404 www.juspedia.ro | Law article directory
Top

Plângere împotriva rezoluţiei procurorului privind sechestrul asigurător

Dosar nr.18246/212/2007

JUDECATORIA CONSTANTA

SENTINTA PENALA NR. 1767

Sedinta publica din 21 decembrie 2007

S-a luat în examinare plângerea formulata de petentul DGD , privind masura sechestrului asigurator dispusa de procuror în faza urmaririi penale .

Dezbaterile asupra cererii au avut loc în sedinta publica din data de 11 decmebrie 2007 , consemnate în încheierea de sedinta de la acea data, care face parte integranta din prezenta , când instanta , având nevoie de timp pentru a delibera , a amânat pronuntarea la data de 19.12.2007 , apoi la 21.12.2007 , când a dispus urmatoarele :

INSTANTA

Deliberând asupra cauzei penale de fata, constata urmatoarele.

Prin plângerea formulata si înregistrata pe rolul Judecatoriei Constanta sub nr.18246/212 din 06.11.2007 petentul DGD a formulat plângere împotriva rezolutiei nr. 483/II/2/2007 a Procurorului sef de sectie de la Parchetul de pe lânga Tribunalul Constanta orin care a fost solutionata plângerea împotriva Ordonantei procurorului din data de 27.08.2007, prin care s-a dispus instituirea masurii sechestrului judiciar asupra apartamentului proprietatea personala a petentului si a procesului-verbal încheiat prin care s-a pus în aplicare dispozitia privind sechestrul.

În motivarea plângerii formulate petentul a aratat ca, în fapt, prin Ordonanta din 27.08.2007 procurorul a dispus instituirea masurii asiguratorii a sechestrului judiciar asupra apartamentului proprietatea personala a petentului si luarea inscriptiei ipotecare asupra acestui bun dispunând în sarcina SIF din cadrul IPJ Constanta ducerea la îndeplinire a acestei masuri .În motivarea deciziei procurorului de instituire a sechestrului s-a aratat ca masura s-a luat deoarece împotriva petentului a fost începuta urmarirea penala pentru savârsirea unor infractiuni în legatura cu calitatea de administrator al SC. ES SRL. si în dauna celuilalt asociat, VDI.

Împotriva acestei solutii petentul DGD a formulat plângere la prim-procurorul Parchetului de pe lânga Tribunalul Constanta,m plângerea fiind respinsa si mentinându-se solutia dispusa de procuror.

Petentul apreciaza ca atât ordonanta procurorului, cât si rezolutia procurorului sef de sectie sunt nelegale si netemeinice.

În continuarea motivarii plângerii, petentul aduce critici care privesc fondul masurii asiguratorii a sechestrului, luata de procuror în cursul urmaririi penale, în întelesul reglementarii prevazuta de art. 163 alin.2 C.pr.pen.

Celelalte critici privesc modalitatea solutionarii de catre prim-procuror a plângerii împotriva masurii sechestrului, care se apreciaza ca nu a fost solutionata de prim-procuror, conform art.278 C.pr.pen., ci de procurorul sef de sectie, invocându-se incidenta dispozitiilor privitoare la nulitatea absoluta prevazuta de art. 197 alin.2 C.pr.pen. referitoare la competenta materiala a prim-procurorului în rezolvarea unor cereri expres prevazute de lege.

Petentul DGD solicita, în principal, admiterea plângerii si revocarea masurilor dispuse de procuror si mentinute de procurorul sef de sectie cu efectul ridicarii sechestrului instituit asupra apartamentului ce apartine petentului, situat în Constanta, str. Corbului, radierea tuturor mentiunilor acestui sechestru si, în subsidiar, înlocuirea masurii sechestrului asigurator asupra acestui apartament cu masurii sechestrului asigurator asupra altui imobil situat în localitatea Valul lui Traian, jud. Constanta.

A fost înaintat la dosarul cauzei dosarul de urmarire penala nr. 516/P/2007 al Parchetului de pe lânga Tribunalul Constanta, împreuna cu un set de acte, reprezentând copii ale antecontractelor de vânzare-cumparare, ale contractului de vânzare-cumparare, extras de carte funciara, antecontractul încheiat înainte de instituirea sechestrului.

La termenul de judecata din data de 11.12.2007 reprezentantul Ministerului Public a invocat exceptia inadmisibilitatii plângerii asupra masurii asiguratorii a sechestrului, formulata de petent, întrucât nu s-a pronuntat pâna la acest moment o solutie de catre procuror, efectuându-se cercetari si având în vedere si decizia nr.71/2007 a ÎCCJ., obligatorie pentru instante, în baza art.414 alin.3 C.pr.pen. prin care înalta instanta a decis: ”competenta de a solutiona plângerea formulata în temeiul art.168 din Codul de procedura penala revine procurorului în cursul urmaririi penale si, respectiv, instantei de judecata în cursul judecatii”.

Examinând actele si lucrarile dosarului, se retin urmatoarele:

Prin ordonanta nr.516/P/2007 din 27.08.2007 a Parchetului de pe lânga Tribunalul Constanta s-a dispus instituirea masurii asiguratorii a sechestrului judiciar asupra apartamentului proprietate personala a petentului DGD si luarea inscriptiei ipotecare asupra acestui imobil, masura care a fost adusa la îndeplinire de catre organele de politie judiciara din cadrul Serviciului de Investigare a Fraudelor.

Împotriva acestei dispozitii petentul a formulat plângere si prin rezolutia din data de 24.10.2007 dispusa in dosarul 483/II/2/2007 de Parchetul de pe lânga Tribunalul Constanta a fost respinsa plângerea acestuia, mentinându-se masura sechestrului asigurator asupra apartamentului.

Conform art. 163 C. pr.pen. masurile asiguratorii se iau în cursul procesului penal de procuror sau de instanta de judecata , iar în baza art. 168 din acelasi cod în contra masurii asiguratorii luate si a modului de indeplinire a acesteia învinuitul sau inculpatul, partea responsabila civilmente, precum si orice alta persoana interesata se pot plânge procurorului sau instantei de judecata, în orice faza a procesului penal.

Analizând dispozitiile art. 168 alin.1 C. pr. pen.,care permite mai multe interpretari, rezulta, într-o interpretare gramaticala, posibilitatea ca inculpatul sau persoana interesata sa se plânga fie la procuror, fie la instanta de judecata contra masurii asiguratorii, in orice faza a procesului penal, acordând un drept de optiune, dupa vointa contestatorului, ceea ce în procedura penala nu este admis. De aceea este necesara o interpretare sistematica în raport si de alte texte de procedura penala de natura a clarifica întelesul juridic exact al art.168 alin.1 C.pr.pen.

Conform art. 164 C.pr.pen. prevede ca în faza urmaririi penale masurile asiguratorii se iau prin ordonanta, iar la instanta prin încheiere.

Pe de alta parte regimul plângerii împotriva masurilor si actelor de urmarire penala este reglementat prin dispozitiile art.275-278 C. pr.pen.

Art.275 C.pr.pen. arata ca orice persoana, ale carei interese legitime au fost vatamate, poate face plângere împotriva masurilor si actelor de urmarire penala.

Interpretând sistematic dispozitiile privitoare la contestarea masurilor asiguratorii se poate concluziona ca împotriva ordonantei de luare a masurii asiguratorii se poate face plângere, care va urma regimul -special- prevazut de art.275-278 C.pr.pen. Astfel, daca masura este luata de instanta de judecata, prin încheiere(art.164 alin.2), conform art.168 alin.2 C.pr.pen. aceasta hotarâre poate fi atacata separat cu recurs care nu suspenda executarea. Aceasta interpretare se impune, având în vedere ca procedura aplicabila in aceasta materie este de stricta interpretare.

Într-adevar, partea interesata se poate plânge în fata instantei, însa în conditiile în care masura asiguratorie a fost luata de instanta de judecata prin încheiere, conform art.162 alin.2 C.pr.pen. În aceeasi interpretare sunt si dispozitiile art.168 alin.2 C.pr.pen., care prevad ca:”hotarârea instantei de judecata poate fi atacata separat cu recurs”. Prin aceste dispozitii codul de procedura penala reglementeaza, în mod strict, calea de atac admisibila, în situatia în care masura asiguratorie a fost dispusa de instanta prin încheiere atacabila, separat de fond, cu recurs.

Procedura, tot cu caracter strict si special, aplicabila în faza urmaririi penale, este, exclusiv, cea reglementata de art.275-278 C.pr.pen., pe care, de altfel, petentul DGD a urmat-o.

Înalta Curte de Casatie si Justitie a hotarât prin decizia nr.71/2007 ,obligatorie pentru instante, în baza art.414 alin.3 C.pr.pen. urmatoarele: ”competenta de a solutiona plângerea formulata în temeiul art.168 din Codul de procedura penala revine procurorului în cursul urmaririi penale si, respectiv, instantei de judecata în cursul judecatii”.

Art.168 C.pr.pen. nu poate primi o alta interpretare, deoarece procedura prevazuta de art. 2781 C.pr.pen. enumera în mod limitativ care sunt cazurile în care se poate face plângere la judecator, strict împotriva rezolutiei de neîncepere a urmaririi penale, sau a ordonantei, ori, dupa caz, a rezolutiei de clasare, de scoatere de sub urmarire penala sau de încetare a urmaririi penale date de procuror, care cuprind, fiecare, o solutionare pe fond a cauzei.

Instituirea masurii sechestrului asigurator asupra apartamentului petentului, împotriva careia acesta a formulat plângere ce i-a fost deja respinsa de procurorul ierarhic, nu se înscrie între situatiile reglementate de art. 2781 C.pr.pen care deschid calea plângerii la instanta, cu atât mai mult cu cât aceasta masura nu reprezinta o solutionare pe fond a cauzei, constând doar în indisponibilizarea unui bun imobil apartinând acestuia.

Cauza se afla înca în faza urmaririi penale, iar calea legala admisibila, prevazuta de art.275-278 C.pr.pen. a fost urmata de petent si finalizata, iar masura sechestrului asigurator asupra apartamentului nu este o solutie pe fondul cauzei.

Nu este nici o îngradire a liberului acces la justitie, din moment ce masura asiguratorie nu reprezinta o rezolvare a fondului cauzei.

Pentru aceste considerente, va fi admisa exceptia inadmisibilitatii plângerii formulate, urmând ca în baza art. 2781 alin. 8 lit. a C.pr.pen. aceasta sa fie respinsa ca fiind inadmisibila.

În baza art.192 alin. 2 C.pr.pen. petentul Draghiceanu George Daniel va fi obligat la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare catre stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTARASTE

Admite exceptia inadmisibilitatii plângerii.

În baza art.2781 alin.8 lit.a C.pr.pen. respinge plângerea formulata de petentul DGD împotriva Rezolutiei nr. 483/II/2/2007 a Procurorului sef de sectie de la Parchetul de pe lânga Tribunalul Constanta prin care a fost solutionata plângerea împotriva Ordonantei procurorului din data de 27.08.2007 pronuntata în dosarul nr.516/P/2007 al Parchetul de pe lânga Tribunalul Constanta, ca inadmisibila.

În baza art.192 alin.2 C.pr.pen. obliga petentul DGD la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare catre stat.

Cu recurs în termen de 10 zile de la pronuntare pentru partile prezente si de la comunicare pentru partile lipsa.

Pronuntata in sedinta publica, azi 21.12.2007.

Etichete:

Plangere impotriva rezolutiei procurorului formulata de invinuit. Aplicarea de catre procuror invinuitului a amenzii administrative.

Prin sentinta penala nr 1572 din 11 septembrie 2008 in baza art 278 ind 1 alin 8 lit a Cod procedura penala a fost respinsa plangerea formulata de petentul S.N , în contradictoriu cu intimatul SI si pe cale de consecinta a mentinut rezolutia nr. 2306 / P / 2007 din 21.03.2008 data de Parchetul de pe langa Judecatoria Slobozia confirmata prin rezolutia nr. 145 / II / 2 / 2008 din 17.07.2008 data de Prim – procurorul Parchetului de pe langa Judecatoria Slobozia , ca fiind legala si temeinica

Prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante sub nr. 4474/312/2008 petentul S N în contradictoriu cu intimatul S I , în temeiul art 278 ind 1 C.proc. Pen a formulat plângere împotriva rezolutiei nr. 145/II/2 / 2008 din 17.07.2008 , prin care s –a dispus scoaterea de sub urmarire penala a petentului pentru savarsirea infractiunii de insulta prev de art 205 C pen si calomnie prev de art .206 C . pen in temeiul art 249 si art 10 ind 1 C proc .pen si aplicarea sanctiunii administrative a amenzii in suma de 300 lei.

In motivare se arata ca numitul S I a formulat plangere impotriva sa la Parchet pentru insulta si calomnie .

Desi Parchetul prin Rezolutia nr. 2306 / P / 2007 din 21.03.2008 , constata ca nu este insulta si calomie , ii aplica acestuia o sanctiune adiministrativa de 300 lei .

Intrucat considera ca nu l –a insultat si nu l –a calomniat , solicita anularea acestei sanctiuni pe care o considera ilegala, motivat de urmatoarele aspecte :

In dosarul nr. 1472 /312/2006 aflat pe rolul Judecatoriei Slobozia a formulat intampinare la recursul declarat de intimat , prin care raspundea la problemele ridicate de acesta . Mai arata acesta ca , intentia sa a fost de a informa instanta fata de problemele ridicate de acesta si nu personal acestuia, in sensul ca in anul 1991 s –au modificat registrele agricole din perioada 1980 – 1985 vol VI trecandu – se la pozitia 4 bunurile tatalui partilor S GH, la pozitia 3 unde figura intimatul . Arata acestra ca aspectele aratate instantei au fost aratate de Primaria Orasului Amara prin adresa nr 192 / 08.08.1994 .

Petentul arata ca nu a spus ca personal intimatul a facut modificarea in registru , intrucat acestea nu erau in posesia sa , insa problema care se ridica de ce trecerea bunurilor ramase la decesul tatalui au fost trecute pe numele intimatului si nu penumele unuia din ceilalti frati – sapte , astfel incat petentul si –a insusit casa si terenul aferent in suprafata de 800 m.p. situate in Amara , str Tudor Vladimirescu , nr. 3 .

Petentul arata ca referitor la afirmatia „ impreuna cu mafiotul sau de magistrat poate incalca legea la infinit „ s –a referit la cererea de recuzare formulata de judecatorul cauzei care afirma ca :” document asupra caruia mi – am spus parerea anterior existentei litigiului pe rolul instantei , atunci cand am fost intrebat , fiind in magaziunul ce – l detine …” intimatul si i –a permis acestuia sa tina 4 sedinte la Judecatoria Slobozia .

In aceste conditii ,considera ca prin cele aratate nu l –a insultat si calomniat pe intimat .

Din datele si lucrarile dosarului, instanta a retinut urmatoarele:

La data de 12.11.2007 , Politia Orasului Amara a primit sesizarea numitului S I , sesizare inaintata de acesta Presedintelui Judecatoriei Slobozia , in care solicita sa se efectueze cercetari pentru savarsirea infractiunii de insulta si calomnie , fata de fratele sau S N .

In aceste conditii au fost efectuate cercetari sub aspectul savarsirii infractiunilor de insulta si calomie savarsite de invinuitul S N .

In urma verificarilor efectuate , a rezultat faptul ca , dupa anul 1990 , numitul S I a avut impreuna cu fratele sau S N , mai multe divergente , indeosebi cu privire la mostenirea ramasa de pe urma defunctului lor tata S Gh .

La data de 20.08.2007 , numitul S I luand cunostinta de intampinarea depusa de fratele sau , in dosarul nr. 2192/98/2007 aflat pe rolul Tribunalului Ialomita , precum si de declaratia catre executorul judecatoresc B C , data de catre petent , intimatul s –a simtit lezat de cele scrise de fratele sau in aceste inscrisuri , atingere care ii este adusa onoarei si reputatiei persoanei sale , motiv pentru care acesta a solicitat aplicarea unei sanctiuni administrative sau penale , pentru insulta si calomnie .

Prin rezolutia din data de 17.01.2008 , Parchetul de pe langa Judecatoria Solobozia a confirmat propunerea de a se incepe urmarirea penala fata de S N pentru savarsirea infractiunii prevazute de art 205 , art 206 C pen ,existand motive temeinice .

Prin rezolutia nr. 2306/ P / 2007 a Parchetului de pe lânga Judecatoria Sloboza s –a dispus scoaterea de sub urmarire penala pentru faptele prevazute de art 205 si 206 C pen si aplicarea unei sanctiuni cu carater administrativ , in cuantum de 300 lei , apreciindu – se ca in cererea de executare silita a sentintei civile 726 / 31.03.2005 a Judecatoriei Slobozia , jud Ialomita si a sentintei civile nr. 21.03.2007 a Executorului Judecatoresc B C a facut afirmatia calomnioasa la adresa partii vatamate S I:” impreuna cu mafiotul lui magistrat poate incalca legea la infinit „ , prin intampinarea depusa la dosarul nr. 2192 / 98 ? 2007 ( format vechi 1388 / 2007 ) a Tribunalului Ialomita a afirmat despre aceeasi parte vatamata : „ dupa revolutie , prin anul 1991 a modificat Registrul Agricol in perioada 1980 – 1985 , volumul VI , trecand de la pozitia 4 bunurile lui Soare Gheorghe la pozitia 3 unde figureaza SI.”, in intampinarea la dosarul civil nr. 1472 / 312 / 2006 al Judecatoriei Sloboxzia afirma , despre partea vatamata „ in mod abuziv cu concursul functionarilor din Primarie , asa a reusit sa induca in eroare instanta si sa obtina , prin mituire , sentinta civila nr. 77 / A/15.02.1996.”

In rezolutie se arata ca faptele aratate se incadreza in prevederile art 205 C pen ( invinuitul urmarind ofesarea partii vatamate ) , cat si ale art 206 C.pen , afirmatiile , daca ar fi fost adevarate fiind de natura sa atraga raspunderea penala) . In aceste conditii s –a considerat ca , in cauza actiunea penala nu mai poate fi exercitata intrucat sunt aplicabile prevederile art 10 lit b ind 1 C.pen , deoarece partile sunt frati , si isi disputa de mai multi ani dreptul de mostenire , invinuitul recunoaste comiterea faptelor , motivand ca astfel a inteles sa riposteze la comportamentul insultator si calomnios al partii vatamate Soare Ion .

Impotriva acestei rezolutii au formulat plângere invinuitul , iar prin rezolutia nr. 145 /II/2/ 2008 a Prim – Procurorului Parchetului de pe langa Judecatoria Slobozia s –a respins plangerea ca neintemeiata , motivat de faptul ca din probele administrate a rezultat ca partida din Registrul Agricol este modificata , asa cum se precizeaza in adresa Primariei Amara , insa nici o proba nu il indica drept autor al modificarii de catre partea vatamata . De asemenea , nu s –a dovedit ca partea vatamata ar fi incalcat legea obtinuand o solutie ce ii este favorabila , magistratul cu care avusese discutii , abtinandu – se de la judecarea cauzei .

Impotriva acestora in termen legal a formulat plangere petentul – invinuit , cerere ce face obiectul prezentei cause prin care ara ca nu a dorit sa – l jugneasca sau sa – l calomnieze pe petentul – parte vatamata , ci a dorit sa atraga atentia asupra celor descoperite.

Etichete:

Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Invocarea de catre intimat a tardivitatii formularii plangerii impotriva rezolutiei

Prin sentinta penala nr 551 din 6 martie 2008 , in baza art 278 ind 1 alin 8 lit b Cod procedura penala instanta a admis plângerea formulata de petenta – parte vatamata C S, în contradictoriu cu intimatul V.C.

Desfiinteaza rezolutia nr. 2233 / P / 2007 din 28.11.2007 a Parchetului de pe lânga Judecatoria Slobozia ca fiind netemeinica si nelegala .

Trimite cauza la Parchetul de pe lânga Judecatoria Slobozia în vederea redeschiderii urmaririi penale împotriva numitului V C ,, ca urmare a faptului ca la momentul luarii deciziei s –au încalcat prevederile art 2 C.proc.pen – privind legalitatea si oficialitatea procesului penal , art 3 C.proc.pen privind aflarea adevarului , art 4 c.proc.pen – privind aflarea adevarului , art 6 alin 2 C.proc.pen privind garantarea dreptului la aparare , dar si cu nerespectarea prevederilor art 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului , art 24 din Constitutia Romaniei , urmând sa fie respectatea la luarea noii decizii .

Trimite cauza la Parchetul de pe lânga Judecatoria Slobozia în vederea efectuarii cercetari sub aspectul savârsirii infractiunii prevazute de art 180 c.pen , urmând sa fie analizata fapta si în urma noilor probe ce se vor administra.

Dispune a se efectua in cauza un raport de expertiza medico – legala la IML Bucuresti , care în raport de actele medicale detinute de persoana vatamata C S si foaia de observatie aflata la Spitalul de Urgenta Slobozia întocmita pe numele acesteia , va stabili daca certificatul medico – legal nr. 715 / 29.10.2007 a fost întocmit corect , sau în functie de cercetarile efectuate va stabili numarul de zile de îngrijiri – medicale ce vor fi acordate acesteia.

La intocmirea raportului de expertiza medico – legala , se va avea în vedere modalitatea producerii agresiunii asupra persoanei vatamate , zona lovita, obiectul folosit , dar si legatura de cauzalitate intre agresiunea suferita si bolile de care aceasta suferea.

Se va dispune , in functie de concluziile raportului de expertiza medico – legala , avizarea actelor medicale ale persoanei vatamate , actiune ce va fi efectuata de catre IML Slobozia .

Se va audia martorul C I , propus de persoana vatamata , pentru a fi respectat dreptul la aparare si la un proces echitabil.

Respinge cererea formulata de intimatul Vizitiu Chiriac privind tardivitatea formularii prezentei plângeri , ca fiind neîntemeiata.

Prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante sub nr. 521/312/21.01.2008 petenta-parte vatamata C S în contradictoriu cu intimatul V C , în temeiul art 278 ind 1 C.proc. Pen a formulat plângere împotriva rezolutiei nr. 2233 / P / 2007 prin care s –a dispus neinceperea urmaririi penale fata de acesta , solicitând ca în temeiul art 278 ind 1 alin 8 lit b C.prpc. pen sa se admita plângerea si pe cale de consecinta sa se desfiinteze rezolutia atacata , cu consecinta trimiterii cauzei procurorului în vederea redeschiderii urmaririi penale.

In motivarea cererii petenta arata ca sub nr. 10946 / 11.10.2007 a înregistrat la Politia Slobozia si sub nr. 2233 / P / 2007 la Parchetul de pe lânga Judecatoria Slobozia , în calitate de parte vatamata , o plângere formulata împotriva numitului V C , ca urmare a agresiunii suferite la data de 11.10.2007 .

Mai arata aceasta , ca printr – o cerere adresata Parchetului de pe lânga Judecatoria Slobozia , a solicitat ca în cauza sa se dispuna :

– efectuarea unui raport de expertiza medico – legala de catre IML Bucuresti , care , în raport de actele medicale pe care le detine , cât si de foaia de observatie ce se gaseste la Spitalul Slobozia , sa stabileasca numarul de îngrijiri medicale , cât si daca viata i –a fost sau nu pusa în pericol viata;

– în masura în care nu se aproba efectuarea unei expertize – medicale sa se dispuna avizarea de catre IML Slobozia a actelor medicale efectuate;

– sa se dispuna audierea martorului CI .

Mai arata petenta , in motivarea plângerii , ca rezolutia prin care s –a dispus neînceperea urmaririi penale , nu cuprinde motivarea în fapt si în drept în ceea ce priveste solutia luata si nici motivarea în ceea ce priveste respingerea solicitarilor petentei – parte vatamate facute în fata procurorului , dar nici pronuntarea asupra avizarii actelor medicale , si audierea martorului propus de catre aceasta.

Din datele si lucrarile dosarului, instanta a retinut urmatoarele:

La data de 11.10.2007 , numita C S a înregistrat la Politia Slobozia, sesizarea cu privire la agresiunea suferita în aceeasi zi din partea vecinului sau V C , aratând ca a fost lovita în jurul orelor 8,00 cu un bat în cap , solicitând a fi luate împotriva acestuia masurile legale ( fila 3), fapt pentru care aceasta a fost înregistrata ulterior ca plângere penala – formând astfel obiectul dosarului nr . 2233 / P / 2007 al Parchetului de pe lânga Judecatoria Slobozia .

In aceeasi zi , aceasta a dat în fata organelor abilitate o declaratie , aratând în amanunt modalitatea producerii agresiunii .( fila 4) , care asa cum se consemneaza în procesul – verbal încheiat de agentii de ordine publica aceasta se afla în imposibilitatea fizica de a scrie personal aceasta declaratie( fila 5 ) , drept pentru care au scris – o acestia , aceasta doar semnând acea declaratie.

De asemenea , potrivit potrivit unui al doilea proces – verbal incheiat de agentii veniti la fata locului , acestia au fost solicitati de medicii serviciului de garda din ziua respectiva sa se prezinte la Spitalul Slobozia ,intrucât s –a prezentat numita C S , o femeie în vârsta de 68 de ani , agresionata , pentru care a fost stabilit diagnosticul de TCC acut inchis , fiind ulterior internata în cadrul sectiei de chirurgie .

Asa cum se poate vedea fara putinta de tagada din actele dosarului , respective – biletul de iesire din spital datat 16 .10.2007 , a fost internata în perioada 11.10.2007- 16.10.2007 , ca urmare a unui TCC agresional . ( fila 7) .

In cauza se poate observa ca , desi plângerea partii vatamate a fost facuta într – un moment de tulburarea emotionala si sub imperiul durerilor provocate de agresiunea suferita , acesteia nu i s –a mai luat nici o alta declaratie sau sa fi fost intrebata de probele de care întelege sa se foloseasca în dovedirea sustinerilor sale . In schimb , numitul V C , a fost audiat si totodata a putut sa – si administreze probe in dovedirea nevinovatiei sale , creându – se astfel , o inechitate in ceea ce priveste partea vatamata si invinuit.

Având în vedere ca , de la data luarii declaratiei aceasta nu a mai avut cunostinta de cursul plângerii formulate , prin aparator aceasta a formulat o solicitare procurorului care instrumenta cauza , în vederea rezolvarii corecte si cu respectarea principiilor de drept privind dreptul la aparare , solicitare care nu are un refuz motivat, facând – se mentiunea doar într – o fraza in cuprinsul rezolutiei cu privire la acestea .

In aceste conditii , având în vedere , cererea formulata de petenta C S , instanta apreciaza ca , potrivit art 278 ind 1 c.proc civ , dupa respingerea plângerii facute conform art 275 – 278 împotriva rezolutiei sau ordonantei de neincepere a urmaririi penale , se poate face plângere la instanta de judecata competenta , în sensul , ca odata cu atacarea rezolutiei de neîncepere a urmaririi penale , este atacata si rezolutia prin care s –a solutionat plângerea formulata în baza art 278 c.proc.pen , în caz contrar , ajungându- se la mentinerea unor hotarâri contradictorii cu privire la aceeasi rezolutie .Cum în cauza nu a fost începuta urmarirea penala , retinerea cauzei la instanta dupa desfiintarea rezolutiei de neincepere a urmaririi penale ar fi nelegala ( a se vedea decizia nr. 1260 / 2007 a I.C.C.J – sectia penala ).

Astfel , verificând actele dosarului , instanta a constatat ca :

In cauza nu au fost respectate mai multe principii de drept , respectiv , principiul privind legalitatea procesului penal , privind aflarea adevarului , privind rolul activ , privind garantarea dreptului la aparare si a propune probe în apararea , dar si nerespectarea art 24 din Constitutia României , art 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului , privind dreptul la un proces echitabil, toate in conditiile in care din dosar reiese o cercetare sumara , a faptei petrecute în data de 11.10.2007.

Mai mult , odata , cu modificarea Codului de procedura penala prin Legea 356 / 2006 , în ceea ce priveste procedura plângerii prealabile , s –a considerat necesar ca plângerea prealabila a partii vatamate , în cazul infractiunilor pentru care legea prevede ca este necesara o astfel de plângere, sa se adreseze organului de cercetare penala sau procurorului . Per a contrario, legiuitorul la momentul luarii acestei decizieii , a avut în vedere tocmai faptul ca , din sarcina instantei au fost luate , mai ales în ceea ce priveste plângerile prealabile , situatiile de a face probe direct în instanta, lasând acest aspect în sarcina organelor de cercetare penala , datorita competentei si posibilitatii mijloacelor de a face o cercetare completa

Din cuprinsul rezolutiei nr. 2233 / P / 2007 , se mai poate vedea :

Ca petenta , este categorisita ca fiind reclamanta , in conditiile în care acesta ar putea fi numita petenta , persoana vatamata sau parte vatamata.

In ceea ce priveste cererea de probatorii depusa, in termenul legal , respectiv la data de 21.11.2007 , in conditiile în care rezolutia este data la data de 28.11.2007 , nu justifica faptul ca , in cuprinsul acesteia se face doar o succinta prezentare a faptelor petrecute la data de 11.10.2007 , fara a fi motivata in fapt si in drept respingerea cererii formulata de aceasta , ceea ce face a se considera ca , au fost incalcate urmatoarele prevederil legale, aplicabile în materie :

Art 2 alin 1 c.proc.pen – legalitatea procesului penal:” Procesul penal se desfasoara atât în cursul urmaririi penale cât si în cursul judecatii , potrivit dispozitiilor prevazute de lege .

Art 3 c.proc.pen – aflarea adevarului :” în desfasurarea procesului penal trebuie sa se asigure aflarea adevarului cu privire la faptele si imprejurarile cauzei , precum si cu privire la persoana faptuitorului .”

Art 4 c.proc.pen – organele de urmarire penala si instantele sunt obligate sa aiba rol activ în desfasurarea procesului penal . “

Art 6 alin 2 c.proc.pen – garantarea dreptului la aparare :” În cursul procesului penal , organele judiciare sunt obligate sa asigure deplina exercitare a drepturilor procesuale în conditiile prevazute de lege si sa administreze probele necesare în aparare “, coroborat cu prevederile art 24 din Consitutia României , dar si cu respectarea prevederilor

Art 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului privind dreptul oricarui cetatean la un proces echitabil atat în cauzele penale cât si în cauzele civile .

In cauza , ce a facut obiectul dosarului penal se poate vedea practic ca partii vatamate si nu reclamantei I –au fost încalcate toate drepturile si principiile aplicabile oricarui cetatean roman membru al Uniunii Europene .

Astfel , in cauza trebuiau administrate in aparare , probele solicitate de aceasta prin avocat , drept pentru care se impune a se efectua in cauza probatoriul testimonial, si probatoriul material , raportat la actele medicale , perioada de spitalizare , obiectul producerii agresiunii si modalitatea producerii agresiunii , dar si motivarea in drept si fapt a respingerii solicitarilor facute de aceasta.

In ceea ce priveste cererea formulata de intimat prin aparator privind exceptia tardivitatii formularii prezentei plângeri , instanta urmeaza a o respinge ca neintemeiata motivat de urmatoarele aspecte :

Asa cum se poate vedea din actele si lucrarilor dosarului , la data de 10.12.2007 , petenta a primit din partea Parchetului de pe Lânga Judecatoria Slobozia rezolutia de neincepere a urmaririi penale fata de intimat , rezolutie data la data de 28.11.2007 . La data de 13.12.2007 a fost înregistrata în temeiul art 278 c.proc.pen , plângere impotriva rezolutiei Parchetului de pe lânga Judecatoria Slobozia , plângere formulata la Prim – Procurorul Parchetului de pe lânga Judecatoria Slobozia , care prin rezolutia din 14 .12.2007 data în dosarul nr. 387 / II / 2 / 2007 al Parchetului de pe lânga Judecatoria Slobozia si care in temeiul art 278 alin 1 a respins plângerea partii vatamate . ( fila 2 ), solutie care asa cum se arata trebuia sa fie comunicata partii vatamate , lucru insa neîntâmplat .

Acest aspect , nu poate fi categorisit ca fiind comunicata rezolutia petentei – parte vatamata atata timp cât de coperta dosarului este capsat plicul cu rezolutia prim procurorului – comunicata acesteia la data de 18.10.2007 , plic ce poarta mentiunea – lipsa de la domiciliu , însa se putea reveni pâna la expirarea celor 20 de zile cu o noua recomunicare catre aceasta.

Chiar si in aceste conditii , instanta considera ca , plângerea este inregistrata în termen , mai mult cu cât , plângerea împotriva rezolutiei 2233/ P / 2007 trebuia rezolvata in termen de 20 zile , deci pâna la data de 31.12.2007 , la care urmeaza a mai fi aplicata înca o perioada de 20 de zile libere în care petenta – parte vatamata putea formula plângere în instanta , astfel incât , practic putem considera ca plângerea este formulata în termen, 21 ianuarie fiind ultima zi , in conditiile în care 20 ianuarie a fost o zi de duminica , zi nelucratoare, iar termenul se împlineste in prima zi lucratoare.

Etichete:

Plângere împotriva rezolutiei procurorului în conditiile art. 278 ind. 1 din codul de procedura penala

Dosar nr.101/179/2010

Domeniu alocat : Plângere prealabila

Tip speta : sentinta penala

Data spetei : s.p. nr. 95/28.04.2010

Titlu: Plângere împotriva rezolutiei procurorului în conditiile art. 278 ind. 1 din codul de procedura penala,

Petitionara M.C. s-a adresat cu plângere, în conditiile art. 278 ind. 1 din codul de procedura penala, Judecatoriei Babadag, competenta sa judece cauza în prima instanta, împotriva rezolutiei nr. 572/P/2009 din data de 11.12.2009 a Parchetului de pe lânga Judecatoria Babadag, prin care s-a confirmat propunerea organelor de cercetare penala de neîncepere a urmaririi penale fata de numitii I.T., I.J., sub aspectul comiterii infractiunilor prev. de art. 180 alin. 1, art. 205 alin. 1 si art. 217 alin. 1 din cod penal si I.F., sub aspectul comiterii infractiunii prev. de art. 217 alin. 1 din cod penal, apreciind-o ca netemeinica si nelegala.

Prin plângerea penala prealabila formulata la data de 17.06.2009, petitionara M.C. a solicitat tragerea la raspundere penala a numitilor I.T. si I.J. sub aspectul savârsirii infractiunilor susmentionate , motivând ca , la data de 12.06.2009 , acestia au agresat-o verbal, adresându-i insulte si injurii, în momentul în care partile s-au întâlnit pe scara blocului în care locuiesc.

Ulterior, cu ocazia audierii în etapa efectuarii actelor premergatoare , a sustinut ca la data de 16.06.2009 , numitii I.T. si I.J., cât si fiul acestora I.F., i-au taiat prelata asezata pe autoturismul pe care îl detine , deplasând si cusca pentru câini , pe care o detine în fata blocului.

Prin rezolutia nr. 572/P/2009 din data de 11.12.2009, procurorul a adoptat o rezolutie de neîncepere a urmaririi penale, confirmând propunerea organelor de cercetare penala de neîncepere a urmaririi penale fata de persoanele susmentionate, sub aspectul comiterii infractiunilor mentionate, în temeiul disp. art. 228 alin. 6 cod pr. penala rap. la art. 10 alin. 1 lit. a si f din cod pr.penala.

S-a retinut , în fundamentarea solutiei de neîncepere a urmaririi penale pentru infractiunile de insulta si distrugere ca faptele nu exista , retinându-se ca fiind audiati în cauza numitii I.T., I.J. si I.F. au negat acuzatiile aduse, declarând ca afirmatiile partii vatamate cu privire la savârsirea infractiunii de insulta nu sunt reale iar, în ce priveste savârsirea infractiunii de distrugere, deteriorarea prelatei se datoreaza intemperiilor la care a fost expusa o perioada îndelungata.

S-a retinut ca partea vatamata nu a indicat mijloace de proba în sustinerea afirmatiilor sale , mentionând de asemenea, ca infractiunea pre. de art. 180 alin. 1 cod penal, face obiectul unui alt dosar penal, motiv pentru care procurorul de caz a dispus neînceperea urmaririi penale, sub acest aspect, în temeiul disp. art. 10 lit. f cod pr. penala.

Împotriva acestei rezolutiei, petitionara M.C. a formulat plângere adresata prim procurorului Parchetului de pe lânga Judecatoria Babadag.

Reapreciindu-se actele de urmarire penala efectuate în cauza, în functie si de criticile formulate de numita M.C. s-a apreciat ca solutia adoptata de procur este legala si temeinica , în baza art. 278 din cod pr. penala respingându-se plângerea ca nefondata, prin rezolutia nr. 1/II/2/2010.

Nemultumita de solutia data prin rezolutia susmentionata, petitionara s-a adresat cu plângere, în conditiile art. 278 ind. 1 cod pr,. penala, Judecatoriei Babadag, competenta sa judece cauza în prima instanta.

Examinând înscrisurile si lucrarile dosarului , rezolutiile atacate , instanta constata ca nu se evidentiaza vreo împrejurare care sa conduca la nelegalitatea solutiei adoptata prin rezolutiile a caror desfiintare se solicita.

Din examinarea actelor si lucrarilor cauzei , instanta retine urmatoarele :

Apreciind asupra ordonantei si rezolutiei atacate , prin prisma actelor premergatoare efectuate în cauza , în functie si de criticile formulate se constata ca solutia adoptata de procuror este legala si temeinica, neexistând temei pentru a se retine ca solutia adoptata în cauza nu este temeinica si legala.

În instanta, în afara nemultumirilor exprimate referitoare la solutia adoptata, petenta nu a produs acte sau alte mijloace de proba , solicitând desfiintarea solutiei si trimiterea cauzei procurorului pentru a începe urmarirea penala , apreciind în esenta lipsa de rol activ a organelor de cercetare penala.

Pentru a se putea începe urmarirea penala într-o cauza sunt necesare doua conditii. Prima conditie consta în existenta acelui minim de date care permit organului de urmarire penala sa considere ca s-a savârsit o infractiune, caz în care organul de urmarire penala poate detine informatiile, fie direct din sesizarea facuta, fie din actele premergatoare desfasurate ulterior sesizarii.

Cea de a doua conditie necesara începerii urmaririi penale rezulta din art. 228 cod pr. penala si consta în inexistenta cazurilor de împiedicare a punerii în miscare a actiunii penale prev. în art. 10 cod pr. penala, cu exceptia celui prevazut la lit. b ind. 1.

Interventia unui astfel de caz rezultând fie din actele prin care a fost sesizat organul de urmarire penala, fie din actele premergatoare efectuate în urma sesizarii, poate determina ca în locul începerii urmarii penale sa functioneze institutia neînceperii urmaririi penale.

Potrivit art. 224 cod pr. penala, actele premergatoare se efectueaza în vederea începerii urmarii penale.

Actele premergatoare pot realiza urmatoarele obiective:

– completeaza informatiile organului de cercetare pentru a le aduce la nivelul unor constatari care sa determine începerea urmaririi penale;

– verifica informatiile detinute, confirmând sau infirmând concordanta acestora cu realitatile faptice ale cauzei;

– fundamenteaza convingerea organului de urmarire penala referitoare la solutia de neurmarire penala, potrivit art. 228 cod pr. penala.

În cauza , s-a constatat ca exista ultima varianta, când din actele premergatoare efectuate a rezultat solutia neînceperii urmaririi penale.

Actele premergatoare fiind facultative, ele pot fi si limitate de catre organul de urmarire penala.

În cauza , în etapa actelor premergatoare a fost audiata numita V.M. , sustinerile acesteia fiind consemnate conform legii într-un proces verbal , martora declarând ca nu a perceput nici o împrejurare cu privire la existenta pretinselor fapte.

Împrejurarea ca în aceasta faza premergatoare nu au fost administrate toate datele , apreciate de petenta ca fiind necesare solutionarii cauzei, nu constituie o încalcare a vreunei dispozitii legale.

Din interpretarea textelor legale citate rezulta ca actele premergatoare sunt limitate cantitativ si calitativ la îndeplinirea activitatilor necesare atingerii scopului lor legal, astfel ca sub acest aspect sustinerile petentei sunt nefondate.

Cercetarile penale efectuate în cauza în baza plângerii petentei nu evidentiaza vreo împrejurare care sa conduca la concluzia comiterii infractiunilor reclamante de catre petenta.

Astfel cum s-a subliniat , în instanta , petenta , în afara nemultumirilor exprimate referitoare la solutia adoptata , nu a produs acte sau alte mijloace de proba , pentru a îndreptati instanta sa ia una din masurile prev.de art.278 indice 1 lit.b cod pr.penala , si cum nici din oficiu , nu s-a constatat existenta lor , urmeaza a respinge ca nefondata plângerea .

În baza art.192 al.2 cod pr. penala va obliga petenta la 60 lei cheltuieli judiciare catre stat .

Etichete:

Plângere împotriva rezolutiei procurorului în conditiile art.2781 Cod pr.penala

Dosar nr.768/179/2009

Domeniu alocat : Plângeri prealabile

Tip speta : sentinta penala

Data spetei : s.p. nr. 26/11.02.2010

Titlu: Plângere împotriva rezolutiei procurorului în conditiile art.2781 Cod pr.penala

Prin cererea adresata acestei instante la data 22 iunie 2009 si înregistrata sub nr. 768/179/2009, intimata S.D. a formulat plângere împotriva rezolutiei nr.37/II/2/2009 din 10 iunie 2009 de respingere a plângerii împotriva rezolutiei nr. 592/P/2008 din 28 aprilie 2009 a Parchetului de pe lânga Judecatoria Babadag cu privire la retinerea, în motivarea rezolutiei, ca defunctul sau sot, St. V. ar fi avut în momentul accidentului o alcoolemie de 0,3%0.

În motivarea plângerii intimata S.D. a învederat ca a formulat plângerea împotriva acestei rezolutii, pe care o considera netemeinica si nelegala, solicitând desfiintarea rezolutiei atacate si stabilirea ca defunctul S.V. a avut o îmbibatie alcoolica în sânge de zero %0.

Se mai arata în plângere de catre petenta ca sotul sau S.V. nu avea cum sa fie depistat cu alcool în sânge, chiar si într-un procent foarte mic, întrucât nu era un consumator de bauturi alcoolice si cu atât mai putin în ziua si la ora producerii accidentului, sustinând ca, în cauza, este vorba de o inversare a flaconului cu sânge al defunctului sau sot cu cel al defunctului L.N., pasagerul din dreapta aflat în autoturism care a decedat în accident.

A mai mentionat petenta ca, în faza de urmarire penala, a administrat proba cu martorii care au perceput în mod direct faptul ca L.N. consumase o cantitate alcool foarte mare si variata constând în tarie, bere si vin, în seara si noaptea (târziu dupa miezul noptii) premergatoare zilei în care s-a produs accidentul. Mai mult exista posibilitatea ca acesta sa fi consumat alcool si în ziua accidentului de la barul aflat în statia de microbuz unde astepta un mijloc de transport pentru a se deplasa în alta localitate.

Petenta a mai învederat ca defunctul sau sot nu a consumat alcool, acesta, dupa ce a venit de pe teren în seara de 28.08.2008, conform sustinerilor colegilor de munca ai acestuia, a plecat acasa, unde a mâncat, s-a odihnit si a lucrat în gradina pâna târziu, iar, în dimineata de 29.08.2008, a mâncat, a baut o cafea si a plecat la serviciu. Pe teren, la Slava Rusa, a finalizat o lucrare, iar beneficiara lucrarii a declarat ca l-a servit cu bautura racoritoare, iar în drum spre Beidaud, unde mai avea o lucrare, dupa ce l-a luat din statie si pe L.N., s-a întâmplat tragicul accident.

Considera ca este exclusa varianta ca sotul sau sa fi consumat alcool, având în vedere si faptul ca se afla în timpul serviciului, iar prin natura acestuia consumul de alcool este interzis si S.V. trebuia sa urce la volanul autoutilitarei pe care o avea în dotare aspect ce înlatura orice posibilitate sau probabilitate de a fi consumat alcool.

A mai mentionat ca inversarea flacoanelor de sânge rezulta si din modul în care acestea au fost înregistrate si numerotate, sustinere care se sprijina pe faptul ca necropsia celor doua cadavre s-a efectuat în aceeasi zi, prima necropsie este a sotului sau, dupa care s-a facut cea a lui L.N., adresele de înaintare catre I.P.J. Tulcea a rapoartelor medico-legale sunt nr.169/733 din 10.09.2008 pentru sotul sau si nr.170/734 din 17.09.2008 a defunctului L.N., iar numarul buletinului de analiza al sotului sau este 206/A/08 septembrie 2008, iar a defunctului L.N. este 205/A/08.09.2008.

A mai sustinut petenta ca, analizând aceste date, se poate observa ca, desi necropsia sotului sau s-a efectuat prima, numarul de înregistrare al flaconului de sânge este mai mare (206) decât cel dat flaconului defunctului L.N. (205) a carui necropsie a fost facuta dupa necropsia sotului sau.

Prin urmare, coroborat cu declaratiile tuturor martorilor, considera ca inversarea flacoanelor de sânge a celor doi defuncti devine o certitudine, iar motivarea din rezolutie cum ca „în acest sens, s-au solicitat relatii de la S.M.L. Tulcea, care prin adresa nr.256 din 31.01.2009 a comunicat faptul ca probabilitatea confundarii probelor este exclusa”, nu este de natura sa înlature probele aflate la dosarul cauzei.

În consecinta, solicita reanalizarea probelor, inclusiv a declaratiilor martorilor aflate la dosar, sa se constate ca defunctul S.V. avea o îmbibatie alcoolica în sânge de zero grame %0 iar defunctul L.N. o îmbibatie alcoolica în sânge de 0,30 gr.%0.

Plângerea nu a fost întemeiata în drept.

Examinând cererea instanta retine urmatoarele :

Prin rezolutia nr.592/P/2008, Parchetul de pe lânga Judecatoria Babadag a adoptat solutia de încetare a urmaririi penale pentru savârsirea infractiunilor de ucidere din culpa si vatamare corporala din culpa, fapte prevazute de art.178 alin.2, 3 x art.184 al.1 si 3 Cod penal si art.38 din Legea nr.319/2006 în cauza privind pe numitul S.V., precum si solutia de neîncepere a urmaririi penale împotriva lui R.A. pentru savârsirea infractiunilor de ucidere din culpa si vatamare corporala din culpa, fapte prevazute de art.178 al.2 si 3 x art.184 al.1 si al.3 Cod penal, întrucât acesta nu are nicio culpa în producerea accidentului de circulatie.

S-a mai retinut în aceasta rezolutie ca S.D., sotia defunctului S.V., a contestat ca sotul ei avea o alcoolemie de 0,30 gr%0 , sustinând ca probele de sânge recoltate sotului sau cât si numitului L.N., pasagerul din autoutilitara condusa de S.V., respectiv flacoanele de sânge, ar fi fost inversate.

S-au solicitat relatii la SML Tulcea care a comunicat faptul ca probabilitatea confundarii probelor este exclusa, motiv pentru care s-au solicitat relatii si la IML Mina Minovici – Comisia pentru interpretarea alcoolemiei, în sensul recalcularii alcoolemiei care a comunicat ca efectuarea expertizei medico legale de interpretare retroactiva a alcoolemiei este necesara în situatia în care recoltarea probelor s-a efectuat dupa cel putin 30 minute de la momentul producerii evenimentului rutier, ori în cazul de fata, decesul a avut loc în momentul impactului, iar alcoolemia stabilita la analiza fiind alcoolemia pe care o avea numitul S.V. în momentul evenimentului rutier si fata aceste împrejurari, vizând conditiile evenimentului rutier nu se poate face o recalculare a alcoolemiei.

Împotriva rezolutiei sus mentionate, la data de 20.05.2009, numita S. D. a formulat plângere la Parchetul de pe lânga Judecatoria Babadag, criticându-o ca fiind nelegala doar sub aspectul retinerii unei alcoolemii de 0,30 gr.%0 în sarcina numitului S. V..

S-a sustinut în rezolutia nr.37/II/2/2009 din 10.06.2009 ca, potrivit raportului de expertiza tehnica – auto, principala cauza în producerea accidentului rutier ce face obiectul prezentei cauze o reprezinta depasirea de catre conducatorul autoutilitarei Dacia, respectiv S.V., a limitei maxime de viteza admise pe portiunea de drum respectiv, cât si neadaptarea vitezei adecvate pentru realizarea manevrei de depasire.

Conform raportului medico-legal nr.169/733 din 10.09.2008 al Serviciului medico-legal Tulcea, moartea numitului S.V., în vârsta de 49 de ani, a fost violenta, datorându-se hemoragiei meningo – cerebrale consecutive unui traumatism cranio – cerebral cu fractura de bolta si baza craniana, în cadrul unui politraumatism prin accident de trafic rutier, cu fracturi costale multiple, fractura clavicula, rupturi organe interne toraco – abdominale. Pe suprafata corpului se descriu multiple plagi, echimoze, excoriatii, leziuni posibil produse în acelasi context lexional. Între leziunile cranio – cerebrale si deces exista raport de cauzalitate directa, iar sângele contine 0,30 g%0 alcool.

Potrivit raportului medico-legal nr.170/734 din 17.09.2008 al Serviciului medico-legal Tulcea moartea numitului L.N., în vârsta de 40 de ani, a fost violenta datorându-se unui politraumatism cu traumatism toraco – abdominal, vertebro – medular si al membrelor. Pe suprafata corpului se descriu multiple plagi, echimoze, excoriatii, produse în acelasi context lexional. Între leziunile toraco – abdominale si deces exista raport de cauzalitate directa, iar sângele nu contine alcool.

Prin adresa nr.256/31.01.2009, Serviciul medico-legal Tulcea comunica organului de cercetare penala ca nu este posibila inversarea flacoanelor de sânge prelevat de la cele doua victime, operatiune sugerata de catre numita S.D., întrucât, motiveaza Serviciul medico-legal Tulcea, dosarele de necropsie, în aceeasi zi, sunt înregistrate aleatoriu, nu întotdeauna în ordinea în care au fost necropsiate victimele, iar, în laboratorul de toxicologie, probele se lucreaza într-o ordine aleatorie, concluzionându-se ca nu exista posibilitatea confundarii probelor de sânge.

Fata de aceste precizari ale Serviciului medico-legal Tulcea, Parchetul de pe lânga Judecatoria Babadag a apreciat ca nu pot fi înlaturate concluziile raportului medico-legal nr.169/733 din 10.09.2008 la Serviciului medico-legal Tulcea privind pe S.V., inclusiv aspectul privind alcoolemia victimei. De altfel, prin adresa nr.A12/15128/08 din 17.02.2009 I.M.L. Mina Minovici Bucuresti – Comisia pentru interpretarea alcoolemiei, a comunicat organului de cercetare penala faptul ca „în ziua în care decesul a avut loc în momentul impactului, alcoolemia stabilita la analiza este alcoolemia pe care o avea numitul în momentul evenimentului rutier; în cazul în care a existat o perioada de supravietuire interpretarea retroactiva poate fi efectuata prin coroborarea datelor obiective cu cele subiective” si, cum din datele existente la dosar, rezulta ca decesul victimei S.V. a avut loc în urma impactului dintre cele doua autoturisme, în cauza nu se poate solicita o interpretare retroactiva a alcoolemiei.

S-a mai aratat în aceasta rezolutie ca, într-adevar, din probele administrate în cauza rezulta ca numitul L.N., în cursul zilei de 28.08.2008, a consumat diferite cantitati de alcool, iar aceasta, pâna în dimineata zilei de 29.08.2008, respectiv la ora 200, când a si vomat, însa, potrivit normelor de medicina legala, eliminarea alcoolemiei din sânge se realizeaza în medie cu 0,10 – 0,15 % 0/ ora (cu limite maxime între 0,6 – 0,20 %0/ora), iar, potrivit relatiilor oferite de I.M.L. Mina Minovici Bucuresti – Comisia pentru interpretarea alcoolemiei, interpretarea alcoolemiei nu poate avea loc în situatia în care decesul a avut loc în momentul impactului. Cum decesul numitului L.N. a avut loc în momentul impactului, nu se poate proceda nici la interpretarea alcoolemiei acestuia pentru a analiza posibila alcoolemie a acestuia la momentul producerii accidentului si astfel eventualitatea inversarii probelor de sânge, fapt indicat de numita S.D..

Astfel, cum prin coroborarea mijloacelor de proba administrate în cauza, în mod obiectiv, nu poate fi retinuta situatia inversarii probelor de sânge prelevate de la victimele S.V. si L.N., iar rezultatul raportului medico-legal nr.169/733 din 10.09.2008 al Serviciului medico-legal Tulcea privind pe S.V., inclusiv aspectul privind alcoolemia victimei, nu poate fi înlaturat prin alte mijloace de proba, plângerea petentei S.D. depusa la Parchetului de pe lânga Judecatoria Tulcea în vederea solutionarii acesteia de catre prim – procurorul parchetului a fost respinsa.

Ulterior, petenta S.D. a formulat plângere la Judecatoria Babadag, împotriva Rezolutiei nr.37/II/2/2009 din data de 10.06.2009emisa de Parchetul de pe lânga Judecatoria Babadag, plângere care a fost înregistrata la data de 22.06.2009 sub nr. 768/179/2009.

În sedinta de judecata din data de 08 iulie 2009, la solicitarea aparatorului petentei, instanta a dispus a se face adresa catre Institutul de Medicina Legala Mina Minovici Bucuresti pentru a preciza timpul în care poate fi absorbita cantitatea de alcool, dat fiind faptul ca din declaratiile martorilor rezulta ca numitul L.N. a consumat alcool pâna în jurul orelor 130 noaptea, iar accidentul rutier s-a produs în jurul orelor 11 – 12oo, victima decedând pe loc; precum si daca exista posibilitatea ca la recoltarea probelor, alcoolul sa fie absorbit iar alcoolemia sa fie 0 (zero).

La data de 25 ianuarie 2010, Institutul de Medicina Legala Mina Minovici Bucuresti a comunicat ca, în momentul decesului, defunctul L.N. ar fi putut sa nu aiba alcool în sânge (respectiv alcoolemie de 0,00 %0), alcoolul putând fi absorbit si eliminat în totalitate pâna la ora 1200, considerata ora decesului, si ca, din cantitate de alcool precizata, s-ar fi ajuns la o alcoolemie maxima de 1,35 g%0 la ora 0300, daca acel consum ar fi fost pe stomacul plin, sau la ora 0200 – 0215, daca ar fi fost pe stomacul gol. Astfel, având în vedere rata individuala medie de eliminare a alcoolului din organism, care are o valoare teoretica de 0,15 g%0 /h, aceasta cantitate de alcool s-ar fi eliminat total pâna la ora 1200, ora decesului.

În faza de cercetare judecatoreasca, plângerea împotriva rezolutiei procurorului se solutioneaza conform art. 2781 Cod procedura penala, pe baza lucrarilor si a materialului din dosarul cauzei si a oricaror înscrisuri noi prezentate, ori, în speta, desi s-au solicitat relatii de la I.N.M.L. Mina Minovici, acestea nu au facut dovada sustinerilor petentei cum ca defunctul L.N. avea o îmbibatie alcoolica în sânge de 0,30 g%0 si nu sotul sau, S.V..

De asemenea, instanta nu va retine nici sustinerea petentei cum ca a avut loc o inversare a flacoanelor de sânge apartinând sotului ei cu al defunctului L.N., având în vedere raspunsul Serviciului medico-legal Tulcea conform caruia aceasta operatiune nu este posibila întrucât dosarele de necropsie, din aceeasi zi, se înregistreaza aleatoriu, iar, la laboratorul de toxicologie, probele se lucreaza într-o ordine aleatorie, precum si adresa nr. A12/15128/08 DIN 17.02.2009 a I.N.M.L. Mina Minovici.

Având în vedere ca nu exista indicii temeinice care sa sustina motivele indicate de petenta în plângere, instanta urmeaza a respinge plângerea petentei S.D. ca nefondata.

Va mentine ca legala si temeinica Rezolutia nr.37/II/2/2009 din 10.06.2009 a Parchetului de pe lânga Judecatoria Babadag.

Etichete:

Plângere împotriva rezolutiei procurorului

Dosar nr.403/179/2009

Domeniu alocat : plângeri prealabile

Tip speta : sentinta penala

Data spetei : s.p. nr.97/07.05.2009

Titlu: plângere împotriva rezolutiei procurorului

Prin adresa nr.3/II/2/2009 din 19 martie 2009 Parchetul de pe lânga Judecatoria Babadag a înaintat , spre competenta solutionare plângerea formulata de petenta C.V. conform art.278/1 c.pr.pen. , privind pe B.O. .

Cauza a fost înregistrata pe rolul acestei instante la data de 20 martie 2009 sub nr. 403/179/2009

Petenta C.V. a formulat plângere la Parchetul de pe lânga Judecatoria Babadag înregistrata la data de 4 martie 2009 sub nr. 63/VIII/1/2009 privind împrejurarile în care fratele sau C.D. a decedat prin înec.

Urmare a invitatiei formulata de Parchetul Babadag pentru a-si prezenta concret obiectul plângerii sale , petenta C.V. , prin declaratia data a mentionat ca solutia dispusa în dosarul penal nr. 373/P/2008 este nelegala si netemeinica si fiind nemultumita de Rezolutia nr. 3/II/2/2009 , dispusa de Prim Procurorul Parchetului , solicitând ca plângerea sa fie solutionata de Judecatoria Babadag, plângere ce a fost înaintata acestei instante la data de 19 martie 2009 si care face obiectul prezentei cauze.

În motivarea plângerii petenta a sustinut ca atunci când un sofer având în dreapta sa un pasager conduce cu viteza si produce un accident de circulatie care se soldeaza cu decesul pasagerului din dreapta , se considera ucidere din culpa , învederând ca la fel s-a întâmplat si în presupusul accident ,în urma caruia a murit numitul C.D. .

De asemenea petenta a mai aratat ca se întreaba a cui este vina ca barca nu era dotata cu veste si colaci de salvare si ce cautau cei trei pe Lacul Razelm daca era interzis pescuitul în acea perioada , considerând ca cei trei faceau braconaj , pescuind ilegal .

A învederat petenta ca dupa autopsie doctorul legist a spus ca decedatul odata ajuns în apa nu a mai iesit la suprafata ( fapt ce poate fi confirmat de doi martori ) , si atunci cum s-a declarat ca , C.D. a înotat si a mai si vorbit cu cei doi din barca cu vâsle .

S-a mai învederat ca un cadavru care sta timp de 20 de zile în apa produce acizi etilici care duc la fenomenul de descompunere ( putrezire ) a cadavrului si de aceea la autopsie s-a gasit alcoolemie , decedatul nu consuma bauturi alcoolice , dar cei care au investigat cazul nu stiau acest lucru si pentru a scapa mai repede, sa nu le ia timp la verificarea cazului au declarat ce au vrut ei .

B.O. , I.V. , asistati de E.V. fiind împreuna la Terente la Jurilovca au consumat la fel ca si C.D., cu o seara înainte de accident , astfel ca la Spitalul din Babadag ar fi trebuie sa li se ia probe de sânge pentru stabilirea alcoolemiei pe care o aveau la momentul respectiv , putându-se face comparatiile , fiind cel mai legal fapt posibil.

A aratat petenta ca are multe de spus despre acest caz , sens în care solicita daca este necesar sa fie invitata la parchet pentru a-i pune la curent cu adevarul despre acest caz , învederând ca martorii la accident îsi schimbau mereu declaratiile în functie de ceea ce spunea ea, acesta fiind si motivul pentru care a solicitat a fi efectuat testul poligraf si reconstituirea acestui caz .

Nici în declaratiile facute de curând nu este spus adevarul , existând lacune si deocamdata nimeni nu a vrut sa le studieze mai profund deoarece ar iesi la iveala adevarul .Aceste declaratii sunt fabricate în asa fel ,cred ei , sa însele , pe toata lumea care le citeste .

A mai aratat petenta ca timp de 6 ani a facut cercetari cum a stiut ea ca este mai bine , a verificat pistele spuse de ei înainte de primele declaratii si dupa aceea.

A sustinut petenta ca s-au retras primele declaratii de la dosar scrise de sergentul de la politie R. si s-au schimbat cu altele mai mincinoase ,primele si acum se contrazic în declaratiile date .Aceste prime declaratii în care era un pic de adevar le-a citit împreuna cu domnul procuror C. în anul 2003 , dupa aceea au disparut .

Decedatul C.D. stia sa înoate de la vârsta de 5 ani , a crescut si s-a format pe apele lacului Razelm , acesta înota foarte bine în comparatie cu ceilalti implicati în caz , unul dintre ei nu stia sa înoate de loc si cum a putut sa se salveze la acea adâncime a apei pe care au declarat-o, considerând ca ei au mintit iar accidentul ( crima) s-a produs la locul unde l-au gasit pe C.D. înecat si barca cu care au fost cui o zi înainte .

Daca nu sunt vinovati de uciderea lui C.D. ,de ce s-a taraganat acest dosar timp de 6 ani de zile , se asteapta sa se faca 7 ani si sa se claseze cazul .

A mai aratat petenta ca ea nu aduce învinuiri organelor care s-au ocupat de acest caz , dar nu au facut nimic legal , totul a fost facut dupa ureche , nu au fost macar la fata locului unde a fost gasit C.D. sa cerceteze locul accidentului si atunci ar fi vazut cum s-a întâmplat cu adevarat

Plângerea nu a fost întemeiata în drept si nu au fost depuse înscrisuri în sustinere .

Examinând cauza instanta retine urmatoarele :

Prin rezolutia nr.3/II/2/2009 Parchetul de pe lânga Judecatoria Babadag a respins plângerea formulata de petenta C.V. împotriva rezolutiei nr.373/P/2008 din data de 13 ianuarie 2009 ,emisa de acelasi parchet , prin care în temeiul art.249 cod procedura penala rap.la art.11 pct.1 lit.b si art.10 lit.d cod pr.pen. a fost adoptata o solutie de scoatere de sub urmarire penala fata de intimatul B.O. sub aspectul savârsirii infractiunii prev. de art.278 alin.2 cod penal , ca nefondata .

Pentru a pronunta o astfel de solutie Parchetul de pe lânga Judecatoria Babadag a retinut ca la data de 28 noiembrie 2002 la Postul de Politie Jurilovca a fost înregistrata sesizarea numitului C.I. , salariat al SC P.T. SRL Jurilovca , care aflat în misiune de patrulare pe Lacul Razelm , în zona Iancina , a gasit cadavrul numitului C.D. .

Efectuându-se cercetari în cauza , prin rezolutia nr.134/P/2003 din 14.03.2003 a Parchetului de pe lânga Judecatoria Babadag a fost confirmata propunerea organului de cercetare penala de neîncepere a urmaririi penale în cauza privind decesul numitului C.D. , apreciindu-se ca nu exista suspiciuni cu privire la decesul acestuia .

S-a mai retinut ca în adoptarea acestei solutii au fost avute în vedere si concluziile raportului de expertiza medico-legala nr.265/932 din 11.12.2002 al Serviciului Medico-Legal Tulcea , potrivit carora moartea numitului C.D. s-a datorat asfixiei mecanice prin înec , la necropsie nu s-au constatat leziuni traumatice , iar sângele numitului continea 0,45 gr.5o alcool.

Prin rezolutia nr.706/II/2/2 din 30 noiembrie 2005 a Parchetului de pe lânga Tribunalul Tulcea , a fost infirmata rezolutia nr.134/P/2003 din 14.03.2003 a Parchetului de pe lânga Judecatoria Babadag , dispunându-se reluarea cercetarilor .

Prin rezolutia nr.1330/P/2005 din 15 iunie 2006 a Parchetului de pe lânga Tribunalul Tulcea , a fost adoptata o solutie de neîncepere a urmaririi penale fata de numitii B.O. si I.V. sub aspectul savârsirii infractiunii prev. de art.174 cod penal , apreciindu-se faptul ca prin coroborarea actelor premergatoare efectuate în cauza nu rezulta împrejurarea ca numitul C.D. sa fi fost victima vreunei infractiuni de omor .Totodata , prin rezolutia mentionata mai sus s-a dispus declinarea cauzei în favoarea Parchetului de pe lânga Judecatoria Babadag spre a fi efectuate cercetari fata de numitul B.O. , sub aspectul savârsirii infractiunii prev. de art.178 alin.2 cod penal .

Urmare declinarii cauzei de catre Parchetul de pe lânga Tribunalul Tulcea a fost format pe rolul Parchetului de pe lânga Judecatoria Babadag dosarul nr. 408/P/2006 .

Prin rezolutia din data de 3.01.2007 , a fost începuta urmarirea penala fata de numitul B.O. sub aspectul savârsirii infractiunii prev. de art.178 alin.2 cod penal , act confirmat de procuror prin rezolutia din data de 8.01.2007 , apreciind ca fiind incidente disp.art.2 alin.1 rap.la art.12 alin.2 din Lg.191/2003 , prin Ordonanta nr.408/P/2006 din data de 7.02.2007 , procurorul din cadrul Parchetului de pe lânga Judecatoria Babadag a dispus declinarea cauzei în favoarea Parchetului de pe lânga Tribunalul Constanta , Sectia Maritima si Fluviala , spre a fi efectuate cercetari fata de numitul B.O. sub aspectul savârsirii infractiunii prev. de art. 2 alin.1 rap.la art.12 alin.2 din Lg.191/2003.

Prin ordonanta nr.5/PMF/2007 din 15.05.2008 a Parchetului de pe lânga Tribunalul Constanta , a fost adoptata o solutie de scoatere de sub urmarire penala fata de numitul B.O. sub aspectul savârsirii infractiunii prev. de art.2 alin.1 rap.la art.12 alin.2 din Lg.191/2003 , din actele de urmarire penala efectuate în cauza rezultând faptul ca locul unde s-a produs evenimentul de navigatie , respectiv Lacul Razelm , inclusiv în dreptul localitatii Salcioara , nu are statut de cale navigabila .Totodata , prin ordonanta mentionata s-a dispus declinarea cauzei în favoarea Parchetului de pe lânga Judecatoria Babadag spre a fi continuate cercetarile fata de numitul B.O. sub aspectul savârsirii infractiunii prev. de art.178 alin.2 cod penal..

Pe rolul Parchetului de pe lânga Judecatoria Babadag a fost format dosarul nr.373/P/2008 , iar din actele de urmarire penala efectuate în cauza a rezultat faptul ca în cursul anului 2000 , numitii B.O. si R.V. au achizitionat împreuna o ambarcatiune pescareasca tip lotca , de 16 crevace , ambarcatiune care era folosita în scop personal de catre numitul B.O. care montase pe barca si un motor ” Neptun ” de 23 CP .În cursul zilei de 7 noiembrie 2002 , B.O. împreuna cu C.D. si I.V. , a plecat cu ambarcatiunea pe Lacul Razelm , în dreptul localitatii Salcioara , pentru a cauta niste scule de pescuit .În tot acest timp ambarcatiunea a fost condusa , pe rând , de catre B.O. si C.D. , întrucât datorita frigului le înghetau mâinile. Negasind uneltele de pescuit cautate , cei trei s-au deplasat catre mal , la conducerea ambarcatiunii aflându-se B.O..

În drum spre mal , la un moment dat , ambarcatiunea condusa de B.O. s-a întâlnit cu o alta ambarcatiune în care se aflau D.V. si C.V. , cu care cei trei se cunosteau si dupa ce au stat putin de vorba , cei trei si-au continuat deplasarea spre mal , cu ambarcatiunea condusa de B.O. , timp în care numitul C.D. statea în picioare în mijlocul ambarcatiunii , iar numitul I.V. statea în prova , în pozitia sezut .Dupa aproximativ 200 – 300 m. parcursi spre mal , pe fondul miscarilor efectuate de C.D. care se afla în picioare , deplasându-se catre prova ambarcatiunii , concomitent cu batai ale mâinilor pe lânga corp pentru a se încalzi ambarcatiunea condusa de B.O. s-a înclinat brusc , iar cei trei ocupanti au fost proiectati în apa. Deoarece motorul ambarcatiunii nu se oprise, B.O. , C.D. si I. V. nu s-au putut urca la bord si au încercat sa înoate spre mal .În ajutorul acestora au venit si numitii D.V. si C.V., din declaratiile acestora rezultând faptul ca în momentul în care ambarcatiunea în care se aflau a ajuns în dreptul lui C.D. , acesta le-a cerut sa mearga sa-i salveze întâi pe numitii I.V. si B.O. , timp în care C.D. înota catre mal .

Dupa ce I.V. si B.O. au fost trasi în barca salvatorilor , numitul C.V. a vâslit imediat catre C.D. , însa când a ajuns în apropierea victimei , aceasta s-a dus la fund , iar în pofida eforturilor depuse de cei prezenti ,C.D. nu a mai fost gasit , abia la 27 noiembrie 2002 cadavrul acestuia a fost gasit în Lacul Razelm .

Potrivit raportului de expertiza medico-legala nr.265/932 din 11.12.2002 al Serviciului Medico-Legal Tulcea , moartea lui C.D. s-a datorat asfixiei mecanice prin înec , la necropsie nu s-au constatat leziuni traumatice , iar sângere susnumitului continea 0,45 gr.%o alcool.

În cauza , I.V. , D.V. si C.V. nu sunt de acord cu testarea poligraf , care de altfel nici nu reprezinta mijloc de proba .

Fata de cele mai sus aratate , prin rezolutia nr.373/P/2008 din 13.01.2009 procurorul a adoptat o solutie de scoatere de sub urmarire penala fata de B.O. sub aspectul savârsirii infractiunii prev.de art.178 alin.2 cod penal apreciind ca în cauza nu poate fi retinuta vinovatia acestuia .

Împotriva rezolutiei procurorului , la data de 27.01.2009 , numita C.V. , sora defunctului C.D. , a formulat plângere apreciind solutia ca fiind nelegala .

Reapreciind solutia adoptata în raport de actele de urmarire penala efectuate si criticile formulate , s-a constatat ca solutia adoptata de procuror este legala si temeinica , plângerea petentei C.V. fiind nefondata .

Astfel , prin coroborarea mijloacelor de proba administrate în cauza , Parchetul de pe lânga Judecatoria Babadag a retinut ca nu rezulta vinovatia numitului B.O. sub aspectul savârsirii infractiunii prev. de art.178 alin.2 cod penal. Din declaratiile celor care au perceput în mod direct incidentul rezulta faptul ca starea de pericol a fost creata tocmai de catre C.D. care în timpul deplasarii ambarcatiunii cu motor statea în picioare în mijlocul ambarcatiunii , s-a deplasat catre prova ambarcatiunii , concomitent cu faptul ca pentru a se încalzi se lovea cu mâinile de corp, iar pe fondul acestor miscari ale victimei ambarcatiunea condusa de B.O. s-a înclinat brusc , cei trei ocupanti fiind proiectati în apa.

Pe fondul acestor considerente , s-a apreciat ca nu poate fi retinuta vinovatia lui B.O. , iar solutia adoptata de procuror este legala si temeinica.

La termenul din 7 mai 2009 au fost audiati C.V. si B.O. .

Cu ocazia audierii petentei C.V. , aceasta a reiterat motivele învederate în plângerea, mentionata mai sus , pe care a formulat-o Parchetului de pe lânga Judecatoria Babadag si înregistrata sub nr. 63/VIII/8/2009 din 4 martie 2009 .

Instanta retine ca , desi , petenta a precizat la data 16 martie 2009 , în declaratia data în fata procurorului , ca plângerea formulata la data de 2 martie 2009 se refera la faptul ca este nemultumita de rezolutia nr. 3/II/2/2009 a Primului Procuror al Parchetului Babadag , apreciind ca solutia pronuntata în dosarul penal nr . 373/P/2008 este nelegala si netemeinica , solutii date urmare a cercetarii intimatului B.O. sub aspectul savârsirii infractiunii de omor din culpa , în fapt , plângerea petentei a vizat împrejurarile în care fratele sau C.D. a murit înecat , în speta infractiunea de omor , considerând ca B.O. este vinovat de savârsirea acestei infractiuni .

Acest aspect rezulta din declaratia petentei data la data de 7 mai 2009 când sustine ca fratele ei C.D., a cazut în barca , s-a lovit la cap , a lesinat , iar cei doi B.O. si I.V. crezând ca este mort l-au aruncat în apa .

B.O. a fost cercetat sub aspectul savârsirii infractiunii de omor , iar prin Rezolutia nr. 1330/P/2005 din 15 iunie 2006 , a Parchetului de pe lânga Tribunalul Tulcea a fost adoptata o solutie de neîncepere a urmaririi penale fata de B.O. si I.V. iar petenta C.V. la vremea respectiva nu a atacat cu plângere aceasta rezolutie , în instanta .

Petenta a mai declarat ca medicul legist D.V. i-a spus ca odata ce fratele ei a cazut în apa în acel moment s-a si înecat , aspect ce nu a fost însa mentionat în raportul medico-legal .

Tot petenta declara ca fratele ei a cazut în barca s-a lovit la cap , a lesinat , iar B.O. cu I.V. l-au aruncat în apa crezând ca este mort .

Sunt doua afirmatii care se contrazic , ori a cazut din barca , ori a fost aruncat de cele doua persoane mai sus mentionate.

Simplele supozitii neprobate nu au relevanta juridica.

Daca C.D. ar fi fost lovit , asa cum sustine petenta, cadavrul defunctului prezentând semnele loviturii într-o parte a fetei si o vânataie la mâna , medicul legist ar fi consemnat aceste aspecte în raportul medico-legal , ori acest raport releva faptul ca nu prezinta semne de violenta , iar moartea s-a datorat asfixiei mecanice prin înec .

Avocatul intimatului B.O. a solicitat respingerea plângerii ca inadmisibila invocând dispozitiile art.275 si urm. cod pr.pen. sustinând ca din declaratia data de C.V. rezulta ca victima , C.D. avea sotie si copii astfel ca petenta nu are vocatie sa formuleze plângere , ori dispozitiile art.275 c.pr.pen. stipuleaza ca , orice persoana poate face plângere împotriva masurilor si actelor de urmarire penala , daca prin acestea s-a adus o vatamare intereselor sale legitime, ori interesele legitime sunt ale mostenitorilor considerând ca textul legal nu se refera la interesul general .

Instanta apreciaza ca fata de gradul de rudenie al petentei cu defunctul C.D. , fiind sora acestuia , este îndreptatita a formula o asemenea plângere , motiv pentru care respinge exceptia inadmisibilitatii plângerii sub acest aspect .

A mai declarat petenta ca primele declaratii date de B.O. si I.V., dupa producerea tragediei , au fost sustrase , nu mai exista la dosar , ori intimatul B.O. a sustinut ca primele declaratii le-a dat dupa ce s-a întors de la spital unde a fost transportat cu ambulanta , declaratii dând si I.V. , D.V. , C.V. , declaratii date înainte de a se gasi cadavrul lui C.D. .

La dosarul nr. 373/P/2008 exista declaratia data de B.O. la data de 11 noiembrie 2002 ,a lui C.V. datata 13 noiembrie 2002 , declaratia lui I.V. , datata 12 noiembrie 2002 , a lui D.V. , datata 13 noiembrie 2002 , declaratii care concorda si cu declaratiile date ulterior , în sensul ca B.O. s-a aflat la conducerea ambarcatiunii , pe mijlocul barcii statea în picioare C.D. , care îsi batea mâinile de corp pentru a se încalzi , iar la prova barcii se afla asezat pe o scândura I.V. , barca s-a dezechilibrat , au cazut toti trei în apa , fiind salvati , B.O. si I. , de D.V. si C.V. , care se aflau pe lac într-o alta barca , iar cu câtiva metri înainte de a ajunge la C.D. pentru a-l salva si pe acesta , el s-a dus la fund si nu a mai iesit.

Fata de aceste considerente instanta va respinge sustinerile petentei sub acest aspect, ca nefondate .

A motivat petenta ca a solicitat testarea poligraf a intimatului precum si a lui I.V. si a celorlalti , pentru ca primele declaratii ale acestora au fost sustrase din dosar .

Acestia au refuzat o asemenea testare si cum testarea poligraf nu reprezinta un mijloc de proba , refuzul lor este întemeiat .

Fata de considerentele expuse mai sus si având în vedere ca în fapt , plângerea petentei a vizat împrejurarile în care fratele sau C.D. a murit înecat , în speta infractiunea de omor, considerând ca B.O. este vinovat de savârsirea acestei infractiuni , aspecte ce rezulta din declaratia data de petenta în instanta la data de 7 mai 2009 ,desi petenta a precizat la data 16 martie 2009 , în declaratia data în fata procurorului , ca plângerea formulata la data de 2 martie 2009 se refera la faptul ca este nemultumita de rezolutia nr. 3/II/2/2009 a Primului Procuror al Parchetului Babadag , apreciind ca solutia pronuntata în dosarul penal nr . 373/P/2008 este nelegala si netemeinica , solutii date urmare a cercetarii intimatului B.O. sub aspectul savârsirii infractiunii de omor din culpa , instanta va respinge plângerea formulata de petenta C.V. împotriva rezolutiei procurorului nr.373/P/2008 a Parchetului de pe lânga Judecatoria Babadag , ca inadmisibila.

Etichete:

Plângere împotriva rezolutiei procurorului. Insuficienta probelor administrate echivaleaza cu lipsa etapei cercetarii

Dosar nr.555/179/2008

Tip speta : sentinta penala

Data spetei : s.p. nr. 112/25.06.2008

Prin plângerea adresata Parchetului de pe lânga Judecatoria Babadag, la data de 31.07.2007, numitii S.C., S.P., I.D., C.V., I.P. si P.S. -membri ai Consiliului de Administratie la S.C.”VI”S.A. , au solicitat efectuarea de cercetari penale fata de numitii J.M.-presedinte si I.D.-contabil sef la Societatea sus-mentionata, învederând ca au cesionat catre angajatii societatii , cât si în favoarea propriilor persoane, un numar însemnat de actiuni, reprezentând 75% din capitalul social al societatii, fara a avea aprobarea adunarii generale a actionarilor si la un pret vadit inferior valorilor efective .

S-a învederat ca cesionarea actiunilor s-a facut la valoarea nominala de 0,6 lei RON /actiune, valoare care este vadit inferioara valorii efective a actiunilor, valoarea reala apreciindu-se ca putea fi de 30 ori mai mare decât valoarea nominala, operatiune ce s-a apreciat ca a adus un prejudiciu însemnat societatii .

O alta plângere a fost formulata de M.V., având calitatea de actionar la S.C.”VI”S.A. , solicitându-se începerea urmaririi penale împotriva numitilor J.M. si I.D., pentru savârsirea infractiunilor prev. de art.272 alin.1 si 2 din Legea nr.31/1990, republicata si modificata de Legea nr.441/2006 .

S-a învederat ca societatea comerciala s-a constituit initial prin asocierea mai multor persoane juridice, respectiv un numar de sapte foste cooperative agricole de productie .

S-a aratat ca ulterior, respectiv la data de 15.12.2004, acesti asociati s-au retras din societate, intrând în societate un asociat nou -actionar tip lista (asociat de tip lista cu 908 asociati noi persoane fizice) care au primit actiuni de la fostele C.A.P.-uri Babadag si Enisala, detinând împreuna 43.778 actiuni, reprezentând 25% din capitalul social al societatii, iar SC”VI”SA a primit actiunile de la celelalte cinci C.A.P.-uri, detinând astfel 131.322 actiuni, reprezentând 75% din capitalul social al societatii, ca actiuni proprii .

S-a învederat ca aceasta repartizare a actiunilor nu a fost facuta cu aprobarea adunarii generale extraordinare, ci contrar prevederilor art.103 alin.1 si art.104 lit.b si d din Legea nr.31/1990 si în mod arbitrar de catre J.M.-presedinte al Consiliului de administratie si director si I.D. , având calitatea de administrator si totodata contabil sef .

S-a sustinut ca dupa dobândirea acestor actiuni s-a încercat într-o adunare generala extraordinara din anul 2005 sa se supuna la vot cesionarea actiunilor catre angajatii societatii, însa din cauza opozitiei actionarilor nu s-a votat acest lucru, procesul verbal al acelei sedinte nefiind depus la registrul comertului .

S-a sustinut ca fara a avea aprobarea adunarii generale si nici macar al Consiliului de administratie, la data de 30.01.2007 presedintele Consiliului de administratie -J.M. a cesionat 131.322 actiuni proprii ale societatii, din care 116.562 actiuni catre I.D., iar diferenta de 14.660 actiuni catre alti angajati ai societatii, cesionarea facându-se la valoarea nominala de 0,6 lei pe actiune, valoare apreciata ca vadit inferioara valorii de piata a actiunilor .

S-a apreciat ca în realizarea acestei operatiuni de cesionare au fost încalcate dispozitiile art.150 alin.1 din Legea nr.31/1990 republicata si modificata, care prevede „daca prin actul constitutiv nu se dispune altfel si sub rezerva dispozitiilor art.441 , sub sanctiunea nulitatii, administratorul va putea, în nume propriu, sa înstraineze, respectiv sa dobândeasca bunuri catre sau de la societate , având o valoare de peste 10% din valoarea activelor nete ale societatii, numai dupa obtinerea aprobarii adunarii generale extraordinare, în conditiile prevazute la art.115 , cât si dispozitiile alin.11 ale aceluiasi articol potrivit caruia „daca prin actul constitutiv nu se dispune altfel si sub rezerva dispozitiile art.441 , sub sanctiunea nulitatii, administratorul va putea în nume propriu, sa înstraineze, respectiv sa dobândeasca bunuri pentru sine de la societate, numai dupa obtinerea aprobarii adunarii generale extraordinare în conditiile prevazute la art.115” .

S-a apreciat ca scopul urmarit a fost obtinerea unui folos, în paguba societatii la care au îndeplinit functiile sus mentionate , scop apreciat ca se deduce si din operatiunile ulterioare .

Astfel, s-a învederat ca la data de 4 iunie 2007 I.D. a cesionat numitei J.M. un numar de 23.313 actiuni si societatii „OM”S.R.L. un numar de 69.937 actiuni. S-a sustinut ca aceasta societate este procesatoare de struguri pe care îi cumpara de la S.C.”VI”S.A. iar fiica numitei J.M. are calitatea de jurist la aceasta societate . Ca atare, s-a apreciat ca prin actiunile savârsite s-a urmarit obtinerea unui câstig în favoarea persoanelor sus mentionate, în paguba societatii, preturile de cesionare fiind vadit mai mici decât valoarea actiunilor .

S-a sustinut de asemenea ca operatiunile de cesionare s-au realizat în secret, niciun membru al Consiliului de administratie neavând cunostinta de cesionarea actiunilor, declaratiile cu privire la modificarea structurii actionariatului societatii facându-se ulterior .

S-a învederat ca întrucât J.M. si I.D. detineau functii duble respectiv, J.M. detinea functiile de presedinte al consiliului de administratie si de director, iar I.D. pe acelea de administrator si contabil sef, fapt în contradictiile cu prev. art.1371 alin.3 din Legea nr.31/1990, acestia au anuntat renuntarea la una dintre functii, J.M. renuntând la functia de director , iar I.D. la functia de administrator, vacantându-se astfel un post de administrator .

Pentru numirea altui administrator s-a învederat ca s-a convocat o adunare generala ordinara în data de 20.07.2007, ocazie cu care ivindu-se întrebarea daca acea adunare îndeplineste conditiile de cvorum cerute de lege , numita J.M. a fost obligata sa declare cesiunea celor 131.322 de actiuni, operatiune necunoscuta de Consiliul de administratie si actionari .

În acest context s-a aratat ca au fost deduse judecatii o serie de cereri si plângeri penale împotriva celor doua persoane, sustinându-se ca le-au fost suspendate si semnaturile în banca , însa cei doi au obligat doua angajate ale caror semnaturi au ramas valabile sa semneze ordine de plata pentru realizarea unor operatiuni bancare în scopul de a lichida conturile societatii .

S-a sustinut astfel ca actiunile realizate au fost de natura a prejudicia interesele societatii, folosindu-se, cu rea-credinta, bunuri sau creditul de care se bucura societatea, într-un scop contrar intereselor acesteia si în folosul propriu .

Este de subliniat ca în temeiul disp. art.209 alin.41 Cod pr.penala plângerile penale au fost înaintate de catre Parchetul de pe lânga Judecatoria Babadag Parchetului de pe lânga Tribunalului Tulcea motivat de faptul ca parchetul de pe lânga Judecatoria Babadag functiona cu un singur procuror .

Prin rezolutia din data de 01.04.2008, data în dosarul penal nr.141/P/2008, prim-procurorul parchetului de pe lânga Tribunalul Tulcea a dispus neînceperea urmaririi penale fata de numitii J.M. si I.D. sub aspectul savârsirii infractiunii prev. de art.272 alin.1 si 2 din Legea nr.31/1990, modificata si republicata, retinând ca fapta nu exista si ca nu s-a putut demonstra ca acestia au vândut actiunile la o valoare inferioara cu scopul de a obtine un folos în paguba societatii .

S-a retinut ca valoarea nominativa a actiunilor a fost majorata de la 0,1 RON/actiune, la 0,6 RON/actiune, în baza unui raport de expertiza contabila.

În termen legal , potrivit art.278 din Codul de procedura penala, petentul M.V. a formulat plângere împotriva solutiei de neîncepere a urmaririi penale dispusa de prim-procurorul Parchetului de pe lânga Tribunalul Tulcea, în dosarul penal nr.141/P/2008, apreciind solutia ca nelegala si netemeinica, cu reiterarea motivelor pe care s-a fundamentat plângerea penala .

Prin rezolutia nr.213/II/2/2008 data de procurorul general adjunct al Parchetului de pe lânga Curtea de Apel Constanta s-a respins ca neîntemeiata plângerea petentului M.V. împotriva solutiei de neîncepere a urmaririi penale, apreciindu-se ca legala si temeinica solutia dispusa în cauza.

Împotriva rezolutiilor sus mentionate , în termen legal, a depus plângere petentul M.V., solicitând ca în baza art.278(1) alin.8 lit.c Cod pr.penala, sa se desfiinteze cele doua rezolutii de neîncepere a urmaririi penale si sa se retina cauza spre judecare .

În motivarea plângerii s-a invocat netemeinicia si nelegalitatea rezolutiilor adoptate în cauza, apreciindu-se ca faptele se încadreaza ca infractiuni în dispozitiile textului precizat în plângerea penala , învederându-se ca era în sarcina organelor judiciare sa verifice pretul real al actiunilor printr-o expertiza pentru a stabili diferenta vadita între pretul practicat de faptuitori si pretul real si a stabili eventualul prejudiciu produs .

Verificându-se ordonanta atacata pe baza lucrarilor si a materialului din dosarul cauzei, se retine ca plângerea este întemeiata .

În cauza, o serie de aspecte au ramas nelamurite, iar altele au fost insuficient argumentate, o serie de critici retinute în rezolutia de respingere a plângerii apreciindu-se a fi straine de cauza .

Petentul a solicitat cercetarea faptuitorilor sub aspectul infractiunilor prev. de art.272 alin.1 si 2 din Legea nr.31/1990, modificata si republicata .

Obiectul material al infractiunii prev. de art.272 alin.1 îl constituie actiunile emise de societate, iar cel al infractiunii prevazuta în alin.2 îl formeaza bunurile si creditul societatii .

Din definitia legala a laturii obiective a infractiunii incriminata în art.272 alin.1 rezulta ca pentru existenta acesteia se cer întrunite , cumulativ, urmatoarele conditii :

a) Sa se savârseasca o fapta , prin definitie comisiva, care poate avea urmatoarele modalitati alternative :

– dobândirea , pentru societate, a unor actiuni ale altor societati, la preturi vadit mai mari decât valoarea lor reala ;

– vânzarea unor actiuni, detinute de societate, la preturi vadit inferioare valorii lor efective .

b) Faptuitorul sa stie ca preturile cu care cumpara sau vinde, sunt în vadita discordanta cu valoarea reala a titlurilor respective pe piata titlurilor de valoare mobiliara ;

c) Prin actiunea savârsita, faptuitorul sa urmareasca scopul obtinerii unui câstig pentru sine sau pentru altul, în paguba societatii la care îndeplineste functia de administrator, director sau lichidator .

Prin preturi vadit inferioare valorii lor efective , se întelege un pret care este evident , dovedit, clar, lamurit pentru oricine ca fiind în discordanta cu valoarea reala a actiunilor sau titlurilor de valoare mobiliara, cumparate sau vândute dupa caz .

Comparatia nu se va face între pretul (dat sau luat, dupa caz), pe de o parte, si valoarea nominala a actiunilor, ci între pretul (dat sau luat, dupa caz), si valoarea reala de circulatie pe piata a actiunilor respective, din momentul efectuarii operatiunii .

Sarcina stabilirii diferentei vadite între pretul practicat de faptuitor si pretul real, revine organelor judiciare care vor trebui sa verifice preturile reale ale actiunilor ce au facut obiectul material al infractiunii, eventual în raport de alte operatiuni facute cu acelasi fel de titluri de valoare mobiliara si în aceeasi perioada. Aceleasi elemente de apreciere trebuie avute în vedere pentru stabilirea împrejurarii ca faptuitorul a stiut, a cunoscut caracterul vadit disproportionat al pretului dat sau primit, dupa caz, fata de valoarea reala, pe piata, a actiunilor vândute pe seama societatii .

Obtinerea unui câstig, pentru sine sau pentru altul, în paguba societatii constituie un scop urmarit de faptuitor în momentul savârsirii faptei, de dobândire sau de vânzare, iar cum scopul se realizeaza instantaneu, odata cu savârsirea faptei, se subîntelege ca nu este vorba de un simplu scop, ci de producerea unei urmari materiale constând, pe de o parte, într-un câstig realizat de faptuitor sau de alta persoana, iar pe de alta parte, într-o paguba în patrimoniul societatii .

În cauza, în argumentarea judicioasa a pretului de vânzare , s-a invocat raportul de expertiza efectuat de expertul contabil G.I. , întocmit în anul 2006 .

Din analiza acestui raport se poate observa ca obiectivul expertizei a fost: sa se stabileasca daca suma de 87.550 lei RON, cu care se va majora capitalul social, a fost corect înregistrata în contul 106.8 „alte rezerve” , daca are la baza documente justificative si care sunt acestea .

Obiectivul expertizei nu privea astfel stabilirea valorii efective de piata a actiunilor .

Prin raportul de expertiza, intitulat dealtfel raport de expertiza contabila, nu se poate aprecia ca s-a evaluat valoarea unei actiuni si ca s-au respectat prevederile legii nr.31/1990 , privitoare la modalitatea de majorare a capitalului social si de stabilire a valorii activului net pe actiune .

În contractul de cesionare a actiunilor se face mentiunea ca cesiunea actiunilor s-a facut în baza procesului-verbal al adunarii salariatilor S.C.”VI”S.A. nr.25 din 30.01.2007, cesionarea facându-se astfel cu nerespectarea conditiilor prevazute la art.150 , potrivit carora daca prin actul constitutiv nu se dispune altfel si sub rezerva dispozitiilor art.441, sub sanctiunea nulitatii, administratorul va putea , în nume propriu, sa înstraineze , respectiv sa dobândeasca bunuri catre sau de la societate, având o valoare de peste 10% din valoarea activelor nete ale societatii, numai dupa obtinerea aprobarii adunarii generale extraordinare, în conditiile prevazute la art.115 din Legea nr.31/1990 .

Din analiza procesului-verbal al acestei adunari se constata ca la aceasta adunare au participat un numar de 10 actionari din totalul de 908 .

În cauza nu a fost emisa o hotarâre a adunarii generale, procedându-se doar la încheierea unui proces verbal cu ocazia constituirii adunarii salariatilor .

Desi petentul a solicitat efectuarea unei expertize pentru stabilirea pretului real al actiunilor, element în baza caruia se putea aprecia daca subzista elementele infractiunii, în cauza nu s-a argumentat respingerea probei solicitate .

Astfel, în raport de cele retinute se apreciaza ca probatoriul administrat nu este îndestulator, probele administrate nefiind suficiente, ceea ce echivaleaza cu lipsa etapei cercetarii .

O serie de aspecte cu privire la infractiunile reclamate au ramas nelamurite, iar altele insuficient argumentate, dovezile administrate în etapa premergatoare conducând la concluzia ca organul de urmarire penala era îndreptatit sa efectueze o expertiza care sa stabileasca valoarea efectiva de piata a actiunilor, eventualul prejudiciu produs prin cesionarea actiunilor la valoarea nominativa, verificarea legalitatii modului de transmitere a dreptului de proprietate asupra actiunilor si daca transmiterea s-a facut prin fraudarea legii si afectarea intereselor, capitalului si patrimoniului societatii, cât si a intereselor celorlalti actionari .

Actele premergatoare au fost limitate la audierea celor doi faptuitori si administrarea înscrisurilor privitoare la societate , context în care se apreciaza ca alaturat aspectelor sus mentionate si a caror verificare se apreciaza a se realiza, se impune si administrarea oricarei probe apreciata ca fiind necesara pentru verificarea existentei infractiunilor, urmarea si raportul de cauzalitate trebuind stabilite si dovedite de organele judiciare pe baza de probe certe si concludente .

Astfel, se constata ca în cauza nu s-au întreprins actele necesare , solutia de neîncepere a urmaririi penale fiind lipsita de fundament, administrarea probelor presupunând în primul rând strângerea tuturor probelor necesare pentru lamurirea cauzelor sub toate aspectele .

Pe cale de consecinta, se apreciaza întemeiata plângerea, urmând a o admite, a desfiinta rezolutia procurorului si a trimite cauza Parchetului de pe lânga Judecatoria Babadag în vederea începerii urmaririi penale, urmând a se administra în baza art.333 alin.2 Cod penala probele sus mentionate .

Etichete:

Plangere impotriva rezolutiei procurorului

SP.280/18.03.2009

I N S T A N T A:

A. ASUPRA CAUZEI PENALE DE FATA:

1. Petenţii ……………. si …………… au formulat plângere in baza art. 2781 Cod de Procedura Penala împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale din 07.10.2008, precum si a rezoluţiei de respingere a plângerii adresate prim – procurorului din data de 18.11.2008, soluţii ce îl priveau pe intimatul …………., cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de furt – art. 208(1) Cod Penal si violare de domiciliu – art. 192(1) Cod Penal. In motivarea plângerii formulate, petenţii au arătat ca la data de 17.02.2008, intimatul ar fi intrat in curtea lui …………… si ar fi sustras doua capre ce aparţineau lui …………….. In ceea ce priveşte infracţiunea de furt, s-a învederat faptul ca cele doua capre erau in realitate proprietatea acestui petent, întrucât le înregistrase la dispensarul veterinar din comuna Izvoarele, numărul de crotaliere trecut in evidente fiind acelaşi cu cel existent pe crotaliile caprelor sustrase si ca declaraţiile martorilor audiaţi susţin aceasta varianta. De asemenea, in ceea ce priveşte infracţiunea de violare de domiciliu, nu se putea lua act de retragerea plângerii prealabile de către ……………., întrucât fapta ar fi fost săvârşita pe timpul de noapte, situaţie in care urmărirea penala se face din oficiu.

2. Legal citaţi, petenţii si intimatul au fost prezenţi in instanţa, fiind asistaţi de apărători aleşi.

B. ANALIZAND ACTELE SI LUCRARILE DOSARULUI, PROBELE SI APARARILE PARTILOR, INSTANTA RETINE URMATOARELE:

3. La data de 24.03.2008, ……….. a formulat o plângere penala împotriva lui ………………, arătând ca in seara zilei de 17.02.2008 acesta din urma a intrat in curtea lui ………. si i-ar fi luat doua capre ce ii aparţineau.

4. Ulterior, la data de 29.05.2008, …………… a formulat si ea o plângere penala împotriva lui …………., pentru săvârşirea infracţiunii de violare de domiciliu.

5. Prin rezoluţia din data de 07.10.2008, Parchetul de pe lângă Tribunalul Tulcea a dispus neînceperea urmăririi penale in ceea ce îl priveşte pe intimatul ……………….., sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prevăzute si de pedepsite de art. 208(1) si 192(1) Cod Penal.

6. Împotriva acestei soluţii, petenţii au formulat plângere adresata procurorului ierarhic superior in baza art. 278 Cod de Procedura Penala, plângere ce a fost respinsa ca nefondata prin rezoluţia nr. 195/II/2 din 18.11.2008.

7. Fata de materialul probator administrat in faza actelor premergătoare, dar si cu privire la cel administrat in fata instanţei de judecata, se apreciază ca soluţiile dispuse in cauza de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Tulcea sunt legale si temeinice.

8. Astfel, in ceea ce priveşte infracţiunea de furt, martorii audiaţi in cauza (…………., ……………., …………….., …………. si ……………….) au declarat ca nu cunosc nimic despre sustragerea celor doua capre. Mai mult decât atât, …………. care a fost angajat ca cioban la turma petentei ………… confirmat faptul ca cele doua capre nu aparţineau petentului ……….., ci intimatului ………….., întrucât erau de culoare roşcata si respectiv sura (fila 44 dosar Parchet), fiind cumpărate de la martora …………. din comuna Cerna (fila 14 dosar Parchet).

9. Cat priveşte săvârşirea infracţiunii de violare de domiciliu, din declaraţiilor martorilor a rezultat ca la momentul la care intimatul ………….. a pătruns in curtea petentei …………… afara era inca ziua, fiind aproximativ ora 16.00. in aceste condiţii, încadrarea juridica data faptei de către organele de cercetare – art. 192(1) Cod Penal este cea corecta, in acest caz fiind posibila retragerea plângerii prealabile sau împăcarea parţilor.

10. Prin urmare, instanţa apreciază ca plângerea formulata de către petenţii …………….. si ………… este nefondata si urmează a fi respinsa ca atare, cu obligarea acestora la plata cheltuielilor judiciare avansate de către stat.

Etichete:

Plangere impotriva rezolutiei procurorului

SP.279/18.03.2009

I N S T A N T A:

A. ASUPRA CAUZEI PENALE DE FATA:

1. Petentul …………….. a formulat in temeiul art. 2781 Cod de Procedura Penala o plângere indreptata împotriva rezoluţiei de începere a urmăriri penale data de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Tulcea in dosarul nr. 1238/P/2006. In motivarea plângerii sale, petentul a arătat ca la data de 04.04.2006, a înregistrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Tulcea o plângere penala împotriva intimaţilor ………… si ………….., întrucât aceştia au savarsit infracţiunea de abuz in serviciu contra intereselor persoanei, prin furnizarea de informaţii medicale confidenţiale lui ………….. de către ………….. Astfel, potrivit declaraţiei date data de 04.10.2007 in dosarul nr. 2845/327/2007 al Judecătoriei Tulcea, aceasta din urma ar fi recunoscut ca ar fi furnizat informaţii confidenţiale despre petent, in sensul ca acesta nu a fost internat in spital, la solicitarea lui …………….. Acest lucru este considerat de către petent ca fiind contrar dispoziţiilor legale cuprinse in art. 21 din legea nr. 46/21.01.2003 privind drepturile pacientului, dar si in art. 33, 41 si 44 din Codul de Etica si Deontologie Profesionala al Asistentului Medical si al Moasei, care interzice divulgarea secretului profesional in lipsa acordului pacientului. De asemenea, având in vedere faptul ca in rezoluţia de respingere a plângerii formulate la prim – procurorul parchetului se face referire la tardivitatea acesteia, petentul apreciază ca rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale nu i-ar fi fost comunicata in mod procedura întrucât nu mai locuia la adresa indicata in plângerea penala. Pe cale de consecinţa, petentul a solicitat admiterea plângerii, desfiinţarea rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale si trimiterea cauzei la procuror in vederea începerii urmăririi penale.

2. Legal citaţi, intimaţii au fost prezenţi in instanţa, fiind asistaţi de către aparator ales.

B. ANALIZAND ACTELE SI LUCRARILE DOSARULUI, PROBELE SI APARARILE PARTILOR, INSTANTA RETINE URMATOARELE:

3. La data de 05.04.2006, petentul ………… a formulat o plângere penala împotriva intimaţilor ……….. si ……………, arătând ca primul ar fi instigat-o pe cea din urma sa ii furnizeze informaţii medicale confidenţiale referitoare la persoana sa (respectiv copia unui bilet de ieşire din spital – fila 8 dosar urmărire penala).

4. In urma cercetărilor efectuate in cauza, Parchetul de pe lângă Judecătoria Tulcea a dispus la data de 10.05.2007 neînceperea urmăririi penale fata de ……….. si ……………, întrucât faptele reclamate de către petent nu exista. S-a arătat in motivarea acestei soluţii ca in realitate petentul nu a fost niciodată internat in Spitalul Judeţean de Urgenta Tulcea, iar biletul de ieşire din spital depus intr-un alt dosar aflat pe rolul instanţei era fals, fiindu-i eliberat in mod fraudulos de către un cadru medical (asistenta medicala Coca Rodica).

5. Împotriva acestei soluţii, petentul a formulat plângere la procurorul ierarhic superior, plângere care a fost respinsa prin rezoluţia din data de 25.06.2008. S-a considerat ca întrucât petentul nu a fost internat in perioada 18.11.2005 – 22.11.2005 in Spitalul Judeţean de Urgenta Tulcea, cei doi intimaţi nu avea cum sa furnizeze nici un fel de informaţii medicale confidenţiale despre petent. Totodată s-a arătat ca plângerea formulata a fost introdusa tardiv, prin depăşirea termenului de 20 de zile de la comunicare. In ciuda acestuia fapt insa, plângerea a fost respinsa ca „neîntemeiata”.

6. Instanţa apreciază ca in cauza soluţiile date de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Tulcea sunt legale si temeinice. Astfel, din relaţiile comunicate de către Direcţia de Audit si Control din cadrul Ministerului Sanatatii si Familiei, de către Casa de Asigurări de Sănătate Tulcea si de către Spitalul Judeţean de Urgenta Tulcea (filele 19 – 21 dosar urmărire penala) rezulta ca petentul ……………. nu a fost internat in respectiva unitate spitaliceasca in perioada invocata, neexistând foaie de observaţie sau înregistrare in registrul de internări pe numele sau, numărul foii de observaţie menţionat pe biletul de ieşire din spital aparţinând unei alte paciente (fila 18 dosar urmărire penala).

7. De asemenea, din probele administrate in cauza nu rezulta ca duplicatul biletului de ieşire din spital ar fi fost obţinut de către ………… de la ……………… Mai mult decât atât, probele indica faptul ca acest înscris a fost obţinut de către ……………., prin obţinerea unei copii din dosarul nr. 457/C/2006 (fila 17 dosar de urmărire penala).

8. In ultimul rând, in condiţiile in care biletul de ieşire din spital exista deja in dosarul nr. 457/C/2006, informaţiile medicale conţinute de acest înscris nu mai aveau caracter confidenţial, ele fiind cunoscute cel puţin de către părţile din respectiva cauza.

9. Prin urmare, instanţa apreciază ca plângerea formulata de către ……………. este nefondata, urmând a fi respinsa ca atare, cu obligarea petentului la plata cheltuielilor judiciare avansate de către stat in prezenta cauza, precum si la plata cheltuielilor judiciare făcute de intimatul ………. (onorariu de avocat).

Etichete:

Plangere impotriva rezolutiei procurorului

SENTINŢA PENALĂ NR.288/19.03.2009

La data de 22.01.2009 s-a inregistrat pe rolul Judecătoriei Tulcea, sub nr.__/327/2009, plângerea formulată de __, domiciliat in sat Balabancea, com Hamcearca, judeţul Tulcea, impotriva rezolutiei de neincepere a urmaririi penale, soluţie adoptată de procuror în dosarul de urmărire penală nr.__/P/__.

În motivarea plângerii petentul a arătat ca prin rezolutia nr.__/P/__ a Parchetului de pe langa Tribunalul Tulcea, s-a dispus neînceperea urmaririi penale fata de numitul __ pentru savarsirea infractiunii de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor, fapta prevazuta de art.246 C.pen.

Se arata de catre petent ca la data 14.04.2008, intimatul ____, primar la acea data, nu procedase inca la punerea sa in posesie pentru suprafata de 1 ha si 9700 mp castigata prin sentinta civila nr.__/__ a Judecatoriei Tulcea.

Se mai arata ca în datele de 18.04.2007, 04.06.2007 si 01.08.2007 au fost incheiate 3 procese-verbale inregistrate in evidentele primariei, procese-verbale de care nu a avut cunostiinta si pe care nici nu le-a semnat.

In referire la Titlul de Proprietate nr.__, arata petentul ca a aflat de existenta lui abia in momentul in care i s-a comunicat reszolutia de neincepere a urmaririi penale impotriva careia intelege sa formuleze plangere.

Se mai arata ca impotriva titlului emis de ___, petentul a formulat contestatie pe cale administrativa, solicitand anularea titlului.

Examinând actele dosarului instanţa retine următoarele:

Numitul __ a formulat plangere împotriva rezolutiei nr.__/P/__ a __ prin care s-a dispus neanceperea urmaririi penale fata de numitul __.

Potrivit art.278 C.proc.pen. plângerea împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispoziţiilor date de acesta se rezolvă de prim-procurorul parchetului sau, după caz, de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel ori de procurorul şef de secţie al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Potrivit art.2781 alin 1 C.proc.pen, legiuitorul a prevazut o etapa procesuala obligatorie, in sensul ca după „respingerea plângerii făcute conform art. 275 – 278 împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale…, persoana vătămată, precum şi orice alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate pot face plângere, în termen de 20 de zile de la data comunicării de către procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 şi 278, la judecătorul de la instanţa căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă.”

Astfel, sesizarea instantei este admisibila numai dupa respingerea plangerii formulate conform art.275-278 C.proc.pen. impotriva rezolutiei date de procuror.

Din interpretarea acestor prevederi rezulta ca introducerea plangerii la procurorul ierarhic superior constituie o conditie prealabila obligatorie de exercitare a procedurii reglementate in art.2781 C.proc.pen., plangerea la instanta cu omiterea etapei mentionate fiind inadmisibila.

Astfel, in baza art.2781 alin.13 C.proc.pen., instanta urmeaza a califica plangerea adresata direct instantei ca o plangere gresit indreptata ce trebuie scoasa de pe rol si trimisa procurorului ierarhic superior in vederea indeplinirii etapei procesuale care nu a fost parcursa.

Etichete:

Descopera Primul Stagiu
Zonia.ro