404 www.juspedia.ro | Law article directory
Top

Schimbarea încadrarii juridice. Lipsa elementului material

Dosar nr.25/179/2008

Tip speta : sentinta penala

Data spetei : s.p. nr. 50/02.04.2008

Prin rechizitoriul nr. 683/P/2007 întocmit de Parchetul de pe lânga J. B. s-a dispus trimiterea în judecata a inculpatului M.N., pentru savârsirea a 3 infractiuni de ultraj , prev. de art.239 alin.2 Cod penal si o infractiune de distrugere , prev. de art.217 alin.1 Cod penal, cu aplic. art.33 lit.a si art.37 lit.b Cod penal , retinându-se ca în seara zilei de 16 octombrie 2007 , aflându-se în discoteca apartinând Societatii Comerciala „R.A.” , a exercitat acte de violenta împotriva lucratorilor de politie M.I. , P.S. si R.T. , asociate cu distrugerea unei mese din barul sus mentionat .

Din actele si lucrarile dosarului , instanta retine urmatoarele :

În seara zilei de 16 octombrie 2007 , în jurul orelor 18,00 inculpatul M.N. se afla la discoteca SC R.A.SRL din comuna C. , unde a consumat bauturi alcoolice , într-un separeu , împreuna cu martorul M.M. .

Inculpatul , ajungând în stare avansata de ebrietate , la cererea barmanei G.I.A.de a parasi separeul în care se afla si de a achita consumatia , i-a adresat injurii barmanei , fiind nemultumit atât de costul consumatiei cât si de solicitarea adresata de a parasi separeul .

Fata de manifestarea violenta a inculpatului , numita T.A. l-a anuntat telefonic pe sotul sau , administratorul societatii, T.N., aducându-i la cunostinta manifestarea inculpatului .

Întrucât inculpatul continua sa se manifeste violent , numita T.A.a sesizat telefonic organele de politie , temându-se ca inculpatul sa nu-l agreseze pe sotul sau , cunoscând firea violenta a inculpatului si manifestarile sale negative pe fondul consumului de alcool .

Între timp inculpatul s-a dezbracat la bustul gol si a distrus în separeu o masa , un scaun din plastic si a spart o scrumiera , pahare si sticle .

La fata locului a descins seful de post al Politiei Ceamurlia de Jos , agentul P.S., care i-a cerut inculpatului sa se linisteasca , sa se îmbrace si sa plece acasa . Inculpatul însa s-a manifestat în continuare violent , a început sa îmbrânceasca lucratorul de politie, rupându-i mâneca stânga a hainei de la uniforma , încercând sa-l loveasca .

În acest timp a intrat în bar si agentul de politie M.I., care de asemenea i-a atras atentia inculpatului sa se linisteasca , însa inculpatul a devenit mai violent, amintindu-si ca acesta l-a arestat în executarea unui mandat de arestare pentru o pedeapsa la care fusese condamnat , context în care l-a apucat de gât pe agentul de politie si l-a izbit de perete , proferând amenintari cu moartea la adresa acestuia .

În acest timp , a intrat în bar martorul B.P. , care vazând ce se întâmpla a încercat sa-l linisteasca pe inculpat , oferindu-i o bere , moment în care cei doi agenti de politie au parasit barul , sesizând dispeceratul I.P.J. Tulcea, pentru a li se acorda sprijin . La scurt timp au venit la fata locului doua echipaje de politie din cadrul Politiei Babadag , pentru constatarea faptei si aplanarea conflictului .

În momentul în care au descins cele doua echipaje de politie la fata locului inculpatul se afla în separeu împreuna cu martorul B.P.cât si cu administratorul societatii fiind dezbracat la bustul gol , purtând discutii pe un ton agitat cu numitul B.P. .

Dupa ce ofiterul R.T.V. si-a declinat calitatea si scopul prezentei , i-a cerut explicatii inculpatului asupra tinutei sale , cerându-i totodata sa-i relateze si întâmplarile din bar .

Inculpatul a replicat spunându-i ca nu e treaba sa , dupa care a adresat cuvinte ironice la adresa organelor de politie .

Întrucât lucratorul de politie R.T. i-a cerut inculpatului sa se îmbrace si sa-l urmeze la postul Politiei Ceamurlia de Jos , inculpatul a refuzat , context în care s-a ridicat de pe scaun si a aruncat continutul unui pahar cu bere peste lucrator .

Inculpatul a sustinut ca s-a împotrivit a fi condus la sediul Politiei si ca nu a aruncat cu intentie bere asupra lucratorului de politie , învederând ca a fost agresat de catre lucratorii de politie spre a fi condus spre sediul politiei , context în care împotrivindu-se s-a varsat continutul paharului ce îl tinea în mâna , stropindu-l astfel pe lucratorul de politie .

Întrucât inculpatul s-a împotrivit a fi condus la sediul politiei , lucratorii de politie au procedat la folosirea sprayului lacrimogen din dotare , si au recurs la imobilizarea acestuia , punându-i totodata catuse .

Inculpatul a continuat sa se împotriveasca a fi condus la sediul politiei , învederând ca s-a temut de represaliile la care a apreciat ca va fi supus , context în care a fost condus fortat în autoturismul politiei si condus la sediul Politiei Babadag unde s-a luat masura retinerii , pe o durata de 24h si s-a formulat propunere de arestare preventiva , propunere ce a fost respinsa de catre Judecatoria Babadag , prin Încheierea nr.22/17 octombrie 2007 , luându-se fata de inculpat masura obligarii de a nu parasi localitatea , masura prevazuta de dispozitiile art.145 cod penal .

Inculpatul nu a contestat în totalitate faptele imputate , sustinând ca la încercarea agentului de politie P.S.de a-l imobiliza , s-a opus , întrucât acesta i-a aplicat o lovitura , sustinere neconfirmata de faptele si împrejurarile ce rezulta din ansamblul probator administrat în cauza .

Totodata a sustinut inculpatul ca a refuzat sa fie condus la sediul politiei de teama represaliilor , învederând ca si în alte împrejurari cu ocazia cercetarii unor fapte penale savârsite de catre el , au fost exercitate acte de violenta asupra sa si a depus la dosarul cauzei certificatul medico-legal nr.756 din 23.10.2007 eliberat de Serviciul Medico-legal Tulcea , certificat din care rezulta ca a fost internat la sectia Chirurgie în perioada 17-19.10.2007 cu diagnosticul ” politraumatism prin agresiune , traumatism cranio-cerebral si toraco-abdominal cu multiple echimoze si suspiciune de contuzie hepatica ” .

Partea vatamata T.N. s-a constituit initial , în cursul urmaririi penale , parte civila cu suma de 100 lei , reprezentând contravaloarea bunurilor distruse , însa în cursul judecatii a revenit asupra pretentiilor sale civile , învederând ca nu întelege sa se constituie în cauza parte civila , celelalte parti neconstituindu-se parti civile ,întelegând sa ramâna în cauza în calitate de parti vatamate .

Apreciindu-se ca fapta retinuta a fi savârsita în dauna agentului de politie R.T.V.nu este susceptibila de încadrarea în dispozitiile art.239 alin.2 cod penal , în cauza s-a procedat în conformitate cu dispozitiile art.334 cod pr.penala , punându-se în discutie schimbarea încadrarii juridice a acestei fapte în infractiunea prev. de art.1 (1) alin.1 pct.4 din legea nr.61/1991 , republicata si modificata , apreciindu-se ca actiunea inculpatului îndreptata împotriva agentului de politie R.T. întruneste elementul material al laturii obiective ce caracterizeaza aceasta infractiune .

Se apreciaza ca actiunea inculpatului îndreptata împotriva lucratorului de politie Radu Toni nu este specifica actiunii ce caracterizeaza elementul material al infractiunii prev. de art.239 al.2 cod penal , actiunea specifica ce caracterizeaza elementul material al acestei infractiuni constând în lovirea sau orice acte de violenta , precum si vatamarea corporala savârsita împotriva persoanelor prevazute în alineatul 1 al aceluiasi text de lege , aflat în exercitiul functiunii , ori pentru fapte îndeplinite în exercitiul functiunii .

Actiunea inculpatului împotriva acestui lucrator de politie se apreciaza ca îmbraca elementul material al infractiunii prev. de art.1 (1) alin.1 pct.4 din Legea nr.61/1991 , constând în împiedicarea, sub orice forma, a organului de urmarire penala sau de mentinere a ordinii publice de a-si îndeplini obligatiile de serviciu privind legitimarea sau conducerea unei persoane la sediul politiei ori al altui organ de stat, de a lua masurile necesare pentru mentinerea ori restabilirea ordinii publice.

De asemenea actiunea succesiva a inculpatului de a exercita acte de violenta împotriva celorlalti doi lucratori de politie , respectiv P.S. si M.I., aflati în exercitiul functiunii , realizeaza continutul constitutiv a doua infractiuni autonome de ultraj , prev. de art.239 alin.2 cod penal , aflate în concurs real .

Aceasta solutie se impune , deoarece, ca si în materia infractiunilor contra persoanei , existenta unor subiecti pasivi diferiti conduce la retinerea unor infractiuni distincte , în concurs real .

De asemenea , având în vedere ca aceste actiuni ale inculpatului sunt asociate cu actiunea de distrugere a bunurilor sus mentionate , se apreciaza ca prin întreaga activitate infractionala desfasurata s-a produs si infractiunea de distrugere , fapta sa de distrugere a bunurilor sus mentionate întrunind elementele infractiunii prev. de art.217 alin.1 cod penal , infractiunile retinute fiind savârsite în regim de concurs real , în cauza fiind incidente dispozitiile art.33 lit.a cod penal .

Situatia de fapt expusa si retinuta se dovedeste cu procesul verbal de sesizare , procesul verbal de constatare a infractiunii , procesul verbal de cercetare la fata locului , coroborate cu declaratiile martorilor , declaratiile partilor vatamate si ale inculpatului .

Este de subliniat ca inculpatul a savârsit infractiunile retinute în stare de recidiva postexecutorie , în raport de condamnarea la 6,6 ani închisoare aplicata prin s.p. nr.190/2000 a Tribunalului Tulcea, definitiva prin decizia penala 2872/2001 a Curtii Supreme de Justitie , inculpatul fiind arestat în executarea pedepsei la data de 13.01.2000 si liberat conditionat la data de 28.04.2004 , cu un rest neexecutat de 806 zile închisoare .

Individualizând pedepsele prin prisma criteriilor prev. de art.72 Cod penal si dând semnificatia cuvenita pericolului social concret al faptelor , unit cu datele personale ce caracterizeaza persoana inculpatului , în antecedentele sale penale existând mai multe condamnari cu pedeapsa închisorii cât si condamnari pentru acelasi gen de infractiuni , se apreciaza ca pentru realizarea functiei de constrângere si reeducare a inculpatului se impune aplicarea pedepsei cu închisoare , urmând a-l condamna pe inculpat la câte 6 luni închisoare pentru infractiunile de ultraj , la 3 luni închisoare pentru infractiunea prev. de art.1 (1) alin.1 pct.4 din Legea nr.61/1991 si la o luna închisoare pentru infractiunea de distrugere prev. de art.217 alin.1 cod penal .

Retinând incidenta dispozitiilor art. .33 lit.a – 34 lit.b Cod penal inculpatul va executa pedeapsa de 6 luni închisoare .

În temeiul art.71 Cod penal se va aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a II-a si lit.b din Codul penal .

În temeiul art.350 Cod pr.penala se va deduce din durata pedepsei aplicate durata retinerii a inculpatului la data de 17.10.2007 pâna la 18.10.2007

În baza art.191 cod pr.penala va obliga inculpatul la 220 lei cheltuieli judiciare catre stat .

Onorariul în suma de 300 lei reprezentând asistenta juridica din oficiu va fi suportata din fondurile Ministerului de Justitie .

Etichete:

Schimbarea incadrării juridice a faptei din infractiunea de talharie prev. si ped. de art.211,alin.2,lit.b si c C.p. cu aplicarea art.37,lit.a C.p. in infractiunea de lovire sau alte violente prev si ped de art.180,alin.2 C.p. cu aplicarea art.37,lit.a C.p

Prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Judecatoria Bacau,cu nr….., a fost trimis in judecata,in stare de detentie, inculpatul CR pentru savarsirea infractiunii de talharie,prevazuta si pedepsita de art.211,alin.2,lit.b si c C.p. cu aplicarea art.37,lit.a C.p.

Prin actul de sesizare s-a retinut, in esenta, ca,in data de 21.09.2006,in jurul orei 21,la barul ….. ar fi lovit in mod repetat partea vatamata LV cu pumnii peste fata si i-a sustras suma de 150 lei precum si mai multe sticle cu bautura,cafea si tigari.

In sustinerea acestei stari de fapt,in cursul urmaririi penale, au fost administrate urmatoarele mijloace de proba:proces verbal de cercetare la fata locului,raport de constatare medico-legala,declaratiile partii vatamate,declaratiile martorilor AV,CN.SC……,declaratii ale inculpatului,raport de intocmire a portretului robot,proces verbal de recunostere dupa fotografii.

In temeiul art.323C.p.p. si conform dispozitiilor art.70 C.p.p. a fost audiat inculpatul CR.

In baza art.326 C.p.p. a fost audiata partea vatamata LV iar in temeiul art.327 C.p.p. au fost audiati martorii BC,SC,AV,BA,

Avand in vedere dispozitiile art. 327,alin.3 C.p.p.,constatand,din continutul proceselor verbale de executare a mandatelor de aducere, ca nu mai este posibila audierea nemijlocita a martorilor CN,CR, instanta a facut referire la declaratiile date in faza de urmarire penala de acesti martori.

Analizand coroborat probele administrate atat in cursul judecatii cat si in faza de urmarire penala,instanta retine urmatoarele:

In fapt,la data de 21.09.2006,in jurul orei 21,aflandu-se in calitate de client in barul …. a lovit cu pumnii peste fata pe partea vatamata LV,pe fondul unui conflict spontan,nemultumit fiind de modul in care i s-a adresat partea vatamata.Ca urmare,partea vatamata,aflata in prima zi de lucru,s-a speriat si a fugit din bar,dupa care a sunat la politie si l-a anuntat pe patron.

Existenta faptei astfel cum a fost retinuta de catre instanta si vinovatia inculpatului rezulta din raport de constatare medico-legala potrivit caruia partea vatamata a suferit leziuni care necesita circa 2-3 zile ingrijiri medicale coroborat cu declaratia inculpatului care recunoaste ca a lovit partea vatamata si,partial,cu declaratia partii vatamate.

In drept, fapta inculpatului care a lovit partea vatamata cauzandu-i leziuni care necesita circa 2-3 zile ingrijiri medicale intruneste elementele constitutive ale infraciunii de lovire sau alte violente,prev si ped de art.180,alin.2 C.p.

Avand in vedere ca inculpatul a fost trimis in judecata pentru savarsirea infractiunii de talharie prevazuta si pedepsita de art. 211,alin.2,lit.b si c C.p. cu aplicarea art.37,lit.a C.p.,in temeiul art.334 C.p.p. instanta va dispune schimbarea incadrarii juridice retinute prin rechizitoriu in infractiunea de lovire sau alte violente prev si ped de art.180,alin.2 C.p. cu aplicarea art.37,lit.a C.p.

In acest sens instanta retine ca elemental material al laturii obiective a infractiunii de talharie presupune doua activitati,dintre care una principala corespunzatoare furtului si alta secundara,constand in folosirea violentei.

Cu privire la acest aspect instanta constata,in urma analizarii tuturor probelor administrate in cauza, ca nu s-a facut dovada,dincolo de orice dubiu,a savarsirii de catre inculpat a activitatii principale corespunzatoare furtului.

Conform dispozitiilor art.6 din CEDO dar si 5?C.p.p. si 23,alin.11 din Constitutia Romaniei inculpatul beneficiaza de prezumtia de nevinovatie.

Conform dispozitiilor art.66C.p.p. coroborate cu dispozitiile art.65C.p.p. inculpatul nu este obligat sa-si dovedeasca nevinovatia iar sarcina administrarii probelor revine ,in cursul procesului penal,organului de urmarire penala si instantei de judecata. Orice solutie pronuntata de catre instanta nu se poate intemeia decat pe probe legal administrate si convingatoare,asa cum a statuat si CEDO in cauza Telfner c.Austriei,scopul procesului penal fiind ca orice persoana care a savarsit o infractiune sa fie pedepsita conform vinovatiei sale si nicio persoana nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala.

Ori existenta furtului este sustinuta doar de declaratia partii vatamate care a afirmat ca inculpatul i-ar fi sustras incasarile in cuantum de 150 lei si bunuri,reprezentand sticle cu bautura,cafea si tigari.

Nu exista niciun martor ocular care sa confirme varianta partii vatamate,dupa cum aceasta varianta nu poate fi dedusa din faptul ca ,in urma cercetarii la fata locului,au fost identificate mai multe sticle de bautura,tigari si cafea adunate intr-o cutie,iar alte sticle de bautura sparte.

De altfel insasi partea vatamata a recunoscut ca a parasit barul ,moment dupa care oricine ar fi putut patrunde in bar.Mai mult,nu au fost depuse la dosar acte contabile care sa dovedeasca in mod indubitabil o lipsa din gestiune datand din data de 21.09.2006.Insusi administratorul SC INT,martorul BV nu a putut face precizari asupra lipsei din gestiune.Mai mult acest martor a sustinut ca incasarile zilnice la bar erau de aproximativ 500-600 lei,in vreme ce partea vatamata a sustinut ca i s-au sustras incasarile zilnice in cuantum de 150 lei.

In consecinta,in absenta unor probe certe si convingatoare care sa sustina imprejurarea ca inculpatul ar fi sustras bani sau bunuri din gestiunea SC INT.,realizand latura obiectiva a infractiunii de talharie,instanta retine ca fapta savarsita de catre inculpat realizeaza doar elementele constitutive ale infractiunii de lovire sau alte violente.

Sub aspectul laturii subiective,avand in vedere imprejurarile savarsirii faptei,instanta apreciaza ca inculpatul a prevazut lezarea integritatii fizice a partii vatamate,urmarind sa-i cauzeze suferinte fizice,actionand astfel cu vinovatie sub forma intentiei directe.

La individualizarea judiciara a pedepsei, vor fi avute in vedere criteriile enumerate de art.72 din C.p. si anume dispozitiile partii generale a codului penal,limitele de pedeapsa prevazute de lege,gradul de pericol social al faptei savarsite reflectat de imprejurarile savarsirii sale,privind locul si contextul savarsirii faptei, perseverenta infractionala a inculpatului, savarsind fapta in stare de recidiva postcondamnatorie.

Punand in balanta ansamblul acestor imprejurari,instanta apreciaza ca, pentru realizarea scopului pedepsei prevazut de art.52 C.p.,privind prevenirea savarsirii de noi infractiuni de catre inculpat si pentru reeducarea acestuia,se impune aplicarea unei pedepse de 1 an inchisoare .

In baza art.39,alin.1C.p. rap la art.34,alin.1,lit.b C.p. instanta va contopi pedeapsa de 1 an inchisoare,aplicata prin prezenta sentinta, cu pedepsele de 7 ani inchisoare aplicata prin Sp…./2006 a Tribunalului B, si 6 ani si 8 luni inchisoare aplicata prin Sp….. /2006 a Tribunalului Bacau,in pedeapsa cea mai grea de 7 ani inchisoare pe care o sporeste cu 6 luni,inculpatul urmand a executa pedeapsa rezultanta finala de 7 ani si 6 luni inchisoare.

Avand in vedere natura si numarul infractiunilor savarsite,toate implicand uzul de violenta,instanta apreciaza ca pentru realizarea scopului pedepsei si a evita crearea impresiei de impunitate pentru restul faptele supuse operatiei de contopire,se impune aplicarea unui spor de pedeapsa de 6 luni inchisoare.

In baza art.71 C.p. instanta va interzice inculpatului drepturile prevazute de art.64,lit a,teza a doua si b C.p retinand ca ,in cauza Hirst contra Marii Britanii,Curtea Europeana a Drepturilor Omului a stabilit că nu este acceptabil ca un deţinut să fie decăzut din drepturile sale garantate de Convenţie (drepturi electorale) pentru simplul fapt că el se găseşte închis ca urmare a unei condamnări iar interdicţie absolută de a vota impusă tuturor deţinuţilor nu intră în marja de apreciere a statului, fiind violat art. 3 din Protocolul nr. 1 al Convenţiei.

Instanta va lua act ca inculpatul este arestat in alta cauza.

In temeiul art.36,alin.3 C.p. se va scade din pedeapsa aplicata perioada executata din 19.01.2001-20.02.2001, 28.03.2005 la 9.05.2006 si din 29.08.2007 la zi.

Sub aspectul laturii civile,instanta retine ca partea vatamata LV nu s-a constituit parte civila in cauza,urmand sa ia act de aceasta imprejurare.

In temeiul art.191,alin.1 C.p.p.instanta va obliga pe inculpat la plata sumei de 850 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat,din care suma de 350 lei reprezentand onorariul pentru aparatorii din oficiu,atat din faza de urmarire penala cat si din cursul judecatii va fi avansata din fondurile M.J.

Etichete:

Schimbarea incadrarii juridice a faptei din infractiunea de vatamare corporala grava, prev.de art. 182 alineat 1 Cod penal, in infractiunea de vatamare corporala, prev.de art. 181 alineat 1 Cod penal.

Prin sentinta penala nr.433 din 12 decembrie 2006 a Judecatoriei Murgeni, in baza art. 334 Cod procedura penala, s-a schimbat incadrarea juridica a faptei, din infractiunea de vatamare corporala grava, prev.de art. 182 alineat 1 C.penal, in infractiunea de vatamare corporala, prev.de art. 181 alineat 1 C.penal, impotriva partii vatamate R.S.

Inculpatul Z.T a fost condamnat la pedeapsa de 1(un) an inchisoare pentru savarsirea infractiunii prev.de art. 181 alineat 1 C.penal, , impotriva partii vatamate R.S.

Instanta a retinut ca prin rechizitorul Parchetului de pe langa Judecatoria Murgeni, inculpatul a fost trimis in judecata pentru savarsirea infractiunii de vatamare corporala grava, prev.de art. 182 alineat 1 C.penal .

Din certificatul medico-legal nr.23 din 16 ianuarie 2006 eliberat de Cabinetul medico-legal Barlad, rezulta ca partea vatamata a suferit leziuni traumatice de tipul fracturii duble de mandibula , cu extractia dintelui 43, leziuni care au necesitat pentru vindecare un numar de 68 – 70 zile ingrijiri medicale.

Partea vatamata a fost internata la Spitalul Clinic de Urgente Sf.Spiridon Iasi in perioada 7 decembrie 2005 – 9 decembrie 2005.

De asemenea, partea vatamata a fost internata la Spitalul Clinic de Urgente Sf.Spiridon Iasi, Sectia Chirurgie Maxilo-Faciala in perioada 3 ianuarie- 5 ianuarie 2006, precum si in ziua de 9 februarie 2006.

Din raportul de expertiza medico-legala traumatologica, intocmit de Institutul exterior de medicina legala Iasi, rezulta ca partea vatamata a prezentat in luna decembrie 2005 un traumatism obiectivat prin fractura dubla de mandibula paramediana dreapta 42-43 (cu 43 in focar) si subcondiliana joasa stanga, tratate orthopedic. Aceste leziuni s-au putut produce prin lovire activa cu mijloc contondent (posibil pumn) aplicata paramedian dreapta, neputand fi exclusa nici producerea leziunilor prin doua loviri active aplicate paramedian dreapta si subcondilian stanga.

Timpul ideal de vindecare al leziunii (fractura dubla de mandibula paramediana dreapta 42-43 (cu 43 in focar ) si subcondiliana joasa stanga este de 55 – 58 zile din momentul producerii. La cazul in speta, numarul de zile de ingrijiri medicale necesare pentru vindecare se prelungeste la 68-70 zile datorita nerespectarii indicatiilor terapeutice initiale (autosuprimarea blocajului) de catre partea vatamata.

In aceste conditii, in baza art. 334 C.procedura penala, instanta a dispus schimbarea incadrarii juridice a faptei din infractunea de vatamare corporala grava, prev.de art. 182 alineat 1 C.penal, in infractiunea de vatamare corporala, prev.de art. 181 alineat 1 C.penal.

(Sentinta penala nr.433 din 12 decembrie 2006).

Etichete:

Schimbarea incadrarii juridice a faptei din infractiunea de vatamare corporala, prev.de art. 181 alineat 1 Cod penal, in infractiunea de vatamare corporala grava, prev.deart. 182 alineat 2 Cod penal.Partea vatamata nu a mai putut beneficia de o proteza dentara fixa.

Prin sentinta penala nr.165 din 17 noiembrie 2008, in temeiul art. 334 Cod procedură penală, s-a dispus schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de „vătămare corporală”, prev. de art.181 alineat 1 Cod penal în infracţiunea de „vătămare corporală gravă”, prev. de art. 182 alineat 2 Cod penal.

Instanţa a apreciat că fapta săvârşită de inculpată întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de „vătămare corporală gravă”, prev. de art. 182 alineat 1 Cod penal şi nu ale infracţiunii de „vătămare corporală”, prev. de art. 181 alineat 1 Cod penal.

S-a retinut ca urmare loviturilor primite, partea vătămată şi-a pierdut doi dinti din faţă, respectiv 1.2 şi 2.2, ceea ce, potrivit practicii judiciare în materie penală constituie o sluţire.

Partea vătămată nu a mai putut beneficia de o proteză dentară fixă care să mascheze sluţirea produsă, deoarece în lipsa şi a dinţilor 1.1-2.1, prin pierderea dinţilor 1.2 şi 2.2, nu mai existau stâlpii necesari unei proteze fixe, situaţie în care partea vătămată a rămas cu o infirmitate fizică permanentă.

(Sentinta penala nr.165 din 17 noiembrie 2008).

Etichete:

Schimbarea încadrării juridice a contravenţiei săvârşite de un contravenient.

Prin procesul verbal de contravenţie s-a reţinut că petentul K.M.Şt. a circulat cu viteza de 109 km/h. în loc.Drînceni, jud.Vaslui. el a fost sancţionat cu 450 lei amendă şi reţinerea permisului de conducere.

Atât petentul prin plângerea adresată instanţei cât şi martorii audiaţi au arătat că în fapt viteza de rulare era de 88 km/h. pe care au constatat-o personal la aparatul GPS aflat la bordul maşinii.

Pe baza acestei situaţii de fapt, instanţa a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei din art.102 al.3 lit.”e” din OUG nr.195/2002 în art.49 al.1 cu ref.la art.101 al.2 şi art.108 al.1 lit.”c” pct.3 din OUG nr.195/2002 şi în consecinţă, a micşorat amenda de la 450 lei la 300 lei, a dispus anularea măsurii de reţinere a permisului de conducerii şi restituirea acestuia petentului. A aplicat petentului 4 puncte de penalizare.

(Sentinţa civilă 1012/22.09.2008).

Etichete:

Schimbarea încadrării juridice a faptei din înşelăciune consumată în tentativă la înşelăciune. Executarea contractului şi producerea pagubei ca urmare a organizării unui flagrant, iar nu ca urmare a unei induceri în eroare.

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lânga Judecatoria Iasi s-a pus in miscare actiunea penala si a fost trimis in judecata în stare de libertate inculpatul M. M. V., pentru savârsirea infractiunilor de înselaciune prev. de art. 215 alin. 1,2,3 Cod penal si uz de fals prev. de art. 291 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal;

In motivarea rechizitoriului procurorul a retinut in esenta ca inculpatul, la data de 10.05.2005, prin folosirea unei adeverinte de salariat falsificata de inculpata R. A. M. la cererea lui B. A. Dragos, a indus în eroare pe reprezentantii F. b. R. S.A. cu ocazia încheierii unui contract privind acordarea unui credit de consum, prin intermediul SC A. I. SRL.

Instanta a retinut urmatoarea situatie de fapt:

În jurul datei de 10.05.2005 inculpatul s-a hotarât sa obtina un credit de consum pentru doua telefoane mobile si pentru un aparat de ras pe baza unor declaratii false cu privire la locul de munca si la veniturile sale. Inculpatul s-a prezentat la magazinul M. G. unde angajatii magazinului i-au înmânat o adeverinta de salariat pe care angajatorul inculpatului M. M. V. ar fi trebuit sa o completeze cu privire la locul de munca si venituri. Întrucât inculpatul nu era angajatul vreunei unitati la data respectiva, acesta i-a înmânat inculpatului B. A. D.adeverinta de salariat, iar acesta din urma s-a ocupat de falsificarea adeverintei, în sensul mentionarii faptului ca inculpatul M. M. V. ar fi angajatul SC A. SA Iasi cu un salariu lunar de 900 lei. Cu aceasta adeverinta inculpatul s-a prezentat în aceeasi zi la sediul magazinului apartinând de SC A. I.SRL unde a semnat contractul nr. 30.083/2005 privind acordarea unui credit de consum de 3.619,7 lei, reprezentând contravaloarea a doua telefoane mobile si a unui aparat de ras; în acest contract creditul era acordat de catre SC F.b. SA prin intermediul SC A. I. SRL.

Având suspiciuni cu privire la realitatea celor cuprinse în adeverinta de salariat, si conform unei practici la acea vreme, angajatii SC A. I. SRL au verificat calitatea de angajat a inculpatului la SC A. SA, aflând situatia reala a inculpatului. Ca urmare a acestor descoperiri angajatii SC A. I. SRL nu au mai continuat parcursul normal al liniei de creditare, respectiv nu au mai înaintat contractul spre semnare de catre SC F.b. în schimb au sunat la organele de politie, care le-au propus organizarea unui flagrant. Potrivit declaratiei martorului A. R,, ofiter de credite la SC A. I. SRL, la sugestia organelor de politie, inculpatul M.M. V.a fost sunat de angajatii SC A. I. SRL fiind înstiintat sa îsi ridice produsele pentru care se realizase creditul. Adevaratul motiv era însa verificarea intentiilor inculpatului si realizarea flagrantului. Inculpatul s-a prezentat la magazin, i s-au predat produsele, însa a fost oprit la iesirea din magazin de catre doi politisti îmbracati în civil care supravegheasera flagrantul. Inculpatului i s-au ridicat bunurile care au fost restituite catre SC A. I. SRL (…).

În drept fapta inculpatului M. M. V. , astfel cum a fost descrisa, întruneste elementele constitutive ale tentativei la infractiunea de înselaciune prevazuta de art. 20, 215 alin. 1,2,3 Cod penal si ale infractiunii de uz de fals prevazuta de art. 291 Cod penal cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.

Fapta de înselaciune a ramas doar în faza de tentativa, întrucât inculpatul nu a reusit sa induca efectiv în eroare partea vatamata, aceasta dându-si la timp seama de falsitatea adeverintei, anuntând organele de politie, organizând flagrantul si sistând operatiunile privind linia de creditare, respectiv nemaiprezentând spre semnare contractul creditorului (parte în contract). Faptul ca bunurile au fost totusi predate catre inculpat (dupa care, mai înainte de iesirea din magazin au fost ridicate de la inculpat si restituite) nu înseamna ca infractiune a atins forma consumata, întrucât predarea lor nu s-a realizat ca urmare a unei induceri în eroare ci ca urmare a unui flagrant organizat sub supravegherea politistilor. Livrarea marfii s-a efectuat din dispozitia organelor de politie, iar nu în executarea contractului ca urmare a inducerii in eroare, cerinta de a se fi pricinuit o paguba nefiind îndeplinita, angajatii SC A. I. SRL neavând reprezentarea vreunei pagube atât timp cât ei cunosteau ca la iesirea din magazin inculpatul va fi oprit de politisti care îi vor ridica produsele.

Etichete:

Schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de omor calificat, vătămare corporală gravă şi rele tratamente aplicate minorului în infracţiunea de omor deosebit de grav. Victimă minoră. Examinarea materialului probator administrat în cauză.

Domeniu asociat: Probe

Sentinţa penală nr.243/P/2009

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistriţa Năsăud, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatei, arestată preventiv, pentru săvârşirea infracţiunilor concurente de omor calificat, prevăzută de art.174 alin. 1 raportat la art.175 alin. 1 lit. d Cod penal, vătămare corporală gravă, prevăzută de art.182 alin. 2 Cod penal şi rele tratamente aplicate minorului, prevăzută de art.306 Cod penal, toate cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal.

Prin încheierea nr.227 din 04.02.2009, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, s-a admis cererea formulată de petiţionara şi s-a dispus strămutarea judecării cauzei la Tribunalul Neamţ.

Cauza a fost înregistrată la această instanţă la data de 04.03.2009,

Analizând probele administrate în cursul urmăririi penale şi al cercetării judecătoreşti, rezultă următoarea situaţie de fapt :

Inculpata până la data arestării preventive, locuia într-un apartament proprietate personală – cu două camere, situat în municipiul Bistriţa, fiind divorţată de soţ, de mai mulţi ani.

Neavând posibilităţi materiale pentru a-şi întreţine familia, inculpata in cursul anului 2000, a obţinut atestatul de asistent maternal profesionist, iar în cursul anului 2001, l-a primit în plasament pe minorul Panţi Iulian, care avea pe atunci doar câteva luni şi de care s-a îngrijit în mod corespunzător, până la data de 21.08.2008, când a fost arestată preventiv, iar copilul a fost preluat de un alt asistent maternal.

La data de 28.02.2007, prin dispoziţia privind stabilirea plasamentului în regim de urgenţă pentru copilul -, emisă de Consiliul Judeţean Bistriţa Năsăud – Direcţia Generală pentru Protecţia Drepturilor Copilului, s-a stabilit plasamentul minorului la asistentul maternal, întrucât mama minorului –, se afla în executarea unei pedepse privative de libertate.

Măsura de plasament în regim de urgenţă s-a impus, întrucât asistenta maternală profesionistă –, a renunţat din motive personale, la statutul de asistent maternal, după ce l-a crescut timp de 2 ani pe minorul -, respectiv de la vârsta de 1 an şi până la vârsta de 3 ani. Minorul a fost preluat de inculpată la data de 01.03.2007 şi avea o stare de sănătate bună, nu avea probleme de comunicare, era vioi şi jucăuş.

Prin sentinţa civilă nr., pronunţată de Tribunalul Bistriţa Năsăud, s-a dispus înlocuirea plasamentului în regim de urgenţă a minorului, cu măsura plasamentului la asistentul maternal profesionist.

La început inculpata s-a comportat la fel cu ambii minori luaţi în plasament, însă după un timp şi-a schimbat radical comportamentul faţă de minorul -.

Din declaraţia martorei, rezultă că în cursul lunii martie 2007, inculpata s-a prezentat la cabinetul acestui doctor de familie, împreună cu minorul -, pentru a-l înscrie pe listele de pacienţi şi a avea un doctor de familie. Doctorul l-a consultat pe copil şi a constatat că era sănătos. În luna aprilie 2007, inculpata s-a prezentat din nou la cabinetul doctorului, cu minorul, care avea roşu în gât, ocazie cu care doctorul l-a consultat şi i-a dat o reţetă pentru medicamente.

În luna august 2007, inculpata l-a dus din nou pe minor la doctor, pentru că avea un panariţiu la un deget de la mâna dreaptă, iar în urma consultaţiei, s-a constatat că minorul era sănătos, nu avea bube pe corp, iar panariţiul era nesemnificativ şi s-a vindecat prin ungerea degetului cu o cremă.

Tot atunci, doctorul i-a făcut minorului un vaccin pentru difterie şi tetanos, iar acest figura cu toate vaccinurile obligatorii efectuate, conform programului naţional de vaccinare.

Inculpata l-a prezentat pentru ultima oară pe -, la doctorul de familie, la data de 12 mai 2008, ocazie cu care i s-a recomandat inculpatei să-i facă analizele minorului, iar după 4 zile au revenit cu analizele la doctor şi i-a fost recomandat copilului tratament pentru anemie. Nici atunci minorul nu prezenta nici un fel de leziuni pe corp, analizele erau bune, cu excepţia anemiei şi nu s-a semnalat prezenţa stafilococului aureus sau a vreunei alte infecţii în corp.

Inculpata a început să-l lovească pe minor câte puţin din luna aprilie 2008, aspect confirmat de martora, care l-a căutat într-o zi din luna aprilie 2008 pe minor la grădiniţă şi negăsindu-l, a întrebat-o pe educatoarea, ce s-a întâmplat de copilul nu a fost adus la grădiniţă, iar aceasta i-a spus că – nu mai fusese adus de o săptămână la grădiniţă, că l-a văzut şchiopătând la un picior şi era vânăt. Auzind că minorul prezenta urme de lovituri, fosta asistentă maternală a minorului –, a anunţat telefonic Direcţia Generală pentru Protecţia Drepturilor Copilului Bistriţa Năsăud, iar salariatul care a primit telefonul, i-a comunicat că a luat în evidenţă sesizarea, dar ulterior a aflat că nicio persoană de la instituţia respectivă nu s-a interesat de soarta copilului.

Din partea instituţiei judeţene de ocrotire a copiilor, a fost desemnată ca asistent social, numita, care nu s-a deplasat niciodată la domiciliul inculpatei, pentru a verifica condiţiile în care era crescut şi îngrijit minorul -, punând această situaţie, pe seama volumului imens de muncă pe care-l avea.

Din declaraţiile martorei rezultă că la domiciliul inculpatei, s-a prezentat o dată, asistenta socială, atunci când s-a efectuat transferul minorului de la asistenta maternală la inculpată, pentru că trebuia făcut raportul de transfer, iar în luna ianuarie 2008, a efectuat o vizită la domiciliul inculpatei, asistenta socială Bulz Mihaela, care a comunicat că ambii minori sunt bine îngrijiţi şi nu s-au constatat nereguli.

a arătat că asistenţii maternali trebuiau să facă rapoarte despre modul în care se ocupau de copii, din trei în trei luni, iar inculpata îşi îndeplinea această obligaţie.

Asistenta socială a declarat că îl vedea pe minorul -, atunci când inculpata îl aducea la sediul Direcţiei pentru Protecţia Copilului, împreună cu minorul, iar ultima oară l-a văzut pe copilul, în luna ianuarie 2008, când a constatat că minorul se prezenta bine, era vesel şi energic.

La sfârşitul lunii mai 2008, pe corpul minorului -, au început să apară nişte bubiţe, motiv pentru care inculpata s-a prezentat cu copilul la un medic dermatolog din oraş, care i-a prescris o cremă, cu care-l ungea mereu pe corp, fără ca ulterior să-l prezinte pe Lucian unui medic specialist.

Însă, din luna iunie 2008, inculpata a început să fie agresivă cu minorul -, pe fondul consumului zilnic de băuturi alcoolice (bere) şi al nemulţumirilor şi certurilor pe care le declanşa faţă de fiica sa –, din cauză că aceasta avea relaţii cu un tânăr de etnie rromă, – fiind de asemenea de etnie rromă, motiv pentru care fata era nevoită să plece de nenumărate ori de la domiciliu şi să doarmă pe la prietenele sale, mai multe zile la rând.

Din cauza fricii pe care a căpătat-o faţă de inculpată, minorul -, a început să urineze în pantaloni şi să fie foarte retras, aspect care o enerva foarte tare pe inculpată, care-l lovea pe copil de mai multe ori pe zi, şi-l ducea în baie, unde îl ţinea ore în şir, copilului fiindu-i frică să mai iasă din baie.

Din declaraţia martorului, rezultă că inculpata îl lovea pe -, mai ales când el era plecat afară şi a auzit de mai multe ori, din baie, urletele disperate de durere ale copilului, pe care l-a văzut în câteva rânduri cu vânătăi pe corp, dându-şi seama că băiatul era bătut, iar odată a văzut când inculpata l-a lovit cu o lingură de lemn, groasă şi lungă.

Martorul a mai declarat că – rămânea închis în baie câte o zi întreagă şi, chiar dacă uşa de la baie nu era încuiată, acestuia îi era frică să se apropie de uşă, tremurând tot timpul după ce ieşea din baie.

Inculpata nu-l lăsa pe minorul – să mănânce singur, pentru a nu face mizerie şi-l hrănea ea, plină de nervi şi nerăbdare, şi, neavând suficientă răbdare pentru a-l hrăni până la capăt, copilul nu se sătura aproape niciodată.

De asemenea, inculpata ţipa tot timpul la şi niciodată nu i s-a adresat frumos şi blând şi din această cauză, copilul nu mergea de bună voie la inculpată şi nu se manifesta normal faţă de aceasta, tremurând când o vedea. Inculpata prefera ca Lucian să rămână în baie, pentru a nu se scăpa pe el în casă, iar atunci când vreun membru din familie voia să meargă la baie, inculpata îl scotea pe Lucian din baie, după care-l băga din nou.

Copilul stătea în picioare în baie pe un covor mai gros.

Martorul a arătat că, inculpata îl spăla în baie pe şi după ce îl spăla îl lăsa acolo, chiar dacă era amiaza zilei, chemându-l în cameră abia la ora 22,00.

De multe ori, copii inculpatei i-au luat apărarea lui, spunându-i mamei lor, să-l lase în pace şi să nu-l mai bată.

Din cauza bătăilor pe care le primea de la inculpată, suferinţa lui era foarte mare, atât din cauza bubelor pe care le avea pe corp, cât şi a leziunilor care se suprapuneau peste bube şi peste alte leziuni de pe suprafaţa corpului.

Cu toate că minorul se afla în mare suferinţă, din cauza leziunilor pe care le avea pe corp, inculpata nu l-a prezentat pe la doctor şi nu şi-a manifestat vreodată îngrijorarea că minorul s-ar simţi rău, sau că l-ar durea ceva.

Martorul a declarat că, a văzut la un moment dat că nu putea merge bine pentru că îl durea tare piciorul stâng şi atunci când nu mai putea de durere se aşeza pe covor şi se văieta că îl doare. Cu toate acestea, inculpata nu l-a luat în seamă pe copil şi nu l-a dus la doctor.

Toate rănile cauzate prin lovirea repetată a victimei de către inculpată, s-au acutizat în timp, devenind grave şi provocând dureri insuportabile, copilul supunând atunci când era întrebat cine l-a lovit, că „tanti rea l-a bătut”.

Cu o lună şi jumătate înainte de decesul minorului, fiica inculpatei a plecat cu ambii copii, la prietena sa, cu scopul de a merge la poliţie şi a reclama comportarea nefirească a mamei sale, faţă de minorul -, însă a venit fratele acesteia –, care i-a spus să meargă acasă, că organele de poliţie au ajuns deja acolo, lucru total neadevărat, dar spusele acestuia au determinat-o pe sora sa să-i dea copii şi să-i ducă acasă.

Din declaraţia martorei, rezultă că în ziua respectivă -, prezenta o leziune profundă la picior şi avea bubiţe şi urme de violenţă la gură şi la arcada ochiului. Dorinţa martorei, a fost să anunţe poliţia pentru ca minorul -, să nu mai fie chinuit în casa familiei sale şi să fie dispuse măsurile necesare de protecţie pentru ca minorul să fie înapoiat organelor sociale abilitate.

Martora a arătat că a intervenit de mai multe ori, pe lângă mama sa, ca să nu-l mai bată pe minor, însă aceasta se enerva şi o dădea afară din casă şi asta pentru că nu avea nici un fel de afecţiune pentru copil şi nu-l suporta fiindcă era de etnie rromă. Chiar – i-a spus în câteva rânduri fetei că „este rea, că nu-l vrea şi nu ţine la el”, iar atunci când l-a întrebat cine i-a cauzat leziunile, i-a spus că i le-a făcut.

Cu toate acestea, în luna august 2008, în loc ca inculpata să se oprească din agresarea minorului şi să se deplaseze cu minorul la unităţile sanitare din oraş, a continuat să fie şi mai violentă în comportare.

Astfel, l-a lovit pe copil cu lingura de lemn pe care o folosea la mâncare şi l-a trântit cu capul de chiuvetă, cauzându-i leziunile grave din zona capului.

Comportament violent al inculpatei a fost precizat şi de fostul soţ al acesteia –, care a relatat în declaraţia sa , că motivele care au determinat divorţul dintre ei, au fost consumul repetat şi excesiv de băuturi alcoolice de către inculpată şi comportarea violentă a acesteia faţă de el şi faţă de copii lor.

Când se afla sub influenţa băuturilor alcoolice, inculpata îşi lovea de multe ori copiii, cu palmele şi cu capul de pereţi şi de dulapuri, iar din această cauză, copii prezentau leziuni, care-i împiedicau să iasă afară din casă, câteva zile la rând.

Cu o săptămână înainte de decesul victimei, văzând că minorul – avea bube pe corp, o leziune foarte gravă la picior şi sesizând că băiatului îi cădea părul, i-a spus mamei sale, să meargă cu copilul la doctor, însă aceasta i-a răspuns că nu are de ce să meargă la doctor, întrucât copilul nu are nimic.

Lovirea minorului cu / şi de corpuri dure, a fost urmată de tăierea unor porţiuni de tegumente de piele sau bucăţi de pe anumite organe, care erau infectate şi necrozate şi de arderea cu ţigara a unor astfel de zone.

Cu trei zile înainte de deces, a observat că o parte din urechea stângă a lui Lucian era tăiată şi avea o scoarţă de sânge închegat deasupra, iar de durere copilul plângea, însă nici de această dată, inculpata nu l-a băgat în seamă şi nu l-a dus la doctor.

Datorită indiferenţei totale şi a neglijenţei pe care inculpata a manifestat-o faţă de minorul aflat în neputinţă de a se apăra şi a agresării fizice până în ultima clipă de viaţă, victima a ajuns într-o stare terminală septică, cu leziuni traumatice tegumentare suprainfectate şi cu leziuni meningo – cerebrale posttraumatice.

Pe acest fond de agonie, în seara zilei de 20.08.2008, inculpata a încercat să-l hrănească pe copil, dar acesta nu mai putea deschide gura pentru a mânca şi atunci i-a forţat deschiderea gurii cu o linguriţă, îndesându-i mâncarea pe gât.

Încercarea repetată de a-l hrăni forţat pe copil, i-au cauzat acestuia o multitudine de leziuni grave, prioro – nazale şi gingivo – dentare, produse prin acţiunea muchiei lingurii folosite de inculpată la introducerea mâncării în gură.

Acest aspect a fost confirmat de, care era de faţă când inculpata îl hrănea pe – şi a declarat că inculpata i-a îndesat acestuia mâncarea pe gât, cu o lingură obişnuită, după care copilul s-a culcat, iar dimineaţa a fost găsit mort.

A doua zi dimineaţă, sesizând decesul minorului, inculpata a sunat pe o colegă, care a venit la domiciliul ei, iar aceasta a sunat la Serviciul de Ambulanţă Judeţean Bistriţa Năsăud, care a trimis o salvare, cu care copilul a fost transportat la spital.

Înainte de a sosi salvarea, inculpata a cosmetizat victima, în sensul că i-a şters rănile cu spirt medicinal, iar rănile deschis au absorbit alcoolul, care a intrat în sânge şi au produs victimei alcoolemia găsită la autopsia cadavrului. Acesta este singura explicaţie plauzibilă privind alcoolemia cadavrului de 1,00 gr. o/oo, întrucât din probe nu rezultă că inculpata i-ar fi dat să bea copilului, care oricum nu ar fi putut înghiţi, o cantitate atât de mare de alcool, în starea gravă în care se afla.

Conform raportului de constatare medico – legală nr. întocmit de Serviciul de Medicină Legală Bistriţa Năsăud, decesul minorului -, a fost violent şi a datat din ziua de 20.08.2008, fiind cauzat de asfixie mecanică produsă prin obstrucţia căilor respiratorii superioare cu bol alimentar, în condiţiile unui act forţat de hetero – alimentare, acest act desfăşurându-se în contextul unei stări terminale septice a victimei, datorate unor leziuni traumatice tegumentare suprainfectate şi a unor leziuni meningo – cerebrale posttraumatice. Aceste din urmă leziuni au fost produse, de un traumatism cranio – cerebral acut, cu contuzie cerebrală, hemoragie meningee şi hematom subdural cu efect compresiv, care s-au putut produce prin lovire activă cu / şi de corp dur, lovirea producându-se cu 3-7 zile, înainte de deces.

Traumatism cranian ar fi putut conduce el însuşi la deces în următoarele ore/zile, prin efectele cerebrale subsecvente, respectiv edem şi compresiune cerebrală.

Pe suprafaţa cadavrului şi intern, s-au constatat multiple leziuni cu vechimi diferite, datând între o zi în cazul echimozelor şi excoriaţiilor şi aproximativ 2-3 luni, în cazul cicatricelor unor plăgi şi a unor excoriaţii, care s-au putut produce prin lovire cu corp dur, corp tăietor – înţepător (foarfece, cuţit), zgâriere cu unghiile şi arsură termică (ţigară). Unele dintre leziuni s-au suprainfectat (flegmon parectal şi necroză rectală cu inducerea unei stări septice), din cauza unei plăgi neglijate în timp.

Plaga de la nivelul pavilionului urechii stângi, reprezenta un prejudiciu estetic major, încadrabil în noţiunea de sluţire.

Poliformismul lezional şi caracterul repetitiv al leziunilor atestate prin vechimea diferită, reprezintă elementele tabloului unui sindrom Silverman.

La aspectele comisive care au constat în lovirea victimei cu / de corp dur, tăiere, ardere termică, hetero – alimentare forţată, s-a adăugat evidenta neglijare emoţională şi fizică a copilului din partea inculpatei, care nu l-a prezentat la doctor, pentru îngrijire medicală adecvată, odată cu apariţia fenomenelor de suprainfecţie şi nici ulterior, în ciuda înrăutăţirii stării de sănătate, înrăutăţire evidenţiată prin leziunile de o gravitate extremă de la nivelul ano – rectal cu flegmon parectal şi necroza ampulei rectale, precum şi leziunile cutanate de la nivelul regiunii dorso – lombo – fesiene şi cele de la nivelul plantar consecinţa sepsisului. Această din urmă afecţiune, survine în cazul unor pacienţi imunodeprimaţi, printre factorii etiologici regăsindu-se în corpul victimei la examenul bacteriologic efectuat, stafilococul aureus şi bacterii gram pozitive.

Şi aceste leziuni puteau determina decesul victimei, care ar fi survenit oricum în absenţa unui tratament adecvat de resortul terapiei intensive, în decurs de câteva ore/zile.

Faţă de contextul lezionar descris, minorul era cel puţin obnubilat, în momentul în care inculpata l-a hrănit forţat, iar starea de inconştienţă pe care o prezenta, era contraindicată actului alimentării orale, din cauza riscului de aspiraţie.

Ansamblul leziunilor prezentate de victimă, ar fi putut necesita în cazul supravieţuirii acesteia, un număr diferit de zile îngrijiri medicale pentru vindecare, respectiv de 1-2 zile în cazul excoriaţiilor, 8-9 zile în cazul plăgilor, cu excepţia celei de la nivelul pavilionului urechii stângi, care reprezintă un prejudiciu estetic major şi 35-40 zile în cazul leziunilor meningo – cerebrale, acestea încadrându-se în categoria celor care pun în primejdie viaţa victimei. Unele dintre leziunile tegumentare au fost produse de stafilococul aureus şi de bacterii gram pozitive, însă majoritatea leziunilor au fost provocate de arsuri cu ţigara, tăiere şi lovire, care s-au suprainfectat şi au reprezentat o poartă de intrare pentru bacterii patogene, ceea ce a condus la instalarea stării de septicemie şi la o evoluţie cu final fatal.

Având în vedere că inculpata i-a produs victimei -, traumatismul cranio – cerebral acut cu contuzie cerebrală, hemoragie meningee şi hematom subdural cu efect compresiv, apt de a produce moartea în următoarele ore /zile, prin lovire activă cu şi de corp dur, cu doar 3-7 zile înainte de survenirea decesului prin asfixie mecanică, datorată obstrucţiei căilor respiratorii cu bol alimentar, în condiţiile unui act forţat de hetero – alimentare şi pe fondul unei stări terminale septice cauzate de leziunile traumatice tegumentare suprainfectate, se constată că actele de agresiune săvârşite în timp de inculpată asupra minorului, constituie acţiuni de cruzime care caracterizează latura obiectivă a infracţiunii de omor deosebit de grav, între acestea şi decesul victimei existând raport de cauzalitate, fiind evidentă intenţia inculpatei de a ucide minorul prin acte repetate de cruzime, constând în lovirea corpului cu palmele, picioarele, lingura de lemn, prin lovirea capului de corpuri dure, prin tăierea unor zone anatomice de pe corpul copilului cu foarfeca, prin înţeparea scrotului şi penisului, prin zgârierea corpului cu unghiile şi prin arderea anumitor ţesuturi tegumentare cu ţigara, toate aceste acte fiind apte de a produce o moarte lentă şi chinuitoare.

Prin urmare, decesul victimei s-a produs datorită actelor materiale repetate de cruzime aplicate de către inculpată minorului, cu intenţie directă, în ultimele trei luni de viaţă şi cu precădere în luna august 2008, doar cu puţin înainte de data decesului.

În aceste condiţii, în cauză subzistă infracţiunea de omor deosebit de grav, prevăzută de art. 174 alin. 1, art. 176 alin. 1 lit. a Cod penal, ca infracţiune rezultantă şi nu concursul între infracţiunea de omor calificat, vătămare corporală gravă şi rele tratamente aplicate minorului.

Actele de rele tratamente aplicate de inculpată minorului -, în vârstă de 4 ani şi 7 luni, care au condus la producerea unor leziuni grave, ce au pus în primejdia viaţa victimei şi care ar fi condus prin ele însele la deces, în următoarele ore / zile, reprezintă acte de cruzime în sensul dispoziţiilor art. 176 lit. a Cod penal.

În consecinţă, cele trei infracţiuni concurente pentru care inculpata a fost trimisă în judecată, se absorb în conţinutul infracţiunii de omor deosebit de grav, aspect care impune schimbarea încadrării juridice, în temeiul art.334 Cod procedură penală, din infracţiunile de omor calificat, vătămare corporală gravă şi rele tratamente aplicate minorului, în infracţiunea de omor deosebit de grav, prevăzută de art. 174 alin. 1, art. 176 alin. 1 lit. a Cod penal.

Etichete:

Schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de omor calificat, prev. de art.174,175 lit.i, în infracţiunea de omor, prev. de art.174 Cod penal, infracţiune comisă de un inculpat minor. Individualizarea judiciară a pedepsei.

Sentinţa penală nr. 203/P/12.11.2009

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Neamţ, a fost trimis în judecată inculpatul minor, pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat prevăzută de art. 174, 175 lit.i Cod penal, cu aplicarea art. 99 şi următoarele Cod penal.

S-a reţinut în actul de sesizare a instanţei că la data de 16.08.2008, inculpatul a lovit cu o scândură şi cu picioarele pe numitul, cauzându-i leziuni ce au condus la decesul acestuia.

Examinând probele administrate în cauză, instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:

Inculpatul minor împreună cu un grup de prieteni, a mers la discoteca organizată în satul Stejaru, comuna Pângăraţi, judeţul Neamţ.

În seara de 16.08.2008, în discoteca respectivă s-a declanşat un conflict între grupul din care făcea parte inculpatul şi alţi tineri.

În aceste împrejurări, inculpatul şi prietenii săi au părăsit localul respectiv, dar au constatat că erau urmăriţi de acei tineri . Au avut loc altercaţii şi ameninţări între cele două grupuri, iar inculpatul l-a apelat pe numitul, pentru a veni după el cu maşina. În această situaţie, cei trei tineri care, urmăreau grupul inculpatului, au fugit, iar unul dintre ei, respectiv victima, s-a refugiat într-o grădină.

Inculpatul a urmărit victima şi a sărit gardul acelei grădini şi în momentul în care a întâlnit-o, i-a aplicat mai multe lovituri cu picioarele şi cu o scândură ruptă din gard, pesta corp şi cap.

După ce inculpatul i-a aplicat acele lovituri victimei, a revenit în strada principală, unde era aşteptat cu maşina de martorul . Inculpatul prezenta urme de sânge pe adidaşi şi le-a povestit prietenilor săi despre corecţia pe care i-a aplicat-o victimei.

Din raportul medico-legal de necropsie a rezultat că leziunile suferite de victimă au fost multiple şi produse prin lovire activă cu corpuri dure.

Din declaraţiile martorilor audiaţi în cauză, rezultă că între cele două grupuri de tineri s-a declanşat un conflict în discotecă, iar după plecarea inculpatului şi a prietenilor săi, conflictul a continuat în stradă.

Din toate probele administrate, rezultă că în momentul în care inculpatul l-a apelat telefonic pe martorul, atât victima cât şi ceilalţi doi prieteni ai săi au fugit.

Prin urmare, nu se poate susţine că inculpatul a săvârşit fapta în condiţiile art. 73 lit.b Cod penal, aflându-se sub imperiul unei puternice tulburări provocate de atitudinea victimei, întrucât aceasta a încercat să scape de o eventuală agresiune, ascunzându-se într-o grădină.

De asemenea, nu s-a stabilit că victima ar fi fost înarmată cu un cuţit şi nici nu a fost găsit un asemenea obiect, cu prilejul cercetării efectuate la locul faptei.

De asemenea, nu este întemeiată nici susţinerea inculpatului referitoare la încadrarea juridică a faptei, în sensul că nu se poate reţine că fapta comisă de acesta întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 183 Cod penal. În sprijinul acestei ipoteze vin şi concluziile raportului medico-legal de necropsie, care atestă multiplele lovituri pe care inculpatul i le-a aplicat victimei, ce au avut drept consecinţă toate leziunile descrise în acest act medical.

Prin urmare, fapta inculpatului minor, de a aplica mai multe lovituri victimei, în zone vitale ale corpului, cauzându-i leziuni ce au condus la deces, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de omor, prevăzută de art. 174 Cod penal, cu aplicarea art. 99 Cod penal.

Întrucât inculpatul a agresat victima în timp ce aceasta se refugiase într-o grădină, care nu este loc public în accepţiunea dispoziţiilor art.152 Cod penal, urmează a se dispune schimbarea încadrării juridice a infracţiunii săvârşită de inculpat.

La individualizarea pedepsei, instanţa va avea în vedere toate criteriile de individualizare, prevăzute de art. 72 Cod penal, care se referă la gradul de pericol social concret al faptei săvârşite, la limitele pedepsei şi la datele personale ale inculpatului.

Acesta este elev în clasa a XI-a , nu a mai săvârşit fapte penale până în prezent, a recunoscut în parte învinuirea ce i se aduce, în sensul că a susţinut că i-a aplicat o singură lovitură cu piciorul victimei.

Din referatul de evaluare întocmit de Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Neamţ, rezultă că inculpatul deţine resursele interne şi externe în vederea modificării comportamentului său.

Toate aceste aspecte vor fi avute în vedere la individualizarea pedepsei, ce va fi orientată spre minimul special prevăzut de textul sancţionator şi va fi executată de către inculpat în regim de detenţie.

Ca o consecinţă a condamnării inculpatului la o pedeapsă privativă de libertate, i se va aplica acestuia pe toată durata executării acesteia şi pedeapsa accesorie prevăzută de art. 64 lit.a teza II şi lit. b Cod penal.

Din pedeapsa aplicată inculpatului, se va computa durata reţinerii preventive executată de acesta.

Tatăl victimei, s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 20.000 lei, daune materiale şi 20.000 lei daune morale. Deşi acesta a solicitat încuviinţarea probei testimoniale pentru dovedirea pretenţiilor formulate, nu s-a mai prezentat la instanţă.

Instanţa apreciază că cererea sa este întemeiată în parte în ceea ce priveşte daunele materiale, motivat de faptul că nu a făcut dovada susţinerilor sale. Prin urmare, instanţa va dispune obligarea inculpatului minor şi a părţii responsabile civilmente la plata sumei de 5000 lei, sumă ce este în măsură să acopere cheltuielile ocazionate de înmormântarea victimei, în lipsa unor probe certe. În ceea ce priveşte daunele morale, acestea vor fi acordate în totalitate, dată fiind suferinţa la care a fost expusă partea civilă prin decesul fiului său la o vârstă atât de fragedă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

În temeiul art.334 Cod procedură penală, s-a dispus schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de omor calificat prev.de art.174,175 lit.i Cod penal, cu aplic.art.99 şi urm.Cod penal, în infracţiunea de omor prev.de art.174 Cod penal, cu aplic.art.99 şi urm.Cod penal.

A fost condamnat inculpatul,”, pentru săvârşirea infracţiunii de omor prev. de art.174 Cod penal cu aplic.art.99 Cod penal, la pedeapsa de 6 (şase) ani închisoare.

S-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art.64 lit a teza II şi lit.b cod penal, în condiţiile şi pe durata prev. de art.71 alin.2 cod penal.

În baza art.88 Cod penal s-a dedus din pedeapsă durata reţinerii începând cu data de 17.08.2008 ora 23,30 şi până la data de 18.08.2008 ora 11,30.

A fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente – să plătească părţii civile – suma de 5000 lei cu titlu de daune materiale şi suma de 20.000 lei cu titlu de daune morale.

Inculpatul a fost asistat de apărător ales.

A fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente să plătească statului suma de 400 lei , reprezentând cheltuieli judiciare.

Etichete:

Schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de omor calificat, prev. de art.174,175 lit.i, în infracţiunea de omor, prev. de art.174 Cod penal, infracţiune comisă de un inculpat minor. Individualizarea judiciară a pedepsei.

Sentinţa penală nr. 203/P/12.11.2009

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Neamţ, a fost trimis în judecată inculpatul minor, pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat prevăzută de art. 174, 175 lit.i Cod penal, cu aplicarea art. 99 şi următoarele Cod penal.

S-a reţinut în actul de sesizare a instanţei că la data de 16.08.2008, inculpatul a lovit cu o scândură şi cu picioarele pe numitul, cauzându-i leziuni ce au condus la decesul acestuia.

Examinând probele administrate în cauză, instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:

Inculpatul minor împreună cu un grup de prieteni, a mers la discoteca organizată în satul Stejaru, comuna Pângăraţi, judeţul Neamţ.

În seara de 16.08.2008, în discoteca respectivă s-a declanşat un conflict între grupul din care făcea parte inculpatul şi alţi tineri.

În aceste împrejurări, inculpatul şi prietenii săi au părăsit localul respectiv, dar au constatat că erau urmăriţi de acei tineri . Au avut loc altercaţii şi ameninţări între cele două grupuri, iar inculpatul l-a apelat pe numitul, pentru a veni după el cu maşina. În această situaţie, cei trei tineri care, urmăreau grupul inculpatului, au fugit, iar unul dintre ei, respectiv victima, s-a refugiat într-o grădină.

Inculpatul a urmărit victima şi a sărit gardul acelei grădini şi în momentul în care a întâlnit-o, i-a aplicat mai multe lovituri cu picioarele şi cu o scândură ruptă din gard, pesta corp şi cap.

După ce inculpatul i-a aplicat acele lovituri victimei, a revenit în strada principală, unde era aşteptat cu maşina de martorul . Inculpatul prezenta urme de sânge pe adidaşi şi le-a povestit prietenilor săi despre corecţia pe care i-a aplicat-o victimei.

Din raportul medico-legal de necropsie a rezultat că leziunile suferite de victimă au fost multiple şi produse prin lovire activă cu corpuri dure.

Din declaraţiile martorilor audiaţi în cauză, rezultă că între cele două grupuri de tineri s-a declanşat un conflict în discotecă, iar după plecarea inculpatului şi a prietenilor săi, conflictul a continuat în stradă.

Din toate probele administrate, rezultă că în momentul în care inculpatul l-a apelat telefonic pe martorul, atât victima cât şi ceilalţi doi prieteni ai săi au fugit.

Prin urmare, nu se poate susţine că inculpatul a săvârşit fapta în condiţiile art. 73 lit.b Cod penal, aflându-se sub imperiul unei puternice tulburări provocate de atitudinea victimei, întrucât aceasta a încercat să scape de o eventuală agresiune, ascunzându-se într-o grădină.

De asemenea, nu s-a stabilit că victima ar fi fost înarmată cu un cuţit şi nici nu a fost găsit un asemenea obiect, cu prilejul cercetării efectuate la locul faptei.

De asemenea, nu este întemeiată nici susţinerea inculpatului referitoare la încadrarea juridică a faptei, în sensul că nu se poate reţine că fapta comisă de acesta întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 183 Cod penal. În sprijinul acestei ipoteze vin şi concluziile raportului medico-legal de necropsie, care atestă multiplele lovituri pe care inculpatul i le-a aplicat victimei, ce au avut drept consecinţă toate leziunile descrise în acest act medical.

Prin urmare, fapta inculpatului minor, de a aplica mai multe lovituri victimei, în zone vitale ale corpului, cauzându-i leziuni ce au condus la deces, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de omor, prevăzută de art. 174 Cod penal, cu aplicarea art. 99 Cod penal.

Întrucât inculpatul a agresat victima în timp ce aceasta se refugiase într-o grădină, care nu este loc public în accepţiunea dispoziţiilor art.152 Cod penal, urmează a se dispune schimbarea încadrării juridice a infracţiunii săvârşită de inculpat.

La individualizarea pedepsei, instanţa va avea în vedere toate criteriile de individualizare, prevăzute de art. 72 Cod penal, care se referă la gradul de pericol social concret al faptei săvârşite, la limitele pedepsei şi la datele personale ale inculpatului.

Acesta este elev în clasa a XI-a , nu a mai săvârşit fapte penale până în prezent, a recunoscut în parte învinuirea ce i se aduce, în sensul că a susţinut că i-a aplicat o singură lovitură cu piciorul victimei.

Din referatul de evaluare întocmit de Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Neamţ, rezultă că inculpatul deţine resursele interne şi externe în vederea modificării comportamentului său.

Toate aceste aspecte vor fi avute în vedere la individualizarea pedepsei, ce va fi orientată spre minimul special prevăzut de textul sancţionator şi va fi executată de către inculpat în regim de detenţie.

Ca o consecinţă a condamnării inculpatului la o pedeapsă privativă de libertate, i se va aplica acestuia pe toată durata executării acesteia şi pedeapsa accesorie prevăzută de art. 64 lit.a teza II şi lit. b Cod penal.

Din pedeapsa aplicată inculpatului, se va computa durata reţinerii preventive executată de acesta.

Tatăl victimei, s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 20.000 lei, daune materiale şi 20.000 lei daune morale. Deşi acesta a solicitat încuviinţarea probei testimoniale pentru dovedirea pretenţiilor formulate, nu s-a mai prezentat la instanţă.

Instanţa apreciază că cererea sa este întemeiată în parte în ceea ce priveşte daunele materiale, motivat de faptul că nu a făcut dovada susţinerilor sale. Prin urmare, instanţa va dispune obligarea inculpatului minor şi a părţii responsabile civilmente la plata sumei de 5000 lei, sumă ce este în măsură să acopere cheltuielile ocazionate de înmormântarea victimei, în lipsa unor probe certe. În ceea ce priveşte daunele morale, acestea vor fi acordate în totalitate, dată fiind suferinţa la care a fost expusă partea civilă prin decesul fiului său la o vârstă atât de fragedă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

În temeiul art.334 Cod procedură penală, s-a dispus schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de omor calificat prev.de art.174,175 lit.i Cod penal, cu aplic.art.99 şi urm.Cod penal, în infracţiunea de omor prev.de art.174 Cod penal, cu aplic.art.99 şi urm.Cod penal.

A fost condamnat inculpatul,”, pentru săvârşirea infracţiunii de omor prev. de art.174 Cod penal cu aplic.art.99 Cod penal, la pedeapsa de 6 (şase) ani închisoare.

S-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art.64 lit a teza II şi lit.b cod penal, în condiţiile şi pe durata prev. de art.71 alin.2 cod penal.

În baza art.88 Cod penal s-a dedus din pedeapsă durata reţinerii începând cu data de 17.08.2008 ora 23,30 şi până la data de 18.08.2008 ora 11,30.

A fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente – să plătească părţii civile – suma de 5000 lei cu titlu de daune materiale şi suma de 20.000 lei cu titlu de daune morale.

Inculpatul a fost asistat de apărător ales.

A fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente să plătească statului suma de 400 lei , reprezentând cheltuieli judiciare.

Etichete:

Schimbarea încadrarii juridice din infractiunea de viol în infractiunile de viol si de lipsire de libertate. Fapta descrisa în rechizitoriu. Individualizare judiciara.

Sentinta penala nr.9/P/28.01.2009

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lânga Tribunalul Neamt nr.356/P/11.11.2008, înregistrat la aceasta instanta sub nr.4016/103/2008/11.11.2008, a fost trimis în judecata inculpatul, pentru savârsirea infractiunii de viol, prev. de art. 197 alin.1,3 Cod penal cu aplicarea art. 37 lit.a Cod penal.

Analizând probele administrate în cauza: procesul verbal de constatare a infractiunii flagrante, procesul verbal de cercetare la fata locului, plângerea si declaratiile partii vatamate, raportul de constatare medico legala, declaratiile martorilor si declaratiile inculpatului, instanta retine urmatoarea situatie de fapt:

Inculpatul are vârsta de 41 ani si locuieste în Piatra Neamt, Pe aceeasi scara a blocului, vecin cu inculpatul, locuieste minorul, în vârsta de 13 ani, elev în clasa a VIII-a.

Cei doi se cunosc de mai multa vreme, având în vedere relatiile de vecinatate.

În seara zilei de 18.10.2008, în jurul orei 19:30, partea vatamata, s-a întâlnit cu inculpatul în fata blocului si, dupa scurte discutii, acesta din urma l-a rugat pe minor sa-i cumpere de la un magazin din apropiere tigari si o sticla cu bere de 2 l. Pentru acest lucru, inculpatul i-a dat minorului suma de 50 lei. Dupa ce a cumparat tigarile, partea vatamata a mers la locuinta inculpatului, unde se aflau parintii acestuia, sora lui, patru nepoti si alti doi tineri, prieteni ai familiei. În locuinta erau aproximativ 10 persoane.

Dupa ce au consumat berea, inculpatul a cerut cheia de la un uscator amenajat ca boxa, de la sora lui, motivând ca merge sa aduca o sticla cu rachiu. Înainte de a iesi din locuinta, inculpatul a rugat partea vatamata sa mearga cu el pentru a-l ajuta, iar minorul a acceptat.

În momentul în care a ajuns în încaperea amenajata ca boxa, inculpatul a aprins becul si l-a rugat pe minor sa închida gratiile incintei prin interior, cu lacatul si apoi sa închida usa, lucru pe care minorul l-a facut fara sa banuiasca intentiile acestuia.

La un moment dat, inculpatul a lovit partea vatamata cu palma peste fata si i-a cerut sa se dezbrace. Minorul s-a speriat si stiind ca inculpatul este liberat recent din penitenciar, de teama si-a lasat pantalonii în jos, dupa care, la cererea inculpatului si-a scos si bluza, astfel încât a ramas cu bustul gol.

Inculpatul i-a cerut apoi minorului sa se aseze cu fata la perete, cu genunchii pe niste saci cu haine, dupa care a întretinut cu acesta, relatii sexuale anale. În momentul în care minorul a încercat sa protesteze, inculpatul a lovit partea vatamata cu pumnii în zona capului si l-a dat,totodata, cu capul de perete.

La un moment dat, cei care se aflau în locuinta inculpatului au sesizat lipsa acestuia si au venit sa vada ce se întâmpla, moment în care au auzit zgomot în boxa. Deoarece usa era încuiata, au lovit cu picioarele în usa boxei, cerându-le celor doi sa iasa de acolo,dupa care au sesizat organele de politie. Inculpatul a fost surprins în interior, împreuna cu minorul, iar acesta a recunoscut,înca din faza incipienta,savârsirea faptei.

Din raportul de constare medico legala nr.1117/2008 emis de Serviciul de Medicina Legala Neamt,reiese ca, în urma violentelor exercitate de catre inculpat, minorul a prezentat la nivelul anusului leziuni post-traumatice,care au putut fi produse în timpul unui raport sexual anal. Totodata, partea vatamata a suferit un traumatism cranio cerebral si facial cu echimoze faciale si comotie cerebrala anamnestica, care au necesitat pentru vindecare un numar de 7-8 zile îngrijiri medicale ( fila 16 d.u.p.).

Inculpatul a fost arestat preventiv prin încheierea nr.34/U/19.10.2008 a Tribunalului Neamt, fiind retinut de la data de 18.10.2008. Masura arestarii preventive a fost mentinuta în cursul judecatii.

Audiat în cursul urmaririi penale inculpatul a recunoscut fapta comisa, pretextând ca se afla sub influenta bauturilor alcoolice. A mai aratat inculpatul ca si altadata a mai întretinut relatii sexuale cu partea vatamata, la propunerea acesteia si ca, în data de 18.10.2008 minorul a fost de acord, din nou, sa întretina raport sexual cu inculpatul.

În cursul judecatii inculpatul s-a prevalat de dreptul la tacere. Vinovatia inculpatului în savârsirea infractiunii retinuta în sarcina sa prin actul de sesizare rezulta cu certitudine din probele administrate în cauza.

Astfel, martorul a relatat ca, în data de 18.10.2008 se afla în apartamentul în care locuieste si inculpatul, ca a parasit pentru o perioada scurta locuinta, însa a fost anuntat de sora inculpatului, ca acesta se afla în uscator si întretine relatii sexuale cu un copil , ca i-a cerut inculpatului sa deschida usa însa acesta a refuzat, ca a anuntat organele de politie si, în prezenta lucratorilor de politie, usa a fost sparta. A mai aratat martorul ca partea vatamata era speriata si ca inculpatul a încercat sa fuga, însa a fost retinut de mai multi martori.

În acelasi mod a descris si martorul, situatia de fapt, acesta aflându-se împreuna cu martorul în momentul în care au spart usa de la uscator si i-au gasit pe inculpat si partea vatamata. A relatat martorul ca partea vatamata era speriata si timorata, ca inculpatul a încercat sa-l loveasca pe martor, însa acesta l-a imobilizat.

Martora, sora inculpatului, a aratat ca, în seara de 18.10.2008 inculpatul a venit în apartament însotit de minorul, ca i-a dat acestuia sa bea bere si ca i-a cerut cheile de la boxa pentru a aduce o sticla de bautura; a plecat împreuna cu partea vatamata, iar martora s-a sesizat ca a trecut un sfert de ora si cei doi nu au revenit. A aratat martora ca a constatat ca usa de la boxa era încuiata, ca din interior se auzeau zgomote de lovituri, ca minorul a spus ” cu o voce pierduta” ca „ nu a facut asta niciodata”. Martora s-a speriat, i-a anuntat pe ceilalti doi martori si au patruns cu totii în interior . Partea vatamata era speriata, plângea, nu voia sa spuna ce s-a întâmplat si avea pantalonii patati de sânge . În instanta, martora a aratat ca, de la plecarea inculpatului catre boxa si pâna la sosirea organelor de politie, s-a scurs circca o ora. Martora a mai declarat ca inculpatul a întretinut relatii sexuale si cu fiica ei, fara consimtamântul acesteia, fapt confirmat si de martora.

Martora, nepoata inculpatului a declarat ca a fost anuntata de mama ei, ca inculpatul întretine relatii sexuale cu partea vatamata în boxa, martora a mers împreuna cu .., la boxa, s-a uitat pe gaura cheii, i-a vazut în interior pe inculpat si partea vatamata, ca nu au putut intra în boxa pâna la sosirea lucratorilor de politie si ca partea vatamata era speriata si plângea. A mai declarat martora ca inculpatul locuieste cu ea în acelasi apartament si ca, în mod frecvent consuma alcool si provoaca scandal.

Declaratiile martorilor se coroboreaza cu raportul de constatare medico legala ce confirma existenta unor leziuni suferite de partea vatamata la nivelul anusului , precum si a unui traumatism cranio cerebral si facial. Expertiza a mai stabilit ca minorul a suferit comotie cerebrala anamnestica, ceea ce confirma sustinerea acestuia ca si-a pierdut cunostinta dupa ce a fost lovit la nivelul facial. De asemenea, probele administrate sustin declaratiile partii vatamate precum ca nu a avut niciodata, pâna la data de 18.10.2008,, raport sexual cu inculpatul, astfel cum afirma acesta, ca a fost închis în boxa împotriva vointei sale, ca a fost fortat, prin agresiune fizica si constrângere morala, sa întretina relatii sexuale cu inculpatul si ca fapta a avut loc în decurs de circa o ora.

Instanta retine ca, în cauza inculpatul a comis si infractiunea de lipsire de libertate în mod ilegal, prev. de art. 189 alin.1,.2 Cod penal, fapta fiind descrisa în rechizitoriu.

Din materialul probator administrat în cauza reiese ca inculpatul a încuiat usa de la boxa si a refuzat sa o deschida la solicitarea martorilor. A fost nevoie de interventia organelor de politie pentru ca usa sa fie sparta si pentru ca inculpatul sa puna capat actiunii de viol exercitate asupra partii vatamate. Inculpatul a lipsit de libertate pe partea vatamata, împiedicând-o astfel sa se deplaseze, sa se opuna agresiunii, sa actioneze în conformitate cu vointa sa.

Pentru aceste motive instanta a dispus, în temeiul art. 334 Cod procedura penala, schimbarea încadrarii juridice în infractiunile prev. de art. 197 alin.1,3 si art. 189 alin.1,2 Cod penal, ambele cu aplicarea art. 37 lit.a Cod penal.

În drept, faptele inculpatului de a lipsi de libertate în mod ilegal pe partea vatamata, un minor în vârsta de 13 ani si de a întretine cu acesta act sexual, prin constrângere, constituie infractiunile prev. de art. 189 alin.1,2 Cod penal si art. 197 al. 1si 3 teza a I-a Cod penal, ambele cu aplicarea art. 37 lit.a Cod penal, inculpatul fiind recidivist postcondamnatoriu.

La individualizarea judiciara a pedepselor ce au fost aplicate inculpatului, s-au avut în vedere criteriile înscrise în art. 72 Cod penal: limitele de pedeapsa prevazute de textele de lege incriminatorii, modalitatea si împrejurarile în care au fost comise faptele, gradul deosebit de ridicat de pericol social al acestora si persoana inculpatului.

Constrângerea persoanei la raport sexual constituie forma cea mai brutala de încalcare a libertatii ei sexuale. Gravitatea sporita a faptelor de viol si de lipsire de libertate este determinata de vârsta frageda a victimei, care nu este înca pe deplin formata din punct de vedere fizic si psihic, astfel încât cele doua infractiuni pot avea consecinte dintre cele mai grave în ceea ce priveste dezvoltarea ei ulterioara , cu implicatii în viata de familie.

La aceasta se adauga si pericolul social sporit al inculpatului care, fara sa tina seama de vârsta victimei, a comis faptele asupra ei, punându-i în primejdie evolutia fizica si psihica.

Inculpatul prezinta un potential criminogen ridicat, atât în raport cu persistenta infractionala de care a dat dovada, antecedentele penale pe care le are, cât si în raport cu raul, aproape ireparabil, pricinuit mai multor persoane.

Din fisa de cazier judiciar reiese ca inculpatul a fost condamnat, în repetate rânduri, în anii 1988,1989,1991,2000 pentru savârsirea unor infractiuni de furt calificat. În anul 1993 a fost condamnat la pedeapsa de 8 ani închisoare ( prin sentinta penala nr. 1935/1993 a Judecatoriei Piatra Neamt) pentru comiterea mai multor infractiuni de tâlharie.

Prin sentinta penala nr. 765/2003 a Judecatoriei Piatra Neamt inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 7 ani închisoare pentru comiterea unei infractiuni de viol, prev. de art. 197 alin.1 Cod penal, victima fiind o minora în vârsta de 16 ani, care a suferit si leziuni vindecabile în 6-7 zile de îngrijiri medicale. Din executarea acestei pedepse, inculpatul a fost liberat conditionat la data de 14.11.2007,cu un rest ramas neexecutat de 916 zile si, dupa circa 1 an a recidivat, savârsind fapte mult mai grave.

Avându-se în vedere periculozitatea sociala a inculpatului, împrejurarea ca cele 6 condamnari anterioare nu si-au atins scopul de prevenire si reeducare prevazut de art. 52 Cod penal si ca inculpatul a persistat în savârsirea unor infractiuni deosebit de grave, instanta l-a condamnat la pedeapsa de 25 ani închisoare si pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza a II-a si b, pe timp de 10 ani, pentru savârsirea infractiunilor de viol si la pedeapsa de 12 ani închisoarea pentru savârsirea infractiunii de lipsire de libertate în mod ilegal, urmând ca acesta sa execute pedeapsa cea mai grea.

Etichete:

Descopera Primul Stagiu
Zonia.ro