclamantei spre crestere si educare pe minorul H.L. , nascut la data de 3 mai 1998 si obligarea pârâtului la plata sumei de 135 lei lunar , cu titlu de pensie de întretinere în favoarea minorului H.L. , de la data introducerii actiunii si pâna la majoratul minorului .

Pârâtul-reconvenient H.V. a administrat proba testimoniala cu martorul V.I. în dovedirea cererii de partaj renuntând la audierea celui de-al doilea martor propus D.I. , iar reclamanta-pârâta H.L. a administrat proba testimoniala cu martorii M.A. , R.D. , martori propusi si pentru dovedirea motivelor de divort , dar marturiile acestora s-au referit doar la motivele de divort fara a face referire la bunurile comune dobândite în timpul casatoriei de parti.

Din depozitia martorului V.I. , propus de pârâtul-reconvenient pentru cererea de partaj bunuri comune instanta retine ca , acesta a vândut un imobil casa de locuit sotilor H. si a primit de la H.D., întrucât avea procura de la sotul ei sa cumpere casa , suma de 100.000.000 lei si nu a mai primit nici o alta suma de bani de la sotii H. si fara a primi nici o alta suma de bani a permis sotilor H. ,din luna septembrie 2005 sa locuiasca în imobil , pâna la întocmirea actului autentic .

La termenul din 27 noiembrie 2008 aparatorul pârâtului-reconvenient H.V. a depus la dosar lista cu care a învederat ca doreste sa faca dovada ca partile au convenit ca bunurile mobile sa fie împartite de comun acord solicitând atribuirea în favoarea sa a urmatoarelor bunuri mobile : canapeaua , 2 fotolii , televizorul , congelatorul , 2 corpuri sufragerie – masa , o parte din covoare , lenjerii pat .

În ceea ce priveste imobilul casa de locuit situat în comuna Baia , str.B. , nr. 10 , judetul Tulcea la cererea aparatorului pârâtului-reconvenient H.V. , avocat N.C. , în cauza s-a întocmit de expert M.R. un raport de expertiza având ca obiective : identificarea si individualizarea imobilului aflat în litigiu , stabilirea valorii de circulatie a imobilului , stabilirea daca acesta este comod partajabil în natura în functie de cotele partilor , în situatia în care acesta nu este comod partajabil în natura sa se stabileasca sultele corespunzatoare cotelor ce revin partilor .

Raportul de expertiza a concluzionat ca imobilul în litigiu este amplasat în intravilanul comunei Baia , intabulat în Cartea Funciara a localitatii Baia , sub nr. cadastral 803 , având ca vecinatati la nord – strada Unirii , la Sud – proprietatea O.M. , la Est – strada Bistritei , la Vest – proprietatea O.M. si ca nu este partajabil în natura deoarece deschiderea la calea publica a terenului este de numai 18,90 ml , normele de urbanism impunând o deschidere stradala de min.12,o ml. , conditie care este îndeplinita numai pentru un singur lot, între casa de locuit si limita proprietatii dinspre Nord , distanta este de numai 4,85 m.. fiind astfel posibil accesul unui singur lot spre gradina ( spre Vest), casa de locuit are o suprafata utila de numai 70,50 m.p. , iar valoarea de circulatie a imobilului situat în comuna Baia , judetul Tulcea este de 28.331,416 lei .

A mai aratat experta ca din valoarea de circulatie , partilor le revine câte 1/2 , adica câte 14.165,708 lei , astfel ca având în vedere ca imobilul nu este partajabil în natura , precum si faptul ca partile detin cote indivize egale , lasa la aprecierea instantei sa atribuie imobilul partii pe care o va considera a fi îndreptatita sa-l primeasca .

La termenul din 11 decembrie 2008 aparatorul pârâtului reconvenient H.V. avocat N.C. a formulat obiectiuni la raportul de expertiza M.R. învederând ca în baza procurii speciale din 10 iunie 2008 depusa la dosarul cauzei el avea calitatea de mandatar însa expert M.R. a întocmit raportul de expertiza tehnica imobiliara fara citarea sa în vederea participarii la expertiza.

Fata de cele mai sus aratate , avocat C.N. a considerat ca expertiza este lovita de nulitate pentru ca s-au încalcat prevederile art.208 alin.1 din c.pr.civ. , nulitate ce poate fi invocata la primul termen de judecata dupa înmânarea expertizei partilor din proces , sens în care se solicitat refacerea expertizei .

S-a mai sustinut de aparatorul pârâtului reconvenient ca experta nu a avut în vedere ca în functie de situatia faptica de la fata locului exista posibilitatea efectuarii a 2 loturi dintre care unul sa cuprinda numai teren si celalalt casa , terenul de sub aceasta si curte.

Într-o alta varianta de lotizare s-a aratat ca se poate avea în vedere formarea a doua loturi , dintre care unul sa cuprinda sufrageria , holul , bucataria , baia , holul si debaraua , iar celalalt dormitorul mare , dormitorul mic , magazia si anexa separata din spatele acesteia .

De asemenea experta nu a motivat de ce casa nu este comod partajabila în natura , cu toate ca în casa supusa partajului locuiesc cinci persoane ,nu s-au facut masuratori cu privire la fiecare încapere iar reprezentarea grafica este preluata de pe schita anexa contractului de vânzare cumparare , schita ce nu corespunde realitatii, si s-a omis ca în schita raportului de expertiza sa se redea grafic doua anexe , una alaturata casei de locuit si alta separat de aceasta .

Având în vedere ca din procura speciala încheiata la data de 07 iunie 2008 si depusa la fila 38 dosar rezulta ca Hogas Vasile a conferit procura speciala avocatului C.N., astfel încât acesta sa îl reprezinte , asiste si apere în actiunea civila de divort împotriva sotiei ,în acest scop fiindu-i conferite mandatarului cele mai largi si utile împuterniciri , atât pentru citare în instanta cât si pentru executare , apelare , fiind împuternicit sa formuleze si sa înainteze actiunea de divort , sa prezinte orice tip de cerere , sa emita citatii , sa aleaga domicilii , sa prezinte actiuni de conservare si custodie , sa înainteze apeluri , sa îndeplineasca proceduri executive , sa dea orice declaratia necesara , în acest sens sa ridice întâmpinari si sa întreprinda tot ce va fi necesar pentru ducerea la bun sfârsit a mandatului în cauza , instanta a respins cererea de refacere a expertizei pe motivul ca mandatarul nu a fost citat la efectuarea expertizei , întrucât procura speciala nu priveste si partajul , dispunând refacerea expertizei pe celelalte obiectiuni .

La 13 ianuarie 2009 expert M.R. prin raspunsul la obiectiuni a facut cunoscut ca a fost la fata locului si a efectuat masuratori cu privire la toate încaperile , inclusiv înaltimile lor , astfel ca afirmatia ca schita nu corespunde realitatii , nu are nici un fel de fundament real , cu atât mai mult cu cât în cadrul raportului de expertiza a prevazut si un releveu al casei de locuit .

A mai aratat experta imobilul nu poate fi partajabil în natura deoarece deschiderea la calea publica a terenului este de numai 18,90 ml. , iar normele de urbanism impun o deschidere stradala de minim 12 ,o ml, conditie care este îndeplinita numai pentru un singur lot , între casa de locuit si limita proprietatii dinspre Nord distanta este de numai 4,85 ml. fiind astfel posibil accesul unui singur lot spre gradina ( spre Vest) , iar casa de locuit are o suprafata utila de numai 70.50 m.p. din care aria locuibila este de numai 38,80 m.p. ( restul suprafetei fiind ocupata de holuri , baie , bucatarie , debara.

Având în vedere ca la 29 ianuarie 2009 H.V. a formulat obiectiuni la raspunsul la obiectiuni depus de expert M.R., instanta a dispus efectuarea unei contraexpertize având aceleasi obiective ca expertiza efectuata de expert M.R., fiind desemnati în acest sens expertii C.H.-I. ,M.V. si L.G.-V. .

Raportul de contraexpertiza a concluzionat ca imobilul în cauza s-a individualizat si identificat , în zona mediana a comunei Baia , la intersectia strazilor Bistrita si Unirii asa cum s-a figurat în schita 1 , valoarea de circulatie a imobilului , iar potrivit notelor de calcul este de 28.660 lei din care terenul 7.931 lei .

Au mai aratat expertii ca în notele de calcul s-au analizat doua variante de partajare a imobilului si anume o varianta în care toata proprietatea se atribuie fizic unei singure parti , cealalta parte primind jumatate din întreaga valoare de circulatie , adica 14.330 lei , în varianta secunda, creându-se fizic doua loturi distincte asa cum s-a figurat în schita 4, Lotul nr. 2 cuprinzând locuinta 1 , magazia 2 si 302 ,88 m.p. teren , iar Lotul 1 , cuprinzând anexa 3 si saivanul – sopron 4 si 326,60 m.p. teren , linia de hotar fiind constituita de gardul interior , asa cum s-a figurat în schita 4 .

Pentru varianta 2 de lotizare , s-au calculat si sultele de egalizare lotul 2 urmând sa achite o sulta de 7.450 lei .

La termenul din 21 mai 2009 aparatorul pârâtului H.V. avocat C.N. a formulat obiectiuni la contraexpertiza efectuata în cauza învederând ca a fost efectuata doar de doi experti cu toate ca în cauza au fost desemnati trei experti si contestând valoarea imobilului .

Instanta , fata de faptul ca au fost numiti trei experti în vederea efectuarii contraexpertizei si a stabilit prin încheiere punctele asupra carora ei urmau sa se pronunte , iar contraexpertiza a fost efectuata de doi experti , a apreciat ca raportul de contraexpertiza este lovit de nulitate si se impune refacerea cu participarea celor trei experti , având obiectivele stabilite prin încheierea de sedinta din data de 29 ianuarie 2009 , urmând ca expertii sa mai comunice si daca exista posibilitatea unei a treia lotizari care sa cuprinda :camera 2 cu magazia 2 dinspre proprietatea O.M. cu teren din Lotul nr. 1 , iar celelalte camere si terenul din Lotul nr.2 , un alt lot , iar expertul C.H.I. sa comunice de ce nu a participat la efectuarea contraexpertizei în data de 6 aprilie 2009 .

De asemenea , s-a adus la cunostinta celor trei experti si faptul ca a fost contestata valoarea imobilului în sensul ca a fost calculata gresit uzura deoarece camera 2 dinspre proprietatea O.M. , camera 3 , bucataria , holul 1 , magazia nr.2 , camara si baia de o parte si de alta a holului 2 si holul 2 au o vechime mai mica de 50 de ani .

La 15 iunie 2009 s-a depus la dosar completare nr.1 -raspuns la obiectiunile formulate de pârâtul H.V. prin aparator ,prin care s-a aratat ca potrivit Decretului nr.256/84 , utilizat în evaluare în Tabelul nr.3 Coeficienti de uzura în timp pentru locuinte , pentru cladirile cu pereti din chirpici , în stare tehnica satisfacatoare , dupa numai 25 de ani de vechime se ajunge la uzura limita de 60 % în cazul camerelor 2 si 3 , holurile 1 si 2 , bucataria , camara si baia , iar pentru anexele din acelasi material , în stare tehnica satisfacatoare , deasemeni dupa numai 25 de ani se ajunge la uzura limita de 80 5 ( în cazul magaziei 2) .

În ceea ce priveste efectuarea contraexpertizei doar de doi experti s-a sustinut ca expertul C.H. deplasându-se cu autoturismul sau , a suferit un accident tehnic la motor , ceea ce a dus la blocarea sa pe sosea pentru circa 4 ore si fiind vorba despre o proprietate simpla compusa din teren , cladiri , anexe din chirpici – ceamur si având în vedere ca în cauza s-a mai efectuat o expertiza tehnica cu aceleasi obiective , s-au prezentat la masuratori doar doi experti în speranta ca va sosi si cel de-al treilea expert .

Cum accidentul tehnic era mai serios , expertul C.H. a participat numai la evaluare si la întocmirea raportului de contraexpertiza , astfel cum reiese si din raspunsul la prima obiectie , aducându-si aportul scontat .

S-a mai aratat ca în raportul de contraexpertiza s-a consemnat în Varianta 1 de lotizare ca , în principiu proprietatea în cauza nu este comod partajabila în natura , avansându-se totusi si varianta nr. 2 , propunere de lotizare agreata numai de unul din cei trei experti, neputând fi deacord sa se fractioneze si mai mult proprietatea fortându-se crearea unui al treilea lot.

La termenul din 15 iulie 2009 avocat C.N. a formulat obiectiuni la raspunsul la obiectiunile formulate la 21 mai 2009 sustinându-se ca cei trei experti nu s-au conformat celor solicitate de instanta prin faptul ca desi instanta a dispus sa se procedeze si la formarea celei de-a treia variante , expertii au învederat ca nu pot fi deacord sa se fractioneze si mai mult proprietatea prin crearea unui al treilea , învederând ca numai instanta este cea care poate aprecia daca exista o farâmitare excesiva.

A mai sustinut aparatorul pârâtului – reconvenient H.V. ca la dosar se afla depuse acte din care rezulta ca gradul de uzura trebuie calculat pentru o vechi de 16 ani , sens în care s-a solicitat a se recalcula gradul de uzura a camerei 2 dinspre proprietatea O.M. , camera 3 , bucataria, holul 1 , magazia nr.2 , camara si baia pe de o parte si pe de alta a holului 2 si holul 2 .

Fata de faptul ca numai instanta este cea care poate aprecia daca exista o farâmitare excesiva a imobilului , s-a solicitat celor trei experti sa procedeze la formarea si a celei de-a treia variante de lotizare care sa cuprinda camera 2 cu magazia 2 dinspre proprietatea O.M. cu teren din Lotul nr.1 , iar celelalte camere si terenul din Lotul nr.2 , o alta varianta si sa recalculeze gradul de uzura a camerei 2 dinspre proprietatea O.M. , camera 3 , bucataria , holul 1 , magazia nr.2 , camara si baia pe de o parte si de alta a holului 2 si holul 2 , având în vedere ca la dosar au fost depuse acte cu care se face dovada perioadei construirii anumitor parti din imobil .

S-a mai solicitat sa se comunice de ce unul dintre experti nu a fost deacord cu propunerea de lotizare – Varianta I si a avansat Varianta II .

La 01 septembrie 2009 s-a raspuns celor solicitate de instanta învederându-se ca s-a procedat si la formarea celei de-a treia variante de lotizare pentru care în notele de calcul s-a stabilit valoarea de circulatie pentru fiecare din cele trei loturi precum si sultele de egalizare aferente mentionându-se ca varianta 3 de lotizare din punct de vedere tehnic este fortata si nu este comod partajabila , asa cum se urmareste în propunerile de lotizare .

S-a aratat ca evaluarea proprietatii s-a realizat potrivit prevederilor Decretului nr.256/1984 pentru locuinte si anexe din chirpici – ceamur , uzura în timp a fost determinata conform Tabelului 3 dar si a starii tehnice a constructiilor , apreciata drept satisfacatoare , învederându-se ca în contractul de vânzare-cumparare aflat la dosar este consemnata ca vechimea locuintei este de peste 50 de ani , deci potrivit tabelului de calcul a uzurii mentionat , uzura în timp este de 60 % , utilizata în evaluare .

S-a mai aratat ca , chiar daca s-ar admite ca , urmare Autorizatiei de Construire nr.1659 din 24 noiembrie 1983 , toata constructia a fost demolata si apoi reconstruita , uzura în timp este potrivit aceluiasi tabel tot de 60 %, la fel cum s-a consemnat si în raspunsul la obiectiunile anterioare , întrucât de la o vechime mai mare de 25 de ani pentru locuintele din ceamur – chirpici , în stare tehnica satisfacatoare , uzura în timp ramâne constanta pe toata existenta constructiei ,neexistând diferentieri în valoarea de Circulatie a încaperilor locuintei datorate uzurii în timp .

S-a învederat ca asa cum s-a afirmat în raspunsul anterior la aceleasi obiectiuni unul dintre experti a considerat ca Varianta 2 de lotizare este posibila în Raportul de expertiza tehnica , varianta ce nu a fost agreata în unanimitate motivat de faptul ca se pierdea avantajul cultivarii terenului dinspre vest ce asigura o parte din consumul de legume proaspete si chiar realizarea de conserve pentru perioada de iarna si dat fiind regimul cronic de neîntelegere între parti , unul din cele doua loturi urma sa fie înstrainat .

Varianta a 3-a de lotizare propusa ulterior a fost considerata ce experti ca fiind fortata nefiind comod partajabila în natura întrucât partile care ar primi în folosinta loturile 2 si 3 ar fi obligate sa execute lucrari suplimentare de amenajare pentru a se crea spatiul absolut necesar pentru locuit .

La termenul din 17 septembrie 2009 avocat C.N. în calitate de aparator al pârâtului-reconvenient H.V. a formulat obiectiuni la raspunsul la obiectiunile formulate la 15 iulie 2009 sustinând ca cei trei experti nu s-au conformat celor solicitate de instanta prin faptul ca desi instanta a dispus sa se procedeze si la formarea celei de a treia variante de lotizare prin formarea a doua loturi , expertii au procedat la formarea a trei loturi .

Instanta constatând ca obiectiunile sunt întemeiate a adus la cunostinta expertilor ca a dispus formarea si a celei de a treia variante de lotizare care sa cuprinda un lot format din camera 2 cu magazia 2 dinspre proprietatea O.M. cu teren din Lotul nr.1 din contraexpertiza , iar celelalte camere si terenul din Lotul nr.2 cel de-al doilea lot, nu s-a solicitat formarea a trei loturi.

La 6 octombrie 2009 s-a raspuns la aceste ultime obiectiuni cu o propunere de lotizare ce a fost considerata fortata , întrucât din punct de vedere tehnic se încalca un principiu de baza al iesirii din in diviziune si anume evitarea cu orice pret a obligarii partilor sa realizeze neconditionat lucrari de constructii suplimentare , caz în care s-ar pierde caracterul de comod partajabil.

S-a sustinut ca noua propunere de lotizare obliga Lotul 2 sa-si construiasca o noua soba de teracota în locul celei existente în camera 2 si sa participe la închiderea usii de trecere între camera de zi si camera 2 iar Lotul 1 sa obtureze aceiasi usa si sa realizeze o usa de acces spre magazia 2 si , chiar daca se accepta sa se locuiasca într-o camera cu doi pereti comuni cu cealalta parte , trebuie sa se compartimenteze camera 2 pentru a se crea un minim de confort locuibil , sa se finiseze la interior si exterior magazia 2 si eventual sa se compartimenteze în ton cu noul statut ce i s-a acordat si sa construiasca mai întâi un closet în curte sau în spatiul dobândit , realizând concomitent si racordul de apa curenta , canalizare si instalatii electrice necesare

Pentru motivele mai sus aratate , s-a învederat ca se considera fezabila si comod partajabila numai Varianta 2 de lotizare propusa anterior , varianta ce nu necesita nici un fel de lucrari suplimentare de constructii , propusa anterior sau repartizarea întregii proprietati unei parti , urmând ca cealalta sa primeasca valoric 14.330 lei .

Potrivit art.30 al.1 din Cod Fam. bunurile dobândite în timpul casatoriei de oricare dintre soti sunt de la data dobândirii lor , bunuri comune ale sotilor.

Regimul comunitatii de bunuri instituit de Codul Familiei este obligatoriu.

Contributia sotilor la dobândirea bunurilor comune trebuie sa fie înteleasa nu numai sub forma activitatilor direct producatoare de venituri , ci si munca depusa de femeie în cadrul gospodariei , realizarea de economii sau reducerea cheltuielilor gospodaresti , întrucât si aceasta activitate constituie , în mod indirect , o contributie la dobândirea lor.

Cum cota pârâtului nu a fost stabilita cu certitudine , atunci opereaza prezumtia comunitatii de bunuri .

Din ansamblul probator administrat în cauza instanta constata ca pârâtul reconvenient H.V. a facut dovada bunurilor comune dobândite în timpul casatoriei cu H.L.-D. , ca actiunea sa având ca obiect partajare bunuri comune ( disjunsa) este întemeiata si pe cale de consecinta o va admite.

Urmeaza a constata ca partile au dobândit în timpul casatoriei în cota de 1/2 fiecare urmatoarele bunuri comune: un imobil casa de locuit si teren aferent în suprafata de 629,48 m.p. situat în comuna Baia , strada Bistritei , nr.10 , fost nr.5 , judet Tulcea în valoare de 28660 lei conform raportului de contraexpertiza întocmit de expert C.H., L.G. si M.V. si ca bunuri mobile , un frigider Zanussi – 1100 lei , un dulap corp mobila sufragerie cu doua canate – 200 lei , doua fotolii obisnuite – 30 lei , o perdea – 30 lei , o corniza – 15 lei , o canapea extensibila – 500 lei , un corp mobila sufragerie – 200 lei , o masuta joasa – 15 lei , doua fotolii obisnuite – 30 lei , doua perdele – 60 lei , doua covoare 3/2 – 200 lei , doua cornize – 30 lei , un pat pentru o persoana – 15 lei , o masa prevazuta cu un dulap pentru haine – 20 lei , un calculator Horizon – 1800 lei , covor 3/4- 100 lei , o perdea mica – 20 lei, o corniza mica – 10 lei , sifonier cu doua canate -450 lei , covor 3/4 -100 lei , TV color Platinium – 600 lei , o noptiera cu oglinda deasupra – 50 lei , doua scaune tapitate – 40 lei , o corniza – 15 lei , o perdea – 30 lei , o masa de 12 persoane – 180 lei , dulap bucatarie – 20 lei , covor 3/4 – 100 lei , aragaz cu 4 ochiuri si cuptor – 500 lei , o butelie aragaz – 120 lei , masina de spalat cu încalzitor si fierbator – 450 lei , bunuri mobile în valoare de 7030 lei , valoarea totala a bunurilor imobile si mobile fiind de 35690 lei .

Sistarea starii de indiviziune se realizeaza prin mai multe modalitati , în principal prin partajul în natura prin formarea de loturi de bunuri

Expertiza M.R. a concluzionat ca imobilul casa de locuit situat în comuna Baia , proprietatea partilor nu este comod partajabil , propunând atribuirea în natura a acestuia , uneia dintre parti , cu obligarea la sulta corespunzatoare .

Atât H.V. cât si H.L.-D. au solicitat atribuirea în natura a imobilului cu obligarea la sulta corespunzatoare având în vedere acest raport de expertiza , dar contrar raportului M.R., din contraexpertiza efectuata de expertii L.G.-V., C.H.si M.V.- Varianta 2 – rezulta ca exista posibilitatea partajarii în natura a imobilului casa de locuit si a terenului aferent .

Desi ambele parti au solicitat initial atribuirea în natura a imobilului conform raportului de expertiza M.R. , având în vedere raportul de contraexpertiza mai sus mentionat , instanta nu va retine ca modalitate de partajare aceea propusa de expertiza M.R. .

Ulterior H.V. a solicitat o a treia varianta de lotizare care sa cuprinda un lot format din camera 2 cu magazia 2 dinspre proprietatea O.M. cu teren din Lotul nr. 1 din contraexpertiza , iar celelalte camere si terenul din Lotul nr.2 cel de-al doilea lot.

Instanta apreciaza ca indiviziunea poate fi lichidata în cele mai bune conditii , în mod corect si echitabil , asigurându-se principiul egalitatii si dreptul partilor de a obtine partea ce i se cuvine în natura din imobil , prin partajarea acestuia conform raportului de contraexpertiza Varianta 2 .

Varianta solicitata ulterior de H.V. – a treia varianta de lotizare – presupune obligarea neconditionata a uneia din parti la efectuarea de lucrari suplimentare , în sensul sa fie compartimentata camera 2 pentru crearea unui minim confort locuibil , sa fie construit un closet în curte , sa se realizeze racordul de apa curenta , canalizare si instalatii electrice necesare , etc., încalcându-se astfel principiul de baza al iesirii din indiviziune , motiv pentru care instanta va respinge cererea pârâtului H.V. sub acest aspect , urmând a admite ca modalitate de partajare a imobilului Varianta 2 a raportului de contraexpertiza , pentru considerentele expuse mai sus .

De mentionat ca instanta a avut în vedere la atribuirea loturilor din Varianta 2 a raportului de contraexpertiza faptul ca reclamantei H.L.-D. i-a fost încredintat spre crestere si educare minorul rezultat din casatoria cu H.V. , acestui minor urmând a i se asigura astfel conditii optime de crestere si îngrijire de catre mama sa .

În ceea ce priveste bunurile mobile partile , au fost deacord cu împartirea lor în modalitatea aratata , de catre acestea.

Se va dispune partajarea bunurilor comune în cota de 1/2 fiecare si ca efect al partajului formeaza doua loturi .

Se va atribui pârâtului-reconvenient H.V. Lotul nr. 1 din Varianta 2 a raportului de contraexpertiza , lot format din 326,60 m.p. teren , anexa 3 , saivan -sopron 4 , împrejmuiri din imobilul casa de locuit si teren aferent situat în comuna Baia , strada B. , nr.10 ( fost nr.5) judet Tulcea , în valoare de 6880 lei si bunuri mobile – o canapea extensibila – 500 lei , 2 fotolii – 30 lei , televizor color – 600 lei , frigider Zanussi – 1100 lei , un dulap corp mobila sufragerie cu doua canate – 200 lei , un corp mobila sufragerie – 200 lei , o masa de 12 persoane – 180 lei , 2 covoare din sufragerie – 200 lei , bunuri mobile în valoare de 3010 lei , valoarea totala a bunurilor imobile si mobile fiind de 9890 lei .

Se va atribui reclamantei pârâte H.L. Lotul nr. 2 din Varianta 2 a raportului de contraexpertiza , lot format din teren în suprafata de 302,88 m.p. , locuinta 1 , magazie 2 si împrejmuiri din imobilul casa de locuit situat în comuna Baia , str.B. , nr.10 ( fost nr. 5 ) judet Tulcea în valoare de 21780 lei si bunuri mobile : o perdea – 30 lei , o corniza – 15 lei , o masuta joasa – 15 lei , doua perdele – 60 lei , doua cornize – 30 lei , un pat pentru o persoana – 15 lei , o masa prevazuta cu un dulap pentru haine – 20 lei , calculator Horizon – 1800 lei , covor 3/4 – 100 lei , o perdea mica – 20 lei , o corniza mica – 10 lei , sifonier cu 2 canate – 450 lei , covor 3/4 – 100 lei , o noptiera cu oglinda mare deasupra – 50 lei , 2 scaune tapitate – 40 lei , o corniza – 15 lei , o perdea – 30 lei , dulap bucatarie – 20 lei , aragaz cu 4 ochiuri si cuptor – 500 lei , o butelie aragaz – 120 lei , masina de spalat cu încalzitor si fierbator – 450 lei , bunuri mobile în valoare de 4020 lei , valoarea totala a bunurilor imobile si mobile fiind de 25800 lei .

Pentru egalizarea valorica a loturilor va fi obligata reclamanta-pârâta H.L. la plata sumei de 7955 lei cu titlu de sulta catre H.V. .

Urmeaza a obliga reclamanta-pârâta H.L. la plata sumei de 1112,05 lei catre pârâtul-reconvenient H.V. , cu titlu de cheltuieli de judecata.

Etichete:

Divort, partaj bunuri comune

Dosar nr.348/179/2008

Domeniu alocat : partaj

Tip speta : sentinta civila

Data spetei : s.c. nr. 978/25.11.2009

Titlu: divort, partaj bunuri comune

Prin cererea adresata instantei si înregistrata sub nr. 348/179/8.04.2008 reclamanta V.A.S. a chemat în judecata pe pârâtul V.L. , solicitând desfacerea casatoriei prin divort si pastrarea numelui dobândit prin casatorie .

În fapt , a aratat reclamanta ca s-a casatorit cu pârâtul la data de 27.07.2003 , casatorie înregistrata în registrul de stare civila al Primariei Jurilovca sub nr.12 din aceeasi data , din casatorie rezultând minorul V.R. – S. , nascut la 18.12.2005.

A mai aratat reclamanta ca relatiile de familie sunt grav si iremediabil vatamate , din vina exclusiva a pârâtului , care are un comportament violent , solicitându-se astfel a se dispune desfacerea casatoriei din culpa exclusiva a pârâtului.

În sustinerea actiunii a depus certificatul de casatorie , certificatul de nastere al minorului , acte de identitate .

În drept , au fost invocate disp.art.38 Cod familiei si art.613 al.3 cod pr.civila.

Ulterior , prin cerere în completarea actiunii principale , reclamanta a solicitat partajarea bunurilor comune dobândite în timpul casatoriei , sustinând ca masa partajabila se compune dintr-un apartament situat în Constanta , cu nr. cadastral provizoriu 2448/60/N , compus din doua camere si dependinte , dobândit conform contractului de vânzare-cumparare autentificat sub nr. 90/24 martie 2004 încheiat la BNP J.D. Constanta , suprafata de 524,85 m.,p. teren situat în intravilanul localitatii Navodari , zona Mamaia sat , judetul Constanta , cu nr. cadastral 38/2 între vecinii : la nord -strada , la est- strada , la sud T.C.V. , la vest – B.G.M., dobândit conform contractului de vânzare-cumparare autentificat sub nr. 1106/5.04.2004 încheiat la BNP T.E. Constanta , cât si din suprafata de 1000 m.p. teren situat în extravilanul orasului Navodari , sola 50 , parcela A348/19/2, lot 1 , judetul Constanta , numar cadastral 2015/2/1 cu vecinatatile : la nord De 336 , la est – lot 2 , la sud – most. M.D. ( A 348/18) , la vest – De 348/20 , dobândit conform contractului de vânzare-cumparare autentificat sub nr. 4015/28.09.2005 încheiat la BNP D.Gh. din localitatea Ovidiu , judetul Constanta .

În motivarea cererii reclamanta a aratat ca a trait în relatii de concubinaj cu pârâtul din luna iunie 2000 , iar în vara anului 2003 relatia de concubinaj a fost materializata prin încheierea casatoriei . A sustinut ca în luna septembrie 2001 pârâtul a plecat sa munceasca în Franta, iar dupa 6 luni , în luna martie 2002 a plecat si reclamanta .

A mai sustinut reclamanta ca au muncit împreuna trimitând banii în tara la socrul sau care s-a ocupat de pastrarea si administrarea lor , cu acesti bani dobândind în timpul casatoriei bunurile comune sus mentionate .

A mai precizat reclamanta ca este în interesul real al minorului de a-i fi încredintat spre crestere si educare , învederând ca s-a ocupat de cresterea si îngrijirea copilului , fiind ajutata si de mama sa .

În drept au fost invocate dispozitiile art.132 cod pr,civ. si art.36 cod familiei .

Alaturat cererii s-au depus în copie în dovedirea masei partajabile urmatoarele înscrisuri : contractul de vânzare-cumparare autentificat sub nr. 90/24 martie 2004 încheiat la BNP J.D. – Constanta, contract de vânzare-cumparare autentificat sub nr. 1106/5.04.2004 încheiat la BNP T.E.Constanta , contractul de vânzare-cumparare autentificat sub nr. 4015/28.09.2005 încheiat la BNP D.Gh. din localitatea Ovidiu , judetul Constanta .

De asemenea reclamanta a mai depus la dosarul cauzei certificatul de nastere al minorului V.R.-S. , declaratia numitului D.P. autentificata sub nr. 1544/18.08.2008 la BNP M.M.- Babadag , doua fotocopii legalizate emise de Judecatoria Baden-Baden Germania , din care rezulta ca pârâtul mai are un copil din alta casatorie cât si procesul verbal de audiere al minorei R. , copilul pârâtului din casatoria anterioara , contractul de munca , fisa de înscriere a minorului R.-S. având nr. de referinta 667303 , carte nationala de identitate , declaratii extrajudiciare ale angajatorilor reclamantei .

Prin întâmpinare pârâtul a sustinut ca reclamanta se face vinovata de deteriorarea relatiilor de familie, sustinând ca nu se poate retine un comportament violent al sau ca motiv al destramarii relatiilor de familie , învederând ca în prezent locuiesc în Franta si traiesc în acelasi imobil însa despartiti în fapt.

A mai învederat pârâtul ca vinovata de degradarea relatiilor de familie se face reclamanta , motivul real al deteriorarii relatiilor de familie sustinând ca îl constituie faptul ca reclamanta si-a însusit ilegal suma de 8000 euro încredintata spre pastrare acesteia de catre un prieten de-al pârâtului, sustinând ca reclamanta si-a însusit aceasta suma în interes personal.

Din considerente de ordin moral a sustinut ca i-a restituit prietenului sau suma sus mentionata învederând ca reclamanta si-a însusit în mod premeditat suma sus retinuta în eventualitatea promovarii actiunii de divort , situatie ce a culminat cu despartirea în fapt .

Pârâtul s-a opus ca reclamanta sa pastreze numele dobândit prin încheierea casatoriei .

Prin cerere reconventionala pârâtul a solicitat partajarea bunurilor comune , reiterând masa partajabila solicitata de catre reclamanta în cererea de completare a actiunii principale a se retine în cauza , masa în care s-a solicitat a se include de asemenea si un autoturism Audi .

Cererea în completarea actiunii principale cât si cererea reconventionala au fost depuse între termenele de judecata stabilite , motivele de fapt pe care se întemeiaza cererea reconventionala fiind depuse ulterior .

Motivându-si cererea reconventionala pârâtul a contestat calitatea de bun comun a bunurilor imobile supuse partajarii sustinând în esenta ca reclamanta nu a avut nici o contributie la dobândirea acestor bunuri ,sustinând ca au fost dobândite cu contributia sa exclusiva , din câstigurile realizate înainte de încheierea casatoriei .

A sustinut pârâtul ca a detinut anterior încheierii casatoriei 100 familii de albine si a realizat venituri din valorificarea produselor apicole realizate , cât si un tractor si o remorca pe care le-a înstrainat , valoarea acestora si cea obtinuta din valorificarea produselor apicole investindu-le în achizitionarea bunurilor imobile supuse partajarii. Totodata a sustinut ca a detinut si suma de 20.000 euro , suma pe care a câstigat-o din veniturile realizate la munca în Spania , anterior încheierii casatoriei si pe care a depus-o în depozit bancar , investind-o ulterior în dobândirea imobilelor .

În probarea sustinerilor sale pârâtul a depus extras de cont bancar privind disponibilul depus , respectiv suma de 17224,56 euro , disponibil retras la data de 22.03.2004, borderouri privind valorificarea produselor apicole catre SC F.SRL , declaratie autentica extrajudiciara a persoanei careia i-a înstrainat stupii cu albine .

În cauza s-au administrat si proba testimoniala cu martori , proba cu expertize tehnice judiciare si s-a realizat ancheta sociala la domiciliul parintilor reclamantei , cu privire la modul de întretinere , crestere si educare a minorului V.R.-S. , minor aflat în prezent în grija bunicii materne , partile aflându-se la munca în Franta .

Referitor la cererea de desfacere a casatoriei ,din evaluarea judiciara a materialului probator administrat în cauza , instanta retine urmatoarele :

Partile s-au casatorit la data de 27.07.2003 casatoria fiind înregistrata sub nr.12 din aceeasi data , la Primaria Jurilovca , anterior încheierii casatoriei traind în relatii de concubinaj , din luna iunie a anului 2000 , relatie materializata prin încheierea casatoriei .

Din casatoria partilor a rezultat minorul V.R.- S. , nascut la data sus mentionata, pârâtul mai având un copil dintr-o casatorie anterioara.

În cursul anului 2007 a intervenit despartirea în fapt a partilor , acestea continuând sa locuiasca în Franta , în acelasi imobil , însa despartiti în fapt .

Din evaluarea judiciara a depozitiilor martorilor coroborate cu sustinerile partilor , convingerea instantei rezida în împrejurarile ca asumarea necorespunzatoare de catre ambii soti a responsabilitatilor conjugale si respingerea preocuparilor si intereselor comune doar la aspectele ce tin de obligatiile de ordin material , au erodat progresiv si iremediabil legaturile personale dintre cei doi , provocând o severa înstrainare si o lipsa de afectiune, ambele parti nemaidorind o reconciliere , o reluare a casatoriei .

Ceea ce însa retine instanta a se fi rasfrânt în mod negativ asupra casniciei partilor o constituie modalitatea în care partile au înteles sa-si gestioneze resursele financiare, martorii învederând ca între soti existau neîntelegeri grave generate de refuzul pârâtului de a-i da bani reclamantei pentru nevoile sale personale , cât si sustinerile pârâtului cu privire la însusirea de catre reclamanta a pretinsei sume de bani , situatie ce a produs o severa degradare a raporturilor dintre soti , relatiile dintre acestia fiind vatamate în intensitate , pe fondul acestor neîntelegeri .

Temeinicia motivelor de divort apreciindu-se de la caz la caz, de catre instanta de judecata , reglementarea divortului având la baza mai mult ideea divortului remediu decât aceea a divortului sanctiune , retinând ca sotii se fac vinovati deopotriva de destramarea relatiilor de casatorie , instanta va pronunta divortul partilor , apreciind temeinicia motivelor de divort .

Din considerentele exprimate , instanta apreciaza întemeiata cererea de divort , în temeiul disp.art.37 , art.38 al.1 din Codul Familiei , declarând desfacuta casatoria din culpa comuna.

Cu privire la pastrarea numelui avut în timpul casatoriei ,se constata ca între parti nu a intervenit o învoiala , sotul opunându-se la pastrarea numelui avut în timpul casatoriei .

Potrivit art.40 din Codul familiei instanta , pentru motive temeinice poate sa încuviinteze ca unul din soti sa poarte acelasi nume si dupa desfacerea casatoriei chiar în lipsa unei învoieli între soti .

Prin notiunea de ” motiv temeinic ” , în sensul acestei dispozitii legale , care nu face vreo precizare , urmeaza a se întelege astfel orice interes care ar fi vatamat prin schimbarea numelui purtat de sot în timpul casatoriei .

Avându-se în vedere ca în cauza nu s-a invocat motivul pentru care se solicita pastrarea numelui dobândit prin încheierea casatoriei si nici interesul care ar fi vatamat prin schimbarea numelui purtat de sotie în timpul casatoriei , se va dispune, în baza art.40 alin.3 Codul familiei, ca reclamanta sa reia numele purtat anterior casatoriei si anume acela de Silai.

Cu privire la încredintarea minorului, se retine ca între parti nu a intervenit o învoiala cu privire la încredintarea minorului .În lumina criteriilor prev.de art.42 din Codul Familiei, în contextul materialului probator administrat în cauza se apreciaza ca interesul copilului reclama încredintarea spre crestere si educare mamei , raportat la vârsta frageda a acestuia , precum si la faptul ca înca de la nastere s-a aflat în grija mamei , în prezent aflându-se în îngrijirea bunicii materne care sprijina reclamanta în cresterea copilului si asigura un climat corespunzator care sa permita dezvoltarea sa fizica , spirituala , morala si sociala , astfel cum se desprinde din referatul de ancheta sociala realizat la domiciliul acesteia .

Apreciind ca nu exista nici un motiv de a schimba mediul în care minorul locuieste , acesta beneficiind de un climat corespunzator care sa permita dezvoltarea sa fizica , spirituala , morala si sociala , se apreciaza ca se impune încredintarea minorului mamei .

Potrivit dispozitiilor art.42 alin.3 , 86 si 107 din Codul familiei , si având în vedere ca minorul a fost încredintat spre crestere si educare mamei , urmeaza a fi obligat pârâtul la plata pensiei de întretinere catre minor .

Cu privire la cuantumul contributiei pârâtului la cheltuielile de crestere, întretinere si educare a minorului, pentru ca ambii parinti sunt deopotriva datori sa contribuie la cresterea si educarea copiilor minori , în temeiul art.42 si 86, 94 din Codul familiei urmeaza a obliga astfel pârâtul la 150 lei lunar pensie de întretinere în favoarea minorului , începând cu data pronuntarii hotarârii si pâna la majoratul minorului , pârâtul fiind prezumat a realiza venituri la nivelul venitului minim pe economie , în cauza nefacându-se dovada veniturilor realizate de catre pârât .

Referitor la cererea de partaj judiciar a bunurilor comune este de subliniat ca pârâtul a renuntat la judecata cauzei cu privire la retinerea în masa de partaj si a autoturismului Audi, sustinând ca autoturismul a fost sustras în Franta , efectuându-se cercetari cu privire la furtul autoturismului .

Expertizele tehnice judiciare administrate în cauza au avut ca obiective individualizarea si stabilirea valorii de circulatie a celor trei imobile detinute de parti , formularea de propuneri de lotizare .În cauza s-a realizat si o expertiza contabila având ca obiectiv stabilirea si reactualizarea în raport de indicele de inflatie a sumelor de bani intrate în patrimoniul pârâtului , rezultate din comercializarea produselor apicole catre societatea comerciala F.SRL Ciucurova conform borderourilor de achizitie depuse la dosar .

Prin raportul de expertiza întocmit de expert G.I. s-a conchis ca sumele actualizate din borderouri sunt în cuantum de 79.431,16 lei .

Prin raportul de expertiza întocmit de expert C.H. s-a concluzionat ca valoarea de circulatie a apartamentului este de 55.493,6 euro , terenul intravilan este în valoare de 130845 euro , iar valoarea terenului extravilan este de 90 euro .

Pârâtul a formulat obiectiuni la raportul de expertiza apreciind ca bunurile expertizate au fost supraevaluate , reclamanta sustinând contrariul , respectiv ca bunurile au fost subevaluate , solicitându-se totodata a se face propuneri de lotizare a terenurilor din intravilan si extravilan , expertul neraspunzând acestui obiectiv .

Raspunzând la obiectiuni s-a conchis ca apartamentul nu este comod partajabil, iar în ceea ce priveste terenurile s-a concluzionat ca acestea se pot lotiza , formulându-se propuneri de lotizare .

În raspunsul la obiectiuni expertul a apreciat ca pretul se încadreaza în preturile care se practica pe piata orasului Constanta , atasând o copie din ziarul local cu oferte de preturi pentru apartamente de doua camere care variaza în functie de marime , pozitionare , între 50.000 -60.000 euro .

Cu privire la propunerea de a se utiliza preturile folosite de catre notarii publici, s-a apreciat ca nu poate fi luata în considerare la calculul valorii de piata .

În contextul materialului probator administrat în cauza instanta retine ca cele trei imobile supuse partajarii au fost dobândite în timpul casatoriei , astfel cum reiese din contractele de vânzare cumparare ce atesta dobândirea acestora .

Bunurile dobândite în timpul casatoriei , de oricare dintre soti , sunt , de la data dobândirii lor , bunuri comune ale sotilor. Regimul comunitatii de bunuri este unul legal si unic , reglementat prin norme imperative, bunurile proprii constituind exceptia .

Calitatea de bun comun a imobilelor supuse partajarii nu poate fi contestata în cauza , în raport de prevederile art.30 din Codul familiei , în speta putându-se pune în discutie doar contributia sotilor la dobândirea bunurilor comune .

Din materialul probator administrat în cauza se retine ca pârâtul a probat o contributie diferita la dobândirea bunurilor comune , prin activitatile apicole desfasurate si producatoare de venituri , probând veniturile pretinse prin borderourile de achizitii cât si prin depozitiile martorilor audiati , martorii reliefând ca pârâtul a desfasurat o activitate apicola ce a fost preluata de catre fratele sau , la plecarea sa în Franta , veniturile realizate anterior încheierii casatoriei , respectiv în perioada concubinajului , cât si dupa , fiind probate prin borderourile de achizitii catre societatea sus mentionata .

De asemenea sustinerile pârâtului cu privire la înstrainarea utilajelor agricole proprii contra sumei de 15.000.000 lei rol , cât si cele cu privire la investirea sumei proprii de 17.224 euro au fost probate în cauza prin înscrisuri si depozitii de martori .

Reclamanta nu a facut dovada încadrarii sale în munca , depunând un contract de munca ce dateaza din anul 2008 , ulterior separarii în fapt a partilor , în cauza urmând a se retine ca munca depusa în cadrul gospodariei este de natura sa constituie în mod indirect o contributie la dobândirea bunurilor , declaratia extrajudiciara a reclamantei prin care sustine ca ar fi prestat munca în calitate de menajera cu jumatate de norma , pe o anumita perioada , neputându-se retine a fi o proba concludenta , în conditiile în care nu a fost administrata cu respectarea principiului consfintit în art.169 cod pr.civila .

Retinând o contributie diferita a sotilor la dobândirea bunurilor comune , cotele de proprietate se vor stabili asupra universalitatii acestora .

Raportând contributia pârâtului dovedita , la universalitatea masei de partaj , se retine ca pârâtul are o cota de contributie de 59,84 la dobândirea bunurilor comune , iar reclamanta o cota de contributie de 40,16% .

Retinând ca masa de partaj se compune din cele trei imobile sus mentionate si apreciind temeinicia cererii de partaj , se va admite cererea referitoare la partajul judiciar , iar ca efect al partajului se va atribui reclamantei apartamentul situat la adresa sus mentionata , în valoare de 55.493,6 euro , iar pârâtului i se vor atribui cele doua terenuri ce compun masa de partaj, valoarea totala a masei de partaj retinându-se ca este de 186.428,9 euro .

Partile nu s-au învoit asupra modalitatii de atribuire a bunurilor , reclamanta solicitând ca modalitate de partajare în principal , atribuirea apartamentului si cota de 1/2 din fiecare lot de teren , iar în subsidiar atribuirea apartamentului acesteia , pârâtului solicitând a i se atribui terenurile.

Solutia atribuirii imobilului catre reclamanta se apreciaza ca se justifica prin luarea în considerare a criteriilor ce tin de faptul ca reclamantei i-a fost încredintat minorul rezultat din casatoria partilor , aceasta fiind în nevoie de a locui cu minorul , nici una din parti nelocuind în apartament , acestea aflându-se la munca în strainatate , astfel cum s-a retinut , context în care se apreciaza astfel ca reclamanta este mai îndreptatita sa i se atribuie locuinta în disputa , data fiind încredintarea minorului catre aceasta , nevoia de locuinta a minorului si posibilitatea redusa a acesteia de dobândire a unei alte locuinte .

Dând eficienta principiului consfintit în art.741 cod civil , principiu ce calauzeste sistarea starii de coproprietate si regulilor ce guverneaza împartirea bunurilor , respectiv regula egalitatii în natura cât si în valoare , se apreciaza ca se impune, justificat si de solicitarea pârâtului dar si de considerente de ordin economic pentru evitarea divizarii si farâmitarii terenurilor , care ar deveni astfel inapte , de a-i fi atribuite acestuia cele doua terenuri retinute a face parte din masa de partaj .

Pentru egalizarea valorica a loturilor urmeaza a obliga pârâtul la 18.611,76 euro catre reclamanta cu titlu de sulta.

Urmeaza a lua act de renuntarea pârâtului – reconvenient la judecata cererii de partajare a autoturismului marca Audi .

În temeiul art.276 cod pr.civila se va proceda la compensarea cheltuielilor de judecata si ca efect al compensarii urmeaza a obliga reclamanta la 70,5 lei cu titlu de cheltuieli de judecata catre pârât.

Etichete: ,

Partaj bunuri comune

SENTINŢA CIVILĂ NR. 759 din 10 martie 2009

Prin cererea adresată acestei instanţe la data de 26.01.2009 şi înregistrată sub nr…./327/2009 reclamanta … a chemat in judecată pe pârâtul … pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună partajarea bunurilor comune dobândite in timpul căsătoriei, respectiv garsoniera situată in Tulcea,str. Eterniţii, ..,jud. Tulcea.

In motivarea actiunii reclamanta a arătat că a fost căsătorită cu pârâtul din data de 17.08.1990 până la data de 27.03.1997 când prin s.c nr. ../27.03.1997 a Judecătorie Tulcea s-a dispus desfacerea căsătoriei.

S-a mai arătat că deşi erau despărţiţi in fapt din 1993, reclamanta personal a procedat la achiziţionarea garsonierei, contractul fiind încheiat in numele sau şi al fostului soţ. Discutând cu pârâtul, acesta a comunicat reclamantei că este de acord să renunţe la partea lui cu condiţia ca reclamanta sa renunţe la pensia de întreţinere faţa de minorul .. Marius Gabriel.Cum minorul in luna august 2009 împlineşte vârsta de 18 ani, reclamanta a fost de acord cu aceasta condiţie.

In drept au fost invocate dispozitiile art. 36 cod familie şi dispozitiile codului de procedură civilă.

In dovedire , s-au depus la dosar,in copie, sentinţa civilă nr…/27 martie 1997a Judecătoriei Tulcea si contractul de vânzare/cumpărare nr…./30.03.1993.

La termenul de judecată din data de 10 martie 2009 părţile, prezenta in fata instanţei, au încheiat o tranzacţie, solicitând să se ia act de conţinutul acesteia si să se pronunţe o hotărâre de expedient.

Instanta, având in vedere manifestarea de voinţă liber exprimată a părţilor, urmează ca în temeiul art. 271 cod pr. civilă să ia act si să consfinţească învoiala părţilor intitulată tranzacţie, cu următorul conţinut:

TRANZACTIE

Încheiată azi 10.03.2009 de către noi părţile:

… Victoria cu domiciliul in Tulcea, str. Eternităţii, .., judeţul Tulcea, având CNP … , şi C.I. seria TC nr. …eliberat de Politia Tulcea la data de …, în calitate de reclamantă şi

… Dumitru, domiciliat in Iaşi, B-dul Chimiei, …, judeţul Iaşi, având CNP … şi C.I., seria MX nr…eliberat de Politia mun. Iaşi la data de … in calitate de pârât, în vederea stingerii litigiului dintre noi, ce face obiectul dosarului nr.442/327/2009 al Judecătoriei Tulcea, încheiem următoarea tranzacţie:

Eu … Victoria iau in deplină proprietate şi posesia garsoniera situată in Tulcea, str. Eternităţii …, jud. Tulcea compusă din una cameră de locuit, cu o suprafaţa de 18,01 m.p. şi terenul aferent locuinţei in suprafaţa de 10,5 m.p. respectiv cota indiviză de 0,89 % din teren.

Eu … Dumitru sunt de acord cu luarea in deplină proprietate a imobilului descris mai sus de către reclamantă.

Eu … Victoria renunţ la pensia de întreţinere stabilită in favoarea minorului … Marius-Gabriel, ns. la data de .. stabilită prin Sentinţa Civilă nr…/30.03.1998 ,pronunţata de Judecătoria Tulcea,in Dosarul nr. …/1998,până la vârsta de 18 ani cât şi după împlinirea acestei vârste.

Arătăm ca in aceasta modalitate înţelegem sa stingem litigiul cu privire la imobilul descris mai sus şi cu privire la pensia de întreţinere in favoarea minorului Burduja Marius- Gabriel şi rugăm instanţa ca in temeiul art. 271-273 Cod pr. civilă să pronunţe o hotărâre care să consfinţească învoiala noastră.”

Etichete:

Partaj bunuri comune

SENTINTA CIVILĂ NR. 668 din 2 martie 2009

Prin cererea adresată acestei instante şi inregistrată sub nr…./327/2008 din 17.11.2008 reclamantul … a chemat in judecată pe pârâta … pentru ca prin hotărârea ce se va pronunta să se dispună partajarea bunurilor comune, imobile şi mobile, dobândite in timpul căsătoriei, ca parte a activului masei de partaj, in cote de 50% fiecare şi in aceeasi cotă datoriile reprezentate de cele două credite contractate de părti de la Raiffeisen Bank, ca parte a pasivului masei de partaj.

In motivarea actiunii reclamantul a arătat că solicită împărţirea celor două imobile dobândite in timpul căsătoriei cu contribuţie egală, si anume: apartamentul cu 3 camere in suprafata de 64,40 m.p., balcon de 4,20 m.p. boxa cu nr.cadastral 763/1;-1; 17 şi teren in suprafata indiviza de 16,45 m.p. impreuna cu dreptul de coproprietate fortata si continua asupra tuturor părtilor din imobil care prin natura lor sunt in folosinta comună a tuturor coproprietarilor , situat in Tulcea, str. Mărăşeşti, …, jud. Tulcea, in valoare de 25.500 lei;apartamentul format dintr-o cameră şi dependinţe în suprafaţă de 10,39 m.p. şi terenul aferent in suprafata de 4,26 m.p. impreuna cu dreptul de coproprietate fortata si continua asupra tuturor părtilor din imobil care prin natura lor sunt in folosinta comună a tuturor coproprietarilor, având nr. cadastral 14/3;0;6 ,situat in Tulcea, str. Stânjenelului, …, jud. Tulcea, in valoare de 7.500 lei.

A mai arătat reclamantul că a dobândit impreuna cu pârâta cu contributie egala următoarele bunuri mobile: televizor color Grunding 700 lei,DVD Phillips cu sistem audio 5+1 800 lei, combină muzicală Panasonic 400 lei,combină frigorifică Polar 900 lei, aragaz 700 lei, butelie aragaz 200 lei, hotă electrică 100 lei, masina de spălat- 500 lei, autoturism marca Audi A 4-38.500 lei.De asemenea, s-a mai arătat că in timpul căsătoriei părtile au contractat 2 imprumuturi bancare de la Raiffeisen Bank, unul in suma de 7.500 euro iar celălalt de 6.732 euro.

S-au ataşat la dosar, in copie, cărtile de identitate ale părtilor, contractul de credit nr.RF156043044981 contractul de credit nr.RF 56042943628, sentinta civilă nr. 1991/5.09.2008 a Judecătoriei Tulcea, contractul de vânzare/cumpărare autentificat sub nr. 3486/2.12.2002 de BNP Ene Frosina, contractul de vânzare/cumpărare autentificat sub nr.630/20.02.2003 de BNP Elena Avram.

La termenul de judecată din data de 27 ianuarie 2009 pârâta a depus la dosar cerere reconvenţională, prin care a susţinut că butelia este bun personal şi a solicitat completarea bunurilor mobile in vederea partajării cu un calculator, un aparat de aer condiţionat, un boiler electric, o cameră foto digitală, şi un robot de bucătărie.

La termenul de judecată din data de 24 februarie 2009 părţile, prezente in instanţă, depun la dosar tranzacţia încheiată, solicitând să se ia act de aceasta.

Instanta, având in vedere manifestarea de voinţă liber exprimată, urmează a lua act si a consfinţi învoiala părţilor cu următorul conţinut:

„TRANZACTIE

urmând ca în baza înţelegerii noastre să împărţim activul şi pasivul masei de partaj in următoarea manieră:

Eu, reclamantul, voi primi toate bunurile mobile enumerate in cuprinsul cererii introductive şi aceleia reconvenţionale, inclusiv autoturismul şi de asemenea înţeleg să achit către unitatea bancara creditul de nevoi personale în cuantum de 7500 euro, conţinut lot pe verso.

Eu, pârâta, voi primi imobilul garsonieră urmând să plătesc creditul contractat in regim ipotecar in cuantum de 6732 euro, conţinut lot pe verso.

De asemenea, noi părţile renunţăm la împărţirea bunului imobil, apartament cu trei camere, asupra căruia înţelegem sa rămânem in continuare coproprietari in cote egale, până la momentul vânzării in afara cadrului procesual fixat in prezenta cauza.

Prezenta tranzacţie pune capăt oricăror pretenţii reciproce ale părţilor şi compensează toate cheltuielile făcute de noi în cauză.

Lot reclamant, Grama Valentin:

-televizor Grunding 700 lei

-DVD Phillips 800 lei

– combină muzicală Panasonic 400 lei

-combină frigorifică polar 900 lei

-aragaz 700 lei

-hotă electrică 100 lei

-masina de spălat- 500 lei

-autoturism Audi A4 38.500 lei

-calculator 1500 lei

– aparat aer condiţionat 800 lei

-boiler 500 lei

– camera foto digitală 500 lei

-robot bucătărie 500 lei

-pasiv: obligaţia de a restitui suma împrumutată de la Raiffeisen Bank în cuantum de 7500 euro.

Lot pârâtă,Grama Gina:

-garsonieră situată în Tulcea, str. Stânjenelului, …, judet Tulcea, evaluată in acţiunea introductivă la suma de 7500 lei

-pasiv: obligaţia de a restitui suma împrumutată de la Reiffeisen Bank în cuantum de 6732 euro.”

Etichete:

Partaj bunuri comune

SENTINŢA CIVILĂ NR. 662 din 2 martie 2009

Prin cererea adresată acestei instanţei şi înregistrată sub nr.…//327/2008 reclamanta … a chemat in judecată pe pârâţii … şi … pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa ,pe cale de acţiune oblică, să se dispună partajul bunurilor comune dobândite in timpul căsătoriei lor, urmând sa se stabilească masa bunurilor de împărţit, cotele cuvenite în calitate de codevălmaşi şi lichidarea stării de indiviziune,prin individualizarea, atribuirea şi predarea efectivă a bunurilor ce se cuvin părţilor, cu eventuala achitare de sulte.

In motivarea acţiunii, s-a arătat că în baza titlului executoriu decizia civilă nr. … pronunţata de Tribunalul Tulcea a început executarea silită a debitorului … pentru creanţa de 2.000,00 lei reprezentând cheltuieli de judecată. Deşi termenul de plata a expirat, debitorul nu a achitat debitul nici până in prezent şi, urmare cercetărilor efectuate de executorul judecătoresc, s-a constatat că acesta este lipsit de mijloacele de a plăti datoria, in afara de cazul in care s-ar proceda la ieşirea lui din indiviziune cu pârâta … asupra bunului imobil faţă de care se afla in devălmăşie.

S-a mai arătat că pârâţii sunt coproprietarii imobilului situat in Tulcea, …, reprezentând un apartament cu 2 camere iar valoarea totală a masei de partaj este 50.000 lei iar pârâţii au exercitat până în prezent posesia asupra imobilului .

In drept, s-au invocat dispozitiile art. 974 şi 728 Cod civil.

In dovedirea acţiunii s-au depus, in copie, la dosar decizia civilă nr. … a Tribunalului Tulcea, cererea adresata de către reclamantă executorului judecătoresc pentru executarea silită, procesele-verbale din data de 4 aprilie 2008 şi 10 iulie 2008 ale executorului judecătoresc precum si adresa din 4 aprilie 2008.

Pârâţii, legal citaţi, nu au depus întâmpinarea şi nu au solicitat probe în apărare.

S-a dispus emiterea unei adrese către Administraţia Financiara Tulcea pentru a se comunica dacă pârâtul … figurează in evidenţe cu bunuri impozabile personale şi totodată să se înainteze o copie de pe actul de proprietate al pârâţilor pentru construcţii, fiind înaintate la dosar relaţiile de către Serviciul Impozite şi taxe din care a rezultat că pârâţii figurează in evidentele fiscale cu un imobil proprietate comună reprezentând situată în municipiul Tulcea, … format din teren in suprafaţă de 168 mp. cu construcţii, depunându-se si contractul de vânzare-cumpărare care face dovada dreptului de proprietate autentificat sub nr…/02-02-2006 la B.N.P. Alexandru Porfir.

Nu a rezultat din adresa de către Primărie că pârâtul … ar figura cu bunuri personale impozabile.

In cauza s-a dispus efectuarea unei expertize tehnico-imobiliare asupra imobilului prin care se stabilească valoarea de circulaţie a acestuia, dacă este comod partajabil in natură iar in caz afirmativ să se facă propuneri de lotizare si să se stabilească sultele.

La termenul de judecată din data de 10 martie 2009 părţile au depus la dosar procesul-verbal din data de 9 februarie 2009 al executorului judecătoresc Vlad Irinel din care rezultă că debitorul Pahom Andrei a achitat debitul in totalitate.

Având in vedere înscrisul depus la dosar, instanţa urmează a respinge cererea ca rămasă fără obiect.

Cum in cauza culpa procesuală aparţine pârâţilor, urmează ca aceştia sa fie obligaţi la plata sumei de 2019,3 lei către reclamantă reprezentând cheltuieli de judecată.

Etichete:

Partaj bunuri comune

Sedinta publica din data de 24 martie 2009

Sentinta civila nr.915

Sub nr…. din …. s-a înregistrat pe rolul acestei instante cererea formulata de catre reclamantul …, cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedura la …, cu sediul în … prin care solicita ca în contradictoriu cu pârâta .., domiciliata în …., sa se dispuna partajul bunurilor comune, dobândite de catre cei doi în timpul casatoriei si sa se retina o cota de contributie de 90% în favoarea reclamantului.

În motivarea actiunii, reclamantul a aratat ca a fost casatorit cu pârâta pâna în luna aprilie … si ca în timpul casatoriei cei doi au dobândit împreuna un apartament situat în …., precum si o casa situata în …… A mai aratat reclamantul ca tot în timpul casatoriei au fost dobândite si o serie de bunuri mobile constând atât în bunuri de uz electrocasnic, cât si în obiecte de mobilier. De asemenea, reclamantul a mai precizat ca pe parcursul casatoriei a trimis din strainatate pârâtei diferite sume de bani, pentru ca aceasta sa constituie depozite bancare.

În ceea ce priveste contributia la dobândirea acestor bunuri, reclamantul a aratat ca a fost în permanenta angajat cu contract de munca, lucrând si în strainatate, în timp ce pârâta nu a avut un loc de munca stabil.

În drept, au fost invocate disp.art.728 Cod civil, art.6731-67314C.prod.civ.

La termenul din … reclamantul si-a precizat cererea de chemare în judecata, în sensul ca a enumerat bunurile mobile ce formeaza masa partajabila si a mentionat ca suma de bani trimisa pârâtei din strainatate se ridica la … fiind trimisa în perioada …..

La termenul de judecata din … reclamantul a formulat o cerere completatoare prin care a solicitat sa se constate ca are un drept de creanta fata de pârâta, în suma de …, aceasta suma reprezentând o parte din cea mentionata în actiune si fiind trimisa de reclamant dupa desfacerea casatoriei. Restul pâna la …. au fost trimisi – sustine reclamantul – pe perioada casatoriei.

În probatiune, reclamantul a depus la dosarul cauzei fotocopii de pe mai multe înscrisuri: sentinta civila nr…. a …., acte de stare civila, un contract de vânzare-cumparare, carnet de marinar, proces-verbal de sechestru, desfasuratoare emise de …, mai multe chitante, alte acte (filele …..). De asemenea, reclamantul a propus audierea ca martori a numitilor ……, proba ce a fost încuviintata, declaratiile martorilor fiind consemnate si atasate la filele …….

Totodata, tot la cererea reclamantului, pârâta a fost citata cu mentiunea personal la interogatoriu, aceasta proba fiind încuviintata si administrata la termenul din …, iar raspunsurile pârâtei au fost consemnate la filele …..

Pârâta …. a formulat atât întâmpinare cât si cerere reconventionala, prin prima precizând ca din masa bunurilor comune nu face parte si imobilul casa de locuit din …., întrucât acesta i-a fost donat de catre parintii sai, în timp ce o parte din bunurile mobile indicate de catre reclamant în actiune sunt de fapt bunurile proprii ale pârâtei, dobândite dupa desfacerea casatoriei. Relativ la sumele de bani pe care reclamantul pretinde ca le-a trimis, pârâta a precizat ca desi este adevarat ca a primit anumite sume de bani, acestia nu erau trimisi în vederea capitalizarii lor, ci fie pentru a rezolva anumite chestiuni legate de plecarea pârâtei în ….., fie – dupa desfacerea casatoriei – cu titlu de reparatii morale.

Pe cale de cerere reconventionala, pârâta-reclamanta a solicitat sa se constate ca la dobândirea bunurilor comune a avut o cota de contributie de 50% si ca din masa de partaj nu face parte si imobilul casa de locuit situat în ….

În probatiune, pârâta-reclamanta a depus la dosarul cauzei fotocopii de pe mai multe înscrisuri (filele …..). De asemenea, la solicitarea pârâtei-reclamante au fost audiate în calitate de martori numitele ….. declaratiile acestora fiind consemnate si atasate la filele …. ….. Totodata s-a procedat si la luarea unui interogatoriu reclamantului-pârât, raspunsurile acestuia fiind atasate la filele ….. La solicitarea instantei, I.T.M…. a depus la dosar copii de pe Carnetul de munca al pârâtei (filele …..).

La cererea partilor, în cauza a fost efectuata o expertiza tehnica imobiliara si una merceologica, de catre experti …., desemnati prin tragere la sorti. Rapoartele de expertiza au fost atasate la filele ….

Analizând actele si lucrarile dosarului, instanta constata ca atât cererea principala cât si cererea reconventionala, având ca obiect partaj bunuri comune, sunt întemeiate în parte. Astfel, din înscrisurile depuse la dosar rezulta ca în timpul casatoriei partile un dobândit un imobil – apartament situat în …., precum si nuda proprietate asupra unui imobil casa de locuit si teren aferent în suprafata de ..mp., situat în ….. Referitor la primul imobil dobândirea acestuia de catre parti în timpul casatoriei rezulta din contractele de vânzare-cumparare autentificate prin încheierea nr…. a B.N.P. … si prin încheierea nr…. a B.N.P…. (filele ….). Dupa cum lesne se poate observa, aceste contracte au fost încheiate în perioada cât cei doi erau casatoriti, perioada cuprinsa între …..

În ceea ce priveste imobilul situat în …., faptul dobândirii de catre parti a nudei proprietati rezulta din contractul de vânzare-cumparare autentificat prin încheierea nr…. a B.N.P…..

Instanta apreciaza ca sustinerile pârâtei-reclamante, facute prin intermediul avocatului ales, în sensul ca acest din urma imobil i-a fost de fapt daruit de catre mama sa, contractul de vânzare-cumparare mascând o donatie deghizata, nu au un suport juridic. Astfel, prezumtia de gratuitate instituita de art.845 Cod civil, la care a facut referire avocatul pârâtei-reclamanta, nu poate fi invocata în prezenta cauza întrucât este o prezumtie ce opereaza doar în favoarea mostenitorilor rezervatari. Cu alte cuvinte, aceasta prezumtie poate fi invocata doar în cazul unui partaj succesoral, lucru care rezulta chiar si din faptul ca art.845 Cod civil face parte din capitolul referitor la stabilirea cotitatii disponibile si a rezervei succesorale. Bineînteles ca pârâta-reclamanta nu are, în raport cu reclamantul-pârât, calitatea de mostenitor rezervatar si nici nu se pune problema deschiderii succesiunii, prezumtia de gratuitate putând fi invocata, asa cum s-a mentionat anterior, doar în cadrul procedurii succesorale.

În ceea ce priveste declaratiile martorilor propusi de catre pârâta-reclamanta, care confirma sustinerile acesteia, instanta apreciaza ca acestea sunt lipsite de relevanta, nu atât pentru faptul ca asupra sinceritatii lor exista serioase dubii, cât mai ales deoarece în privinta acestui imobil si a regimului sau juridic nu se pune problema dovedirii unei anumite situatii de fapt, ci este vorba doar de aplicarea unor principii elementare de drept la o situatie de fapt ce rezulta cu claritate dintr-un înscris autentic, cum este contractul de vânzare-cumparare prin care s-a înstrainat nuda proprietate asupra imobilului.

Prin urmare, din masa partajabila face parte nuda proprietate asupra imobilului situat în …. întrucât uzufructul viager a fost pastrat de catre vânzatoarea …., asa cum rezulta din continutul contractului.

Relativ la valoarea de circulatie a celor imobile, potrivit expertizei imobiliare întocmita de catre expert …, aceasta este de …de lei în cazul apartamentului situat în …. si de …. pentru casa de locuit si teren aferent în suprafata de ……, situata în ….

Trebuie precizat ca aceste valori de circulatie nu au fost contestate de nici una dintre parti.

În ceea ce priveste bunurile mobile, din coroborarea raspunsurilor pe care pârâta-reclamanta le-a dat la interogatoriu, cu declaratiile martorilor audiati în cauza, rezulta ca pe parcursul casatoriei partile au dobândit urmatoarele bunuri: …….

Trebuie observat ca din masa bunurilor comune nu fac parte jaluzelele si nici usile si geamurile din termopan sau aparatul de aer conditionat, întrucât din probele administrate rezulta ca acestea au fost dobândite si montate de catre pârâta-reclamanta dupa momentul desfacerii casatoriei. De asemenea, nu intra în compunerea masei partajabile nici aragazul cu trei ochiuri si cuptor, mentionat de catre reclamantul-pârât în actiune, întrucât acesta a fost daruit pârâtei de catre mama sa, cu ocazia încheierii casatoriei.

Referitor la valoarea de circulatie a bunurilor mobile, aceasta este de …., potrivit raportului de expertiza merceologica întocmit de catre expert ….. Desi pârâta-reclamanta a formulat, prin intermediul avocatului ales, obiectiuni la aceasta expertiza, instanta le-a respins atât timp cât expertul a avut în vedere la calculul valorii de circulatie, valoarea actuala a respectivelor bunuri, din care a scazut valoarea uzurii, iar gradul de uzura a fost stabilit prin vizualizarea bunurilor.

În ceea ce priveste cota de contributie a partilor la dobândirea acestor bunuri, instanta apreciaza ca din probatoriul administrat rezulta ca reclamantul-pârât a avut o contributie superioara fata de cea a pârâtei-reclamanta. Acest lucru rezulta atât din compararea carnetelor de munca ale partilor, din continutul carora reiese faptul ca pârâtul a avut venituri duble, din salariu, fata de pârâta pentru o perioada destul de lunga de timp si inclusiv în perioada în care au fost dobândite bunurile imobile. Mai mult decât atât, desi pentru perioada casatoriei, reclamantul-pârât nu a facut dovada faptului ca a trimis anumite sume de bani, acest lucru rezulta din chiar recunoasterile pârâtei, facute în cuprinsul întâmpinarii, coroborate cu declaratiile martorilor audiati în cauza si cu faptul ca reclamantul a trimis bani pârâtei si dupa desfacerea casatoriei, aspect ce rezulta din înscrisurile emise de catre ……, înscrisuri care desi nu au fost legalizate sau autentificate, constituie un început de dovada scrisa care se coroboreaza cu declaratiile martorilor si recunoasterea pârâtei.

Faptul ca pârâta-reclamanta a avut la rândul sau un loc de munca este real, dar nu poate conduce prin el însusi la retinerea unei cote de contributie egale la dobândirea bunurilor comune, atât timp cât din înscrisurile analizate rezulta ca veniturile sale au fost mai mici decât ale reclamantului. În ceea ce priveste sustinerea pârâtei în sensul ca a obtinut venituri si din pictura de icoane, acestea nu au fost suficient probate, mai ales în ceea ce priveste cuantumul acestor venituri. În acest sens, instanta apreciaza ca declaratiile martorelor pârâtei sunt lipsite de realism atât timp cât desi una dintre aceste martore pretinde ca realizarea respectivelor icoane presupune o munca migaloasa, aceeasi martora afirma ca pârâta realiza câte o icoana pe zi, obtinând venituri între ………luna.

De aceea, instanta apreciaza ca desi nu se poate pune problema retinerii unei cote de contributie de 90% în favoarea reclamantului-pârât, totusi acesta are o cota majoritara, de 70%, la dobândirea bunurilor comune.

Potrivit art.728 C.civ., nimeni nu poate fi obligat sa ramâna în indiviziune si oricare dintre coindivizari poate cere oricând sistarea acestei stari.

În prezenta cauza, modalitatea optima de a pune capat starii de indiviziune consta în atribuirea în natura, catre fiecare dintre copartasi a bunurilor ce alcatuiesc masa partajabila.

Astfel, instanta apreciaza ca se impune ca apartamentul situat în …. sa fie atribuit în proprietate exclusiva reclamatului-pârât …, iar nuda proprietate asupra imobilului-casa de locuit si teren aferent situat în …. sa fie atribuita pârâtei-reclamanta …… O astfel de împartire a imobilelor este justificata de cotele de contributie retinute în favoarea partilor, fiind firesc ca imobilul cu o valoare de circulatie mai mare sa fie atribuit reclamantului-pârât, atât timp cât acesta a avut o cota de contributie superioara, de 70%, iar imobilul cu o valoare mai mica sa fie atribuit pârâtei-reclamanta a carei cota de contributie a fost de doar 30%.

În ceea ce priveste cererea pârâtei-reclamanta de a i se atribui ambele imobile, aceasta nu poate fi primita, faptul ca reclamantul-pârât locuieste în strainatate neavând nici o relevanta sub acest aspect. Mai mult decât atât, instanta trebuie sa aiba în vedere, cu prioritate, posibilitatea efectuarii partajului în natura, posibilitate care în prezenta cauza, exista cât timp este vorba despre doua imobile.

Referitor la bunurile mobile, instanta apreciaza ca acestea trebuie atribuite, în totalitate pârâtei-reclamanta, deoarece toate aceste bunuri se afla în imobilul a carui nuda proprietate a cazut în lotul acesteia. De asemenea, prin atribuirea catre pârâta-reclamanta a acestor bunuri, se realizeaza, pe cât posibil o echilibrare valorica a loturilor, bineînteles raportat la cota de contributie a partilor la dobândirea bunurilor.

Bineînteles însa ca pentru egalizarea loturilor trebuie ca pârâta-reclamanta sa plateasca o sulta reclamantului-pârât, în suma de …. de lei.

Cu privire la cererea reclamantului-pârât de constatare a unui drept de creanta, constând în contravaloarea sumelor trimise în tara, dupa desfacerea casatoriei partilor, instanta constata ca aceasta este neîntemeiata. Astfel, din probele administrate în cauza, rezulta cu certitudine doar faptul ca reclamantul-pârât a trimis o anumita suma de bani în tara, bani pe care i-a primit pârâta-reclamanta. Din nici o proba nu rezulta însa titlul cu care reclamantul-pârât a trimis acesti bani, un eventual drept de creanta putând fi invocat doar daca suma de bani ar fi fost trimisa cu titlul de împrumut, or, din declaratiile martorilor rezulta ca o parte din sume au fost trimise pentru ca pârâta-reclamanta sa îi poata îngriji pe parintii reclamantului-pârât, iar o alta parte, pentru ca pârâta-reclamanta sa faca îmbunatatiri la fostul domiciliu comun al partilor.

Doar cu privire la aceste din urma sume se poate pune problema constatarii unui drept de creanta, însa doar teoretic, deoarece sumele trimise în acest scop nu sunt determinate sub aspectul cuantumului lor, neputând deci forma obiectul unei obligatii de restituire care sa incumbe pârâtei-reclamanta.

În sfârsit, în privinta cheltuielilor de judecata, întrucât ambele parti le-au solicitat, va opera compensarea. Trebuie facuta însa precizarea ca la calculul cheltuielilor de judecata nu se vor avea în vedere sumele platite cu titlul de taxa de timbru pentru cererea de constare a unui drept de creanta, cât timp aceasta cerere a fost respinsa si nici cele reprezentând taxa de timbru aferenta cotei de contributie contestata prin cererea reconventionala, cât timp s-a stabilit ca pârâta-reclamanta are o cota de contributie de doar 30%.

Având în vedere aceste considerente, instanta urmeaza sa admita, în parte, atât cererea principala formulata de catre reclamantul-pârât …., astfel cum a fost precizata, cât si cererea reconventionala formulata de catre pârâta-reclamanta …, având ca obiect partaj bunuri comune.

Va constata ca partile au dobândit în timpul casatoriei, cu o cota de contributie de 70% reclamantul-pârât … si de 30% pârâta-reclamanta …., urmatoarele bunuri:

– un imobil-apartament cu doua camere si dependinte, situat …. cu o valoare de circulatie de ….de lei, conform raportului de expertiza imobiliara efectuat de catre expert …;

– nuda proprietate asupra unui imobil-casa de locuit si teren aferent în suprafata de …mp, situat în … cu o valoare de circulatie de … de lei, conform raportului de expertiza imobiliara efectuat de catre expert ….

– bunuri mobile : …..

Total valoare masa partajabila : …..

Va dispune iesirea din indiviziune a partilor.

Va atribui reclamantului-pârât … în proprietate exclusiva imobilul-apartament cu doua camere si dependinte, situat …

Total valoare bunuri atribuite reclamantului-pârât ….

Va atribui în proprietate exclusiva pârâtei-reclamanta …, nuda proprietate asupra unui imobil-casa de locuit si teren aferent în suprafata de ..mp, situat în ….. precum si toate bunurile mobile mentionate anterior.

Total valoare bunuri atribuite pârâtei-reclamanta …

Va fi obligata pârâta-reclamanta …. la plata catre reclamantul-pârât .. a sumei de … lei, cu titlul de sulta, pentru egalizarea loturilor.

Va respinge cererea formulata de catre reclamantul-pârât …. în contradictoriu cu pârâta-reclamanta …., având ca obiect constatare drept de creanta, ca nefondata.

Vor fi compensate cheltuielile de judecata si va fi obligata pârâta-reclamanta la plata sumei de …lei catre reclamantul-pârât, reprezentând cheltuieli de judecata necompensate.

Etichete:

Partaj bunuri comune

Sedinta publica din data de 03 martie 2009

Sentinta civila nr. 688

Sub nr…… din ….. s-a înregistrat pe rolul acestei instante cererea formulata de catre reclamantul ….domiciliat în ……, prin care solicita ca în contradictoriu cu pârâta ……, domiciliata în aceeasi localitate, sa se dispuna partajul bunurilor comune dobândite de catre parti în timpul casatoriei, constatându-se ca reclamantul a avut o cota de contributie de 80% la dobândirea acestor bunuri, iar pârâta o cota de 20%.

În motivarea actiunii, reclamantul a aratat ca a fost casatorit cu pârâta pâna pe data de …. si ca în timpul casatoriei a dobândit împreuna cu aceasta un apartament cu …. camere situat în comuna ….., precum si o serie de bunuri mobile constând în mobilier, aparatura electrocasnica si animale. A mai aratat reclamantul ca în timpul casatoriei pârâta nu a obtinut nici un fel de venituri, singurul care contribuia la cheltuielile casei fiind reclamantul.

În probatiune, reclamantul a depus la dosarul cauzei doua contracte de vânzare-cumparare (filele …), un contract de rate (fila …, un act emis de ….., sentinta civila nr….. a ….. (filele ….), adeverinte privind venituri realizate din munca de-a lungul timpului, precum si facturi fiscale si chitante (filele ….) si un proces-verbal de inventariere (filele ….). De asemenea, reclamantul a propus, prin intermediul avocatului ales, si instanta a încuviintat audierea în calitate de martori a numitilor ……., instanta procedând la luarea declaratiilor doar primilor …. (filele … si ….), deoarece reclamantul a renuntat la audierea celui de-al patrulea martor. Totodata, s-a procedat la luarea unui interogatoriu pârâtei, tot la solicitarea reclamantului, raspunsurile fiind consemnate si atasate la filele …….

Actiunea a fost legal timbrata cu taxa de timbru în suma de …. lei, potrivit chitantei atasata la fila …. si cu …. lei timbru judiciar.

Pârâta ……, legal citata, nu a formulat întâmpinare, însa a formulat la rândul sau, separat, o cerere de chemare în judecata, având ca obiect tot partajul bunurilor comune dobândite în timpul casatoriei, prin care preciza ca partile au avut o contributie egala la dobândirea acestor bunuri, întrucât în timpul casatoriei a lucrat si ea atât la un oficiu postal, cât si la o societate de prelucrarea laptelui. De asemenea, pârâta-reclamanta a mai precizat ca în masa bunurilor comune intra, pe lânga bunurile indicate de catre reclamantul-pârât si o casa de locuit cu terenul aferent, situat în .. ….si un teren extravilan de 0……, precum si alte bunuri mobile.

Cererea reclamantei a format obiectul dosarului nr…… si întrucât între cele doua dosare exista în mod evident o legatura, având acelasi obiect si purtându-se între acelasi parti, la termenul din ….. instanta a dispus conexarea celor doua dosare, cauza aparând în continuare sub nr…….

Dupa conexare, pârâta-reclamanta a propus în sustinerea actiunii sale si instanta a încuviintat audierea ca martori a numitilor ….. procedându-se însa la luarea declaratiei doar a acestuia din urma (fila ….), deoarece pârâta-reclamanta a renuntat la audierea celuilalt martor. De asemenea, înainte de conexarea celor doua dosare, instanta a procedat la audierea altor doi martori propusi de catre pârâta …. în aparare, numitii ….., declaratiile acestora fiind consemnate si atasate la filele ….. S-a procedat si la luarea unui interogatoriu reclamantului-pârât, tot la solicitarea pârâtei-reclamante, raspunsurile fiind consemnate si atasate la filele …. din dosar. La rândul sau pârâta-reclamanta a depus la dosar fotocopii de pe mai multe înscrisuri (filele ….).

La cererea partilor, în cauza a fost efectuata o expertiza imobiliara, una agricola, una merceologica si una zootehnica, de catre experti ……. desemnati prin tragere la sorti. Rapoartele de expertiza au fost întocmite si atasate la filele ….., în timp ce raspunsurile la obiectiunile formulate la expertiza imobiliara au fost atasate la fila ….

Analizând actele si lucrarile dosarului, instanta constata ca atât cererea principala cât si cea conexata sunt întemeiate, în parte. Astfel, atât din raspunsurile pe care partile le-au dat la interogatorii cât si din înscrisurile depuse la dosarul cauzei rezulta ca în timpul casatoriei cei doi au dobândit mai multe imobile si anume: un apartament situat în …., o casa de locuit si teren aferent în suprafata de …. situat .. în …., precum si un teren în suprafata de …. situat în extravilanul ……. Tot din raspunsurile la interogatorii, precum si din declaratiile martorilor audiati în cauza rezulta ca partile au dobândit în timpul casatoriei si urmatoarele bunuri mobile : ………

Desi în privinta unora dintre aceste bunuri partile au negat existenta lor sau faptul ca au fost dobândite în timpul casatoriei, aceste aspecte rezulta, asa cum s-a precizat anterior din coroborarea declaratiilor martorilor cu raspunsurile la interogatorii.

În ceea ce priveste valoarea de circulatie a bunurilor ce formeaza masa partajabila, potrivit raportului de expertiza imobiliara întocmit de catre expert ….., valoarea de circulatie a imobilului-apartament, situat în ….. este de …..de lei, iar valoarea de circulatie a imobilului-casa de locuit si teren aferent în suprafata de ……mp, situat în intravilanul ….., este de …..de lei, aceste valori nefiind contestate de nici una dintre parti.

Referitor la terenul în suprafata de …. mp, situat în ….., potrivit raportului de expertiza agricola întocmit de catre expert …., valoarea de circulatie a acestuia este de …. de lei, în timp ce valoarea de circulatie a bunurilor mobile este de ….. de lei, iar cea a animalelor retinute în masa partajabila este de …..de lei, potrivit rapoartelor de expertiza întocmite de catre experti ……

De asemenea, nici valoarea de circulatie a acestor bunuri nu a fost contestata de vreuna dintre parti.

Relativ la contributia pe care partile au avut-o la dobândirea acestor bunuri, instanta apreciaza ca reclamantul-pârât a avut o contributie superioara celei a pârâtei-reclamante. Astfel, din coroborarea înscrisurilor depuse în acest sens de catre ambele parti, rezulta ca reclamantul-pârât a realizat venituri din munca atât ca tractorist …… cât si ca angajat la diferite societati comerciale, pe o perioada mult mai mare de timp decât pârâta-reclamanta. Din adeverintele atasate la filele …rezulta ca reclamantul-pârât a fost în permanenta angajat în intervalul …… Pe de alta parte, din adeverinta atasata la fila …. rezulta ca pârâta-reclamanta a lucrat la un oficiu postal un interval de doar cinci luni, între mai si octombrie ….. În ceea ce priveste faptul ca pârâta-reclamanta ar fi lucrat la o fabrica de prelucrare a laptelui, acesta este confirmat doar de martorii sai, însa nu rezulta din vreun înscris si se refera oricum la o perioada scurta de timp.

Faptul ca pârâta-reclamanta a muncit în cadrul gospodariei este real, dar nu poate conduce prin el însusi la retinerea unor cote egale atât timp cât din probele administrate rezulta ca si reclamantul-pârât a muncit în gospodarie, ambii soti ocupându-se de cresterea animalelor. Este, de asemenea, real si faptul ca pârâta-reclamanta s-a ocupat de cresterea copiilor sotilor însa din nici o proba nu rezulta ca reclamantul-pârât ar fi neglijat acest aspect al vietii de familie.

Oricum, instanta va avea în vedere aceasta împrejurare în sensul ca nu va retine cota de contributie solicitata de catre reclamantul-pârât prin actiune ci o cota de 70% la dobândirea bunurilor comune, cota superioara fiind determinata, asa cum s-a precizat anterior, de faptul ca reclamantul-pârât a realizat venituri din munca o perioada mult mai mare decât pârâta-reclamanta.

Un ultim aspect, legat de compunerea masei partajabile, priveste cererea formulata la termenul din …. de catre pârâta-reclamanta, prin intermediul avocatului ales, de completare a masei partajabile cu contravaloarea productiei obtinuta de pe urma celor ….. de bovine, în perioada cuprinsa de la despartirea în fapt pâna în prezent, precum si cu sumele de bani virate de catre ……, reprezentând sprijin financiar pentru ……

Instanta apreciaza ca aceasta cerere este nejustificata, iar respectivele sume de bani nu pot intra în compunerea masei partajabile cât timp sotii nu mai erau casatoriti atunci când reclamantul-pârât a beneficiat de sprijinul financiar oferit de ….. adica în anii …., casatoria partilor fiind desfacuta în anul … potrivit sen.civ.nr…….. În aceasta situatie, se poate vorbi doar despre un eventual drept de creanta ce poate fi invocat de catre pârâta-reclamanta, iar nu despre un bun dobândit în timpul casatoriei.

Aceeasi este situatia si în cazul contravalorii productiei obtinuta de pe urma celor …..de bovine, cât timp pârâta-reclamanta a solicitat contravaloarea aferenta aceleiasi perioade de timp, adica din …..pâna în prezent.

Potrivit art.728 C.civ., nimeni nu poate fi obligat sa ramâna în indiviziune si oricare dintre coindivizari poate cere oricând sistarea acestei stari. În prezenta cauza modalitatea optima de a pune capat starii de indiviziune consta în atribuirea catre fiecare copartas în proprietate exclusiva, a bunurilor ce formeaza masa partajabila, în functie de cota de contributie la dobândirea acestor bunuri si, bineînteles, de situatia concreta a fiecarui bun în parte.

În acest sens, se impune ca imobilul-apartament situat în …… sa îi fie atribuit pârâtei-reclamanta întrucât aceasta locuieste în prezent acolo, iar imobilul-casa de locuit si teren aferent în suprafata de …. situat în ……, trebuie atribuit reclamantului-pârât, pentru aceleasi motive, atât timp cât acesta locuieste în respectivul imobil. Aceasta împrejurare rezulta din declaratiile martorilor si, oricum partile au fost de acord cu acest mod de împartire a respectivelor imobile.

În ceea ce priveste bunurile mobile, instanta apreciaza ca se impune ca fiecaruia dintre copartasi sa îi fie atribuite bunurile mobile situate în imobilul ce le-a fost atribuit, solicitarile partilor fiind în acelasi sens.

Referitor la imobilul-teren extravilan în suprafata de …mp situat în ……. si la animalele pe care partile le-au dobândit în timpul casatoriei, instanta apreciaza ca se impune ca aceste bunuri sa fie atribuite în proprietate exclusiva reclamantului-pârât, principalul argument în acest sens constând în faptul ca acesta are o cota superioara de contributie la dobândirea bunurilor comune. În aceste conditii, atribuirea acestor bunuri catre reclamantul-pârât este justificata de necesitatea de a se egaliza pe cât posibil loturile partilor, cu atât mai mult cu cât oricum valoarea bunurilor atribuite pârâtei-reclamanta este superioara cotei sale de contributie la dobândirea bunurilor comune.

Tocmai de aceea se impune ca pârâta-reclamanta sa fie obligata la plata unei sulte catre reclamantul-pârât, în suma de ……., în vederea egalizarii loturilor.

Având în vedere aceste considerente, instanta urmeaza sa admita, în parte, atât cererea principala formulata de catre reclamantul-pârât ……, cât si cererea conexata, formulata de catre pârâta-reclamanta ….. ambele având ca obiect partaj bunuri comune.

Va constata ca partile au dobândit în timpul casatoriei, cu o cota de contributie de 70% reclamantul-pârât …. si de 30% pârâta-reclamanta ….., urmatoarele bunuri:

…….

Total valoare masa partajabila : …….

Va dispune iesirea din indiviziune a partilor.

I se vor atribui reclamantului-pârât ……, în proprietate exclusiva, urmatoarele bunuri : un imobil-casa de locuit si teren aferent în suprafata de …. situat în ….. un imobil-teren în suprafata de …. situat în ……; toate animalele, precum si urmatoarele bunuri mobile : ….

Total valoare bunuri atribuite reclamantului-pârât …… : ……

Vor fi atribuite pârâtei ….., în proprietate exclusiva, urmatoarele bunuri:

– un imobil-apartament, cu o suprafata utila de …, situat în …… precum si urmatoarele bunuri mobile: ……

Total valoare bunuri atribuite pârâtei-reclamanta ……: ….

Va fi obligata pârâta-reclamanta ….. la plata sumei de ….., catre reclamantul-pârât ….., cu titlu de sulta, pentru egalizarea loturilor.

Vor fi compensate cheltuielile de judecata si obliga pe reclamantul-pârât …. la plata sumei de …. catre pârâta-reclamanta ……, reprezentând cheltuieli de judecata ramase necompensate.

Etichete:

Partaj bunuri comune

SENTINŢA CIVILĂ NR. 369

Şedinţa publică de la 03.02.2009

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Tulcea, sub nr. ………….., la data de ……….., reclamanta ………… domiciliată în ……………, a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa, să dispună partajarea bunurilor dobândite în timpul căsătoriei sale cu pârâtul ……………., cu acelaşi domiciliu.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că în timpul căsătoriei cu pârâtul, cu o cotă de contribuţie egală, au dobândit un imobil situat în ……………..

S-au ataşat cererii înscrisuri, în copie, iar în drept au fost invocate dispoziţiile art. 36 alin.2 din C. Fam.

Pârâtul nu a formulat întâmpinare şi nici nu s-a prezentat în instanţă pentru a solicita probe în apărare.

Prin încheierea de admitere în principiu a acţiunii din data de ………… instanţa a dispus efectuarea unei expertize imobiliare, pentru stabilirea valorii de circulaţie a imobilului supus partajării.

Raportul de expertiză a fost întocmit de către expert ………., şi depus la dosarul cauzei la data de 25.11.2008.

Părţile nu au formulat obiecţiuni la raportul de expertiză.

Examinând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. ………../2008, Judecătoria Tulcea a desfăcut prin divorţ căsătoria încheiată între părţi la data de ……….. (fila 13 din dosarul cauzei).

La data de ……….., părţile au dobândit prin cumpărare dreptul de proprietate asupra imobilului situat în ………….. imobil ce are o valoare de circulaţie de 120113,186 lei potrivit raportului de expertiză întocmit în cauză de către expert ………… (filele 3 şi 27- 34 din dosarul cauzei).

Aşadar, imobilul mai sus arătat are potrivit dispoziţiilor art. 30 din Codul familiei, calitatea de bun comun.

Relativ la aportul soţilor la achiziţionarea bunului, se reţine că în cauză nu s-a dovedit că un soţ a avut o contribuţie mai mare decât a celuilalt, împrejurare faţă de care instanţa va constata că aportul părţilor la dobândirea imobilului a fost egal.

Faţă de cele mai sus arătate, văzând şi dispoziţiile art. 36 alin. 1 C. familiei, instanţa constată că cererea reclamantei este întemeiată, urmând a fi admisă.

Pe cale de consecinţă, va dispune ieşirea din indiviziune a părţilor, urmând a-i atribui reclamantei imobilul, motivat de împrejurarea că acesta nu este comod partajabil în natură şi de faptul că doar reclamanta a solicitat a-i fi atribuit bunul.

Prin urmare, reclamanta va fi obligată să-i plătească pârâtului sultă, în sumă de 60056,593 lei.

În conformitate cu dispoziţiile art. 274 şi urm. C.p.c. pârâtul va fi obligat să-i plătească reclamantei cheltuieli de judecată în sumă de 270 lei.

Etichete:

Descopera Primul Stagiu
Zonia.ro