404 www.juspedia.ro | Law article directory
Top

Rang de prioritate. Comandament asupra navei aparţinând debitorului.

Potrivit art. 914 cod com., urmărirea navei va fi precedată de un comandament făcut debitorului, cu invitaţia plăţii într-un termen de 24 de ore.

Ca primă formalitate a urmăririi silite, comandamentul nu conferă creditorului un drept de preferinţă, iar existenţa lui anterior deschiderii procedurii reorganizării judiciare nu atrage un rang prioritar pe tabelul obligaţiilor.

S.C. ŞANTIERUL NAVAL S.A. Constanţa a contestat înscrierea sa, pe tabelul preliminar al obligaţiilor S.C.ROLLISHIP S.A. Constanţa – societate în faliment, apreciind că suma declarată în procedura falimentului faţă de această debitoare urmează a fi înscrisă conform art. 108 pct. 1 din Legea nr. 64/1995 republicată, iar nu la rangul conferit de art. 108 pct. 8.

S-a susţinut că în lipsa unei contestaţii a lichidatorului asupra rangului de prioritate invocat de creditor, nu se poate înregistra creanţa pe un rang inferior.

Prioritatea creanţei se întemeiază, potrivit considerentelor creditoarei, pe împrejurarea că pentru una din navele debitoarei şantierul naval are constituit comandament în procedura executării silite, astfel că se poate prevala de dispoziţiile art. 86 şi 87 din Titlul VI al Legii nr. 99/1999.

S-a mai susţinut că acelaşi creditor a efectuat cheltuieli de conservare a unui alt bun din averea debitoarei, după deschiderea procedurii falimentului, motiv pentru care s-a susţinut înscrierea sumei respective pe rangul dat de art. 108 pct. 1 din lege.

Contestaţia este întemeiată, în parte.

Cheltuielile efectuate de oricare dintre creditori pentru conservarea bunurilor debitoarei – în speţă, 141.469 dolari SUA – urmează a fi înscrise pe tabelul definitiv al obligaţiilor conform art. 108 pct. 1 din Legea nr. 64/1995 republicată.

Celelalte pretenţii ale creditoarei vor, însă, creanţe înscrise pe rangul de prioritate conferit de art. 8 pct. 8 din lege.

Textul art. 37 din Titlul VI al Legii nr. 99/1999 este aplicabil garanţiilor reale. Creditoarea nu a probat, însă, că are o garanţie reală asupra unui bun al debitoarei şi că a îndeplinit formalităţile prevăzute de art. 30 alin. 1; înfiinţarea comandamentului, în condiţiile art. 914 şi urm. cod com., asupra navei debitoarei nu echivalează cu constituirea unei garanţii reale.

(sentinţa civilă nr. 2377COM/29.09.2000, irevocabilă conform deciziei civile nr. 525/2000 a Curţii de Apel Constanţa-secţia comercială)

Etichete:

Rang de prioritate. Creanţă bugetară. Declarare tardivă.

Depunerea cererii de creanţă de către Administraţia Financiară Constanţa la 16.06.2000, în condiţiile în care termenul limită de depunere a creanţelor a fost stabilit de lichidator la 20.02.2000, echivalează cu o declarare tardivă a creanţei bugetare, în cauză devenind incidente dispoziţiile art. 111 din Legea nr. 64/ 1995 republicată.

Administraţia Financiară şi Trezoreria Mun. Constanţa a depus declaraţia de creanţă privind obligaţiile la bugetul statului ale societăţii debitoare – în faliment, la 16.06.2000; suma astfel menţionată a fost completată ulterior prin depunerea unui addendum, la 13.07.2000.

Contestatoarea Casa Judeţeană de Pensii – Constanţa a solicitat judecătorului sindic să constate că faţă de termenul limită comunicat de lichidator pentru declararea creanţelor (20.02.2000), Administraţia Financiară a prezentat tardiv sumele pretinse la bugetul statului. În consecinţă, în mod eronat lichidatorul a înscris pe tabelul preliminar al obligaţiilor suma acestui creditor, conform art. 108 pct. 4 din Legea nr. 64/1995 republicată.

Contestaţia este întemeiată.

Lichidatorul societăţii în faliment a notificat creditorii în vederea depunerii creanţelor, stabilind ca termen limită de prezentare a cererilor data de 20.02.2000.

În aceste condiţii, depunerea cererii de către Administraţia Financiară Constanţa, la 16.06.2000 echivalează cu o declarare tardivă a creanţei bugetare, situaţie faţă de care devin incidente dispoziţiile art. 111 din Legea nr. 64/ 1995 republicată.

Potrivit acestui text, creditorii ale căror creanţe au fost prezentate tardiv, dar nu mai târziu de închiderea lichidării, vor lua parte la distribuire în mod proporţional, numai din sumele eventual rămase după plata creanţelor înregistrate în termen.

În consecinţă, Administraţia Financiară urmează a fi înscrisă pe tabelul obligaţiilor conform art. 111 din lege.

(sentinţa civilă nr. 1356 COM/ 25.05.2001, irevocabilă prin nerecurare)

Etichete:

Rang de prioritate. Dobânzi bancare aplicate creanţelor garantate de terţi, după data deschiderii procedurii. ( II )

O creanţă bancară care nu a fost garantată integral cu bunuri ale debitoarei supuse procedurii reorganizării judiciare şi a falimentului nu poate beneficia de rangul de prioritate conferit de art. 106 din Legea nr. 64/1995 republicată.

Legiuitorul a urmărit să asigure creditorilor garantaţi prin bunuri ale debitorului insolvent, un rang prioritar faţă de ceilalţi creditori, având în vedere că în cadrul procedurii colective trebuie recunoscut şi valorificat acest drept real, constituit în tot sau în parte asupra averii debitorului.

Alte garanţii, care nu privesc bunurile debitorului, pot fi valorificate independent de situaţia patrimonială a societăţii în faliment.

Debitoarea – societate comercială în faliment, prin lichidator, a contestat în condiţiile art. 88 din Legea nr. 64/1995 republicată creanţa declarată de pârâta – societate bancară, solicitând înscrierea acestui creditor pe tabelul obligaţiilor doar cu suma reprezentând valoarea dobânzilor calculate asupra sumei garantate, cu consecinţa respingerii pretenţiilor care privesc calculul unor asemenea sume pentru partea de credit negarantată, după data deschiderii procedurii reorganizării judiciare şi a falimentului.

S-a arătat că prin cererea de declarare a creanţei, banca a solicitat înscrierea sa pe tabelul final al obligaţiilor debitoarei cu suma de 164.676.666 lei reprezentând credit restant şi dobânzi calculate până la 31.03.2001.

Din cuprinsul contractului de garanţie rezultă că valoarea garantată este de 11.424.000 lei, astfel că banca nu deţine o creanţă garantată integral, care să îi permită calcularea dobânzilor la întreaga suma ce reprezintă credit.

Banca a solicitat respingerea contestaţiei, apreciind că este titulara unei creanţe integral garantate, întrucât la data obţinerii creditului debitoarea a constituit două categorii de garanţii : imobiliare, asupra imobilelor unor terţi – garanţi ipotecari şi respectiv, mobiliare – asupra unor bunuri din averea proprie a societăţii.

La stabilirea părţii de credit garantate prin bunurile mobile ale debitoarei au fost avute în vedere valorile celor două bunuri ale împrumutatului, astfel că societatea creditoare nu are o creanţă garantată integral, din perspectiva Legii nr. 64/1995.

Interpretarea dispoziţiilor art. 37, 40 şi ale art. 106 din lege conduc în mod indubitabil la concluzia potrivit căreia prin ,,creanţă garantată’’ – în contextul procedurii reorganizării judiciare şi a falimentului – se înţelege acea creanţă pentru care s-a constituit ipotecă/ gaj pe un bun al debitorului, iar nu şi asupra unui bun al unui terţ.

Legiuitorul a urmărit să asigure creditorilor garantaţi prin bunuri ale debitorului insolvent, un rang prioritar faţă de ceilalţi creditori, având în vedere că în cadrul procedurii colective trebuie recunoscut şi valorificat acest drept real, constituit în tot sau în parte asupra averii debitorului. Alte garanţii, care nu privesc bunurile debitorului, pot fi valorificate independent de situaţia patrimonială a societăţii în faliment.

În aceste condiţii, contestaţia debitoarei este întemeiată, motiv pentru care va fi admisă, cu consecinţa înscrierii băncii creditoare pe tabelul definitiv al obligaţiilor cu suma reprezentând credit restant şi dobândă calculată la valoarea garantată, până la 29.05.2000, conform art. 106 pct. 2 din Legea nr. 64/ 1995 republicată.

(sentinţa civilă nr. 2822 COM/ 5.11.2001, irevocabilă prin nerecurare)

Etichete:

Rang de prioritate. Dobânzi bancare aplicate creanţelor garantate de terţi, după data deschiderii procedurii. ( I )

Întrucât garanţia invocată este constituită asupra bunurilor unor terţi, iar nu faţă de cele ale debitoarei supuse procedurii colective, creditorul societate bancară nu mai poate invoca dreptul de preferinţă statuat de art. 106 din Legea nr.64/1995 republicată.

Sumele stabilite cu titlu de dobânzi la creditul nerestituit, calculate până la data deschiderii procedurii, urmează a fi înscrise pe rangul de prioritate conferit de art. 108 pct.8 din lege.

Contestatoarea – societate bancară a solicitat judecătorului sindic să statueze asupra greşitei încadrări a creanţei sale faţă de S.C. PG SR.L. Constanţa – în faliment, pe care lichidatorul a menţionat-o la poziţia dată de art. 108 pct. 8 din Legea nr. 64/1995 republicată.

Banca a arătat că deşi creanţei i s-a acordat rangul de prioritate conferit de textul menţionat, aceasta are natura unei creanţe garantate, având beneficiul calculării în continuare a dobânzilor aferente, chiar după data deschiderii procedurii, ca excepţie de la regula instituită prin art. 37 din lege.

Contestaţia este neîntemeiată.

Creditoarea şi-a declarat creanţa la 07.11.2000 pentru debitul înregistrat în sarcina debitoarei în faliment la 29.09.2000 şi ulterior a prezentat calculul în continuare a dobânzilor aferente, apreciind că sumele urmează a fi înscrise pe rangul de prioritate conferit de art. 106 pct. 2 din Legea nr. 64/ 1995 republicată.

Aceste susţineri nu pot fi reţinute, întrucât garanţia invocată este constituită asupra bunurilor unor terţi, iar nu faţă de cele ale debitoarei supuse procedurii colective.

Din textul art. 106 din lege rezultă implicit, dar neechivoc, că vor avea rang de creanţă garantată doar acele creanţe care sunt însoţite de garanţii reale constituite asupra bunurilor debitorului.

Legiuitorul a considerat că protejarea creditului şi întărirea securităţii tranzacţiilor sunt exigenţe care se impun raporturilor comerciale, astfel că în situaţia încetării de plăţi a unui comerciant, trebuie asigurat rang de prioritate acelor creanţe pentru care debitorul – iar nu un terţ – a garantat cu bunurile sale.

Bunurile ce urmează a fi valorificate în cursul procedurii reorganizării judiciare şi a falimentului sunt exclusiv cele ale debitorului, motiv pentru care garanţia constituită asupra bunurilor unor terţi nu poate permite înscrierea integrală, chiar ulterior deschiderii procedurii, a sumei reprezentând dobânzi bancare.

Pentru aceste considerente, contestaţia urmează a fi respinsă.

(sentinţa civilă nr. 1359 COM/ 25.05.2001, irevocabilă prin nerecurare)

Etichete:

Rang de prioritate.Creanţă A.V.A.B. asimilată creanţelor bugetare. ( II )

Creanţa A.V.A.B. (O.R.C.B.) are caracterul unei creanţe bugetare, faţă de prevederile O.G. nr. 55/ 1999, O.U.G. nr. 51/1998 şi ale Legii nr. nr. 81/1999.

Astfel, potrivit art. 51 din O.U.G. nr. 51/1998 modificată prin O.U.G. nr. 64/1999, sumele rezultate din valorificarea activelor bancare, preluate de agenţie, se virează la bugetul de stat.

Aşa fiind, creanţa A.V.A.B. urmează a fi înscrisă pe rangul de prioritate conferit de art. 108 pct. 4 din Legea nr. 64/ 1995 republicată.

Casa Judeţeană de Pensii Constanţa a contestat înscrierea de către lichidator, pe tabelul preliminar al obligaţiilor debitoarei S.C. GT S.R.L., a creanţei declarate de O.R.C.B. (A.V.A.B.) la ordinea de prioritate prevăzută de art. 108 pct. 4 din Legea nr. 64/ 1995 republicată.

S-a susţinut că potrivit acestui text vor putea fi plătite creanţele statului provenite din impozite, taxe, amenzi şi din alte sume ce reprezintă venituri publice conform Legii nr.72/1996 privind finanţele publice. Ori, creanţa A.V.A.B. constituie, în opinia contestatorului, o creanţă negarantată care vine în concurs cu cele înscrise potrivit art. 108 pct. 9 din lege.

Menţionarea A.V.A.B. în acelaşi rang de prioritate cu ceilalţi creditori bugetari va reduce semnificativ cota-parte din suma alocată acestei categorii de creditori şi, în special, a părţii recuperate din creanţa Casei de Pensii.

Contestaţia a fost respinsă ca nefondată.

Creanţa A.V.A.B. (O.R.C.B.) are caracterul unei creanţe bugetare, faţă de prevederile O.G. nr. 55/ 1999, O.U.G. nr. 51/1998 şi ale Legii nr. nr. 81/1999.

Astfel, potrivit art. 51 din O.U.G. nr. 51/1998 modificată prin O.U.G. nr. 64/1999, sumele rezultate din valorificarea activelor bancare, preluate de agenţie, se virează la bugetul de stat.

Prevederile art. 24 din O.U.G. nr. 55/ 1999 cu modificările şi completările ulterioare arată în mod expres că dreptul corespunzător creanţei preluate la datoria publică internă, se execută înaintea oricărui alt drept, indiferent de natura acestuia sau de data când a fost constituit, cu excepţia salariilor şi a altor privilegii legale. Aceste dispoziţii nu pot avea aplicabilitate în procedura specială a executării colective, reglementate de dispoziţiile Legii nr. 64/1995, însă natura creanţei preluate la datoria publică internă, de creanţa bugetară, nu poate fi contestată.

Astfel, contestaţia formulată de C.J.P. Constanţa este nefondată, creanţa A.V.A.B. urmând a fi înscrisă pe rangul de prioritate conferit de art. 108 pct. 4 din Legea nr. 64/ 1995 republicată.

(sentinţa civilă nr. 1212 COM/ 15.05.2001, irevocabilă conform deciziei civile nr. 536/ 2001 a Curţii de Apel Constanţa – secţia comercială)

Etichete:

Rang de prioritate. Creanţă A.V.A.B. asimilată creanţelor bugetare. ( I )

Valorificarea creanţelor A.V.A.B. faţă de debitorul aflat în procedura reorganizării judiciare şi a falimentului se realizează în cadrul dat de Legea nr. 64/1995, iar operaţiunea de consolidare în dolari SUA a creanţei sale, ca efect al aplicării Legii nr. 409/ 2001, nu face excepţie, în absenţa unei dispoziţii contrare.

Consolidarea în valută a acestei creanţe bugetare nu presupune, însă, modificarea tabelului definitiv al obligaţiilor şi menţionarea întregii creanţe supuse operaţiunii amintite pe rangul de prioritate dat de art. 106 din Legea nr. 64/1995.

Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare Bucureşti a contestat, în procedura falimentului S.C. CONAV J & T SHIPPING S.R.L. Constanţa, înscrierea creanţei sale pe tabelul obligaţiilor, solicitând judecătorului sindic refacerea acestui act şi menţionarea sumei de 2.771.437 dolari SUA integral la rangul de prioritate conferit de art. 106 din Legea nr. 64/ 1995 republicată.

S-a arătat că în cursul procedurii a fost prezentată o nouă cerere, privind consolidarea creanţei preluate la datoria publică în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 409/ 2001, iar pe baza acesteia lichidatorul a întocmit un addendum la tabelul definitiv al obligaţiilor, înscriind creanţa declarată iniţial corespunzător rangului de prioritate dat de art. 106 din Legea nr. 64/ 1995 republicată, iar diferenţa rezultată din operaţiunea de consolidare a sumei în dolari SUA – conform art. 111 din lege.

Creditoarea a arătat că această operaţiune de consolidare în dolari SUA a creanţei sale este efectul direct al aplicării Legii nr. 409/ 2001 (care a aprobat şi modificat O.U.G. nr. 51/1998) care conţine dispoziţii speciale în legătură cu valorificarea maximă a creanţelor bancare neperformante, preluate la datoria publică.

Faţă de susţinerile părţilor, s-a reţinut că prezenta contestaţie este neîntemeiată.

Dispoziţiile art. 181 alin. 2 din O.U.G. nr. 51/ 1998, introdus prin Legea nr. 409/ 2001, stabilesc obligaţia A.V.A.B. de a consolida în USD, pe baza raportului leu/ dolar la data preluării, a creanţelor preluate la datoria publică, în vederea recuperării lor la o valoare cât mai apropiată de cea reală.

Valorificarea creanţelor A.V.A.B. faţă de debitorul aflat în procedura reorganizării judiciare şi a falimentului se realizează, însă, în cadrul dat de Legea nr. 64/1995, întrucât nici o normă cuprinsă în O.U.G. nr. 51/ 1998 şi Legea nr. 409/ 2001 nu statuează expres asupra unei derogări, în acest sens.

A.V.A.B. are obligaţia stabilirii valorii reale a creanţei neperformante, însă momentul prezentării declaraţiei de creanţă, pe baza aplicării noilor dispoziţii legale, depinde în mare măsură de stadiul procedurii derulate în temeiul Legii nr. 64/ 1995.

În faliment, consolidarea creanţelor garantate este posibilă chiar după definitivarea tabelului obligaţiilor, însă suma rezultată din această operaţiune urmează a fi înscrisă conform art. 111 din lege, cu consecinţa participării la distribuire din sumele rămase după îndestularea creditorilor care şi-au depus creanţa în termen.

Soluţia este în spiritul Legii 64/1995 şi este echitabilă, în condiţiile în care toţi creditorii, chirografari ori cu garanţii, sunt în măsură să cunoască poziţia şi rangul creanţelor declarate faţă de debitor la momentul definitivării tabelului obligaţiilor (respectiv, cel al soluţionării contestaţiilor asupra sumelor declarate), precum şi perspectivele de recuperare – în tot sau în parte a sumelor datorate, din averea debitorului.

Vânzarea averii debitorului şi distribuirile efectuate în conformitate cu dispoziţiile art. 107 din lege se raportează în mod neeechivoc la stabilitatea tabelului definitiv, sub aspectul cuantumului şi a rangului de prioritate al creanţelor verificate până în acel moment.

În absenţa unei norme care să statueze asupra modului de aplicare a dispoziţiilor art. 181 alin. 2 din O.UG. nr. 51/ 1998 adus prin Legea nr. 409/ 2001, se va avea în vedere că sunt de imediată aplicare.

Acest fapt nu presupune, însă, aşa cum susţine creditoarea, modificarea tabelului definitiv al obligaţiilor şi menţionarea întregii creanţe rezultate din consolidarea în USD pe rangul de prioritate dat de art. 106 din Legea nr. 64/1995.

Textul nu statuează asupra unei norme de drept procesual, ci a uneia de drept material, astfel că nu poate fi admisă opinia potrivit căreia situaţia juridică a uneia dintre creanţe se poate modifica oricând în cursul falimentului, în defavoarea celorlalte.

Pentru aceste motive, contestaţia AV.A.B. Bucureşti va fi respinsă ca nefondată, cu consecinţa menţinerii măsurii lichidatorului de a înscrie diferenţa de valoare rezultată prin consolidarea în USD, pe rangul de prioritate dat de art. 111 din Legea nr.64/1995 republicată.

(sentinţa civilă nr. 7696 COM/ 11.11.2002, irevocabilă conform deciziei civile nr. 425/ 2003 a Curţii de Apel Constanţa – secţia comercială)

Etichete:

Rang de prioritate. Consolidarea în valută a creanţei A.V.A.B. după definitivarea tabelului obligaţiilor.

Prevederile art. 1935 din O.U.G. nr. 51/1998 modificată prin Legea nr. 409/2001, conform cărora dreptul corespunzător creanţei preluate la datoria publică se execută înaintea oricărui alt drept, indiferent de natura acestuia sau de data la care a fost constituit, cu excepţia salariilor sau a altor privilegii legale, nu sunt aplicabile în procedura reorganizării judiciare şi a falimentului.

A.V.A.B. Bucureşti a fost înscrisă pe tabelul obligaţiilor debitoarei S.C. ZAHĂR S.A. Năvodari, cu suma de 11.390.757.704 lei, reprezentând valoarea în monedă naţională a creanţei garantate preluate prin cesiune de la B.A.S.A. – Sucursala Constanţa, de 3.322.858,14 FRF.

Tabelul definitiv al obligaţiilor debitoarei în faliment a fost prezentat la 18.05.2001.

La 26.11.2001, A.V.A.B. îşi majorează creanţa în temeiul art. 181 alin. 2 din O.U.G. nr. 51/1998 privind unele măsuri premergătoare privatizării băncilor, modificată şi completată prin Legea nr. 409/2001.

Conform acestui text, în vederea valorificării creanţelor preluate de A.V.A.B, la valori cât mai apropiate de valoarea nominală actualizată la zi, debitele în lei şi în alte valute decât dolari SUA la data preluării, se consolidează în dolari SUA, în baza raportului leu/ dolar la acea dată.

Legea conţine, ca norme tranzitorii, dispoziţii referitoare la categoria creanţelor bancare neperformante cărora le sunt aplicabile aceste prevederi, fiind menţionat în art. 21 că noua reglementare nu exclude utilizarea în continuare a acestei metode de valorificare a creanţelor , chiar dacă ea nu a fost încă iniţiată.

Creditoarea A.V.A.B. a susţinut că această creanţă consolidată în dolari SUA este prioritară, acest rang fiind statuat prin prevederile art. 1935 din O.U.G. nr. 51/1998 modificată prin Legea nr. 409/2001, conform cărora dreptul corespunzător creanţei preluate la datoria publică se execută înaintea oricărui alt drept, indiferent de natura acestuia sau de data la care a fost constituit, cu excepţia salariilor sau a altor privilegii legale.

Norma invocată priveşte o ierarhizare a creanţelor executate silit în concurs cu creanţa A.V.A.B., într-o procedură de executare silită directă, fără însă ca aceasta să aibă vreo înrâurire asupra ordinii de prioritate statuate prin art. 106 şi art. 108 din Legea nr. 64/ 1995 republicată.

Ca procedură execuţională specială, metoda reglementată de Legea nr. 409/ 201 de urmărire silită a creanţelor preluate la datoria publică nu poate modifica – în absenţa unor dispoziţii exprese – normele care statuează asupra unei alte materii, cea a procedurii colective.

Dispoziţiile actelor normative trebuie privite, însă, în mod corelat, în sensul că din conţinutul art. 21 al O.U.G. nr. 51/1998 modificată prin Legea nr. 409/2001 rezultă dreptul acestui creditor de a-şi stabili, pe parcursul procedurii prevăzute de Legea nr. 64/ 1995, cuantumul creanţei exprimate în lei ori în alta valută decât dolari SUA, până la momentul închiderii procedurii.

A.V.A.B. nu poate pretinde, însă, pe temeiul acestor dispoziţii, modificarea tabelului definitiv al obligaţiilor debitoarei în faliment, sub aspectul rangului de prioritate al creanţelor şi acordarea unui privilegiu acestei sume actualizate.

În procedura concursuală, caracterul privilegiat al unei creanţe este dat de legea reorganizării judiciare şi a falimentului.

Se va reţine, totodată, ca o creanţă determinată valoric în temeiul unui act normativ intrat în vigoare după întocmirea tabelului definitiv şi ulterior efectuării unor distribuţii parţiale din averea debitoarei, nu poate fi înscrisă decat în temeiul art. 111 din Legea nr. 64/1995.

În cadrul acestei poziţii, A.V.A.B. îşi va păstra pentru diferenţa de valoare rezultată ca urmare a consolidării creanţei, în raport de ceilalţi creditori ale căror creanţe au fost declarate tardiv, rangul de prioritate dat de art. 106 din lege, având posibilitatea să pretindă acoperirea prioritară a creanţei nevalorificate, din sumele rămase de distribuit.

Faţă de aceste considerente, contestaţia lichidatorului va fi admisă, cu consecinţa menţionării diferenţei rezultate din consolidarea creanţei iniţiale – 37.339,49 dolari SUA – pe tabelul definitiv, conform art. 111 din Legea nr. 64/ 1995 republicată.

(sentinţa civilă nr. 3914 COM/ 12.06.2002, irevocabilă prin nerecurare)

Etichete:

Descopera Primul Stagiu
Zonia.ro