Top

CONT.ADM.:Prescrierea executării sancţiunii contravenţionale aplicate. Incidenţa dispoziţiilor art. 13 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor

Prin plângerea înregistrată la Judecătoria Buzău sub nr.X/X/2009 din 20.10.2009 petentul D.C. a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa în contradictoriu cu intimata Inspectoratul de Poliţie Judeţean Buzău să se dispună anularea procesului verbal de contravenţie seria X nr. X/2009 în baza căruia a fost sancţionat cu 9 puncte amendă, amendă în cuantum de 540 lei şi 6 puncte penalizare, pentru pretins comiterea contravenţiei prev. de art. 108 alin.1 lit.a pct.3 din OUG.195/2002 raportat la art. 121 al.1 din HG.1391/2006 şi restituirea sumei de 270 lei reprezentând parte din amenda achitată.

În motivarea plângerii petentul a susţinut că nu a săvârşit contravenţia reţinută în sarcina sa, constând în conducerea autoturismului X în localitate cu viteza de 98 km/h, motiv pentru care nu a semnat procesul verbal.

Agentul constatator nu a respectat prevederile art. 26 alin.3 din OG.2/2001 în sensul că nu i-a comunicat procesul verbal de contravenţie în termen de cel mult o lună de la data încheierii, lipsindu-l astfel de posibilitatea achitării în 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzută de lege pentru contravenţia respectivă.

Intimata a formulat întâmpinare în condiţiile art. 115-118 din codul de procedură civilă , invocând pe cale de excepţie tardivitatea introducerii plângerii, iar pe fond netemeinicia acesteia.

Prin sentinţa civilă nr. X/2010 pronunţată de Judecătoria Buzău s-a respins excepţia tardivităţii introducerii plângerii la instanţă şi s-a anulat procesul verbal de contravenţie contestat, dispunându-se restituirea sumei de 270 lei, achitată cu chitanţa seria X nr. X eliberată de Primăria oraş Târgu Neamţ, la data de 18.10.2009.

Respingând excepţia tardivităţii, instanţa fondului a reţinut, în raport de prevederile art. 27 şi ale art. 31 alin.1 din OG. Nr.2/2001 că plângerea a fost introdusă la instanţă înăuntrul termenului de 15 zile de la comunicare, în condiţiile în care procesul verbal de contravenţie, întocmit la data de 18.08.2009 a fost afişat la domiciliul petentului la 19.11.2009.

Anulând procesul verbal de constatare, instanţa a reţinut că deşi procesul verbal de contravenţie a fost încheiat la data de 08.08.2009, a fost comunicat petentului prin afişare la domiciliu acestuia la data de 19.11.2009, cu mult deci peste termenul de o lună prevăzut de art. 20 alin.2 din OG.2/2001.

Împotriva sentinţei a declarat recurs intimatul în termen legal conform art. 34 al.2 din OG nr.2/2001, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie potrivit motivelor de recurs depuse la dosar.

În expunerea motivelor de recurs intimatul a invocat în esenţă că instanţa a dispus în mod greşit anularea procesului verbal de contravenţie, fără să intre în cercetarea fondului, nepunând în discuţia părţilor nici excepţia prescrierii aplicării sancţiunii, sub incidenţa dispoziţiilor art. 14 din OG.nr.2/2001.

Prin decizia nr. X/2010 s-a admis recursul formulat de intimat, s-a casat sentinţa atacată, dispunându-se trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă.

În acest sens s-a avut în vedere:

Conform prevederilor art. 26 alin.3 din OG.nr.2/2001, în cazul în care contravenientul nu este prezent sau, deşi prezent, refuză să semneze procesul verbal, comunicarea acestuia, precum şi a înştiinţării de plată se face de către agentul constatator în termen de cel mult o lună de la data încheierii.

Potrivit art. 14 din acelaşi act normativ, executarea sancţiunii amenzii contravenţionale se prescrie dacă procesul verbal de constatare a contravenţiei nu a fost comunicat contravenientului în termen de o lună de la data aplicării sancţiunii.

În raport de normele legale invocate, tribunalul reţine că prima instanţă a procedat în mod greşit la anularea procesului verbal de contravenţie fără să intre în cercetarea fondului, în condiţiile în care primează punerea în discuţia părţilor şi pronunţarea asupra excepţiei prescrierii executării sancţiunii amenzii aplicate, sub incidenţa prevederilor imperative ale art. 14 din OG. nr.2/2001.

Pentru considerentele expuse, în baza art. 312 alin.5 din codul de procedură civilă, s-a admis recursul ca întemeiat şi s-a casat sentinţa atacată, dispunându-se trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

Etichete: