404 www.juspedia.ro | Law article directory
Top

Pensie de întreţinere

Dosar nr.648/179/2010

Domeniu alocat : Obligatii de întretinere

Tip speta : sentinta civila

Data spetei : s.c. nr. 715/07.07.2010

Titlu: pensiei de întretinere

Prin cererea adresata acestei instante la data de 29.04.2010 si înregistrata sub nr.648/179/2010, reclamanta P.A. a chemat în judecata pe pârâtul P.Z., solicitând obligarea acestuia la plata pensiei de întretinere în favoarea sa.

În motivarea cererii, reclamanta a aratat ca a convietuit cu pârâtul timp de 43 de ani si ca, prin sentinta civila nr.282 din 16.03.2010 a Judecatoriei Babadag s-a dispus desfacerea casatoriei încheiata cu acesta, vinovat, în exclusivitate, de desfacerea casatoriei fiind pârâtul care traieste de foarte mult timp cu o alta femeie, ea fiind victima agresiunilor fizice si psihice din partea acestuia.

S-a mai învederat ca pârâtul a parasit domiciliul comun, mutându-se la concubina sa, iar ea este în vârsta, bolnava si nu are nicio sursa de venit pentru ca toata perioada casatoriei i-a îngrijit pe pârât si pe copii rezultati din casatorie care în prezent sunt majori.

În sustinerea actiunii s-au depus, în copie, urmatoarele înscrisuri: sentinta civila nr.282/16.03.2010 si certificat de casatorie.

Prin întâmpinare, pârâtul P.Z. a solicitat respingerea actiunii ca nefondata.

S-a învederat în sustinerea întâmpinarii ca solicitarea reclamantei este total abuziva, iar motivele invocate sunt simple sustineri gratuite, neconforme cu adevarul întrucât reclamanta realizeaza venituri, iar, daca are probleme de sanatate, acestea se datoreaza consumului excesiv de bauturi alcoolice.

S-a mai sustinut ca dreptul de întretinere presupune si în cazul fostilor soti îndeplinirea conditiilor de drept comun în materie, adica starea de nevoie determinata de incapacitatea de a munci a creditorului. Starea de nevoie trebuie sa provina din faptul ca nu are putinta unui câstig din munca din cauza unei incapacitati de a munci.

Astfel, considera ca, în speta, nu sunt îndeplinite conditiile cerute de lege pentru ca reclamanta sa beneficieze de pensie de întretinere datorata de fostul sot.

În cauza au fost administrate probe la cererea partilor, respectiv proba cu înscrisuri, cu martori si cu interogatoriu.

La interogatoriul luat reclamantei, la propunerea pârâtului, aceasta a recunoscut ca de mai multi ani îl îngrijeste pe fratele sau care este o persoana cu handicap, iar pentru munca prestata primeste de la Primaria Jurilovca un salariu de aproximativ 500 lei.

Pârâtul a raspuns la interogatoriul formulat de reclamanta, declarând ca a convietuit cu reclamanta de peste 43 de ani si ca, initial, s-au ocupat împreuna de menajul familiei, însa, datorita consumului de alcool, reclamanta a neglijat treburile gospodaresti si nu s-a mai implicat în cresterea copiilor, situatie care a dus la deteriorarea relatiilor dintre ei si a culminat cu desfacerea casatoriei.

A mai aratat pârâtul ca nu cunoaste faptul daca în prezent reclamanta este bolnava, dar în timpul casatoriei acesta nu a avut probleme de sanatate.

Martorul L.A., propus de reclamanta, a declarat ca partile au convietuit aproximativ 40 de ani, iar reclamanta nu a fost încadrata în munca întrucât s-a ocupat de treburile în gospodarie si de menajul familiei, respectiv a sotului si al celor trei copii rezultati din casatorie care sunt majori în prezent.

A mai sustinut ca reclamanta se confrunta cu probleme de sanatate, aceasta locuind în prezent cu fiica sa, si se ocupa si de îngrijirea fratelui sau care este o persoana cu handicap, reclamanta fiind asistent personal.

Martorul P.P., propus de pârât, a învederat, de asemenea, ca reclamanta nu a fost încadrata în munca pe perioada convietuirii cu pârâtul, aceasta ocupându-se de menajul familiei si de treburile gospodariei, însa obisnuia, în timpul casatoriei, sa consume bauturi alcoolice, si ca în prezent reclamanta este asistent personal al fratelui sau care prezinta un handicap, acesta locuind împreuna cu fiica sa.

Martorul a apreciat ca reclamanta nu se afla în stare de nevoie.

Procedându-se la solicitarea de relatii de la Primaria Jurilovca cu privire la faptul daca reclamata beneficiaza de indemnizatie si în ce cuantum, raportat la împrejurare ca se sustine ca aceasta are în îngrijire o persoana cu handicap, s-a transmis instantei, prin adresa nr.3567/02.07.2010, de catre aceasta institutie ca reclamanta este salariata acesteia în functia de asistent personal al persoanei cu handicap, având un salariu brut de 705 lei si net în suma de 534 lei.

Examinând actele si lucrarile dosarului, instanta retine ca prin sentinta civila nr. 282 din 16 martie 2010 pronuntata de Judecatoria Babadag în dosarul nr.620/179/2010 s-a dispus desfacerea casatoriei încheiata între partile în litigiu din culpa comuna a celor doi soti, urmând ca pârâta sa reia pe viitor numele avut anterior casatoriei de P..

Dând expresie art.86 alin.1 Cod familiei, care, dupa ce enumera persoanele între care exista obligatia legala de întretinere, dispune ca aceasta exista si „între celelalte persoane anume prevazute de lege”, art.41 alin.2-5 Cod familiei reglementeaza obligatia de întretinere între sotii divortati, iar art.24 alin.1 acelasi cod între fosti soti în cazul casatoriei putative.

Fundamentul obligatiei de întretinere dintre fostii soti se gaseste în regulile de convietuire sociala.

Astfel, potrivit art.86 din Codul familiei, obligatia de întretinere exista si între soti, în cazul în care unul dintre ei se afla în nevoie, neavând putinta unui câstig din munca din cauza incapacitatii de a munci. Pentru ca persoana care pretinde pensie de întretinere, în conditiile art.86 din Codul familiei, sa o poata obtine, este necesar a face dovada ca nu are putinta unui câstig din munca din cauza incapacitatii de a muncii si ca se afla de asemenea în nevoie.

Incapacitatea de munca trebuie dovedita cu act medico-legal. În cauza reclamanta nu a probat incapacitatea de munca, iar vârsta acesteia, respectiv 61 de ani, nu se poate aprecia ca ar constitui o prezumtie simpla de incapacitate de munca generata de vârsta. De altfel, aceasta nu a facut nici dovada starii de nevoie.

Reclamanta nu a facut dovada lipsei de mijloace, iar din adresa nr. 3567/2010 emisa de Primaria comunei Jurilovca reiese ca aceasta este salariata în functia de asistent personal al fratelui sau, persoana cu handicap, având un salariu brut în valoare de 705 lei si net în suma de 534 lei, context în care se apreciaza existenta capacitatii sale de munca.

De asemenea, probele administrate în cauza au reliefat ca reclamanta locuieste împreuna cu fiica sa si familia acesteia, administrându-se în comun.

Din evaluarea judiciara a materialului probator administrat în cauza, se apreciaza astfel ca în cauza nu sunt întrunite conditiile în care exista obligatia de întretinere între fostii soti.

Aprecierea starii de nevoie se face si în raport de nivelul de trai al fostului sot, avut în timpul casatoriei, însa nu este obligatorie asigurarea unui asemenea nivel de trai. Reclamanta nu poate pretinde acelasi nivel de trai sustinut a fi detinut în timpul casatoriei, în contextul în care nu sunt întrunite cerintele privind conditiile în care exista obligatia de întretinere între fostii soti.

Cum reclamanta nu a facut dovada incapacitatii de a munci, incapacitate care sa fi intervenit înainte sau în timpul casatoriei, sau sa fi survenit si în decurs de un an de la desfacerea casatoriei si care sa se datoreze unor împrejurari în legatura cu casatoria, se apreciaza ca nu are dreptul la întretinere.

Pentru considerentele sus retinute, solutia ce se impune este aceea de respingere a cererii ca neîntemeiata.

Etichete:

Pensie de întreţinere

Asupra prezentei cereri;

Prin cererea înregistrata sub nr. …… din ….. la Judecătoria Bacău reclamantul CRP a chemat in judecată pârâţii CP şi CV pentru ca prin hotărârea care se va pronunţa să se stabilească pensia de întreţinere care i se cuvine şi pârâţii să fie obligaţi la plata pensiei de întreţinere începând cu data introducerii acţiunii şi până la terminarea studiilor.

Acţiunea este scutita de plata taxei judiciare de timbru si a timbrului judiciar.

În motivarea acţiunii reclamantul arată că pârâţii sunt părinţii săi şi potrivit legii aceştia au obligaţia legală să îi asigure pensie de întreţinere până la terminarea studiilor. De asemenea, reclamantul susţine că pârâţii refuză să îi asigure întreţinerea necesară, că este student în anul III zi la Facultatea de economie şi administrarea afacerilor a Universităţii „Al. I. Cuza” Iaşi, nu este salariat şi nu are venituri din alte activităţi, că pârâţii îi trimit doar alimente şi rar bani, însă susţine că are nevoie de bani pentru procurarea cărţilor, pentru transportul zilnic şi alte cheltuieli zilnice legate de desfăşurarea cursurilor.

Ulterior reclamantul, în concluziile scrise depuse la dosar şi oral în faţa instanţei a menţionat că între timp s-a angajat la S.C. C. S.A. I., că a absolvit Facultatea de economie şi administrarea afacerilor iar în prezent este student la zi în anul I la Master Contabilitate, Expertiză şi Audit din cadrul aceleiaşi facultăţi – Universităţii „Al. I. Cuza” Iaşi. Reclamantul menţionează şi că din luna ….. pârâţii au refuzat să îi asigure cele necesare traiului, că în prezent este nevoit să locuiască în alt apartament din …., str. ….., şi să împrumute diverse sume de bani de la prieteni pentru a achita întreţinerea aferentă şi utilităţile care se ridică lunar la suma de cca. 400-500 lei.

În drept reclamantul a invocat dispoziţiile art. 86 şi 94 alin. 1 şi 3 Codului familiei.

In susţinerea acţiunii reclamantul a depus la dosar în copie înscrisurile de la filele 13-20, 152-153, 158-161, precum şi înscrisurile de la ultimul termen de judecată.

Pârâţii au formulat întâmpinare în care arată că reclamantul este student la Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi, că după absolvirea liceului reclamantul îndeplinea condiţiile pentru înscrierea la 3 facultăţi – Universitatea Româno – Americană Bucureşti, ASE Bucureşti şi Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi, că din anul ….au plătit taxele de şcolarizare pentru fiul lor, respectiv 2400 lei/an, că încă de la început s-au îngrijit să îi găsească cazare la o gazdă şi în primul an a locuit pe B-dul ….. împreună cu un coleg, chiria era de 350 euro/lună(175 euro/persoană/lună) şi în afară de aceasta ei suportau toate cheltuielile de întreţinere, cablu, utilităţi. Începând cu anul II reclamantul s-a mutat la o altă gazdă în B-dul I….. unde tot ei plăteau aceeaşi chirie şi utilităţile. Pârâţii menţionează în continuare că în vara anului ….. fiul lor a părăsit fără acordul lor acest din urmă apartament şi s-a mutat împreună cu prietena lui COA în apartamentul ei, refuzând să vină acasă măcar să îi viziteze, că în anul II a avut restanţe la care nu s-a prezentat, că în anul III i-au găsit o nouă gazdă (d-na ……) întrucât a avut pretenţia să locuiască singur şi ei au plătit chiria de 200 euro/lună până la data de ….., inclusiv toate cheltuielile de întreţinere, cablu şi utilităţi, că fiul lor nu a avut serviciu niciodată şi toată întreţinerea i-au prestat-o ei – în …. i-au dat maşină la …. şi de câte ori venea acasă îi făcea plinul, în acelaşi timp îl vizitau des la …, îi făceau plinul, îi cumpărau alimente, îi dădeau bani şi aveau grijă să îi alimenteze cardul cu o rezervă permanentă de 500 lei, i-au dat telefon mobil iar în luna decembrie …. i-au cumpărat un alt telefon mobil, i-au făcut abonament şi permanent îi plăteau facturile care veneau la domiciliul lor şi le achită şi în prezent.

Pârâţii menţionează că în luna aprilie …..între ei au apărut discuţii determinate de pretenţia reclamantului de a-i da mai mulţi bani pentru că avea o prietenă şi începea să refuze ajutorul lor de alimente şi tot ce îi cumpărau. Întrucât nu au fost de acord cu pretenţiile fiului lor care nu s-a gândit niciodată să îşi câştige banii prin muncă şi nu au fost de acord nici cu relaţia pe care o avea, a început să vină foarte rar acasă şi să ceară bani tot mai mulţi atunci când ajungea acasă. Din octombrie …. până în decembrie …. nu i-a mai vizitat dar ei au continuat să îi presteze întreţinere, menţionează pârâţii, iar în decembrie ….. când a venit acasă, pe data de ….. le-a cerut maşina să meargă în oraş, l-au sunat să şi i-au cerut să restituie maşina dar a refuzat, au aflat unde este şi au mers acolo şi când s-au întâlnit au constatat că se afla împreună cu prietena lui, a izbucnit violent, a sărit la mama lui şi s-a iscat un scandal. Atât el cât şi prietena lui au depus plângeri penale şi s-a început urmărirea penală împotriva lor şi sunt cercetaţi. Pârâţii arată că nu i-au refuzat niciodată întreţinerea, ci el este cel care a refuzat.

În apărare pârâţii au cerut administrarea probei cu înscrisuri(filele 28-124 dos.) şi a probei cu interogatoriul reclamantului(filele 127-134 şi 164 dos.)

Analizând probele cauzei instanţa reţine că la data introducerii acţiunii reclamantul a avut calitatea de student la Facultatea de economie şi administrarea afacerilor a Universităţii „Al. I. Cuza” Iaşi, pe care a absolvit-o în iunie …..

În drept, potrivit art. 94 C.fam. întreţinerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere şi cu mijloacele celui ce urmează a o plăti. Instanţa judecătorească va putea mări sau micşora obligaţia de întreţinere sau a hotărî, încetarea ei, după cum se schimbă mijloacele celui care dă întreţinerea sau nevoia celui ce o primeşte. Când întreţinerea este datorată de părinte sau de cel care înfiază, ea se stabileşte până la o pătrime din câştigul sau din munca pentru un copil, o treime pentru doi copii si o jumătate pentru trei sau mai mulţi copii.

Reclamantul însuşi a recunoscut că pârâţii i-au prestat întreţinere, respectiv i-au achitat taxele şcolare, inclusiv pentru anul …… până în luna iunie, fiind înscris la facultate pe locuri cu taxă, că nu avut bursă, că pârâţii au suportat încă din primul an de facultate chiria pentru apartamentul unde a locuit reclamantul pe durata studiilor, că tot pârâţii au suportat cheltuielile de întreţinere, utilităţi şi cablu TV pentru locuinţa din Iaşi a reclamantului, că i se asigurau de către părinţi alimentele periodic, că din anul II de facultate a primit de la pârâţi maşina acestora pe care a folosit-o timp de un an şi aceştia îi făceau plinul când reclamantul venea în ….. şi avea permanent o rezervă de 500 lei pentru benzină, că reclamantul primea bani săptămânal pentru cheltuielile sale, precum şi că în decembrie 2008 pârâţii i-au cumpărat telefon mobil la care şi în prezent tot ei achită facturile. De asemenea, reclamantul a recunoscut că în vara anului ….. a părăsit a doua gazdă unde locuia în Iaşi şi s-a mutat cu prietena sa, COA. După acest moment reclamantul a venit să îşi viziteze părinţii mult mai rar, ultima dată a fost în decembrie….. şi iar în luna februarie ….. a părăsit apartamentul la care pârâţii achitaseră contravaloarea chiriei de 200 euro/lună şi toate utilităţile, deşi chiria fusese achitată până în luna martie ……

Din probele administrate în cauză instanţa reţine că datorită faptului că pârâţii nu sunt de acord cu relaţia de prietenie a fiului lor şi cu faptul că locuieşte cu prietena sa, relaţiile dintre părţi s-au tensionat extrem de mult, motiv pentru care din luna martie ….. aceştia nu l-au mai susţinut financiar pe reclamant.

În prezent reclamantul urmează cursurile de masterat la aceeaşi facultate în anul I, cursuri de zi, conform adeverinţei ….. emisă de facultate(fila 152 dos.). La interogatoriu reclamantul a recunoscut că masterul are durata de doi ani, precum şi că în prezent este angajat la S.C. C. S.A. I., astfel cum rezultă şi din contractul de muncă pe durată nedeterminată încheiat cu această societate(depus la ultimul termen de judecată) unde realizează un venit lunar net de 657 lei. Reclamantul menţionează că taxa de şcolarizare pentru masterat este de 3000 lei/an, că lunar trebuie să plătească în acest scop o rată de 300 lei, şi că a achitat deja suma de 450 lei cu acest titlu (fila 158). De asemenea, susţine că locuieşte cu chirie într-un apartament din …. unde trebuie să plătească suma de 400-500 lei pentru întreţinere şi utilităţi, aspecte pentru care nu a produs dovezi. Din factura nr. ….. emisă de S.C. RR S.A. instanţa reţine că în apartamentul unde reclamantul a recunoscut la interogatoriu că locuieşte – în ……– acesta nu locuieşte singur, ci cu numita COA(despre care pârâţii afirmă că este prietena reclamantului, aspect necontestat de acesta) pe numele căreia este emisă factura amintită. Prin urmare, aşa stând lucrurile, cheltuielile de întreţinere şi toate cheltuielile apartamentului, dacă este într-adevăr închiriat, aspect nedovedit însă, trebuie suportate în egală măsură şi de către colocatară.

Pe de altă parte, faţă de faptul că reclamantul a absolvit o formă de învăţământ superior, instanţa apreciază că acesta şi-a finalizat studiile, iar masterul la care s-a înscris şi a fost admis ulterior, reprezintă o formă de specializare a acestor studii superioare, este o opţiune personală a reclamantului de a-l urma, fără caracter obligatoriu, fiind lăsat la latitudinea fiecărui absolvent în parte. De vreme ce a optat pentru această formă de învăţământ, major fiind, trebuie să îşi asume şi costurile aferente în condiţiile în care pârâţii i-au asigurat întreţinere pe durata cursurilor facultăţii.

Din dovezile cauzei se desprinde concluzia că pârâţii au sistat întreţinerea numai în perioada martie-iunie 2010 inclusiv(când s-au finalizat cursurile facultăţii), urmare a neînţelegerilor dintre copil şi părinţi, astfel că pentru această perioadă pârâţii datorează întreţinere reclamantului în raport de veniturile pe care le realizează, respectiv venitul minim net pe economie pentru pârât(25% din 461 lei), având în vedere că nu realizează venituri, conform adeverinţei de la fila 40 dosar, dar se prezumă că este apt de muncă, şi 25 % din venitul net realizat de pârâtă în perioada martie 2010 – iunie 2010 inclusiv, conform adeverinţei de la fila 41 dosar, ca angajată la S.C. R. S.R.L.

În temeiul art. 274 C.pr.civ., va obliga pârâţii să plătească reclamantului cu titlu de cheltuieli de judecată suma de 200 lei reprezentând onorariu de avocat, în măsura admiterii în parte a cererii.

Etichete:

Pensie de întreţinere

Prin sentinta civila nr.615/19.03.2009, pronuntata în dosarul nr.660/260/2009 al Judecatoriei Moinesti, s-a admis actiunea reclamantei C.Z.P. în contradictoriu cu pârâtul C.V. si s.a majorat pensie de întretinere datorata reclamantei de la 70 lei la 83,33 lei, începând cu data de 19.02.2009 si pâna la terminarea studiilor, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 26 ani.

Pentru a pronunta aceasta sentinta, instanta de fond a retinut ca, prin sentinta civila nr.931/18.04.2007 pârâtul a fost obligat la 70 lei lunar pensie. Din adeverinta nr.51/3.11.2006, rezulta ca pârâtul e salariat având un venit mediu lunar de 351 lei perioada dec.2008-febr.2009. Fata de aceste venituri si în temeiul art.94 C.familiei, instanta a dispus majorarea la 83,33 lei.

Impotriva acestei sentinte a declarat recurs, în termen legal, reclamanta.

Recursul e scutit de plata taxei de timbru.

In motivarea recursului, recurenta a aratat ca se impunea majprarea pensiei într-un cuantum mai mare si aceasta pentru ca pârâtul nu mai are alt copil în întretinere, întrucât C.F. este casatorita si ca atare nu se mai gaseste în întretinerea pârâtului. De asemenea a areatat recurenta ca suma de 83,33 lei este insuficienta fata de nevoile de întretinere si educare a recurentei si veniturile rezultate din adeverinta sunt sub venitul minim pe economie, existând posibilitatea fraudarii legii de pârât.

In sustinerea recursului s-au depus înscrisuri – adeverinta nr.862/2009 a Colegiului M.E. Bacau, certificat casatorie, certificate de nastere.

Intimatul-pârât, legal citat, nu a formulat întâmpinare în recurs.

La solicitarea recurentei s-au solicitat relatii de venituri de la S.C. D. SRL Comanesti, comunicându-se adresa nr.118/07.07.2009 (fila 14).

Analizând motivele de recurs invocate si din oficiu, tribunalul retine ca recursul este întemeiat pentru urmatoarele considerente:

In ceea ce priveste cuantumul pensiei datorate, tribunalul retine ca, în mod eronat, instanta a stabilit pensia cu luarea în considerare a faptului ca pârâtul mare are un minor în întretinere si aceasta întrucât, din certificatul de casatorie – depus în recurs, rezulta ca numita C.F. este casatorita din 20.09.2008, astfel încât obligatia de întretinere invocata de pâreât nu e incidenta în cauza.

Pe de alta parte, din adeverinta nr.118/07.07.2009- comunicata în recurs, rezulta ca media veniturilor lunare ale pârâtului este der 555 lei, în aceste veniuturi incluzându-se, în mod firesc, si c-val tichetelor de masa.

Ca urmare având în vedere cuantumul veniturilor comunicate si raportându-ne la perioada anterioara pronuntarii sentintei atacate, tribunalul urmeaza a admite recursul în conditiile art.304 pct.9 si art,.312 cod procedura civila si-n consecinta va modifica sentinta atacata în sensul ca va majora pensia de întretinere la un cuantum de 110 lei lunar.

Etichete:

Pensie de întreţinere. Cuantum. Cauze de exonerare

Codul familiei, art. 42, art. 94

Instanţa de judecată, odată cu pronunţarea divorţului, va stabili contribuţia fiecărui părinte la cheltuielile de creştere şi educare, învăţătură şi pregătire profesională a copiilor. Cuantumul pensiei de întreţinere se raportează la veniturile realizate de părinţi, nivelul scăzut al acestora nu poate constitui o cauză de exonerare a debitorului de executarea obligaţiei. Plata pensiei de întreţinere în folosul minorului îşi are temeiul în lege, părinţii pot conveni asupra cuantumului şi modalităţii de executare, în limitele legii, fără a aduce atingere interesului superior al copilului, convenţia fiind supusă controlului instanţei de judecată.

Curtea de Apel Iaşi, decizia civilă nr. 48 din 4 februarie 2011

Etichete:

Pensie de întretinere. Cerere vizând obligarea paratului la plata retroactiva a pensiei de întretinere. Lipsa de interes.

TIP SPETA: SENTINTA CIVILA
AUTOR: JUDECATORIA IASI
DOMENIU ASOCIAT: FAMILIE
Dosar nr. 15525/245/2009
DATA SI NUMARUL: Sentinta civila nr. 12243/02.12.2009
TITLU: Pensie de întretinere. Cerere vizând obligarea paratului la plata
retroactiva a pensiei de întretinere. Lipsa de interes.

Prin cererea înregistrata pe rolul instantei sub nr. 15525/245/2009 reclamantul
T Mi B a chemat în judecata pe pârâtul T D solicitând sa s e pronunte o hotarâre
prin care sa fie obligat acesta la plata retroactiva a pensiei de întretinere
datorata de reclamant din luna decembrie a anului 2006 si poprirea drepturilor
salariale ale acestuia .
Motivând actiunea arata reclamantul urmatoarele aspecte :
Prin sentinta civila nr.675/23.01.2007 pronuntata de Judecatoria Iasi paratul T D
a fost obligat la plata unei pensii de intretinere in cota procentuala de 1/4 din
veniturile nete pe care le realizeaza acesta incepand cu data introducerii actiunii si
pana la majoratul minorului T M B .
Începând cu luna decembrie 2006 pârâtul nu si-a mai îndeplinit obligatia de
plata a pensiei de întretinere .
A depus reclamantul înscrisuri în dovedirea actiunii .
Pârâtul nu a formulat întâmpinare .
Instanta din oficiu a invocat si pus în discutie exceptia lipsei de interes în
promovarea actiunii .
Analizînd materialul probator administrat, cu privire la exceptia invocata a
carei solutionare se impune cu prioritate potrivit art. 137 c. pr. civ. instanta retine
urmatoarele:
Printre conditiile de exercitiu ale actiunii civile, se cere si conditia existentei
interesului, prin interes judiciar intelegandu-se folosul practic, imediat, pe care il are
partea pentru a justifica punerea in miscare a procedurii judiciare. Este necesar ca
interesul sa îndeplineasca cumulativ cerintele de a fi legitim, juridic, personal si
direct, nascut si actual.
Cu privire la legitimitatea interesului de a actiona in justitie, acesta implica pe
de o parte afirmarea unui drept subiectiv civil ocrotit de lege, iar pe de alta parte ca
exercitiul acestui drept sa fie facut in conformitate cu scopul sau economic si social.
Or, cu referire la cauza de fata, instanta retine ca reclamantul, prin promovarea
prezentei actiuni urmareste obtinerea impotriva paratului a unui titlu executoriu
privind obligatiile de plata a pensiei de intretinere restante in favoarea minorului
Turcuman Mihai Bogdan.
Instanta constata ca prin sentinta civila nr.675/23.01.2007 pronuntata de
Judecatoria Iasi paratul T D a fost obligat la plata unei pensii de intretinere in cota
procentuala de 1/4 din veniturile nete pe care le realizeaza acesta incepand cu data
introducerii actiunii si pana la majoratul minorului, sentinta care poarta mentiunea
irevocabil.
Aceasta sentinta este potrivit art. 278 pct. 3 c. pr. civ. executorie de drept si
constituie titlu executoriu care poate fi pusa in executare in caz de neindeplinire a
obligatiei de catre debitorul intretinerii.
Instanta retine ca pronuntarea unei noi sentinte prin care reclamantul sa fie
obligat la plata pensiei restante ar duce la existenta a doua titluri executorii care au
acelasi obiect. In aceste conditii in care reclamantul are deja titlu executoriu prin care
a fost obligat paratul la plata pensiei de intretinere in favoarea sa, nu mai justifica
nici un interes pentru promovarea prezentei actiuni si pentru obtinerea unui nou
titlu executoriu el avand posibilitatea de a solicita executarea silita a titlului
executoriu reprezentat de sentinta civila nr. 675/23.01.2007 pentru sumele
reprezentand pensia de intretinere datorata de parat.
In aceste conditii instanta apreciaza ca reclamantul, desi poate justifica un
interes economic, prin aceea ca este in imposibilitate de a cuantifica restantele
paratului, aceasta imposibilitate nu este una absoluta, interesul nefiind unul juridic.
Reclamantul are posibilitatea ca, pe calea executarii silite sa poata sa-si realizeze
creanta.
Pentru aceste motive instanta va admite exceptia lipsei de interes si in
consecinta va respinge actiunea ca fiind lipsita de interes.
Cu privire la capatul doi de cerere instanta, in aplicarea principiului accesorium
sequitur principale, va respinge aceasta cerere ca neintemeiata.

Etichete:

Obligaţia de întreţinere între părinţi şi copii.

Tip: Decizie
Nr./Dată: 88/2005 (20.04.2005)
Autor: Tribunalul Vaslui
Domenii asociate: obligaţii de întreţinere

Dispoziţiile art. 94 din Codul familiei prevăd că întreţinerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere şi cu mijloacele celui ce urmează a o plăti.

În situaţia în care părintele, deşi apt de muncă, nu poate plăti pensia de întreţinere, din cauze justificate, instanţa nu-l poate obliga la plată deoarece nu va fi în măsură să-şi execute obligaţia.

Prin sentinţa civilă nr. 361/10.02.2005 Judecătoria Vaslui (Popa Marilena) a admis acţiunea reclamantului, a desfăcut căsătoria părţilor din culpă comună şi soluţionând şi cererile accesorii a obligat reclamantul la plata pensiei de întreţinere pentru copiii rezultaţi din căsătorie.

Prin decizia civilă nr. 88 din 20.04.2005, Tribunalul Vaslui a admis apelul declarat de reclamant şi a schimbat în parte hotărârea pronunţată de instanţa de fond numai în ce priveşte obligarea reclamantului la plata pensiei de întreţinere.

S-a constatat din probele dosarului că reclamantul apelant execută o pedeapsă privativă de libertate, situaţie în care este în imposibilitatea de a achita pensia lunară de întreţinere.

Reclamantul apelant nu poate fi obligat la plata pensiei de întreţinere pentru perioada cât este arestat, hotărârea pronunţată neputând fi pusă în executare.

Etichete:

Pensia de întreţinere. Data de la care se acordă

Tip: Decizie
Nr./Dată: 38/2005 (22.02.2005)
Autor: Tribunalul Vaslui
Domenii asociate:  situaţii la divorţ

Potrivit art. 94 din Codul familiei, pensia de întreţinere se acordă în raport de nevoia celui ce o pretinde şi de mijloacele celui ce urmează a o plăti. Pensia de întreţinere se acordă în principiu de la data cererii de chemare în judecată, care marchează starea de nevoie a celui care o cere, stabilirea unei alte date fiind condiţionată de aprecierea probelor administrate în litigiul dedus judecăţii.

Prin sentinţa civilă nr. 2626 din 28.10.2004 Judecătoria Bârlad (Teletin Iuliana) a admis acţiunea de divorţ, a desfăcut căsătoria părţilor, a încredinţat mamei spre creştere şi educare copilul rezultat din căsătorie iar tatăl a fost obligat la plata lunară a unei pensii de întreţinere pentru copilul minor începând cu data introducerii acţiunii.

Tribunalul Vaslui, prin decizia civilă nr. 38 din 22 februarie 2005, a admis apelul declarat de pârât şi a schimbat în parte hotărârea apelată, în sensul că apelantul a fost obligat la plata lunară a pensiei de întreţinere pentru copilul minor începând cu data de la care acesta va fi luat efectiv de mamă.

Instanţa de apel a reţinut că prin probele administrate în cauză s-a dovedit că minorul s-a aflat în întreţinerea tatălui pe toată durata procesului de divorţ, astfel că instanţa de fond era obligată să stabilească pensia de întreţinere începând cu data când copilul va fi preluat de mamă căreia i s-a încredinţat spre creştere şi educare.

Etichete:

Reducere pensie de întreţinere. Legături personale cu minorul

Tip: Sentinţă civilă
Nr./Dată: 113 (22.01.2008)
Autor: JUDECATORIA MANGALIA
Domenii asociate: pensii

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Mangalia la 05.07.2007 reclamantul L.V. a chemat-o în judecată pe pârâta P. C. pentru ca instanţa, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să dispună reducerea pensiei de întreţinere la care a fost obligat în favoarea minorei L. A. şi stabilirea unor drepturi de vizitare a minorei.

În motivarea cererii, reclamantul a arătat că, prin sentinţa civilă nr. 649 din 18.03.2002 a Judecătoriei Mangalia, a fost obligat să plătească minorei o pensie de întreţinere în cuantum de 25 0/0 din venitul net lunar. În anul 2004 s-a recăsătorit iar din această căsătorie a mai rezultat un copil, născut la data de 29.10.2006.

A mai arătat reclamantul că, întrucât minora L. A. a împlinit vârsta de 7 ani, se impune şi stabilirea unui program de vizită, solicitând dreptul de a lua minora la domiciliul lui la sfârşit de săptămână, sâmbăta şi duminica, o dată pe lună, precum şi dreptul de a lua minora în concediu de odihnă, timp de două săptămâni, în perioada vacanţelor.

Cererea nu a fost motivată în drept.

La solicitarea instanţei, reclamantul a depus la dosarul cauzei precizări scrise în care a solicitat reducerea pensiei de întreţinere până la 17 0/0 din venitul net, iar, în privinţa dreptului de a avea legături personale cu minora, a solicitat ca acesta să fie exercitat după următorul program: o dată pe lună să ia copilul la domiciliul său, de vineri de la orele 1800 până duminică la orele 1800, la un interval de două săptămâni, sâmbăta sau duminica, să vadă copilul între orele 1300 şi 1900, şi, pe perioada vacanţelor minorei să o ia în concediul său de odihnă, timp de câte o săptămână în fiecare vacanţă.

Pârâta nu a formulat întâmpinare şi nu a propus probe în combaterea acţiunii, însă s-a prezentat în faţa instanţei şi a solicitat respingerea acesteia.

În susţinerea acţiunii, reclamantul a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri care, fiind pertinentă şi utilă, a fost admisă de instanţă.

Din oficiu, instanţa a dispus efectuarea anchetelor sociale la domiciliile părţilor şi a solicitat relaţii cu privire la veniturile realizate de reclamant.

Analizând acţiunea dedusă judecăţii, prin prisma probelor administrate în cauză şi a dispoziţiilor legale aplicabile, instanţa a constatat următoarele:

Reclamantul şi pârâta au fost căsătoriţi, iar din relaţia acestora a rezultat un copil, şi anume L. A., născută în anul 2000. Prin sentinţa civilă nr. 649 din 18.03.2002 a Judecătoriei Mangalia s-a desfăcut căsătoria părţilor, s-a dispus încredinţarea minorei spre creştere şi educare pârâtei şi a fost obligat reclamantul să plătească minorei o pensie de întreţinere de 25 0/0 din venitul net lunar, astfel cum rezultă din decizia civilă nr. 939 din 03.02.2002 a Tribunalului Constanţa.

În anul 2004 reclamantul s-a căsătorit cu numita I. M., iar din această nouă căsătorie a rezultat minora L. M., născută în anul 2006.

Reclamantul este angajat, realizează venituri lunare nete de circa 2.200 de lei şi locuieşte cu familia sa în municipiul Mangalia, într-un imobil proprietate personală alcătuit din trei camere şi dependinţe.

Pârâta este angajată, realizează un salariu lunar de 1.500 de lei şi locuieşte cu minora L. A. în municipiul Constanţa, într-un apartament proprietate personală compus din două camere şi dependinţe, după cum reiese din ancheta socială efectuată la domiciliul acesteia.

Potrivit dispoziţiilor art. 94 alin. (2) din Codul familiei „instanţa judecătorească va putea mări sau micşora obligaţia de întreţinere sau hotărî încetarea ei, după cum se schimbă mijloacele celui care dă întreţinerea sau nevoia celui care o primeşte”, iar alineatul al treilea al aceluiaşi articol prevede că atunci când întreţinerea este datorată de părinte pentru doi copii minori ea se stabileşte până la o treime din câştigul său din muncă.

În cauză, prin sentinţa civilă nr. 649 din 18.03.2002 a Judecătoriei Mangalia, reclamantul a fost obligat la plata unei pensii de întreţinere în favoarea minorei L. A., în cotă procentuală de 25 0/0 din venitul net realizat lunar, la stabilirea cuantumului avându-se în vedere împrejurarea că aceasta era singurul copil al reclamantului.

Cum în anul 2006, s-a născut minora L.M., rezultată din cea de-a doua căsătorie a reclamantului, iar acesta din urmă are obligaţia legală de a-l întreţine şi pe acest copil, instanţa apreciază că sunt întrunite condiţiile pentru reducerea cuantumului pensiei de întreţinere în favoarea minorei L. A.

Astfel, în măsura în care pensia de întreţinere s-ar menţine în cuantumul stabilit prin sentinţa civilă nr. 649 din 18.03.2002 a Judecătoriei Mangalia, se poate constata că diferenţa până la procentul maxim prevăzut de lege pentru doi copii, respectiv 8 0/0 din venitul net lunar al reclamantului, este insuficientă pentru asigurarea nevoilor actuale ale minorei L. M., în vârstă de numai un an şi şase luni.

Deşi stabilirea cuantumului pensiei de întreţinere nu se face conform principiului egalităţii între copii, instanţa apreciază că echivalentul unei cote procentuale de 17 0/0 din venitul net realizat lunar de către reclamant corespunde nevoilor actuale ale minorei L. A. şi posibilităţilor de plată ale reclamantului şi satisface şi cerinţa asigurării obligaţiei legale de întreţinere pe care acesta o are faţă de minora L.M., motiv pentru care va reduce cuantumul pensiei până la acest procent.

Totodată, văzând dispoziţiile art. 453 alin. (2) din Codul de procedură civilă şi având în vedere împrejurarea că executarea obligaţiei de întreţinere stabilită prin prezenta sentinţă în favoarea minorei L. A. urmează a se face asupra salariului reclamantului, instanţa va dispune din oficiu şi înfiinţarea popririi asupra veniturilor salariale nete ale acestuia în mâinile terţului poprit, în măsura necesară îndestulării creanţei.

Potrivit dispoziţiilor art. 43 alin. (3) din Codul familiei, „părintele divorţat, căruia nu i s-a încredinţat copilul, păstrează dreptul de a avea legături personale cu acesta, precum şi de a veghea la creşterea, educarea, învăţătura şi pregătirea lui profesională”.

În conformitate cu dispoziţiile art. 2 alin. (1) din Legea nr. 272/2004 „prezenta lege, orice alte reglementări adoptate în domeniul respectării şi promovării drepturilor copilului, precum şi orice act juridic emis sau, după caz, încheiat în acest domeniu se subordonează cu prioritate principiului interesului superior al copilului”, iar alineatul al treilea al aceluiaşi articol prevede că „principiul interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile şi deciziile care privesc copiii, întreprinse de autorităţile publice şi de organismele private autorizate, precum şi în cauzele soluţionate de instanţele judecătoreşti”.

De asemenea, potrivit art. 14 alin. (1) din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, copilul are dreptul de a menţine relaţii personale şi contacte directe cu părinţii, rudele, precum şi cu alte persoane faţă de care a dezvoltat legături de ataşament.

Modalităţile concrete de exercitare a acestui drept constau în vizitarea copilului la locuinţa părintelui căruia i-a fost încredinţat, lăsarea copilului în vizită la locuinţa părintelui căruia nu i-a fost încredinţat, vizitarea copilului la şcoală, petrecerea vacanţelor şcolare la ambii părinţi, etc.

Dreptul de a avea legături personale cu copilul trebuie realizat în aşa fel încât să nu aibă o influenţă negativă asupra creşterii copilului, iar exercitarea acestui drept nu trebuie stingherită, eventual, de prezenţa obligatorie a celuilalt părinte sau a altor persoane, comunicarea dintre părintele căruia nu i-a fost încredinţat copilul şi acel copil urmând să aibă loc în mod firesc, fără nicio restrângere.

În cauză, instanţa a apreciat că dreptul reclamantului de a avea legături personale cu minora L. A. poate fi şi trebuie exercitat în afara domiciliului pârâtei (părintele căruia i-a fost încredinţat copilul) pentru realizarea deplină a acestui drept.

Astfel, în prezent, minora L. A. are vârsta de 7 ani şi poate înţelege necesitatea dezvoltării unei relaţii afective cu tatăl său şi chiar cu celălalt copil al acestuia, rezultat din cea de-a doua căsătorie, iar reclamantul are condiţii optime (domiciliază într-un imobil proprietate personală alcătuit din trei camere şi dependinţe) pentru a asigura minorei L. A. un spaţiu locativ în ipoteza în care aceasta va rămâne, pe timpul nopţii, la locuinţa sa.

În aceste condiţii, instanţa a apreciat că exercitarea de către reclamant a dreptului de a avea legături personale cu minora L. A. în prima săptămână a fiecărei luni, de vineri de la orele 1800 până duminică la orele 1700 (şi nu până la orele 1800, cum a solicitat reclamantul, dat fiind că minora locuieşte împreună cu mama sa în municipiul Constanţa, iar acesta trebuie să asigure copilului posibilitatea de a ajunge acasă în timp util), şi în ziua de sâmbătă din cea de-a treia săptămână a fiecărei luni, între orele 1300 şi 1900, în toate cazurile cu posibilitatea luării minorului de la domiciliul pârâtei (fie la locuinţa reclamantului, fie în locurile publice din municipiul Mangalia – unde locuieşte reclamantul, sau din municipiul Constanţa – unde locuieşte pârâta, însă fără prezenţa acesteia), corespunde nevoilor tatălui de a dezvolta o relaţie armonioasă cu fiica sa cea mare, dar şi, mai ales, interesului superior al copilului de a menţine legături de ataşament cu tatăl său, fără prezenţa stânjenitoare a mamei.

Mai mult decât atât, instanţa a apreciat că exercitarea deplină a acestui drept implică şi posibilitatea acordată reclamantului de a petrece cu minora L. A. o săptămână în vacanţa de iarnă şi o săptămână în vacanţa de vară.

Pentru considerentele expuse, instanţa a admis în parte acţiunea, a redus pensia de întreţinere pe care reclamantul a fost obligat să o plătească minorei L. A. prin sentinţa civilă nr. 649/18.03.2002 a Judecătoriei Mangalia de la 25 0/0 la 17 0/0 din venitul net realizat, lunar, începând cu data introducerii acţiunii, 05.07.2007, până la împlinirea de către minoră a vârstei de 18 ani, a înfiinţat poprirea pe veniturile reclamantului în mâinile terţului poprit în măsura necesară îndestulării creanţei stabilite prin hotărâre şi a încuviinţat ca reclamantul să aibă legături personale cu minora L. A. în prima săptămână a fiecărei luni, de vineri de la orele 1800 până duminică la orele 1700, în ziua de sâmbătă din cea de-a treia săptămână a fiecărei luni, între orele 1300 şi 1900, o săptămână în vacanţa de iarnă şi o săptămână în vacanţa de vară, în toate cazurile cu posibilitatea luării minorei de la domiciliul pârâtei.

Etichete: ,

Descopera Primul Stagiu
Zonia.ro