404 www.juspedia.ro | Law article directory
Top

Tălhărie

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA CONSTANŢA

SECTIA PENALĂ

DOSAR PENAL NR. 375/212/2008

SENTINŢA CIVILĂ NR. 546

Şedinţa publică din data de 27.04.2009

Pe rol pronunţarea asupra cauzei penale privind pe inculpaţii II şi GC, trimişi în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie prevăzută de art. 211 C.pen. şi pe părţile civile CC şi TI reprezentat legal de TAI şi TC.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică nu se prezintă părţile. Procedura legal îndeplinită, potrivit dispoziţiilor art. 310 alin. 2 teza 1 C.p.p..

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că dezbaterile asupra fondului au avut loc în şedinţa publică din data de 03.04.2009 şi au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat succesiv pronunţarea la data de 10.04 şi ulterior la acest termen.

În aceeaşi compunere,

INSTANŢA ,

Deliberând asupra cauzei penale de faţă, constată următoarele:

La data de 15.01.2008, s-a înregistrat pe rolul Judecătoriei Constanţa, sub nr. 375/212/2008, rechizitoriul nr. 9356/P/2006 al Parchetului de lângă Judecătoria Constanţa, prin care s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpaţilor Iliuşcă Ion şi Gheorghe Costel, sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 211 alin. 21 lit. b; (21)1 C.pen.

S-a reţinut în sarcina inculpaţilor II şi GC că, la data de 17.09.2006, prin exercitarea de acte de violenţă, au deposedat părţile vătămate CC şi TI de un autoturism şi de un telefon mobil, respectiv de un telefon mobil şi de suma de 20 lei, prejudiciile fiind recuperate parţial.

În cursul urmăririi penale, au fost administrate următoarele mijloace de probă: plângerea şi declaraţiile părţilor vătămate (f. 6 – 8, 10, 12 – 13), dovezile de restituire a bunurilor (f. 9, 14), raportul de constatare medico-legală nr. 490/LR/04.10.2006 eliberat de S.M.L. Constanţa (f. 11), procesul verbal de cercetare la faţa locului şi planşa fotografică aferentă (f. 15 – 29), declaraţiile martorilor (f. 30 – 44), precum şi declaraţiile inculpaţilor (f. 46 – 49, 51 – 53).

În cadrul cercetării judecătoreşti, au fost audiaţi, în mod nemijlocit, inculpaţii (f. 58 – 59), părţile vătămate (f. 112, 181 – 182), precum şi martorii (f. 60 – 61, 176, 195 – 196, 220); totodată, a fost administrată proba cu înscrisuri în circumstanţiere (f. 163, 221 – 228) şi au fost obţinute cazierele judiciare ale inculpaţilor (f. 208, 212).

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa arată că, în actul de sesizare a instanţei, s-a reţinut următoarea situaţie de fapt:

La data de 17.09.2006, în jurul orelor 19.00, inculpaţii II şi GC , împreună cu martorii CR şi PA, s-au deplasat cu autoturismul lui II, cu număr de înmatriculare CT – 67 – BAX, în zona Canalului 2, pe malul lacului Sinoe. Aici, s-au întâlnit cu părţile vătămate CC şi TI, care îi aşteptau pe martorii TCR, BVF şi IS, aflaţi la pescuit, cu barca pe lac.

Pornind de la un conflict anterior, în sensul că inculpatul II bănuia părţile vătămate că i-ar fi sustras o barcă proprietate personală, între părţi a izbucnit un conflict, în cursul căruia părţile vătămate au fost agresate fizic de către cei 2 inculpaţi.

În continuare, inculpatul II a controlat părţile vătămate prin buzunare, însuşindu-şi un telefon mobil marca Sagem, de la CC, respectiv un telefon mobil marca Siemens şi suma de 20 lei, de la TI.

Inculpatul II i-a pus în vedere părţii vătămate CC că îi va lua autoturismul, în contul bărcii sustrase, sens în care, împreună cu inculpatul GC ocupând locul din dreapta faţă, a plecat cu autoturismul părţii vătămate, cu număr de înmatriculare CT – 05 – VXF, înspre domiciliul său din comuna MV.

În urma inculpaţilor, au plecat şi martorii CR şi PA, cu autoturismul inculpatului II, condus de primul dintre martori.

După ce au revenit la mal, martorilor TCR, BVF şi IS li s-a povestit de către părţile vătămate cele întâmplate.

În aceste condiţii, partea vătămată CC s-a deplasat până la o cabană din Canalul 5, unde martorul GF i-a permis să dea telefon unei cunoştinţe, care să vină să îi ia de la locul faptei.

Conform raportului de constatare medico-legală nr. 490/LR/04.10.2006 eliberat de S.M.L. Constanţa (f. 11 d.u.p.), partea vătămată TI a prezentat leziuni traumatice care s-au putut produce prin lovire cu sau de corp dur şi care au necesitat 4 – 5 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare.

Partea vătămată CC nu s-a prezentat la S.M.L. Constanţa.

În timpul cercetărilor penale, autoturismul şi cele 2 telefoane mobile au fost restituite părţilor vătămate, conform dovezilor de la dosar – f. 9 d.u.p., 14 d.u.p.

Audiaţi fiind, în mod constant, inculpaţii nu au recunoscut săvârşirea faptei reţinute în sarcina lor, arătând că părţile vătămate însele le-au remis bunurile, urmând a reintra în posesia lor în momentul restituirii bărcii sustrase.

La termenul din data de 14.11.2008, din oficiu, instanţa a pus în discuţia părţilor schimbarea încadrării juridice a faptei reţinute în sarcina inculpaţilor, din art. 211 alin. 21 lit. b; (21)1 C.pen. în art. 211 alin. 1, 2 lit. b, c şi alin. 21 lit. a C.pen. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen. (pentru inculpatul II), respectiv în art. 26 C.pen. rap. la art. 211 alin. 1, 2 lit. b, c şi alin. 21 lit. a C.pen. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen. (pentru inculpatul GC), şi, în aplicarea dispoz. art. 334 C.proc.pen., a prorogat discutarea acestui aspect odată cu fondul cauzei.

Pe de o parte, instanţa constată că textul legal sub care procurorul a făcut încadrarea faptei este incomplet şi total inexact, atât din punct de vedere al indicării alineatelor corespunzătoare, cât şi al literelor sub care se regăsesc circumstanţele agravante. Astfel, se impune a fi reţinut alin. 1 al art. 211 C.pen. – care prevede forma de baza a infracţiunii –, precum şi alin. 2 lit. b, c şi alin. 21 lit. a – care prevăd formele calificate de săvârşire ale aceleiaşi fapte.

Referitor la forma continuată de săvârşire a faptei penale, instanţa constată că fapta a vizat 2 patrimonii distincte, individuale. Ca atare, la cercetarea unităţii sau pluralităţii infracţiunii complexe de tâlhărie, urmează să fie avut în vedere numărul subiecţilor pasivi, respectiv obiectul acţiunii principale, de furt (dec. nr. 4271/07.10.2003 a Î.C.C.J.), în considerarea căruia se realizează şi încadrarea infracţiunii în rândul celor îndreptate contra patrimoniului. Mai mult decât atât, în ipoteza vătămării a 2 patrimonii distincte, trebuie apreciată şi rezoluţia infracţională a autorului (dec. nr. 3389/18.06.2004 a Î.C.C.J.). Astfel, în speţa de faţă, teoretic, se poate aprecia că inculpaţii au avut, încă de la debutul activităţii lor infracţionale, reprezentarea determinată, concretă şi de ansamblu a acţiunii ilicite desfăşurate ulterior, prin acte de executare separată, iar cu fiecare astfel de executare hotărârea acestora s-a materializat.

Apreciind de această manieră situaţia de fapt reţinută în rechizitoriu, văzând, totodată, unitatea subiecţilor activi, precum şi unitatea de calificare juridică instanţa va admite schimbarea de încadrare juridică, sub acest aspect.

În privinţa reţinerii complicităţii inculpatului GC la săvârşirea faptei deduse judecăţii, instanţa va reveni asupra acestei opinii, constatând că, teoretic, acţiunile acestui inculpat – de agresare fizică a părţilor vătămate – reprezintă acte de executare care se circumscriu laturii obiective, constitutive, a infracţiunii de tâlhărie.

În consecinţă, va admite în parte schimbarea încadrării juridice a faptei reţinute în rechizitoriu în sarcina inculpaţilor, formulată din oficiu.

În baza art. 334 C.proc.pen. va schimba încadrarea juridică a faptei din art. 211 alin. 21 lit. b; (21)1 C.pen. în art. 211 alin. 1, 2 lit. b, c şi alin. 21 lit. a C.pen. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen. (pentru inculpatul II), respectiv în art. 211 alin. 1, 2 lit. b, c şi alin. 21 lit. a C.pen. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen. (pentru inculpatul GC).

Procedând la evaluarea probelor administrate, instanţa constată că singurele declaraţii în sensul culpabilităţii celor 2 inculpaţi emană de la părţile vătămate, iar aceasta doar în faza de urmărire penală. Cu toate acestea, per se, în mod singular, acestea nu pot fundamenta o eventuală soluţie de condamnare a inculpaţilor, fără a fi coroborate cu alte fapte şi împrejurări rezultante din ansamblul probelor existente în cauză, în sensul art. 75 şi urm. C.proc.pen.

Astfel, arată părţile vătămate că inculpaţii le-au aplicat lovituri cu bâtele pe toată suprafaţa corpului, după care le-au sustras suma de bani, telefoanele mobile şi autoturismul.

Această variantă a fost relatată, în primă fază, şi martorilor indirecţi, ai acuzării: TCR, BVF şi IS.

Pe de altă parte, martorii oculari CR şi PA arată că între părţi a avut loc o ceartă, în care au existat îmbrânceli reciproce, pornind de la barca sustrasă a inculpatului II. De asemenea, mai arată martorii că între părţi s-a ajuns la un consens, în sensul predării – primirii bunurilor mobile până în momentul restituirii bărcii.

În faza cercetării judecătoreşti, părţile vătămate au revenit asupra acestor declaraţii, arătând că, în prezenţa inculpaţilor, nu a avut loc decât o discuţie cu aceştia şi că, de abia ulterior, alte 3 persoane necunoscute i-ar fi lovit. Acestea le-ar fi produs leziunile traumatice, constatate medico-legal doar în privinţa părţii vătămate TI. Despre plângerea formulată împotriva inculpaţilor, părţile vătămate au precizat că a fost aprecierea lor subiectivă că agresorii ar fi fost trimişi de inculpaţi împotriva lor, urmare a conflictului legat de sustragerea bărcii. Mai mult decât atât, CC a declarat – în suplimentul din data de 14.11.2008 – că a încredinţat inculpaţilor de bună voie autoturismul, în care se aflau şi telefoanele mobile, până la restituirea bărcii.

În mod corelativ, martorii indirecţi TCR, BVF şi IS au revenit asupra primelor depoziţii, arătând că, într-adevăr, persoane necunoscute, despre care s-a presupus că ar fi fost plătite de inculpaţi, au agresat cele 2 părţi vătămate.

Pe de altă parte, instanţa apreciază că procesul verbal de cercetare la faţa locului şi planşa fotografică aferentă este un mijloc de probă indirect, mediat, derivat exclusiv din constatările statice efectuate asupra locului presupusei fapte penale. În lipsa altor elemente, în baza cărora instanţa să le poată verifica pertinenţa, nici aceste mijloace de probă nu pot fundamenta o soluţie de condamnare a inculpaţilor.

Concluzionând asupra mijloacelor de probă administrate în cauză, instanţa apreciază că nu sunt de natură a fundamenta o eventuală soluţie de condamnare a inculpaţilor.

Din contră, din perspectiva cantitativă şi calitativă a mijloacelor de probă administrate, nu rezultă de nici o formă eventuala contribuţie a inculpaţilor la săvârşirea faptei penale, contribuţie care să fi avut un caracter cert, efectiv, determinant, în sensul satisfacerii condiţiilor legale şi întrunirii elementelor constitutive ale infracţiunii pentru săvârşirea cărora au fost trimişi în judecată. Astfel, simplul denunţ formulat de părţile vătămate, asupra căruia s-a revenit, ulterior, nu este apt de a stabili, dincolo de orice dubiu rezonabil, săvârşirea faptelor de către inculpaţi.

Împrejurarea timpului îndelungat scurs de la presupusa comitere, de către autori, a faptei deduse judecăţii, coroborată cu dificultăţile specifice probaţiunii, cu retractările declaraţiilor părţilor vătămate şi ale martorilor, nu pot constitui argumente pentru o soluţie de condamnare a inculpaţilor, pe baza unor probe minimaliste şi nefuncţionale.

Pentru aceste considerente, apreciază că dubiile determinate de probele administrate în cauză vor profita inculpaţilor, din punctul de vedere al antrenării răspunderii penale a acestora.

În acest sens este şi jurisprudenţa constantă a Curţii Europene a Drepturilor Omului, dezvoltată pe terenul art. 6 alin. 2 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Astfel, Convenţia are a fi interpretată în aşa fel încât să garanteze drepturi concrete şi efective, nu teoretice şi iluzorii, principiu ce se aplică şi în privinţa dreptului la prezumţia de nevinovăţie, constând în aceea că, în îndeplinirea funcţiilor lor, membrii unui tribunal, să nu pornească de la ideea preconcepută că persoana trimisă în judecată a comis actul incriminat, respectiv în împrejurarea că sarcina probei revine acuzării, de situaţia îndoielnică beneficiind cel acuzat (in dubio pro reo). În plus, acuzarea trebuie să ofere suficiente probe care să fundamenteze o eventuală declaraţie de culpabilitate, prezumţia de nevinovăţie tinzând, practic, a proteja o persoană învinuită de săvârşirea unei fapte penale împotriva unui verdict de culpabilitate ce nu a fost stabilit în mod legal (cauza Nolkenbockhoff c./ Germaniei şi Bernard c./ Franţei).

Dreptul intern, reprezentat de art. 52 si art. 66 alin. 1 C.proc.pen., garantează inculpaţilor beneficiul prezumţiei de nevinovăţie, până la stabilirea vinovăţiei lor printr-o hotărâre penală definitivă.

Apreciind probele administrate în cauza dedusă judecăţii, este convingerea instanţei că acestea nu sunt de natură să fundamenteze, dincolo de orice îndoială rezonabilă, săvârşirea faptei de către inculpaţii II şi GC, iar antrenarea răspunderii penale a acestora, în atare condiţii, ar fi de natură să înfrângă grav drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, astfel cum au fost anterior expuse.

În exercitarea rolului activ, prev. de art. 287 C.proc.pen., instanţa este ţinută să îşi îndeplinească atribuţiile cu imparţialitate, dând dovadă de independenţă şi echidistanţă faţă de părţi, în aprecierea probelor produse în cadrul cercetării judecătoreşti.

Pentru toate aceste considerente, în aplicarea principiului in dubio pro reo, apreciind că prezumţia de nevinovăţie, operantă în favoarea fiecăruia dintre inculpaţi, nu a fost răsturnată, în baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 alin. 1 lit. c C.proc.pen. va achita inculpaţii: IIşi GC, sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 211 alin. 1, 2 lit. b, c şi alin. 21 lit. a C.pen. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen., respectiv prev. de art. 211 alin. 1, 2 lit. b, c şi alin. 21 lit. a C.pen. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen.

Pe latura civilă a cauzei, părţile vătămate nu au formulat şi nici cuantificat pretenţiile civile.

Văzând soluţia care urmează a fi dispusă pe latura penală a cauzei, conf. art. 346 alin. 3 C.proc.pen. vor putea fi acordate despăgubiri civile.

Va lua act că inculpaţii nu au solicitat restituirea cheltuielilor judiciare făcute de către aceştia (onorariu de avocat).

Văzând şi prevederile art. 192 alin. 1 pct. 1 lit. a C.proc.pen.,

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂŞTE:

Admite în parte schimbarea încadrării juridice a faptei reţinute în rechizitoriu în sarcina inculpaţilor, formulată din oficiu.

În baza art. 334 C.proc.pen. schimbă încadrarea juridică a faptei din art. 211 alin. 21 lit. b; (21)1 C.pen. în art. 211 alin. 1, 2 lit. b, c şi alin. 21 lit. a C.pen. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen. (pentru inculpatul II), respectiv în art. 211 alin. 1, 2 lit. b, c şi alin. 21 lit. a C.pen. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen. (pentru inculpatul GC).

În baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 alin. 1 lit. c C.proc.pen. achită inculpaţii: II şi GC, sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 211 alin. 1, 2 lit. b, c şi alin. 21 lit. a C.pen. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen., respectiv prev. de art. 211 alin. 1, 2 lit. b, c şi alin. 21 lit. a C.pen. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen.

Conf. art. 346 alin. 3 C.proc.pen. nu pot fi acordate despăgubiri civile.

În baza art. 192 alin. 1 pct. 1 lit. a C.proc.pen. obligă părţile vătămate TI, prin reprezentanţi legali TA şi TC, şi CC la plata a câte 400 lei fiecare cheltuieli judiciare avansate de stat.

Ia act că inculpaţii nu au solicitat restituirea cheltuielilor judiciare făcute de către aceştia (onorariu de avocat).

Cu apel în 10 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 27.04.2009.

Red. / tehnored. jud. A.E.M. – 08.07.09

Etichete:

Tâlhărie

Dosar nr. 5087/212/2009

JUDECATORIA CONSTANTA

SENTINTA PENALA NR. 513

Sedinta publica din 16 aprilie 2009

Pe rol solutionarea cauzei penale privind pe inculpatul DL trimis în judecata pentru savârsirea infractiunii prev. si ped.de art. 211 al.1,2 lit. b si c al.21 lit.b Cod penal , cu aplic.art. 37 lit.a Cod penal.

Dezbaterile asupra fondului au avut loc în sedinta publica din data de 15.04.2009, consemnate în încheierea de sedinta de la acea data, care face parte integranta din prezenta , când instanta , pentru a-i da posibilitatea aparatorului inculpatului sa depuna concluzii scrise ,a amanat pronuntarea la data de 16.04.2009 ora 15,00 , când a dispus urmatoarele:

INSTANTA

Deliberând asupra cauzei penale de fata constata urmatoarele:

Prin Rechizitoriul nr. 1624/P/2009 al Parchetului de pe lânga Judecatoria Constanta,înregistrat pe rolul acestei instante la data de 27.02.2009 sub nr. 5087/212/2009 ,a fost trimis în judecata în stare de arest preventiv inculpatul DL sub aspectul savârsirii infractiunii prev. de art. 211 alin.1,alin.2 lit.b si c si alin.2 ind.1 lit.b C.penal cu aplicarea art.37 lit.a C.penal.

Prin actul de sesizare a instantei s-a retinut ca în noaptea de 2.02.2009 inculpatul DL a sustras partii vatamate OG bani si bunuri ,prin întrebuintare de violente si amenintare cu un cutit ,în timp ce se afla pe strada Traian din Constanta.

Analizând întregul material probator administrat în cauza instanta retine urmatoarea situatie de fapt:

În ziua de 2.02.2009 ,în jurul orei 12,00 martorul Musat Ionut Marius s-a deplasat într-un bar din Constanta , unde a stat de vorba cu barmanul,martorul Ciridariu Cristian Ionut; martorul s-a hotarât apoi sa invite si alti prieteni. În acest sens martorul MIM l-a sunat pe inculpatul DL zis „C „ , pe martorii IS si CI precum, si pe partea vatamata OG. Partea vatamata a ajuns în local în jurul orei 20,00 gasindu-i la masa pe martorul MIM, pe inculpat si ceilalti doi martori .

În jurul orei 22,00 partea vatamata OG a parasit localul cu intentia de a se deplasa la domiciliu ,iar dupa plecare a a fost urmata de inculpatul DL; anterior iesirii din bar inculpatul i-a cerut martorului CCI-barmanul barului- sa-i dea un cutit ,însa martorul a refuzat întrucât îl cunostea pe inculpat ca fiind o persoana violenta.

În jurul orei 23,15 partea vatamata s-a deplasat la sectia 3 de politie reclamând ca inculpatul prin amenintare cu un cutit si lovire l-a deposedat de hanoracul pe care îl purta si în care avea suma de 100 lei , un lantisor de argint si telefonul mobil ,iar de la gât i-a smuls un lantisor de aur .În timp ce partea vatamata iesea din sectia de politie, a sosit inculpatul care fusese anuntat telefonic de martorul MIM sa se prezinte la politie intrucat partea vatamata l-a reclamat ca i-a luat bunuri ; la momentul vederii partii vatamate la sectia de politie ,inculpatul a întrebat-o pe partea vatamata OG de ce l-a reclamat la politie, restituindu-i acesteia hanoracul ,telefonul mobil si un lantisor din argint cu cruciulita, bunuri despre care a afirmat ca i-au fost date de buna-voie de partea vatamata, pe care o cunostea de la locul de detinere,în schimbul contravalorii a 3 cartoane de tigari împrumutate acesteia în timpul cât se aflau în penitenciar.

Analizand mijloacele de proba administrate in cauza, astfel cum vor fi redate mai jos, instanta constata ca învinuirea adusa de catre procuror inculpatului DL nu este sustinuta pentru urmatoarele considerente.

Potrivit art.75 C.pr.penala declaratiile partii vatamate facute in cursul procesului penal pot servi la aflarea adevarului numai in masura in care sunt coroborate cu fapte sau imprejurari ce rezulta din ansamblul probelor existente in cauza .

Instanta constata ca cercetarile care au fost efectuate in cauza au avut la baza declaratia partii vatamate OG care a reclamat sustragerea bunurilor prin violenta de catre inculpatul cu care s-a întâlnit în bar ,unde partea vatamata a fost chemata de martorul MIM.

În prima declaratie data în fata agentilor de politie în noaptea de 2.02.2009 partea vatamata a aratat ca în jurul orei 20,00 a ajuns la barul respectiv unde s-a întâlnit cu martorul MIM aflat în compania a 2 persoane pe care nu le cunostea (identificate ulterior ca fiind martorii IS si CI) ; în timp ce partea vatamata si cei trei martori stateau la masa , discutau si consumau bere, la o masa în apropiere se aflau alte 3 persoane necunoscute ; unul din cei 3 indivizi a început apoi sa se manifeste zgomotos, moment în care martorul M i s-a adresat cu porecla „C”,cerându-i sa se potoleasca .

În jurul orei 22 , partea vatamata a declarat ca a plecat din bar cu intentia de a se îndrepta catre casa ,dar pe strada Traian i-a iesit în fata individul pe care martorul M l-a strigat în bar ”C „ ,care era însotit de 2 indivizi necunoscuti ; „C” i-a solicitat sa se opreasca si în momentul în care i-a spus sa o lase în pace , a lovit-o cu ceva dupa ceafa,cazând jos ; apoi acesta i-a pus un cutit la gât si i-a cerut sa-i dea hanoracul cu gluga în buzunarul caruia avea un lant din argint,telefonul marca Samsung si bani si i-a smuls de la gât un lantisor din aur,dupa care a fugit;a aratat partea vatamata ca ceilalti indivizi au stat la distanta ;s-a deplasat la politie si în momentul în care i s-a solicitat sa se deplaseze în teren pentru a se efectua reconstituirea s-a prezentat acest individ C care i-a restituit hanoracul ,lantisorul de argint si telefonul mobil.

În declaratia data la 12.02.2009 partea vatamata OG a declarat ca dupa ce a parasit barul i-a iesit în fata inculpatul DL pe care nu îl cunostea ,fara însa a face precizari în legatura ceilalti 2 indivizi care-l însoteau.

În fata instantei, audiata fiind la termenul din 15.04.2009 partea vatamata a aratat ca în seara respectiva a mers în bar unde la o masa alaturata celei la care s-a asezat se afla inculpatul DL pe care îl cunostea din vedere ,împreuna cu alti 2 baieti ;în timpul cât ramas în bar partea vatamata a precizat ca nu a stat de vorba cu inculpatul ;dupa ce a parasit barul ,în timp ce se afla în apropierea Liceului T ,i-a iesit în fata inculpatul DL care era însotit de cei 2 baieti din bar si care l-a întrebat de unde îl cunoaste;desi partea vatamata si-a continuat drumul , dupa aproximativ 10 m a fost lovita în spate,fara însa sa vada cine a lovit-o; a cazut la pamânt, moment în care inculpatul i-a smuls de la gât lantul din aur ,dupa care inculpatul i-a pus un cutit la gât si i-a luat telefonul si suma de 100 lei,timp în care celelalte persoane stateau în fata liceului ; înainte de a fugi, inculpatul a tras de haina pe care o purta partea vatamata si a plecat cu ea.

Martorul MIM a sustinut ca în seara respectiva partea vatamata OG a stat la aceeasi masa cu inculpatul DL care vorbea mai mult cu aceasta;a sustinut martorul ca nu a observat la gâtul partii vatamate niciun lantisor si ca în momentul în care l-a sunat pe inculpat, acesta i-a spus ca partea vatamata i-a facut plata pentru tigarile pe care i le datora , subliniind ca nu a tâlharit-o pe partea vatamata. Martorul MIM a aratat de asemenea ca a fost cu o seara înainte în bar împreuna cu partea vatamata si de pe telefonul sau partea vatamata a vorbit cu inculpatul ,martorul precizând ca partile se cunosteau.

Martorii IS si CI au declarat ca în bar partea vatamata OG a stat de vorba cu inculpatul DL, martorul IS mentionând ca nu a observat ca partea vatamata sa fi avut bijuterii asupra sa ,iar martorul CI a precizat ca a auzit o discutie între parti legata de niste tigari si ca întrebata fiind,partea vatamata i-a spus ca îl cunoaste pe inculpat.

Martorul CCI a declarat ca la masa în bar primul a venit martorul MIM ,acesta fiind urmat de martorii IS , CI , inculpatul (acesta din urma ocupând un loc lânga calorifer) si partea vatamata OG (care s-a asezat la capatul celalalt al mesei); a aratat martorul ca a vazut-o pe partea vatamata stând de vorba cu inculpatul si a aflat de la ceilalti martori,în seara aceea ca partile se cunosteau. Martorul a aratat de asemenea ca partea vatamata purta la gât un lantisor ,probabil din argint ,si ca a plecat din bar urmata la câteva minute de inculpat care i-a cerut un cutit,martorul precizând totodata ca partea vatamata nu avea bani asupra sa întrucât martorul MIM a fost cel care a facut cinste.

În ceea ce priveste inculpatul DL, acesta, pe parcursul procesului penal, a sustinut ca bunurile -hanoracul ,telefonul si lantisorul de argint -i-au fost date voluntar de partea vatamata OG ,în schimbul banilor pe care aceasta îi datora ,nefiind real ca ar fi lovit-o pe partea vatamata, astfel cum a pretins aceasta .

Examinand mijloacele de proba care au fost administrate in cauza, instanta constata ca nu s-a facut dovada mai presus de orice dubiu ca inculpatul DL, în seara de 2.02.2009, ar fi deposedat-o prin violente si amenintare cu un cutit pe partea vatamata OG de bunurile indicate de aceasta.

Astfel, partea vatamata a sustinut în mod constant pe parcursul acestui proces penal ca nu a stat de vorba cu inculpatul, în bar, în seara de 2.02.2009 , ca nu îl cunostea pe acesta si ca nu au stat la aceeasi masa ,declaratiile sale fiind însa infirmate de declaratiile martorilor audiati în cauza MIM, IS si CI si CCI , care au fost prezenti în acea seara în bar precum si de declaratiile inculpatului.

Instanta va avea în vedere si adresa înaintata de Penitenciarul Poarta Alba (fila 33 dup) din care rezulta ca atât partea vatamata OG cât si inculpatul DL au executat pedepse privative de libertate în mai multe perioade, pe aceeasi sectie de detinere ,dar la camere diferite ,într-un anumit interval fiind repartizati la sectia exterioara de la Valu Lui Traian,ceea ce duce la aprecierea ca partile s-au cunoscut în perioadele de detinere .Nu se poate pierde din vedere în acest context nici declaratia martorului MIM care a precizat în fata instantei ca a fost cu o seara înainte în bar împreuna cu partea vatamata si de pe telefonul sau partea vatamata a vorbit cu inculpatul DL.

Nu se poate pierde din vedere atitudinea partii vatamate care dupa audierea martorilor din lucrari ,în cursul cercetarii judecatoresti a aratat ca nu este real ceea ce au declarat acestia insistând ca ea nu a stat de vorba cu inculpatul .

Instanta retine contradictiile existente în declaratiile pe care partea vatamata OG le-a dat pe parcursul acestui proces penal:daca initial a declarat ca dupa ce a plecat din bar i-ar fi aparut în fata inculpatul,insotit de alte 2 persoane cu care inculpatul a stat la aceeasi masa în bar (aspect infirmat de declaratiile martorilor si inculpatului)- iar inculpatul ar fi lovit-o în ceafa, în cea dea doua declaratie partea vatamata nu a mai facut nicio precizare legata de prezenta acelor 2 persoane care l-ar fi însotit pe inculpat , pentru ca în cursul cercetarii judecatoresti , în cea de-a treia declaratie , partea vatamata sa precizeze ca a fost lovita în spate fara însa sa vada cine a lovit-o .

Desi partea vatamata a reclamat si sustragerea unui lantisor de aur si a unei sume de bani( pe lânga hanoracul care îl purta, telefonul mobil si lantisorul de argint) ,bunuri care nu au fost recuperate , din mijloacele de proba a rezultat ca partea vatamata purta în noaptea de 2.02.2009 un lantisor la gât ,acesta fiind cel restituit de inculpatul DL, lantisorul nefiind din aur, ci din argint ;relevanta sub acest aspect este declaratia martorului CCI care a aratat ca partea vatamata purta la gât un lant de culoarea alba. De asemenea din declaratia acestui martor rezulta ca partea vatamata nu avea asupra sa bani întrucât martorul MIM este cel care a facut cinste în bar.

Nu se poate pierde din vedere dincolo de aceste aspecte contradictorii relatate de partea vatamata ca nu exista la dosarul cauzei niciun act medical , respectiv nicio declaratie a vreunui martor care sa fi perceput direct sau indirect ca partea vatamata ar fi fost victima unei actiuni violente comise în noaptea de 2.02.2009 ,si care sa confirme ipoteza prezentata de partea vatamata în ceea ce priveste modalitatea în care bunurile au ajuns în posesia inculpatului .

Totodata se observa ca procesul-verbal de cercetare la fata locului,procesul verbal de reconstituire si fotografiile judiciare efectuate cu ocazia reconstituirii nu sunt de natura a furniza informatii cu privire la modul în care bunurile reclamate ca sustrase prin violenta de partea vatamata, au intrat în posesia inculpatului.

Împrejurarea ca inculpatul a fost inconsecvent in declaratiile date in fata organelor judiciare ( initial a sustinut ca a plecat împreuna cu partea vatamata din bar pentru ca ulterior sa arate ca a urmat-o dupa câteva minute, precizând ca i-a cerut un cutit martorului CCI pentru a desface carcasa telefonului mobil ) nu prezinta nicio relevanta sub aspect procesual intrucat inculpatul nu a recunoscut nici un moment comiterea infractiunii de tâlharie .

De asemenea, instanta retine ca nici aspectul relatat de martorul CCI privind solicitarea de catre inculpat a unui cutit , înainte de parasirea barului imediat dupa partea vatamata, cu motivarea ca si martorul îsi va primi partea nu reprezinta o proba suficienta privind deposedarea de bunuri a partii vatamate prin violenta; acest aspect ar fi putut reprezenta un indiciu care sa faca legatura în mod direct cu exercitarea de violente prin folosirea unui cutit la care partea vatamata a facut referire în plângere , daca respectivul cutit i-ar fi fost predat inculpatului de catre martor; având în vedere însa faptul ca martorul a refuzat sa îi predea inculpatului cutitul solicitat, acest aspect nu prezinta relevanta în sustinerea acuzarii.

Instanta retine ca prin instituirea prezumtiei de nevinovatie ca principiu de baza al procesului penal legiuitorul roman a urmarit respectarea urmatoarelor cerinte :vinovatia unei persoane se stabileste in cadrul unui proces cu respectarea garantiilor procesuale ,iar sarcina probei revine organelor judiciare ; interpretarea probelor se face in fiecare etapa procesuala ,concluziile unui organ judiciar nefiind obligatorii si definitive pentru urmatoarea faza a procesului penal; o hotarare judecatoreasca de condamnare trebuie sa se fundamenteze pe probe certe care sa dovedeasca vinovatia unei persoane mai presus de orice dubiu .

Conform art.66 C.pr.penala inculpatul beneficiaza de prezumtia de nevinovatie si nu este obligat sa-si dovedeasca nevinovatia ( in acelasi sens fiind si art.6 par.2 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului ).

Daca este de necontestat ca inculpatul a intrat în posesia telefonului mobil, a lantisorului din argint si a hanoracului purtat de partea vatamata,bunuri pe care le-a predat partii vatamate în momentul când a aflat ca a fost reclamat, instanta constata ca nu s-a dovedit mai presus de orice dubiu , pe baza unor probe certe de vinovatie (declaratii martori, acte medicale), împrejurarea ca partea vatamata ar fi fost deposedata prin exercitarea de violente de aceste bunuri , respectiv ca pe lânga bunurile restituite de inculpat la sectia de politie , au mai ramas nerecuperate un lantisor din aur si suma de 150 lei , astfel ca nu întrunite elementele constituitive ale infractiunii de talharie pentru care s-a dispus trimiterea în judecata a inculpatului.

Existand un dubiu real in ceea ce priveste modalitatea de luare în posesie a bunurilor apartinând partii vatamate (partea vatamata declarând ca au fost utilizate violente în acest scop, iar inculpatul tagaduind , alte probe directe sau indirecte neexistând) , instanta va retine acesta imprejurare in favoarea inculpatului ,potrivit apararilor formulate de inculpat în sensul ca bunurile -hanoracul ,telefonul si lantisorul de argint -i-au fost date voluntar de partea vatamata, în contul datoriei în tigari pe care aceasta o avea la el ( confirmate sub acest aspect si de martorii IS,CI si CCI care au auzit o discutie între parti legata de niste tigari), deci pe baza unei întelegeri , iar nu prin exercitarea de violente astfel ca in temeiul art. 11 pct. 2 lit. a C.pr.pen. rap. la art. 10 lit. d C.pr.pen. va dispune achitarea inculpatului sub aspectul savarsirii infractiunii prev. de de art. 211 alin.1,alin.2 lit.b si c si alin.2 ind.1 lit.b C.penal cu aplicarea art.37 lit.a C.penal, nefiind îndeplinite elementele constitutive ale acestei infractiuni sub aspectul laturii obiective.

La termenul din 15.04.2009 reprezentantul Minsiterului Public a solicitat instantei schimbarea încadrarii juridice a infractiunii retinute în sarcina inculpatului DL prin actul de sesizare a instantei din infractiunea prev. de art. 211 alin.1,alin.2 lit.b si c si alin.2 ind.1 lit.b C.penal cu aplicarea art.37 lit.a C.penal în infractiunea prev. de art. 211 alin.1,alin.2 lit.b si c si alin.2 ind.1 lit.b C.penal cu aplicarea art.37 lit.a si b C.penal.

Având în vedere ca în cauza s-a constatat ca fapta inculpatului nu întruneste elementele constitutive ale infractiunii de tâlharie nefiind îndeplinite conditiile referitoare la cel de-al doilea termen al recidivei ,instanta va respinge cererea formulata.

Instanta retine totodata ca spre deosebire de masura arestarii preventive care poate fi dispusa fata de o persoana daca exista indicii temeinice de savârsire a infractiunii,ipoteza existenta in caza de fata cu privire la inculpatul la momentul luarii si ulterior mentinerii arestarii preventive ,o solutie de condamnare trebuie sa se fundamenteze pe probe certe,care sa conduca la stabilirea vinovatiei inculpatul mai presus de orice dubiu.

Tinând seama de solutia de achitare data în cauza ,în baza art. 350 C.pr.penala rap. la art. 140 C.pr.penala se va constata încetata de drept masura arestarii preventive a inculpatului si se va dispune punerea de îndata în libertate a inculpatului de sub puterea mandatului de arestare preventiva nr.17/2009 emis de Judecatoria Constanta ,daca inculpatul nu este retinut sau arestat în alta cauza.

Conform art. 350 alin.2 C.pr.penala dispozitia privind punerea în libertate a inculpatului este executorie.

Va constata ca inculpatul a fost retinut si arestat preventiv de la 3.02.2009 la zi.

În cursul procesului penal partea vatamata s-a constituit parte civila în cauza cu suma de 1000 lei contravaloarea lantisorului din aur .Analizând conditiile pentru angajarea raspunderii civile delictuale a inculpatului DL prin prisma dispozitiilor art. 998-999C.civil instanta retine ca din probele administrate pe latura penala a cauzei nu s-a facut dovada unei fapte ilicite savârsita de inculpat astfel ca în baza art. 14 si art. 346 C.pr.penala va respinge actiunea civila formulata de partea civila OG.

În baza art. 189 C.pr.penala onorariul avocatului din oficiu în cuantum de 200 lei conform împuternicirii nr. 1256/27.02.2009 va fi avansat din fondurile Ministerului Justitiei în favoarea Baroului Constanta.

În baza art. 192 alin.3 C.pr.penala cheltuielile judiciare avansate de stat vor ramâne în sarcina acestuia.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTARASTE

Respinge cererea formulata de reprezentantul Ministerului Public.

În baza art. 11 pct. 2 lit.a rap. la art.10 lit.d C.pr.penala achita pe inculpatul DL sub aspectul savârsirii infractiunii prev. de art. 211 alin.1,alin.2 lit.b si c si alin.2 ind.1 lit.b C.penal cu aplicarea art.37 lit.a C.penal.

În baza art. 350 C.pr.penala rap. la art. 140 C.pr.penala constata încetata de drept masura arestarii preventive a inculpatului DL si dispune punerea de îndata a inculpatului de sub puterea mandatului de arestare preventiva nr. x/2009 emis de Judecatoria Constanta ,daca inculpatul nu este retinut sau arestat în alta cauza.

Conform art. 350 alin.2 C.pr.penala dispozitia privind punerea în libertate a inculpatului DL este executorie.

Constata ca inculpatul DL a fost retinut si arestat preventiv de la 3.02.2009 la zi.

În baza art. 14 si art. 346 C.pr.penala respinge actiunea civila formulata de partea civila OG.

În baza art. 189 C.pr.penala onorariul avocatului din oficiu în cuantum de 200 lei conform împuternicirii nr. 1256/27.02.2009 se avanseaza din fondurile Ministerului Justitiei în favoarea Baroului Constanta.

În baza art. 192 alin.3 C.pr.penala cheltuielile judiciare avansate de stat ramân în sarcina acestuia.

Cu apel în termen de 10 zile de la pronuntare pentru partea vatamata si de la comunicare pentru inculpat.

Pronuntata în sedinta publica azi 16.04.2009.

Dosar nr. 5087/212/2009

JUDECATORIA CONSTANTA

SENTINTA PENALA NR. 513

Sedinta publica din 16 aprilie 2009

Pe rol solutionarea cauzei penale privind pe inculpatul DL trimis în judecata pentru savârsirea infractiunii prev. si ped.de art. 211 al.1,2 lit. b si c al.21 lit.b Cod penal , cu aplic.art. 37 lit.a Cod penal.

Dezbaterile asupra fondului au avut loc în sedinta publica din data de 15.04.2009, consemnate în încheierea de sedinta de la acea data, care face parte integranta din prezenta , când instanta , pentru a-i da posibilitatea aparatorului inculpatului sa depuna concluzii scrise ,a amanat pronuntarea la data de 16.04.2009 ora 15,00 , când a dispus urmatoarele:

INSTANTA

Deliberând asupra cauzei penale de fata constata urmatoarele:

Prin Rechizitoriul nr. 1624/P/2009 al Parchetului de pe lânga Judecatoria Constanta,înregistrat pe rolul acestei instante la data de 27.02.2009 sub nr. 5087/212/2009 ,a fost trimis în judecata în stare de arest preventiv inculpatul DL sub aspectul savârsirii infractiunii prev. de art. 211 alin.1,alin.2 lit.b si c si alin.2 ind.1 lit.b C.penal cu aplicarea art.37 lit.a C.penal.

Prin actul de sesizare a instantei s-a retinut ca în noaptea de 2.02.2009 inculpatul DL a sustras partii vatamate OG bani si bunuri ,prin întrebuintare de violente si amenintare cu un cutit ,în timp ce se afla pe strada Traian din Constanta.

Analizând întregul material probator administrat în cauza instanta retine urmatoarea situatie de fapt:

În ziua de 2.02.2009 ,în jurul orei 12,00 martorul Musat Ionut Marius s-a deplasat într-un bar din Constanta , unde a stat de vorba cu barmanul,martorul Ciridariu Cristian Ionut; martorul s-a hotarât apoi sa invite si alti prieteni. În acest sens martorul MIM l-a sunat pe inculpatul DL zis „C „ , pe martorii IS si CI precum, si pe partea vatamata OG. Partea vatamata a ajuns în local în jurul orei 20,00 gasindu-i la masa pe martorul MIM, pe inculpat si ceilalti doi martori .

În jurul orei 22,00 partea vatamata OG a parasit localul cu intentia de a se deplasa la domiciliu ,iar dupa plecare a a fost urmata de inculpatul DL; anterior iesirii din bar inculpatul i-a cerut martorului CCI-barmanul barului- sa-i dea un cutit ,însa martorul a refuzat întrucât îl cunostea pe inculpat ca fiind o persoana violenta.

În jurul orei 23,15 partea vatamata s-a deplasat la sectia 3 de politie reclamând ca inculpatul prin amenintare cu un cutit si lovire l-a deposedat de hanoracul pe care îl purta si în care avea suma de 100 lei , un lantisor de argint si telefonul mobil ,iar de la gât i-a smuls un lantisor de aur .În timp ce partea vatamata iesea din sectia de politie, a sosit inculpatul care fusese anuntat telefonic de martorul MIM sa se prezinte la politie intrucat partea vatamata l-a reclamat ca i-a luat bunuri ; la momentul vederii partii vatamate la sectia de politie ,inculpatul a întrebat-o pe partea vatamata OG de ce l-a reclamat la politie, restituindu-i acesteia hanoracul ,telefonul mobil si un lantisor din argint cu cruciulita, bunuri despre care a afirmat ca i-au fost date de buna-voie de partea vatamata, pe care o cunostea de la locul de detinere,în schimbul contravalorii a 3 cartoane de tigari împrumutate acesteia în timpul cât se aflau în penitenciar.

Analizand mijloacele de proba administrate in cauza, astfel cum vor fi redate mai jos, instanta constata ca învinuirea adusa de catre procuror inculpatului DL nu este sustinuta pentru urmatoarele considerente.

Potrivit art.75 C.pr.penala declaratiile partii vatamate facute in cursul procesului penal pot servi la aflarea adevarului numai in masura in care sunt coroborate cu fapte sau imprejurari ce rezulta din ansamblul probelor existente in cauza .

Instanta constata ca cercetarile care au fost efectuate in cauza au avut la baza declaratia partii vatamate OG care a reclamat sustragerea bunurilor prin violenta de catre inculpatul cu care s-a întâlnit în bar ,unde partea vatamata a fost chemata de martorul MIM.

În prima declaratie data în fata agentilor de politie în noaptea de 2.02.2009 partea vatamata a aratat ca în jurul orei 20,00 a ajuns la barul respectiv unde s-a întâlnit cu martorul MIM aflat în compania a 2 persoane pe care nu le cunostea (identificate ulterior ca fiind martorii IS si CI) ; în timp ce partea vatamata si cei trei martori stateau la masa , discutau si consumau bere, la o masa în apropiere se aflau alte 3 persoane necunoscute ; unul din cei 3 indivizi a început apoi sa se manifeste zgomotos, moment în care martorul M i s-a adresat cu porecla „C”,cerându-i sa se potoleasca .

În jurul orei 22 , partea vatamata a declarat ca a plecat din bar cu intentia de a se îndrepta catre casa ,dar pe strada Traian i-a iesit în fata individul pe care martorul M l-a strigat în bar ”C „ ,care era însotit de 2 indivizi necunoscuti ; „C” i-a solicitat sa se opreasca si în momentul în care i-a spus sa o lase în pace , a lovit-o cu ceva dupa ceafa,cazând jos ; apoi acesta i-a pus un cutit la gât si i-a cerut sa-i dea hanoracul cu gluga în buzunarul caruia avea un lant din argint,telefonul marca Samsung si bani si i-a smuls de la gât un lantisor din aur,dupa care a fugit;a aratat partea vatamata ca ceilalti indivizi au stat la distanta ;s-a deplasat la politie si în momentul în care i s-a solicitat sa se deplaseze în teren pentru a se efectua reconstituirea s-a prezentat acest individ C care i-a restituit hanoracul ,lantisorul de argint si telefonul mobil.

În declaratia data la 12.02.2009 partea vatamata OG a declarat ca dupa ce a parasit barul i-a iesit în fata inculpatul DL pe care nu îl cunostea ,fara însa a face precizari în legatura ceilalti 2 indivizi care-l însoteau.

În fata instantei, audiata fiind la termenul din 15.04.2009 partea vatamata a aratat ca în seara respectiva a mers în bar unde la o masa alaturata celei la care s-a asezat se afla inculpatul DL pe care îl cunostea din vedere ,împreuna cu alti 2 baieti ;în timpul cât ramas în bar partea vatamata a precizat ca nu a stat de vorba cu inculpatul ;dupa ce a parasit barul ,în timp ce se afla în apropierea Liceului T ,i-a iesit în fata inculpatul DL care era însotit de cei 2 baieti din bar si care l-a întrebat de unde îl cunoaste;desi partea vatamata si-a continuat drumul , dupa aproximativ 10 m a fost lovita în spate,fara însa sa vada cine a lovit-o; a cazut la pamânt, moment în care inculpatul i-a smuls de la gât lantul din aur ,dupa care inculpatul i-a pus un cutit la gât si i-a luat telefonul si suma de 100 lei,timp în care celelalte persoane stateau în fata liceului ; înainte de a fugi, inculpatul a tras de haina pe care o purta partea vatamata si a plecat cu ea.

Martorul MIM a sustinut ca în seara respectiva partea vatamata OG a stat la aceeasi masa cu inculpatul DL care vorbea mai mult cu aceasta;a sustinut martorul ca nu a observat la gâtul partii vatamate niciun lantisor si ca în momentul în care l-a sunat pe inculpat, acesta i-a spus ca partea vatamata i-a facut plata pentru tigarile pe care i le datora , subliniind ca nu a tâlharit-o pe partea vatamata. Martorul MIM a aratat de asemenea ca a fost cu o seara înainte în bar împreuna cu partea vatamata si de pe telefonul sau partea vatamata a vorbit cu inculpatul ,martorul precizând ca partile se cunosteau.

Martorii IS si CI au declarat ca în bar partea vatamata OG a stat de vorba cu inculpatul DL, martorul IS mentionând ca nu a observat ca partea vatamata sa fi avut bijuterii asupra sa ,iar martorul CI a precizat ca a auzit o discutie între parti legata de niste tigari si ca întrebata fiind,partea vatamata i-a spus ca îl cunoaste pe inculpat.

Martorul CCI a declarat ca la masa în bar primul a venit martorul MIM ,acesta fiind urmat de martorii IS , CI , inculpatul (acesta din urma ocupând un loc lânga calorifer) si partea vatamata OG (care s-a asezat la capatul celalalt al mesei); a aratat martorul ca a vazut-o pe partea vatamata stând de vorba cu inculpatul si a aflat de la ceilalti martori,în seara aceea ca partile se cunosteau. Martorul a aratat de asemenea ca partea vatamata purta la gât un lantisor ,probabil din argint ,si ca a plecat din bar urmata la câteva minute de inculpat care i-a cerut un cutit,martorul precizând totodata ca partea vatamata nu avea bani asupra sa întrucât martorul MIM a fost cel care a facut cinste.

În ceea ce priveste inculpatul DL, acesta, pe parcursul procesului penal, a sustinut ca bunurile -hanoracul ,telefonul si lantisorul de argint -i-au fost date voluntar de partea vatamata OG ,în schimbul banilor pe care aceasta îi datora ,nefiind real ca ar fi lovit-o pe partea vatamata, astfel cum a pretins aceasta .

Examinand mijloacele de proba care au fost administrate in cauza, instanta constata ca nu s-a facut dovada mai presus de orice dubiu ca inculpatul DL, în seara de 2.02.2009, ar fi deposedat-o prin violente si amenintare cu un cutit pe partea vatamata OG de bunurile indicate de aceasta.

Astfel, partea vatamata a sustinut în mod constant pe parcursul acestui proces penal ca nu a stat de vorba cu inculpatul, în bar, în seara de 2.02.2009 , ca nu îl cunostea pe acesta si ca nu au stat la aceeasi masa ,declaratiile sale fiind însa infirmate de declaratiile martorilor audiati în cauza MIM, IS si CI si CCI , care au fost prezenti în acea seara în bar precum si de declaratiile inculpatului.

Instanta va avea în vedere si adresa înaintata de Penitenciarul Poarta Alba (fila 33 dup) din care rezulta ca atât partea vatamata OG cât si inculpatul DL au executat pedepse privative de libertate în mai multe perioade, pe aceeasi sectie de detinere ,dar la camere diferite ,într-un anumit interval fiind repartizati la sectia exterioara de la Valu Lui Traian,ceea ce duce la aprecierea ca partile s-au cunoscut în perioadele de detinere .Nu se poate pierde din vedere în acest context nici declaratia martorului MIM care a precizat în fata instantei ca a fost cu o seara înainte în bar împreuna cu partea vatamata si de pe telefonul sau partea vatamata a vorbit cu inculpatul DL.

Nu se poate pierde din vedere atitudinea partii vatamate care dupa audierea martorilor din lucrari ,în cursul cercetarii judecatoresti a aratat ca nu este real ceea ce au declarat acestia insistând ca ea nu a stat de vorba cu inculpatul .

Instanta retine contradictiile existente în declaratiile pe care partea vatamata OG le-a dat pe parcursul acestui proces penal:daca initial a declarat ca dupa ce a plecat din bar i-ar fi aparut în fata inculpatul,insotit de alte 2 persoane cu care inculpatul a stat la aceeasi masa în bar (aspect infirmat de declaratiile martorilor si inculpatului)- iar inculpatul ar fi lovit-o în ceafa, în cea dea doua declaratie partea vatamata nu a mai facut nicio precizare legata de prezenta acelor 2 persoane care l-ar fi însotit pe inculpat , pentru ca în cursul cercetarii judecatoresti , în cea de-a treia declaratie , partea vatamata sa precizeze ca a fost lovita în spate fara însa sa vada cine a lovit-o .

Desi partea vatamata a reclamat si sustragerea unui lantisor de aur si a unei sume de bani( pe lânga hanoracul care îl purta, telefonul mobil si lantisorul de argint) ,bunuri care nu au fost recuperate , din mijloacele de proba a rezultat ca partea vatamata purta în noaptea de 2.02.2009 un lantisor la gât ,acesta fiind cel restituit de inculpatul DL, lantisorul nefiind din aur, ci din argint ;relevanta sub acest aspect este declaratia martorului CCI care a aratat ca partea vatamata purta la gât un lant de culoarea alba. De asemenea din declaratia acestui martor rezulta ca partea vatamata nu avea asupra sa bani întrucât martorul MIM este cel care a facut cinste în bar.

Nu se poate pierde din vedere dincolo de aceste aspecte contradictorii relatate de partea vatamata ca nu exista la dosarul cauzei niciun act medical , respectiv nicio declaratie a vreunui martor care sa fi perceput direct sau indirect ca partea vatamata ar fi fost victima unei actiuni violente comise în noaptea de 2.02.2009 ,si care sa confirme ipoteza prezentata de partea vatamata în ceea ce priveste modalitatea în care bunurile au ajuns în posesia inculpatului .

Totodata se observa ca procesul-verbal de cercetare la fata locului,procesul verbal de reconstituire si fotografiile judiciare efectuate cu ocazia reconstituirii nu sunt de natura a furniza informatii cu privire la modul în care bunurile reclamate ca sustrase prin violenta de partea vatamata, au intrat în posesia inculpatului.

Împrejurarea ca inculpatul a fost inconsecvent in declaratiile date in fata organelor judiciare ( initial a sustinut ca a plecat împreuna cu partea vatamata din bar pentru ca ulterior sa arate ca a urmat-o dupa câteva minute, precizând ca i-a cerut un cutit martorului CCI pentru a desface carcasa telefonului mobil ) nu prezinta nicio relevanta sub aspect procesual intrucat inculpatul nu a recunoscut nici un moment comiterea infractiunii de tâlharie .

De asemenea, instanta retine ca nici aspectul relatat de martorul CCI privind solicitarea de catre inculpat a unui cutit , înainte de parasirea barului imediat dupa partea vatamata, cu motivarea ca si martorul îsi va primi partea nu reprezinta o proba suficienta privind deposedarea de bunuri a partii vatamate prin violenta; acest aspect ar fi putut reprezenta un indiciu care sa faca legatura în mod direct cu exercitarea de violente prin folosirea unui cutit la care partea vatamata a facut referire în plângere , daca respectivul cutit i-ar fi fost predat inculpatului de catre martor; având în vedere însa faptul ca martorul a refuzat sa îi predea inculpatului cutitul solicitat, acest aspect nu prezinta relevanta în sustinerea acuzarii.

Instanta retine ca prin instituirea prezumtiei de nevinovatie ca principiu de baza al procesului penal legiuitorul roman a urmarit respectarea urmatoarelor cerinte :vinovatia unei persoane se stabileste in cadrul unui proces cu respectarea garantiilor procesuale ,iar sarcina probei revine organelor judiciare ; interpretarea probelor se face in fiecare etapa procesuala ,concluziile unui organ judiciar nefiind obligatorii si definitive pentru urmatoarea faza a procesului penal; o hotarare judecatoreasca de condamnare trebuie sa se fundamenteze pe probe certe care sa dovedeasca vinovatia unei persoane mai presus de orice dubiu .

Conform art.66 C.pr.penala inculpatul beneficiaza de prezumtia de nevinovatie si nu este obligat sa-si dovedeasca nevinovatia ( in acelasi sens fiind si art.6 par.2 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului ).

Daca este de necontestat ca inculpatul a intrat în posesia telefonului mobil, a lantisorului din argint si a hanoracului purtat de partea vatamata,bunuri pe care le-a predat partii vatamate în momentul când a aflat ca a fost reclamat, instanta constata ca nu s-a dovedit mai presus de orice dubiu , pe baza unor probe certe de vinovatie (declaratii martori, acte medicale), împrejurarea ca partea vatamata ar fi fost deposedata prin exercitarea de violente de aceste bunuri , respectiv ca pe lânga bunurile restituite de inculpat la sectia de politie , au mai ramas nerecuperate un lantisor din aur si suma de 150 lei , astfel ca nu întrunite elementele constituitive ale infractiunii de talharie pentru care s-a dispus trimiterea în judecata a inculpatului.

Existand un dubiu real in ceea ce priveste modalitatea de luare în posesie a bunurilor apartinând partii vatamate (partea vatamata declarând ca au fost utilizate violente în acest scop, iar inculpatul tagaduind , alte probe directe sau indirecte neexistând) , instanta va retine acesta imprejurare in favoarea inculpatului ,potrivit apararilor formulate de inculpat în sensul ca bunurile -hanoracul ,telefonul si lantisorul de argint -i-au fost date voluntar de partea vatamata, în contul datoriei în tigari pe care aceasta o avea la el ( confirmate sub acest aspect si de martorii IS,CI si CCI care au auzit o discutie între parti legata de niste tigari), deci pe baza unei întelegeri , iar nu prin exercitarea de violente astfel ca in temeiul art. 11 pct. 2 lit. a C.pr.pen. rap. la art. 10 lit. d C.pr.pen. va dispune achitarea inculpatului sub aspectul savarsirii infractiunii prev. de de art. 211 alin.1,alin.2 lit.b si c si alin.2 ind.1 lit.b C.penal cu aplicarea art.37 lit.a C.penal, nefiind îndeplinite elementele constitutive ale acestei infractiuni sub aspectul laturii obiective.

La termenul din 15.04.2009 reprezentantul Minsiterului Public a solicitat instantei schimbarea încadrarii juridice a infractiunii retinute în sarcina inculpatului DL prin actul de sesizare a instantei din infractiunea prev. de art. 211 alin.1,alin.2 lit.b si c si alin.2 ind.1 lit.b C.penal cu aplicarea art.37 lit.a C.penal în infractiunea prev. de art. 211 alin.1,alin.2 lit.b si c si alin.2 ind.1 lit.b C.penal cu aplicarea art.37 lit.a si b C.penal.

Având în vedere ca în cauza s-a constatat ca fapta inculpatului nu întruneste elementele constitutive ale infractiunii de tâlharie nefiind îndeplinite conditiile referitoare la cel de-al doilea termen al recidivei ,instanta va respinge cererea formulata.

Instanta retine totodata ca spre deosebire de masura arestarii preventive care poate fi dispusa fata de o persoana daca exista indicii temeinice de savârsire a infractiunii,ipoteza existenta in caza de fata cu privire la inculpatul la momentul luarii si ulterior mentinerii arestarii preventive ,o solutie de condamnare trebuie sa se fundamenteze pe probe certe,care sa conduca la stabilirea vinovatiei inculpatul mai presus de orice dubiu.

Tinând seama de solutia de achitare data în cauza ,în baza art. 350 C.pr.penala rap. la art. 140 C.pr.penala se va constata încetata de drept masura arestarii preventive a inculpatului si se va dispune punerea de îndata în libertate a inculpatului de sub puterea mandatului de arestare preventiva nr.17/2009 emis de Judecatoria Constanta ,daca inculpatul nu este retinut sau arestat în alta cauza.

Conform art. 350 alin.2 C.pr.penala dispozitia privind punerea în libertate a inculpatului este executorie.

Va constata ca inculpatul a fost retinut si arestat preventiv de la 3.02.2009 la zi.

În cursul procesului penal partea vatamata s-a constituit parte civila în cauza cu suma de 1000 lei contravaloarea lantisorului din aur .Analizând conditiile pentru angajarea raspunderii civile delictuale a inculpatului DL prin prisma dispozitiilor art. 998-999C.civil instanta retine ca din probele administrate pe latura penala a cauzei nu s-a facut dovada unei fapte ilicite savârsita de inculpat astfel ca în baza art. 14 si art. 346 C.pr.penala va respinge actiunea civila formulata de partea civila OG.

În baza art. 189 C.pr.penala onorariul avocatului din oficiu în cuantum de 200 lei conform împuternicirii nr. 1256/27.02.2009 va fi avansat din fondurile Ministerului Justitiei în favoarea Baroului Constanta.

În baza art. 192 alin.3 C.pr.penala cheltuielile judiciare avansate de stat vor ramâne în sarcina acestuia.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTARASTE

Respinge cererea formulata de reprezentantul Ministerului Public.

În baza art. 11 pct. 2 lit.a rap. la art.10 lit.d C.pr.penala achita pe inculpatul DL sub aspectul savârsirii infractiunii prev. de art. 211 alin.1,alin.2 lit.b si c si alin.2 ind.1 lit.b C.penal cu aplicarea art.37 lit.a C.penal.

În baza art. 350 C.pr.penala rap. la art. 140 C.pr.penala constata încetata de drept masura arestarii preventive a inculpatului DL si dispune punerea de îndata a inculpatului de sub puterea mandatului de arestare preventiva nr. x/2009 emis de Judecatoria Constanta ,daca inculpatul nu este retinut sau arestat în alta cauza.

Conform art. 350 alin.2 C.pr.penala dispozitia privind punerea în libertate a inculpatului DL este executorie.

Constata ca inculpatul DL a fost retinut si arestat preventiv de la 3.02.2009 la zi.

În baza art. 14 si art. 346 C.pr.penala respinge actiunea civila formulata de partea civila OG.

În baza art. 189 C.pr.penala onorariul avocatului din oficiu în cuantum de 200 lei conform împuternicirii nr. 1256/27.02.2009 se avanseaza din fondurile Ministerului Justitiei în favoarea Baroului Constanta.

În baza art. 192 alin.3 C.pr.penala cheltuielile judiciare avansate de stat ramân în sarcina acestuia.

Cu apel în termen de 10 zile de la pronuntare pentru partea vatamata si de la comunicare pentru inculpat.

Pronuntata în sedinta publica azi 16.04.2009.

Etichete:

TÂLHĂRIE – ART. 211 C.P., ABUZ DE ÎNCREDERE – ART. 213 C.P., AMENINŢARE- ART.193 C.P.

Pe rol solutionarea amânarii pronuntarii cauzei penale, privind pe inculpatul IC, trimis în judecata prin rechizitoriul nr. 1346/P/2006 al Parchetului de pe lânga Judecatoria LG, pentru savârsirea infractiunii prev. de art. 211 al. 1,2 C.p., art. 213 C.p., art. 193 C.p.

Dezbaterile au avut loc în sedinta publica din 25.03.2009, fiind consemnate în încheierea de sedinta din acea zi ce face parte integranta din prezenta, iar instanta având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronuntarea la data de 08.04.2009, când în urma deliberarilor a pronuntat urmatoarea sentinta:

I N S T A N T A

Deliberând asupra actiunii penale de fata:

Prin Rechizitoriul nr. 1346/P/2006 al Parchetului de pe lânga Judecatoria LG, inculpatul IC, a fost trimis în judecata pentru savârsirea a doua infractiuni de „tâlharie” prev. si ped. de art. 211 al. 1 si al. 2 lit.”c”, a infractiunilor de „abuz de încredere” prev. de art. 213 C.p. si „amenintare” prev. de art. 193 C.p.

Din actul de sesizare a instantei rezulta urmatoarea situatie de fapt:

În ziua de 30.11.2006, inculpatul IC a sustras de la partea vatamata AM pe care l-a întâlnit pe raza or. LG, prin violenta si amenintare, un telefon mobil marca „Motorola”.

În ziua de 07.12.2006, inculpatul IC a sustras de la partea vatamata CM, care circula pe o strada pe raza or. LG, prin violenta, un telefon mobil marca „Motorola”.

În ziua de 06.12.2006, inculpatul IC a primit de la partea vatamata MR telefonul mobil pentru a asculta muzica, iar ulterior a refuzat sa i-l mai restituie, desi i-a solicitat în mod expres acest lucru.

În ziua de 01.12.2006, inculpatul IC i-a adresat amenintari cu acte de violenta si cu incendierea locuintei partii vatamate AI.

Partea vatamata RT a precizat ca valoare prejudiciului cauzat de inculpai este de 12.800 lei, ramânând nerecuperata suma de 9000 lei cu care se constituie parte civila în procesul penal.

Audiat cu ocazia urmaririi penale, inculpatii au recunoscut faptul ca în noaptea respectiva au luat bani si bunuri din locuinta partii vatamate, fiecare încercând însa sa se disculpe în sensul ca fiecare dintre ei a stat afara în curte si ca celalalt a intrat în locuinta.

Situatia de fapt retinuta în rechizitoriu se probeaza prin: declaratiile inculpatului; plângerile si declaratiile partilor vatamate; declaratiile martorilor: OI; MI, RR, BC si CM; Raportul de constatare medico – legala nr. 64/19.01.2007 emis de SML C. din care rezulta ca inculpatul IC are discernamântul faptelor sale diminuat, având capacitatea de apreciere critica a continutului si consecintelor faptelor sale scazuta, fiind diagnosticat cu „Schizofrenie”.

În sedinta publica din 12.12.2008, instanta, dupa punerea în discutie, instanta a dispus introducerea în cauza, în calitate de parte vatamata a lui CM (minor), reprezentat de tatal sau – CI, deoarece fapta din 07.12.2006 o vizeaza pe aceasta parte.

În fata instantei partile vatamate AM si CM a precizat ca nu au pretentii civile de la inculpat, întrucât si-au recuperat telefoanele, mentinându-si declaratiile date în faza de urmarire penala.

Partea vatamata MR a precizat ca-si retrage plângerea prealabila formulata fata de inculpat pentru infractiunea prev. de art. 213 C.p..

Fiind audiati, martorii din acte OI, CM, MI, BG, RR si-au mentinut declaratiile date în faza de urmarire penala, declaratii care confirma situatia de fapt retinuta în rechizitoriu.

În faza de cercetare judecatoreasca inculpatul IC a precizat ca în perioada respectiva era bolnav, nedându-si seama ce facea, ca a fost internat în Spitalul de Psihiatrie S în perioadele mentionate în adeverinta medicala depusa la dosar, iar de la ultima internare a urmat continuu un tratament.

A mai declarat ca nu-si aminteste nimic din ce a facut în zilele respective, ca i se întâmpla des sa aiba zile cu simptome de nervozitate si sa nu-si aminteasca ce a facut, ca nu le cunostea deloc pe partile vatamate si ca cu ocazia expertizarii psihiatrice de catre comisia de la SML, a fost prezent în fata comisiei, unde a stat cam o ora, dar nu a fost internat nici un moment.

Inculpatul a depus la dosar un set de acte medicale eliberate de Spitalul de Psihiatrie S.

În sedinta publica din 12.03.2008, instanta a constatat ca nu au fost respectate cerintele legii în legatura cu modul de efectuare a expertizei psihiatrice, nu se pot trage concluzii certe în legatura cu responsabilitatea inculpatului, iar din continutul expertizei întocmite de SML C nu rezulta situatia discernamântului inculpatului la momentul savârsirii faptei, fiind încalcate prevederile art. 117 al. 2 C.p.p., inculpatul nefiind internat.

Fata de aceasta situatie instanta a dispus efectuarea unei noi expertize psihiatrice cu respectarea dispozitiilor legii, de catre INML.

Din concluziile Raportului de Noua Expertiza Medico – Legala Psihiatrica nr. A6/4781/2008 din 24.02.2009 rezulta ca inculpatul IC a prezentat la data comiterii faptelor (30.11.2006, 01.12.2006, 06.12.2006) ca si în prezent „Tulburare organica de personalitate fond mixt (disfunctie lezionala cerebrala post traumatism cranio – cerebral operat confirmata imagistic); consum abuziv de bauturi alcoolice cu interferente psihotice în antecedente”.

Mai rezulta ca inculpatul a avut capacitate psihica de apreciere critica asupra continutului si asupra consecintelor social negative ale faptelor de care este învinuit si fata de care discernamântul a fost pastrat.

Comisia recomanda aplicarea masurilor de siguranta medicala prevazute de art. 113 C.p., masuri ce pot fi aplicate, în cazul pedepsirii prin privare de libertate, în conditii de ambulatoriu, prin reteaua sanitara a A.N.P., urmând ca la necesitate sa fie internat în spital de psihiatrie penitenciar, iar în cazul în care nu va fi pedepsit prin privare de libertate, masurile de siguranta medicala prevazute de art. 113 C.p. vor fi aplicate direct prin reteaua teritoriala psihiatrie a Ministerului Sanatatii.

Prin Avizul nr. E2/4781/2008 din 02.03.2009 Comisia de Avizare si Controldin cadrul INML a aprobat Raportul de Noua Expertiza Medico – Legala Psihiatrica nr. A6/4781/2008 din 24.02.2009.

Instanta, analizând întregul material probator administrat în cauza, a retinut urmatoarea situatie de fapt:

În ziua de 30.11.2006, inculpatul IC a sustras de la partea vatamata AM pe care l-a întâlnit pe raza or. LG, prin violenta si amenintare, un telefon mobil marca „Motorola”.

În ziua de 07.12.2006, inculpatul IC a sustras de la partea vatamata CM, care circula pe o strada pe raza or. LG, prin violenta, un telefon mobil marca „Motorola”.

În ziua de 06.12.2006, inculpatul IC a primit de la partea vatamata MR telefonul mobil pentru a asculta muzica, iar ulterior a refuzat sa i-l mai restituie, desi i-a solicitat în mod expres acest lucru.

În ziua de 01.12.2006, inculpatul IC i-a adresat amenintari cu acte de violenta si cu incendierea locuintei partii vatamate AI.

Partile vatamate si-au recuperat telefoanele mobile.

Instanta, analizând actele si lucrarile dosarului, constata ca faptele exista, sunt prevazute de legea penala, prezinta pericol social, au fost savârsite cu intentie de catre inculpat.

În drept, instanta constata ca fapta inculpatului IC care,în ziua de 30.11.2006, a sustras de la partea vatamata AM pe care l-a întâlnit pe raza or. LG, prin violenta si amenintare, un telefon mobil marca „Motorola”, întruneste elementele constitutive ale infractiunii de „tâlharie” prev. si ped. de art. 211 al. 1 si al. 2 lit. „c” C.p..

Se constata ca fapta aceluiasi inculpat care, în ziua de 07.12.2006, a sustras de la partea vatamata CM, care circula pe o strada pe raza or. LG, prin violenta, un telefon mobil marca „Motorola”, întruneste elementele constitutive ale infractiunii de „tâlharie” prev. si ped. de art. 211 al. 1 si al. 2 lit. „c” C.p..

Se constata ca fapta aceluiasi inculpat care, în ziua de 01.12.2006, i-a adresat amenintari cu acte de violenta si cu incendierea locuintei partii vatamate AT.

Cum cele trei fapte au fost savârsite de inculpat înainte de a fi condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele, urmeaza a se retine în sarcina acestuia situatia concursului real de infractiuni prev. de art. 33 lit. „a” C.p.

Din fisa de cazier judiciar a inculpatului IC rezulta ca acesta nu este cunoscut cu antecedente penale.

La stabilirea si aplicarea pedepsei instanta a avut în vedere criteriile generale de individualizare a pedepselor prev. de art. 72 C.p., respectiv persoana inculpatului, tânar, în vârsta de 26 de ani, lipsit de antecedente penale, fiind la prima confruntare cu legea penala, natura infractiunilor – fapte savârsite cu intentie, modalitatea si împrejurarile comiterii faptelor –prin exercitarea de violente asupra partilor civile, problemele de sanatate ale inculpatului, prezentând „tulburare organica de personalitate fond mixt”, pericolul social pe care-l reprezinta astfel de fapte – starea de insecuritate creata fata de bunurile persoanelor, atingerea adusa patrimoniului persoanelor, cuantumul prejudiciului – relativ redus, staruinta depusa de inculpa în acoperirea prejudiciului în cursul urmaririi penale (cele doua telefoane mobile fiind restituite), dar si pozitia inculpatului care a invocat în apararea sa starea sanatatii, dar si atitudinea cooperanta a inculpatului.

Fata de toate aceste considerente, instanta apreciaza ca i se pot acorda inculpatului largi circumstante atenuante prevazute de art. 74 C.p., urmând ca pedeapsa sa fie coborâta în mod corespunzator sub minimul prevazut de lege, în conformitate cu prevederile art. 76 C.p.

Se apreciaza, totodata, ca scopul pedepsei si reeducarea inculpatului se pot realiza fara privare de libertate, fiind îndeplinite conditiile privind suspendarea conditionata a executarii pedepsei prev. de art. 81 – 82 C.p..

Urmeaza, în baza art. 11 pct. 2 lit.”b” C.p.p. raportat la art. 10 lit.”h” C.p.p., a înceta procesul penal pornit împotriva inculpatului IC pornit la plângerea prealabila a partii vatamate MR pentru infractiunea de „abuz de încredere” prev. de art. 213 C.p., ca urmare a retragerii plângerii prealabile.

Urmeaza, în baza art. 211 al. 1 si 2 lit. „c” C.p. cu aplicarea art. 74 C.p. si art. 76 lit. „c” C.p., a-l condamna pe inculpatul IC la pedeapsa închisorii de 1(un) an (p.v. AM).

Urmeaza, în baza art. 211 al. 1 si 2 lit. „c” C.p. cu aplicarea art. 74 C.p. si art. 76 lit. „c” C.p., a-l condamna pe acelasi inculpat la pedeapsa închisorii de 1 (un) an (p.v. CM).

Urmeaza, în baza art. 193 C.p. cu aplicarea art. 74 C.p. si art. 76 lit. „e” teza I C.p., a-l condamna pe acelasi inculpat la pedeapsa închisorii de 1 (una) luna, chemat în judecata la plângerea prealabila a partii vatamate AT.

Urmeaza, în baza art. 33 lit. „a” C.p. rap. la art. 34 lit. „b” C.p., a dispune ca inculpatul Ilie Costica sa execute pedeapsa cea mai grea, respectiv 1(un) an închisoare.

Urmeaza, în baza art. 81 – 82 C.p., a dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei pe o durata de 3 (trei) ani – ce constituie termen de încercare, ce se va calcula de la data ramânerii definitive a sentintei.

Urmeaza, în baza art. 359 C.p.p., a-i atrage atentia inculpatului asupra dispozitiilor art. 83 C.p. referitoare la revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei.

Având în vedere concluziile Raportul de noua expertiza medico – legala psihiatrica nr. A6/4781/2008 din 24.02.2009 întocmit de INML, urmeaza, în baza art. 111 C.p. rap. la art. 113 C.p., a dispune instituirea fata de inculpat a masurii de siguranta a obligarii la tratament medical si a-l obliga pe inculpatul IC sa se prezinte în mod regulat la tratament medical pâna la însanatosire.

Urmeaza, în baza art. 429 al. 1 si art. 430 al. 1 C.p.p., a dispune comunicarea unei copii de pe dispozitivul sentinte si a unei copii de pe Raportul de noua expertiza medico – legala psihiatrica nr. A6/4781/2008 din 24.02.2009 întocmit de INML „MINA MINOVICI” catre DIRECTIA JUDETEANA DE SANATAE C. pentru aducerea la îndeplinire a masurii de siguranta.

Urmeaza a constata recuperate integral prejudiciile cauzate partilor civile AM si CM.

Urmeaza a lua act ca partea vatamata AT nu a formulat pretentii civile în cauza.

Urmeaza, în baza art. 192 al. 1 pct. 2 lit.”c” C.p.p., a obliga partea vatamata MR la plata sumei de 15 lei – cheltuieli judiciare în favoarea statului.

Cum inculpatul a fost condamnat, urmeaza, în baza art. 191 al. 1 C.p.p., a-l obliga la plata sumei de 400 lei fiecare – cheltuieli judiciare în favoarea statului, din care 100 lei – onorariu aparator oficiu – Baroul de Avocati C. (av. MC – 100 lei – faza de judecata).

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTARASTE

În baza art. 11 pct. 2 lit.”b” C.p.p. raportat la art. 10 lit.”h” C.p.p. înceteaza procesul penal pornit împotriva inculpatului IC pornit la plângerea prealabila a partii vatamate MR, pentru infractiunea de „abuz de încredere” prev. de art. 213 C.p., ca urmare a retragerii plângerii prealabile.

În baza art. 211 al. 1 si 2 lit. „c” C.p. cu aplicarea art. 74 C.p. si art. 76 lit. „c” C.p. condamna pe inculpatul IC, la pedeapsa închisorii de 1(un) an (p.v. AM).

În baza art. 211 al. 1 si 2 lit. „c” C.p. cu aplicarea art. 74 C.p. si art. 76 lit. „c” C.p. condamna pe acelasi inculpat la pedeapsa închisorii de 1 (un) an (p.v. CM).

În baza art. 193 C.p. cu aplicarea art. 74 C.p. si art. 76 lit. „e” teza I C.p. condamna pe acelasi inculpat la pedeapsa închisorii de 1 (una) luna, chemat în judecata la plângerea prealabila a partii vatamate AT.

În baza art. 33 lit. „a” C.p. rap. la art. 34 lit. „b” C.p. dispune ca inculpatul IC sa execute pedeapsa cea mai grea, respectiv 1(un) an închisoare.

În baza art. 81 – 82 C.p. dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei pe o durata de 3 (trei) ani – ce constituie termen de încercare, calculat de la data ramânerii definitive a sentintei.

În baza art. 359 C.p.p. atrage atentia inculpatului asupra dispozitiilor art. 83 C.p. referitoare la revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei.

În baza art. 111 C.p. rap. la art. 113 C.p. dispune instituirea fata de inculpat a masurii de siguranta a obligarii la tratament medical si obliga pe inculpatul IC sa se prezinte în mod regulat la TRATAMENT MEDICAL pâna la însanatosire.

În baza art. 429 al. 1 si art. 430 al. 1 C.p.p. dispune comunicarea unei copii de pe dispozitivul sentinte si a unei copii de pe Raportul de noua expertiza medico – legala psihiatrica nr. A6/4781/2008 din 24.02.2009 întocmit de INML „MINA MINOVICI” catre DIRECTIA JUDETEANA DE SANATAE C. pentru aducerea la îndeplinire a masurii de siguranta.

Constata recuperate integral prejudiciile cauzate partilor civile AM, si CM.

Ia act ca partea vatamata AT, nu a formulat pretentii civile în cauza.

În baza art. 192 al. 1 pct. 2 lit.”c” C.p.p., obligapartea vatamata MR la plata sumei de 15 lei – cheltuieli judiciare în favoarea statului.

În baza art. 191 al. 1 C.p.p. obliga pe inculpat la plata sumei de 400 lei fiecare – cheltuieli judiciare în favoarea statului, din care 100 lei – onorariu aparator oficiu – Baroul de Avocati C. (av. MC – 100 lei – faza de judecata).

Cu apel în 10 zile de la pronuntare pentru procuror si inculpat, iar pentru partile vatamate AM, MR, CM, AT si reprezentantii legali CI, AD si MA – de la comunicare.

Pe rol solutionarea amânarii pronuntarii cauzei penale, privind pe inculpatul IC, trimis în judecata prin rechizitoriul nr. 1346/P/2006 al Parchetului de pe lânga Judecatoria LG, pentru savârsirea infractiunii prev. de art. 211 al. 1,2 C.p., art. 213 C.p., art. 193 C.p.

Dezbaterile au avut loc în sedinta publica din 25.03.2009, fiind consemnate în încheierea de sedinta din acea zi ce face parte integranta din prezenta, iar instanta având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronuntarea la data de 08.04.2009, când în urma deliberarilor a pronuntat urmatoarea sentinta:

I N S T A N T A

Deliberând asupra actiunii penale de fata:

Prin Rechizitoriul nr. 1346/P/2006 al Parchetului de pe lânga Judecatoria LG, inculpatul IC, a fost trimis în judecata pentru savârsirea a doua infractiuni de „tâlharie” prev. si ped. de art. 211 al. 1 si al. 2 lit.”c”, a infractiunilor de „abuz de încredere” prev. de art. 213 C.p. si „amenintare” prev. de art. 193 C.p.

Din actul de sesizare a instantei rezulta urmatoarea situatie de fapt:

În ziua de 30.11.2006, inculpatul IC a sustras de la partea vatamata AM pe care l-a întâlnit pe raza or. LG, prin violenta si amenintare, un telefon mobil marca „Motorola”.

În ziua de 07.12.2006, inculpatul IC a sustras de la partea vatamata CM, care circula pe o strada pe raza or. LG, prin violenta, un telefon mobil marca „Motorola”.

În ziua de 06.12.2006, inculpatul IC a primit de la partea vatamata MR telefonul mobil pentru a asculta muzica, iar ulterior a refuzat sa i-l mai restituie, desi i-a solicitat în mod expres acest lucru.

În ziua de 01.12.2006, inculpatul IC i-a adresat amenintari cu acte de violenta si cu incendierea locuintei partii vatamate AI.

Partea vatamata RT a precizat ca valoare prejudiciului cauzat de inculpai este de 12.800 lei, ramânând nerecuperata suma de 9000 lei cu care se constituie parte civila în procesul penal.

Audiat cu ocazia urmaririi penale, inculpatii au recunoscut faptul ca în noaptea respectiva au luat bani si bunuri din locuinta partii vatamate, fiecare încercând însa sa se disculpe în sensul ca fiecare dintre ei a stat afara în curte si ca celalalt a intrat în locuinta.

Situatia de fapt retinuta în rechizitoriu se probeaza prin: declaratiile inculpatului; plângerile si declaratiile partilor vatamate; declaratiile martorilor: OI; MI, RR, BC si CM; Raportul de constatare medico – legala nr. 64/19.01.2007 emis de SML C. din care rezulta ca inculpatul IC are discernamântul faptelor sale diminuat, având capacitatea de apreciere critica a continutului si consecintelor faptelor sale scazuta, fiind diagnosticat cu „Schizofrenie”.

În sedinta publica din 12.12.2008, instanta, dupa punerea în discutie, instanta a dispus introducerea în cauza, în calitate de parte vatamata a lui CM (minor), reprezentat de tatal sau – CI, deoarece fapta din 07.12.2006 o vizeaza pe aceasta parte.

În fata instantei partile vatamate AM si CM a precizat ca nu au pretentii civile de la inculpat, întrucât si-au recuperat telefoanele, mentinându-si declaratiile date în faza de urmarire penala.

Partea vatamata MR a precizat ca-si retrage plângerea prealabila formulata fata de inculpat pentru infractiunea prev. de art. 213 C.p..

Fiind audiati, martorii din acte OI, CM, MI, BG, RR si-au mentinut declaratiile date în faza de urmarire penala, declaratii care confirma situatia de fapt retinuta în rechizitoriu.

În faza de cercetare judecatoreasca inculpatul IC a precizat ca în perioada respectiva era bolnav, nedându-si seama ce facea, ca a fost internat în Spitalul de Psihiatrie S în perioadele mentionate în adeverinta medicala depusa la dosar, iar de la ultima internare a urmat continuu un tratament.

A mai declarat ca nu-si aminteste nimic din ce a facut în zilele respective, ca i se întâmpla des sa aiba zile cu simptome de nervozitate si sa nu-si aminteasca ce a facut, ca nu le cunostea deloc pe partile vatamate si ca cu ocazia expertizarii psihiatrice de catre comisia de la SML, a fost prezent în fata comisiei, unde a stat cam o ora, dar nu a fost internat nici un moment.

Inculpatul a depus la dosar un set de acte medicale eliberate de Spitalul de Psihiatrie S.

În sedinta publica din 12.03.2008, instanta a constatat ca nu au fost respectate cerintele legii în legatura cu modul de efectuare a expertizei psihiatrice, nu se pot trage concluzii certe în legatura cu responsabilitatea inculpatului, iar din continutul expertizei întocmite de SML C nu rezulta situatia discernamântului inculpatului la momentul savârsirii faptei, fiind încalcate prevederile art. 117 al. 2 C.p.p., inculpatul nefiind internat.

Fata de aceasta situatie instanta a dispus efectuarea unei noi expertize psihiatrice cu respectarea dispozitiilor legii, de catre INML.

Din concluziile Raportului de Noua Expertiza Medico – Legala Psihiatrica nr. A6/4781/2008 din 24.02.2009 rezulta ca inculpatul IC a prezentat la data comiterii faptelor (30.11.2006, 01.12.2006, 06.12.2006) ca si în prezent „Tulburare organica de personalitate fond mixt (disfunctie lezionala cerebrala post traumatism cranio – cerebral operat confirmata imagistic); consum abuziv de bauturi alcoolice cu interferente psihotice în antecedente”.

Mai rezulta ca inculpatul a avut capacitate psihica de apreciere critica asupra continutului si asupra consecintelor social negative ale faptelor de care este învinuit si fata de care discernamântul a fost pastrat.

Comisia recomanda aplicarea masurilor de siguranta medicala prevazute de art. 113 C.p., masuri ce pot fi aplicate, în cazul pedepsirii prin privare de libertate, în conditii de ambulatoriu, prin reteaua sanitara a A.N.P., urmând ca la necesitate sa fie internat în spital de psihiatrie penitenciar, iar în cazul în care nu va fi pedepsit prin privare de libertate, masurile de siguranta medicala prevazute de art. 113 C.p. vor fi aplicate direct prin reteaua teritoriala psihiatrie a Ministerului Sanatatii.

Prin Avizul nr. E2/4781/2008 din 02.03.2009 Comisia de Avizare si Controldin cadrul INML a aprobat Raportul de Noua Expertiza Medico – Legala Psihiatrica nr. A6/4781/2008 din 24.02.2009.

Instanta, analizând întregul material probator administrat în cauza, a retinut urmatoarea situatie de fapt:

În ziua de 30.11.2006, inculpatul IC a sustras de la partea vatamata AM pe care l-a întâlnit pe raza or. LG, prin violenta si amenintare, un telefon mobil marca „Motorola”.

În ziua de 07.12.2006, inculpatul IC a sustras de la partea vatamata CM, care circula pe o strada pe raza or. LG, prin violenta, un telefon mobil marca „Motorola”.

În ziua de 06.12.2006, inculpatul IC a primit de la partea vatamata MR telefonul mobil pentru a asculta muzica, iar ulterior a refuzat sa i-l mai restituie, desi i-a solicitat în mod expres acest lucru.

În ziua de 01.12.2006, inculpatul IC i-a adresat amenintari cu acte de violenta si cu incendierea locuintei partii vatamate AI.

Partile vatamate si-au recuperat telefoanele mobile.

Instanta, analizând actele si lucrarile dosarului, constata ca faptele exista, sunt prevazute de legea penala, prezinta pericol social, au fost savârsite cu intentie de catre inculpat.

În drept, instanta constata ca fapta inculpatului IC care,în ziua de 30.11.2006, a sustras de la partea vatamata AM pe care l-a întâlnit pe raza or. LG, prin violenta si amenintare, un telefon mobil marca „Motorola”, întruneste elementele constitutive ale infractiunii de „tâlharie” prev. si ped. de art. 211 al. 1 si al. 2 lit. „c” C.p..

Se constata ca fapta aceluiasi inculpat care, în ziua de 07.12.2006, a sustras de la partea vatamata CM, care circula pe o strada pe raza or. LG, prin violenta, un telefon mobil marca „Motorola”, întruneste elementele constitutive ale infractiunii de „tâlharie” prev. si ped. de art. 211 al. 1 si al. 2 lit. „c” C.p..

Se constata ca fapta aceluiasi inculpat care, în ziua de 01.12.2006, i-a adresat amenintari cu acte de violenta si cu incendierea locuintei partii vatamate AT.

Cum cele trei fapte au fost savârsite de inculpat înainte de a fi condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele, urmeaza a se retine în sarcina acestuia situatia concursului real de infractiuni prev. de art. 33 lit. „a” C.p.

Din fisa de cazier judiciar a inculpatului IC rezulta ca acesta nu este cunoscut cu antecedente penale.

La stabilirea si aplicarea pedepsei instanta a avut în vedere criteriile generale de individualizare a pedepselor prev. de art. 72 C.p., respectiv persoana inculpatului, tânar, în vârsta de 26 de ani, lipsit de antecedente penale, fiind la prima confruntare cu legea penala, natura infractiunilor – fapte savârsite cu intentie, modalitatea si împrejurarile comiterii faptelor –prin exercitarea de violente asupra partilor civile, problemele de sanatate ale inculpatului, prezentând „tulburare organica de personalitate fond mixt”, pericolul social pe care-l reprezinta astfel de fapte – starea de insecuritate creata fata de bunurile persoanelor, atingerea adusa patrimoniului persoanelor, cuantumul prejudiciului – relativ redus, staruinta depusa de inculpa în acoperirea prejudiciului în cursul urmaririi penale (cele doua telefoane mobile fiind restituite), dar si pozitia inculpatului care a invocat în apararea sa starea sanatatii, dar si atitudinea cooperanta a inculpatului.

Fata de toate aceste considerente, instanta apreciaza ca i se pot acorda inculpatului largi circumstante atenuante prevazute de art. 74 C.p., urmând ca pedeapsa sa fie coborâta în mod corespunzator sub minimul prevazut de lege, în conformitate cu prevederile art. 76 C.p.

Se apreciaza, totodata, ca scopul pedepsei si reeducarea inculpatului se pot realiza fara privare de libertate, fiind îndeplinite conditiile privind suspendarea conditionata a executarii pedepsei prev. de art. 81 – 82 C.p..

Urmeaza, în baza art. 11 pct. 2 lit.”b” C.p.p. raportat la art. 10 lit.”h” C.p.p., a înceta procesul penal pornit împotriva inculpatului IC pornit la plângerea prealabila a partii vatamate MR pentru infractiunea de „abuz de încredere” prev. de art. 213 C.p., ca urmare a retragerii plângerii prealabile.

Urmeaza, în baza art. 211 al. 1 si 2 lit. „c” C.p. cu aplicarea art. 74 C.p. si art. 76 lit. „c” C.p., a-l condamna pe inculpatul IC la pedeapsa închisorii de 1(un) an (p.v. AM).

Urmeaza, în baza art. 211 al. 1 si 2 lit. „c” C.p. cu aplicarea art. 74 C.p. si art. 76 lit. „c” C.p., a-l condamna pe acelasi inculpat la pedeapsa închisorii de 1 (un) an (p.v. CM).

Urmeaza, în baza art. 193 C.p. cu aplicarea art. 74 C.p. si art. 76 lit. „e” teza I C.p., a-l condamna pe acelasi inculpat la pedeapsa închisorii de 1 (una) luna, chemat în judecata la plângerea prealabila a partii vatamate AT.

Urmeaza, în baza art. 33 lit. „a” C.p. rap. la art. 34 lit. „b” C.p., a dispune ca inculpatul Ilie Costica sa execute pedeapsa cea mai grea, respectiv 1(un) an închisoare.

Urmeaza, în baza art. 81 – 82 C.p., a dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei pe o durata de 3 (trei) ani – ce constituie termen de încercare, ce se va calcula de la data ramânerii definitive a sentintei.

Urmeaza, în baza art. 359 C.p.p., a-i atrage atentia inculpatului asupra dispozitiilor art. 83 C.p. referitoare la revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei.

Având în vedere concluziile Raportul de noua expertiza medico – legala psihiatrica nr. A6/4781/2008 din 24.02.2009 întocmit de INML, urmeaza, în baza art. 111 C.p. rap. la art. 113 C.p., a dispune instituirea fata de inculpat a masurii de siguranta a obligarii la tratament medical si a-l obliga pe inculpatul IC sa se prezinte în mod regulat la tratament medical pâna la însanatosire.

Urmeaza, în baza art. 429 al. 1 si art. 430 al. 1 C.p.p., a dispune comunicarea unei copii de pe dispozitivul sentinte si a unei copii de pe Raportul de noua expertiza medico – legala psihiatrica nr. A6/4781/2008 din 24.02.2009 întocmit de INML „MINA MINOVICI” catre DIRECTIA JUDETEANA DE SANATAE C. pentru aducerea la îndeplinire a masurii de siguranta.

Urmeaza a constata recuperate integral prejudiciile cauzate partilor civile AM si CM.

Urmeaza a lua act ca partea vatamata AT nu a formulat pretentii civile în cauza.

Urmeaza, în baza art. 192 al. 1 pct. 2 lit.”c” C.p.p., a obliga partea vatamata MR la plata sumei de 15 lei – cheltuieli judiciare în favoarea statului.

Cum inculpatul a fost condamnat, urmeaza, în baza art. 191 al. 1 C.p.p., a-l obliga la plata sumei de 400 lei fiecare – cheltuieli judiciare în favoarea statului, din care 100 lei – onorariu aparator oficiu – Baroul de Avocati C. (av. MC – 100 lei – faza de judecata).

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTARASTE

În baza art. 11 pct. 2 lit.”b” C.p.p. raportat la art. 10 lit.”h” C.p.p. înceteaza procesul penal pornit împotriva inculpatului IC pornit la plângerea prealabila a partii vatamate MR, pentru infractiunea de „abuz de încredere” prev. de art. 213 C.p., ca urmare a retragerii plângerii prealabile.

În baza art. 211 al. 1 si 2 lit. „c” C.p. cu aplicarea art. 74 C.p. si art. 76 lit. „c” C.p. condamna pe inculpatul IC, la pedeapsa închisorii de 1(un) an (p.v. AM).

În baza art. 211 al. 1 si 2 lit. „c” C.p. cu aplicarea art. 74 C.p. si art. 76 lit. „c” C.p. condamna pe acelasi inculpat la pedeapsa închisorii de 1 (un) an (p.v. CM).

În baza art. 193 C.p. cu aplicarea art. 74 C.p. si art. 76 lit. „e” teza I C.p. condamna pe acelasi inculpat la pedeapsa închisorii de 1 (una) luna, chemat în judecata la plângerea prealabila a partii vatamate AT.

În baza art. 33 lit. „a” C.p. rap. la art. 34 lit. „b” C.p. dispune ca inculpatul IC sa execute pedeapsa cea mai grea, respectiv 1(un) an închisoare.

În baza art. 81 – 82 C.p. dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei pe o durata de 3 (trei) ani – ce constituie termen de încercare, calculat de la data ramânerii definitive a sentintei.

În baza art. 359 C.p.p. atrage atentia inculpatului asupra dispozitiilor art. 83 C.p. referitoare la revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei.

În baza art. 111 C.p. rap. la art. 113 C.p. dispune instituirea fata de inculpat a masurii de siguranta a obligarii la tratament medical si obliga pe inculpatul IC sa se prezinte în mod regulat la TRATAMENT MEDICAL pâna la însanatosire.

În baza art. 429 al. 1 si art. 430 al. 1 C.p.p. dispune comunicarea unei copii de pe dispozitivul sentinte si a unei copii de pe Raportul de noua expertiza medico – legala psihiatrica nr. A6/4781/2008 din 24.02.2009 întocmit de INML „MINA MINOVICI” catre DIRECTIA JUDETEANA DE SANATAE C. pentru aducerea la îndeplinire a masurii de siguranta.

Constata recuperate integral prejudiciile cauzate partilor civile AM, si CM.

Ia act ca partea vatamata AT, nu a formulat pretentii civile în cauza.

În baza art. 192 al. 1 pct. 2 lit.”c” C.p.p., obligapartea vatamata MR la plata sumei de 15 lei – cheltuieli judiciare în favoarea statului.

În baza art. 191 al. 1 C.p.p. obliga pe inculpat la plata sumei de 400 lei fiecare – cheltuieli judiciare în favoarea statului, din care 100 lei – onorariu aparator oficiu – Baroul de Avocati C. (av. MC – 100 lei – faza de judecata).

Cu apel în 10 zile de la pronuntare pentru procuror si inculpat, iar pentru partile vatamate AM, MR, CM, AT si reprezentantii legali CI, AD si MA – de la comunicare.

Pe rol solutionarea amânarii pronuntarii cauzei penale, privind pe inculpatul IC, trimis în judecata prin rechizitoriul nr. 1346/P/2006 al Parchetului de pe lânga Judecatoria LG, pentru savârsirea infractiunii prev. de art. 211 al. 1,2 C.p., art. 213 C.p., art. 193 C.p.

Dezbaterile au avut loc în sedinta publica din 25.03.2009, fiind consemnate în încheierea de sedinta din acea zi ce face parte integranta din prezenta, iar instanta având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronuntarea la data de 08.04.2009, când în urma deliberarilor a pronuntat urmatoarea sentinta:

I N S T A N T A

Deliberând asupra actiunii penale de fata:

Prin Rechizitoriul nr. 1346/P/2006 al Parchetului de pe lânga Judecatoria LG, inculpatul IC, a fost trimis în judecata pentru savârsirea a doua infractiuni de „tâlharie” prev. si ped. de art. 211 al. 1 si al. 2 lit.”c”, a infractiunilor de „abuz de încredere” prev. de art. 213 C.p. si „amenintare” prev. de art. 193 C.p.

Din actul de sesizare a instantei rezulta urmatoarea situatie de fapt:

În ziua de 30.11.2006, inculpatul IC a sustras de la partea vatamata AM pe care l-a întâlnit pe raza or. LG, prin violenta si amenintare, un telefon mobil marca „Motorola”.

În ziua de 07.12.2006, inculpatul IC a sustras de la partea vatamata CM, care circula pe o strada pe raza or. LG, prin violenta, un telefon mobil marca „Motorola”.

În ziua de 06.12.2006, inculpatul IC a primit de la partea vatamata MR telefonul mobil pentru a asculta muzica, iar ulterior a refuzat sa i-l mai restituie, desi i-a solicitat în mod expres acest lucru.

În ziua de 01.12.2006, inculpatul IC i-a adresat amenintari cu acte de violenta si cu incendierea locuintei partii vatamate AI.

Partea vatamata RT a precizat ca valoare prejudiciului cauzat de inculpai este de 12.800 lei, ramânând nerecuperata suma de 9000 lei cu care se constituie parte civila în procesul penal.

Audiat cu ocazia urmaririi penale, inculpatii au recunoscut faptul ca în noaptea respectiva au luat bani si bunuri din locuinta partii vatamate, fiecare încercând însa sa se disculpe în sensul ca fiecare dintre ei a stat afara în curte si ca celalalt a intrat în locuinta.

Situatia de fapt retinuta în rechizitoriu se probeaza prin: declaratiile inculpatului; plângerile si declaratiile partilor vatamate; declaratiile martorilor: OI; MI, RR, BC si CM; Raportul de constatare medico – legala nr. 64/19.01.2007 emis de SML C. din care rezulta ca inculpatul IC are discernamântul faptelor sale diminuat, având capacitatea de apreciere critica a continutului si consecintelor faptelor sale scazuta, fiind diagnosticat cu „Schizofrenie”.

În sedinta publica din 12.12.2008, instanta, dupa punerea în discutie, instanta a dispus introducerea în cauza, în calitate de parte vatamata a lui CM (minor), reprezentat de tatal sau – CI, deoarece fapta din 07.12.2006 o vizeaza pe aceasta parte.

În fata instantei partile vatamate AM si CM a precizat ca nu au pretentii civile de la inculpat, întrucât si-au recuperat telefoanele, mentinându-si declaratiile date în faza de urmarire penala.

Partea vatamata MR a precizat ca-si retrage plângerea prealabila formulata fata de inculpat pentru infractiunea prev. de art. 213 C.p..

Fiind audiati, martorii din acte OI, CM, MI, BG, RR si-au mentinut declaratiile date în faza de urmarire penala, declaratii care confirma situatia de fapt retinuta în rechizitoriu.

În faza de cercetare judecatoreasca inculpatul IC a precizat ca în perioada respectiva era bolnav, nedându-si seama ce facea, ca a fost internat în Spitalul de Psihiatrie S în perioadele mentionate în adeverinta medicala depusa la dosar, iar de la ultima internare a urmat continuu un tratament.

A mai declarat ca nu-si aminteste nimic din ce a facut în zilele respective, ca i se întâmpla des sa aiba zile cu simptome de nervozitate si sa nu-si aminteasca ce a facut, ca nu le cunostea deloc pe partile vatamate si ca cu ocazia expertizarii psihiatrice de catre comisia de la SML, a fost prezent în fata comisiei, unde a stat cam o ora, dar nu a fost internat nici un moment.

Inculpatul a depus la dosar un set de acte medicale eliberate de Spitalul de Psihiatrie S.

În sedinta publica din 12.03.2008, instanta a constatat ca nu au fost respectate cerintele legii în legatura cu modul de efectuare a expertizei psihiatrice, nu se pot trage concluzii certe în legatura cu responsabilitatea inculpatului, iar din continutul expertizei întocmite de SML C nu rezulta situatia discernamântului inculpatului la momentul savârsirii faptei, fiind încalcate prevederile art. 117 al. 2 C.p.p., inculpatul nefiind internat.

Fata de aceasta situatie instanta a dispus efectuarea unei noi expertize psihiatrice cu respectarea dispozitiilor legii, de catre INML.

Din concluziile Raportului de Noua Expertiza Medico – Legala Psihiatrica nr. A6/4781/2008 din 24.02.2009 rezulta ca inculpatul IC a prezentat la data comiterii faptelor (30.11.2006, 01.12.2006, 06.12.2006) ca si în prezent „Tulburare organica de personalitate fond mixt (disfunctie lezionala cerebrala post traumatism cranio – cerebral operat confirmata imagistic); consum abuziv de bauturi alcoolice cu interferente psihotice în antecedente”.

Mai rezulta ca inculpatul a avut capacitate psihica de apreciere critica asupra continutului si asupra consecintelor social negative ale faptelor de care este învinuit si fata de care discernamântul a fost pastrat.

Comisia recomanda aplicarea masurilor de siguranta medicala prevazute de art. 113 C.p., masuri ce pot fi aplicate, în cazul pedepsirii prin privare de libertate, în conditii de ambulatoriu, prin reteaua sanitara a A.N.P., urmând ca la necesitate sa fie internat în spital de psihiatrie penitenciar, iar în cazul în care nu va fi pedepsit prin privare de libertate, masurile de siguranta medicala prevazute de art. 113 C.p. vor fi aplicate direct prin reteaua teritoriala psihiatrie a Ministerului Sanatatii.

Prin Avizul nr. E2/4781/2008 din 02.03.2009 Comisia de Avizare si Controldin cadrul INML a aprobat Raportul de Noua Expertiza Medico – Legala Psihiatrica nr. A6/4781/2008 din 24.02.2009.

Instanta, analizând întregul material probator administrat în cauza, a retinut urmatoarea situatie de fapt:

În ziua de 30.11.2006, inculpatul IC a sustras de la partea vatamata AM pe care l-a întâlnit pe raza or. LG, prin violenta si amenintare, un telefon mobil marca „Motorola”.

În ziua de 07.12.2006, inculpatul IC a sustras de la partea vatamata CM, care circula pe o strada pe raza or. LG, prin violenta, un telefon mobil marca „Motorola”.

În ziua de 06.12.2006, inculpatul IC a primit de la partea vatamata MR telefonul mobil pentru a asculta muzica, iar ulterior a refuzat sa i-l mai restituie, desi i-a solicitat în mod expres acest lucru.

În ziua de 01.12.2006, inculpatul IC i-a adresat amenintari cu acte de violenta si cu incendierea locuintei partii vatamate AI.

Partile vatamate si-au recuperat telefoanele mobile.

Instanta, analizând actele si lucrarile dosarului, constata ca faptele exista, sunt prevazute de legea penala, prezinta pericol social, au fost savârsite cu intentie de catre inculpat.

În drept, instanta constata ca fapta inculpatului IC care,în ziua de 30.11.2006, a sustras de la partea vatamata AM pe care l-a întâlnit pe raza or. LG, prin violenta si amenintare, un telefon mobil marca „Motorola”, întruneste elementele constitutive ale infractiunii de „tâlharie” prev. si ped. de art. 211 al. 1 si al. 2 lit. „c” C.p..

Se constata ca fapta aceluiasi inculpat care, în ziua de 07.12.2006, a sustras de la partea vatamata CM, care circula pe o strada pe raza or. LG, prin violenta, un telefon mobil marca „Motorola”, întruneste elementele constitutive ale infractiunii de „tâlharie” prev. si ped. de art. 211 al. 1 si al. 2 lit. „c” C.p..

Se constata ca fapta aceluiasi inculpat care, în ziua de 01.12.2006, i-a adresat amenintari cu acte de violenta si cu incendierea locuintei partii vatamate AT.

Cum cele trei fapte au fost savârsite de inculpat înainte de a fi condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele, urmeaza a se retine în sarcina acestuia situatia concursului real de infractiuni prev. de art. 33 lit. „a” C.p.

Din fisa de cazier judiciar a inculpatului IC rezulta ca acesta nu este cunoscut cu antecedente penale.

La stabilirea si aplicarea pedepsei instanta a avut în vedere criteriile generale de individualizare a pedepselor prev. de art. 72 C.p., respectiv persoana inculpatului, tânar, în vârsta de 26 de ani, lipsit de antecedente penale, fiind la prima confruntare cu legea penala, natura infractiunilor – fapte savârsite cu intentie, modalitatea si împrejurarile comiterii faptelor –prin exercitarea de violente asupra partilor civile, problemele de sanatate ale inculpatului, prezentând „tulburare organica de personalitate fond mixt”, pericolul social pe care-l reprezinta astfel de fapte – starea de insecuritate creata fata de bunurile persoanelor, atingerea adusa patrimoniului persoanelor, cuantumul prejudiciului – relativ redus, staruinta depusa de inculpa în acoperirea prejudiciului în cursul urmaririi penale (cele doua telefoane mobile fiind restituite), dar si pozitia inculpatului care a invocat în apararea sa starea sanatatii, dar si atitudinea cooperanta a inculpatului.

Fata de toate aceste considerente, instanta apreciaza ca i se pot acorda inculpatului largi circumstante atenuante prevazute de art. 74 C.p., urmând ca pedeapsa sa fie coborâta în mod corespunzator sub minimul prevazut de lege, în conformitate cu prevederile art. 76 C.p.

Se apreciaza, totodata, ca scopul pedepsei si reeducarea inculpatului se pot realiza fara privare de libertate, fiind îndeplinite conditiile privind suspendarea conditionata a executarii pedepsei prev. de art. 81 – 82 C.p..

Urmeaza, în baza art. 11 pct. 2 lit.”b” C.p.p. raportat la art. 10 lit.”h” C.p.p., a înceta procesul penal pornit împotriva inculpatului IC pornit la plângerea prealabila a partii vatamate MR pentru infractiunea de „abuz de încredere” prev. de art. 213 C.p., ca urmare a retragerii plângerii prealabile.

Urmeaza, în baza art. 211 al. 1 si 2 lit. „c” C.p. cu aplicarea art. 74 C.p. si art. 76 lit. „c” C.p., a-l condamna pe inculpatul IC la pedeapsa închisorii de 1(un) an (p.v. AM).

Urmeaza, în baza art. 211 al. 1 si 2 lit. „c” C.p. cu aplicarea art. 74 C.p. si art. 76 lit. „c” C.p., a-l condamna pe acelasi inculpat la pedeapsa închisorii de 1 (un) an (p.v. CM).

Urmeaza, în baza art. 193 C.p. cu aplicarea art. 74 C.p. si art. 76 lit. „e” teza I C.p., a-l condamna pe acelasi inculpat la pedeapsa închisorii de 1 (una) luna, chemat în judecata la plângerea prealabila a partii vatamate AT.

Urmeaza, în baza art. 33 lit. „a” C.p. rap. la art. 34 lit. „b” C.p., a dispune ca inculpatul Ilie Costica sa execute pedeapsa cea mai grea, respectiv 1(un) an închisoare.

Urmeaza, în baza art. 81 – 82 C.p., a dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei pe o durata de 3 (trei) ani – ce constituie termen de încercare, ce se va calcula de la data ramânerii definitive a sentintei.

Urmeaza, în baza art. 359 C.p.p., a-i atrage atentia inculpatului asupra dispozitiilor art. 83 C.p. referitoare la revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei.

Având în vedere concluziile Raportul de noua expertiza medico – legala psihiatrica nr. A6/4781/2008 din 24.02.2009 întocmit de INML, urmeaza, în baza art. 111 C.p. rap. la art. 113 C.p., a dispune instituirea fata de inculpat a masurii de siguranta a obligarii la tratament medical si a-l obliga pe inculpatul IC sa se prezinte în mod regulat la tratament medical pâna la însanatosire.

Urmeaza, în baza art. 429 al. 1 si art. 430 al. 1 C.p.p., a dispune comunicarea unei copii de pe dispozitivul sentinte si a unei copii de pe Raportul de noua expertiza medico – legala psihiatrica nr. A6/4781/2008 din 24.02.2009 întocmit de INML „MINA MINOVICI” catre DIRECTIA JUDETEANA DE SANATAE C. pentru aducerea la îndeplinire a masurii de siguranta.

Urmeaza a constata recuperate integral prejudiciile cauzate partilor civile AM si CM.

Urmeaza a lua act ca partea vatamata AT nu a formulat pretentii civile în cauza.

Urmeaza, în baza art. 192 al. 1 pct. 2 lit.”c” C.p.p., a obliga partea vatamata MR la plata sumei de 15 lei – cheltuieli judiciare în favoarea statului.

Cum inculpatul a fost condamnat, urmeaza, în baza art. 191 al. 1 C.p.p., a-l obliga la plata sumei de 400 lei fiecare – cheltuieli judiciare în favoarea statului, din care 100 lei – onorariu aparator oficiu – Baroul de Avocati C. (av. MC – 100 lei – faza de judecata).

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTARASTE

În baza art. 11 pct. 2 lit.”b” C.p.p. raportat la art. 10 lit.”h” C.p.p. înceteaza procesul penal pornit împotriva inculpatului IC pornit la plângerea prealabila a partii vatamate MR, pentru infractiunea de „abuz de încredere” prev. de art. 213 C.p., ca urmare a retragerii plângerii prealabile.

În baza art. 211 al. 1 si 2 lit. „c” C.p. cu aplicarea art. 74 C.p. si art. 76 lit. „c” C.p. condamna pe inculpatul IC, la pedeapsa închisorii de 1(un) an (p.v. AM).

În baza art. 211 al. 1 si 2 lit. „c” C.p. cu aplicarea art. 74 C.p. si art. 76 lit. „c” C.p. condamna pe acelasi inculpat la pedeapsa închisorii de 1 (un) an (p.v. CM).

În baza art. 193 C.p. cu aplicarea art. 74 C.p. si art. 76 lit. „e” teza I C.p. condamna pe acelasi inculpat la pedeapsa închisorii de 1 (una) luna, chemat în judecata la plângerea prealabila a partii vatamate AT.

În baza art. 33 lit. „a” C.p. rap. la art. 34 lit. „b” C.p. dispune ca inculpatul IC sa execute pedeapsa cea mai grea, respectiv 1(un) an închisoare.

În baza art. 81 – 82 C.p. dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei pe o durata de 3 (trei) ani – ce constituie termen de încercare, calculat de la data ramânerii definitive a sentintei.

În baza art. 359 C.p.p. atrage atentia inculpatului asupra dispozitiilor art. 83 C.p. referitoare la revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei.

În baza art. 111 C.p. rap. la art. 113 C.p. dispune instituirea fata de inculpat a masurii de siguranta a obligarii la tratament medical si obliga pe inculpatul IC sa se prezinte în mod regulat la TRATAMENT MEDICAL pâna la însanatosire.

În baza art. 429 al. 1 si art. 430 al. 1 C.p.p. dispune comunicarea unei copii de pe dispozitivul sentinte si a unei copii de pe Raportul de noua expertiza medico – legala psihiatrica nr. A6/4781/2008 din 24.02.2009 întocmit de INML „MINA MINOVICI” catre DIRECTIA JUDETEANA DE SANATAE C. pentru aducerea la îndeplinire a masurii de siguranta.

Constata recuperate integral prejudiciile cauzate partilor civile AM, si CM.

Ia act ca partea vatamata AT, nu a formulat pretentii civile în cauza.

În baza art. 192 al. 1 pct. 2 lit.”c” C.p.p., obligapartea vatamata MR la plata sumei de 15 lei – cheltuieli judiciare în favoarea statului.

În baza art. 191 al. 1 C.p.p. obliga pe inculpat la plata sumei de 400 lei fiecare – cheltuieli judiciare în favoarea statului, din care 100 lei – onorariu aparator oficiu – Baroul de Avocati C. (av. MC – 100 lei – faza de judecata).

Cu apel în 10 zile de la pronuntare pentru procuror si inculpat, iar pentru partile vatamate AM, MR, CM, AT si reprezentantii legali CI, AD si MA – de la comunicare.

Etichete:

Tâlhărie. Loviri sau alte violenţe Codul penal: Art. 211 alin. 1,2 lit.”c” Cod penal; Art. 180 alin. 2 Cod penal.

Tâlharie. Loviri sau alte violente

Codul penal: Art. 211 alin. 1,2 lit.”c” Cod penal;

Art. 180 alin. 2 Cod penal.

Fapta inculpatului care dupa ce a sustras din atelajul hipo condus de partea vatamata doua bidoane de 20 de litri, pline de motorina, a exercitat acte de violenta asupra acesteia si i-a smuls din mâna telefonul mobil cu care partea vatamate încercase sa alerteze organele de politie, în scopul de a a-si asigura scaparea si de a pastra bunul sustras întruneste elementele constitutive ale infractiunii de tâlharie, prev. de art. 211 alin. 1 si alin. 2 lit. c Cod penal, iar nu infractiunea de lovire sau alte violente prevazute de art. 180 alin. 2 Cod penal.

Decizia penala nr. 19/A13 februarie 2009- Tribunalul Ialomita, sectia penala:

Prin sentinta penala nr. 1905 din 21.11.2008 pronuntata de Judecatoria Slobozia, în baza art. 334 C.pr.pen. s-a dispus schimbarea încadrarii juridice din infractiunea de tâlharie în forma continuata, prevazuta de art. 211 alineatele 1 si 2 litera c C.pen., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen., în infractiunea de lovire sau alte violente, prevazuta de art. 180 alin. 2 C.pen.

În baza art. 180 alin. 2 C.pen., a fost condamnat inculpatul C.M. la pedeapsa de 6 luni închisoare.

În baza art. 81 C.pen. s-a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei pe o durata de 2 ani si 6 luni, termen de încercare pentru inculpat, stabilit în conditiile art. 82 alin 1 C.pen. calculat de la data ramânerii definitive a hotarârii.

S-a facut în cauza aplicarea art. 359 C.pr.pen.

În temeiul art. 71 alin 2 C.pen. inculpatului i-au fost interzise drepturile prevazute de art.64 litera a teza a II-a si b C.pen.; în temeiul art. 71 alin 5 C.pen., executarea pedepsei accesorii se suspenda pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei închisorii.

S-a luat act ca partea civila N.S. a renuntat la pretentiile civile.

În baza art. 191 alin 1 C.pr.pen. a fost obligat inculpatul sa plateasca statului suma de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.

Pentru a pronunta aceasta solutie instanta de fond a retinut urmatoarea situatie de fapt:

La data de 1 mai 2006, partea vatamata N.S. transporta cu caruta o cantitate de 500 litri motorina, achizitionati de la SC „S.E. SRL din dispozitia martorului C.T., administratorul societatii la care este angajata partea vatamata.

În timp ce se deplasa pe strada I. din localitatea S., judetul I., N.S. a avut o altercatie cu inculpatul C.M. care se afla pe strada, deoarece fratele sau, C.R., încercase sa spele masina si plecase acasa; cei doi s-au îmbrâncit si s-au lovit reciproc; în urma agresiunii, N.S. a suferit leziuni în zona fetei, pentru care sunt necesare 6-7 zile de îngrijiri medicale. Inculpatul a intrat în curtea casei sale. În timpul altercatiei, telefonul mobil marca N., apartinând lui N.S., a fost aruncat în curtea martorei I.E.. Telefonul a fost recuperat de S.M.. Dupa ce si-a primit telefonul, partea vatamata a chemat organele de politie, pe care le-a condus în domiciliul lui C.M. aratând ca acesta i-a sustras doua butoaie cu motorina si l-a lovit în mod repetat; organele de politie au cercetat atât curtea, cât si casa inculpatului, fara a gasi cele doua butoaie. În aceeasi zi C.M. a cumparat cantitatea de motorina care îi lipsea partii vatamate si a predat-o acesteia. De asemenea, inculpatul l-a cautat la serviciu pe N.S., dupa incidentul din 1 mai 2006.

Desi inculpatul a fost trimis în judecata pentru infractiunea de tâlharie în forma continuata, instanta de prim grad a apreciat ca niciunul dintre actele materiale de luare de bunuri, nu este probat astfel încât sa fie rasturnata prezumtia de nevinovatie, instituita de art. 52 C.pr.pen.

Pentru a retine aceasta concluzie, instanta de prim grad a avut în vedere ca, în cauza nu exista nici o proba directa care sa sustina vreuna dintre actiunile de luare.

Astfel, în ceea ce priveste sustragerea butoaielor cu motorina, prima instanta a retinut ca exista numai declaratia partii vatamate N.S.; martorii C.T., M.R. si N.S. au declarat doar ceea ce le-a relatat partea vatamata, fara ca acestia sa fi perceput faptele personal sau din alta sursa.

Or, declaratia unei parti are valoare probatorie doar daca si în masura în care se coroboreaza cu fapte sau împrejurari de rezulta din ansamblul probelor existente în cauza (conform art. 75 C.pr.pen.).

A avut în vedere instanta de prim grad si faptul ca, din procesul –verbal de constatare a infractiunii flagrante, precum si din declaratia martorului C.R., rezulta ca bidoanele cu motorina presupus a fi sustrase de catre inculpat, nu au fost gasite nici în domiciliul acestuia (cercetat în amanunt de organele de politie) si nici la fratele sau, care plecase anterior de la locul incidentului.

În ceea ce priveste recunoasterea din grup a inculpatului, facuta de partea vatamata, instanta de prim grad a ca, potrivit procesului-verbal de prezentare pentru recunoastere (fila 43), efectuarea acestei actiuni a avut loc la data de 4 mai 2006 în conditiile în care, din cuprinsul procesului-verbal de constatare a infractiunii flagrante rezulta ca partea vatamata a fost prezenta la efectuarea primelor cercetari, efectuate de politie la data de 1 mai 2006 si l-a putut cunoaste pe inculpat înca din acea data. Pentru aceste motive, prima instanta a apreciat ca prezentarea spre recunoastere nu prezinta relevanta, din moment ce a fost efectuata dupa ce N.S. avea cunostinta de faptul ca numitul C.M. era persoana cercetata penal.

În privinta celui de-al doilea act material, acela al smulgerii telefonului, instanta de prim grad a considerat ca nici în acest caz nu exista probe certe în sensul ca telefonul a fost aruncat de catre inculpat; fara îndoiala ca telefonul partii vatamate a ajuns în curtea martorei I.E., însa probele administrate nu conduc la concluzia indubitabila ca inculpatul l-a aruncat. Astfel, desi partea vatamata sustine ca telefonul i-a fost smuls de C.M. martora S.M. afirma ca l-a vazut pe N.S. în timp ce îsi cauta telefonul si acesta i-a spus ca si-a pierdut telefonul sau ca acesta i-a scapat. Chiar admitând ca inculpatul a fost cel care a aruncat telefonul, aceasta actiune nu poate constitui elementul material al infractiunii de furt (inclusa în infractiunea complexa de tâlharie) întrucât actiunea de luare, presupune nu numai deposedarea partii vatamate, ci mai ales trecerea bunurilor în stapânirea faptuitorului. În cauza însa telefonul nu a fost însusit de catre inculpat, astfel ca eventualul act material al smulgerii telefonului nu poate reprezenta o componenta a elementului material al infractiunii de tâlharie.

Fata de aceste considerente instanta de prim grad a apreciat ca în cauza probele în acuzare nu au un caracter cert, nu sunt decisive sau sunt incomplete, lasând loc unui dubiu în privinta actiunii de sustragere a motorinei si a telefonului, pusa în sarcina inculpatului, situatie în raport de care a apreciat ca se impune sa se dea eficienta regulii potrivit careia „orice îndoiala este în favoarea inculpatului” (in dubio pro reo).

Cât priveste actiunea de lovire exercitata de catre inculpat asupra partii vatamate instanta de prim grad a retinut ca situatia este diferita întrucât declaratia partii vatamate se coroboreaza cu declaratia martorei I.E., care a perceput personal incidentul, precum si cu concluziile certificatului medico-legal nr. 157 din 3 mai 2006.

În considerentele hotarârii pe care a pronuntat-o, instanta de prim grad a indicat criteriile pe care le-a avut în vedere cu ocazia individualizarii pedepsei cu închisoarea pe care a aplicat-o inculpatului pentru infractiunea retinuta în sarcina acestuia, individualizarea pedepsei accesorii precum si a modalitatii de executare a pedepsei principale.

În termen legal, Parchetul de pe lânga Judecatoria Slobozia si inculpatul C.M., au declarat apel împotriva acestei hotarâri.

În motivarea apelului declarat Parchetul de pe lânga Judecatoria Slobozia a sustinut în esenta ca instanta de prim grad în mod gresit a aplicat în cauza regula „in dubio pro reo”, fara sa tina seama de faptul ca depozitia partii vatamata se coroboreaza cu probatoriile administrate în cauza si dovedesc indubitabil comiterea de catre inculpat a infractiunii pentru care a fost trimis în judecata si anume infractiunea de tâlharie.

Inculpatul C.M., prin motivele de apel depuse în scris la dosar si sustinute în sedinta publica, prin avocat ales, a criticat hotarârea primei instante sub aspectul gresitei condamnari pentru infractiunea de lovire sau alte violente, prev. de art. 180 alin. 2 C.pen., infractiune pe care sustine ca nu a comis-o iar instanta de fond ar fi trebuit sa constate acest lucru în urma aplicarii aceleiasi reguli pe care a avut-o în vedere în cazul actelor de furt, „in dubio pro reo”.

Examinând sentinta apelata atât prin prisma motivelor de apel cât si din oficiu, sub toate aspectele de fapt si de drept ale cauzei, în conformitate cu prevederile art. 371 alin. 2 C.pr.pen., tribunalul constata ca apelurile sunt fondate, urmând a fi admise pentru urmatoarele considerente:

Cu ocazia pronuntarii solutiei împotriva careia au declarat apel atât parchetul cât si inculpatul, instanta de prim grad a interpretat în mod gresit probatoriile administrate în cauza, fara sa arate motivele care l-au determinat pe inculpatul C.M. sa exercite acte de violenta asupra partii vatamate N.S. si fara sa justifice într-un fel atitudinea procesuala a acestuia, mai exact refuzul de a recunoaste existenta unei altercatii între el si partea vatamata. Pe cale de consecinta, a retinut o situatie de fapt eronata, aplicând regula „in dubio pro reo” desi nu se impunea si a dispus în mod nelegal schimbarea încadrarii juridice si condamnarea inculpatului doar pentru infractiunea de lovire sau alte violente, prev. de art. 180 alin. 2 C.pen.

Prezumtia de nevinovatie, prevazuta de art. 6 paragraf 2 din Conventia Europeana pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale si consacrata cu titlu de principiu fundamental al procesului penal român, prin dispozitiile art. 23 alin. 11 si ar. 52 din Codul de procedura penala, nu poate fi înlaturata decât prin administrarea de probe care sa stabileasca cu certitudine vinovatia inculpatului.

Probele administrate într-o cauza, din care sa rezulte cu certitudine vinovatia, nu trebuie însa sa fie neaparat probe directe (probe care se refera la faptul principal – res probanda – adica la faptele care formeaza obiectul cauzei penale) ci pot fi si probe indirecte (probele prin care se constata faptele probatorii – res probantes – respectiv faptele care nu se cuprind în faptul principal dar prin existenta sau inexistenta lor permit constatarea existentei sau inexistentei faptului principal). De asemenea pentru stabilirea cu certitudine a faptelor si a persoanei care le-a comis pot fi folosite si prezumtiile judiciare care reprezinta consecintele logice trase din stari si împrejurari cunoscute asupra existentei sau inexistentei unei împrejurari nedovedite.

Doar daca din coroborarea tuturor probelor administrate în cauza (directe sau indirecte, imediate – care provin dintr-un izvor nemijlocit, din prima sursa – sau mediate – care provin dintr-o sursa derivata, mai îndepartata) nu rezulta nici vinovatia, nici nevinovatia inculpatului, se aplica regula „in dubio pro reo” – îndoiala profita inculpatului.

În prezenta cauza tribunalul examinând în mod coroborat probele directe (declaratiile partii vatamate, declaratiile inculpatului, declaratiile martorei I.E., mentiunile certificatului medico – legal nr. 157 din 3 mai 2006, procesele – verbal de cercetare la fata locului si procesul de constatare a infractiunii flagrante) si pe cele indirecte (declaratiile celorlalti martori, procesul – verbal de confruntare) apelând la prezumtii judiciare, prin folosirea rationamentului logic, retine urmatoarea situatie de fapt:

În dupa-amiaza zilei de 01.05.2006, în jurul orelor 1500 – 1600, partea vatamata N.S. se deplasa cu caruta pe strada E. din municipiul S., transportând cantitatea de 500 l motorina, pe care numitul C.T., administratorul societatii SC T.C. SRL S., societate la care este angajata partea vatamata, o cumparase de la SC „S.E. SRL S..

În dreptul locuintei de la nr. 54 partea vatamata a observat doua persoane, dintre care una spala un autoturism marca D..

Dupa ce a trecut cu caruta de cei doi barbati, pe care nu-i cunostea, partea vatamata a auzit în urma zgomot si, când s-a întors, l-a vazut pe barbatul pe care îl observase lânga cel care spala masina cum lua din caruta doua bidoane de plastic de 20 de litri, pline cu motorina.

În aceste conditii partea vatamata a coborât din caruta si i-a cerut persoanei respective sa-i restituie bidoanele însa aceasta a refuzat si a început sa o loveasca cu pumnii în zona fetei. În momentul în care partea vatamata a scos din buzunar telefonul mobil, cu intentia de a alerta organele de politie barbatul ce exercitase agresiuni asupra sa i l-a smuls din mâna si l-a aruncat în curtea unei locuinte din apropiere (imobilul de la nr. 41) dupa care a intrat în curtea imobilului de la nr. 54.

Dupa ce si-a recuperat telefonul mobil partea vatamata a sesizat organele de politie.

Atunci când la fata locului au sosit agentii de politie acestia au gasit-o doar pe partea vatamata (între timp barbatul care spalase masina si care s-a dovedit ulterior ca era fratele inculpatului, martorul M.R., plecase) care le-a relatat ce i se întâmplase si le-a indicat curtea locuintei unde intrase persoana cu care avusese altercatia. La solicitarea politistilor din imobil a iesit inculpatul C.M. pe care partea vatamata l-a indicat ca fiind persoana care-i sustrasese motorina, îl batuse si îi smulsese din mâna telefonul mobil.

Din punct de vedere al obiectului probatiunii faptul principal (res probanda) din prezenta cauza este unul complex, la fel ca infractiunea pentru care s-a dispus trimiterea în judecata a inculpatului. Astfel, se cuprind în faptul principal trei actiuni distincte: actiunea de luare, de sustragere a celor doua bidoane de motorina, actiunea de lovire si actiunea de luare a telefonului mobil.

Dintre aceste trei actiuni doar cea de-a doua – agresiunile exercitate asupra partii vatamate – sunt dovedite prin probe directe: declaratiile partii vatamate care se coroboreaza cu cele pe care le-a dat martora I.E. – în sedinta publica martora a declarat ca l-a vazut pe vecinul sau C.M. si pe un barbat, pe care îl recunoaste dupa fotografie ca fiind partea vatamata, cum „se aflau în strada si se bruscau unul pe celalalt” – si cu mentiunile certificatului medico-legal nr. 157 din 03 mai 2006 conform carora partea vatamata a prezentat leziuni de violenta, localizate la nivelul fetei, pentru a necesitat 6-7 zile de îngrijiri medicale si care s-au putut produce la data de 01.05.2006.

În ceea ce priveste celelalte doua actiuni, acestea sunt dovedite cu o proba directa, declaratia partii vatamate, care se coroboreaza cu fapte si împrejurari ce rezulta din probe indirecte si, în consecinta, poate servi la aflarea adevarului, în conformitate cu dispozitiile art. 75 C.pr.pen.

Astfel, sustinerile partii vatamate privind sustragerea celor doua bidoane de motorina sunt probate cu mentiunile procesului – verbal aflat la filele nr. 6-8 din dosarul de urmarire penala, conform carora în caruta cu care se deplasa partea vatamata, între ultimele doua bidoane si latura din spate a carutei exista un spatiu liber în care ar fi avut loc bidoanele a caror sustragere a fost reclamata de partea vatamata.

Cu declaratiile martorilor D.C., vecinul inculpatului si C.T., administratorul societatii la care era angajat inculpatul se dovedeste un fapt probatoriu important, sustinut si de partea vatamata: imediat dupa sosirea organelor de politie, alertate de partea vatamata, inculpatul a luat „doua butoaie a câte 20 de litri fiecare” – declaratia data în fata instantei de fond de martorul D.C. – , „similare celei aflate în caruta partii vatamate – declaratia martorului C.T. si a mers la SC „S.E. SRL S. de unde a cumparat 40 de litri de motorina pe care i-a predat în contul prejudiciului.

Declaratiile partii vatamate se coroboreaza cu declaratiile martorilor C.T. si M.R. si asupra unui alt fapt probatoriu: la scurt timp dupa incident inculpatul s-a deplasat la ferma detinuta de martorul C.T., aspect confirmat de martorul ocular M.R. si l-a rugat pe acesta „sa-l ierte”. De asemenea, din declaratia pe care partea vatamata a dat-o în sedinta publica, în fata instantei de prim grad, coroborata cu declaratia martorului N.G., reiese ca inculpatul s-a deplasat si la domiciliu partii vatamate solicitându-i sa se împace.

Toate aceste aspecte, ce dovedesc comportamentul inculpatului dupa comiterea faptei, ridica un semn de întrebare în privinta motivului care l-a determinat sa procedeze în acest fel, singurul raspuns care poate fi retinut fiind acela ca el sustras cele doua bidoane de motorina.

Justificarea pe care a invocat-o pentru achizitionarea celor 40 de litri de motorina si predarea acestora administratorului societatii la care lucra partea vatamata – insistentele soacrei sale care este bolnava de inima si amenintarile cu închisoarea formulate de martorul C.T. – ar fi putut sa fie avute în vedere pentru a ridica un dubiu însemnat în privinta vinovatiei inculpatului daca acesta s-ar fi dovedit de buna credinta iar declaratiile sale s-ar fi coroborat cu alte mijloace de proba.

În contextul în care inculpatul a negat însa fapte stabilite ca fiind certe, probate inclusiv cu declaratiile unor martori care nu au nici un interes în cauza – lovirea partii vatamate, deplasarea la ferma administrata de martorul C.T., nu se poate retine decât ca este de rea credinta iar prin declaratiile pe care le-a dat în cauza nu a încercat decât sa induca în eroare organele judiciare.

În raport de conduita inculpatului, depozitiile celor doi martori audiati la propunerea sa (sotia, cu a carei declaratie a încercat sa dovedeasca inexistenta vreunui conflict între el si partea vatamata si fratele sau) nu pot fi apreciate decât ca subiective.

Spre deosebire de inculpat declaratiile partii vatamate au fost constante pe parcursul întregului proces penal si, asa cum s-a aratat s-au coroborat cu declaratiile martorilor, motiv pentru care a fost retinuta ca reala declaratia martorului N.G., fiul sau.

O actiune distincta în cadrul incidentului care a avut loc pe data de 01.05.2006 între partea vatamata si inculpat a constituit-o smulgerea telefonului din mâna partii vatamate si aruncarea acestuia în curtea locuintei martorei I.E.

Situatia de fapt sub acest aspect se probeaza cu declaratiile partii vatamate coroborate cu declaratiile martorilor I.E. care a auzit-o pe partea vatamata când i-a cerut sa-i restituie telefonul din curtea locuintei sale si S.M.. Cea din urma a declarat ca a mers în curtea locuintei martorei I,E, unde a gasit telefonul pe care l-a restituit partii vatamate. Afirmatiile acestei martore în sensul ca partea vatamata i-a spus ca „si-a pierdut” sau „a scapat” telefonul în curtea unei vecine de-a ei nu pot fi retinute de instanta ca reprezentând realitatea dat fiind contextul în care s-au petrecut lucrurile: inculpatul a lovit-o pe partea vatamata situatie în care daca acesta ar fi pierdut sau scapat telefonul acest lucru s-ar fi întâmplat pe strada, unde s-a petrecut si incidentul. Ori din declaratiile celor doua martore rezulta cu certitudine ca telefonul a fost gasit în curtea unei locuinte, ceea ce presupune o actiune de aruncare, declaratia partii vatamate fiind credibila în acest sens.

Actiunea inculpatului de a smulge telefonul din mâna partii vatamate si de a-l arunca în curtea locuintei unei alte persoane a fost însa calificata în mod gresit de parchet în sensul ca întruneste elementele constitutive ale unei infractiuni de furt, inclusa în continutul unei infractiunii complexe de tâlharie, cu consecinta retinerii acestei infractiuni în forma continuata.

Un element esential pentru existenta infractiunii de furt îl constituie luarea bunului în scopul însusirii pe nedrept.

În cauza atâta timp cât se retine ca imediat dupa ce a smuls telefonul din mâna partii vatamate inculpatul l-a si aruncat intentia cu care a actionat în felul acesta este evident aceea de a o împiedica pe partea vatamata sa sesizeze organele de politie fara a urmari vreun moment însusirea acestui bun.

Fata de aceste considerente tribunalul apreciaza ca aceasta actiune a inculpatului se include în actele de violenta pe care le-a exercitat pentru a-si asigura scaparea si, în consecinta, încadrarea juridica corecta a faptei pentru care fost trimis în judecata este aceea prev. de art. 211 alin. 1 si alin. 2 lit. c C.pen. (fara retinerea formei continuate), sens în care va dispune schimbarea încadrarii juridice.

În drept, fapta inculpatului C.M. care, în ziua de 01.05.2006, dupa ce a sustras din atelajul hipo condus de partea vatamata N.S. doua bidoane de 20 de litri, pline de motorina, a exercitat acte de violenta asupra acesteia si i-a smuls din mâna telefonul mobil cu care partea vatamate încercase sa alerteze organele de politie, în scopul de a a-si asigura scaparea si de a pastra bunul sustras întruneste elementele constitutive ale infractiunii de tâlharie, prev. de art. 211 alin. 1 si alin. 2 lit. c C.pen.

În raport de considerentele expuse tribunalul admite.

Prezenta decizie penala a ramas definitiva prin nerecurare la data de 25.02.2009.

Etichete:

TALHARIE

SENTINŢA PENALĂ NR. 200

Şedinţa publică de la 24.02.2009

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul ………. cu nr. ………, din data de ………., înregistrat pe rolul Judecătoriei ………., la data de ………, sub nr. ………., s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor ……….., CNP ………, fiul lui …….. şi ………, născut la data de ………. în …………, domiciliat în ………….., pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 211 alin. 1 -211 alin. 2 lit. b şi c-211 alin. 21 lit. a C.p., cu aplicarea art. 75 lit. c C.p.; art. 211 alin. 1 -211 alin. 2 lit. b şi c-211 alin. 21 lit. a C.p., cu aplicarea art. 75 lit. c C.p. ambele cu aplicarea art. 33 lit. a C.p.; ……….., CNP …………, fiul lui ……. şi …….., născut la data de ………, în ………., domiciliat în ……….., pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 211 alin. 1 -211 alin. 2 lit. b şi c-211 alin. 21 lit. a C.p., cu aplicarea art. 99 şi urm. C.p.; art. 211 alin. 1 -211 alin. 2 lit. b şi c-211 alin. 21 lit. a C.p., cu aplicarea art. 99 şi urm. C.p. ambele cu aplicarea art. 33 lit. a C.p. şi …………., CNP …………, fiul lui ………… şi ……….., născut la data de ……….. în ………, domiciliat în …………., pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 26-art. 211 alin. 1 -211 alin. 2 lit. b şi c-211 alin. 21 lit. a C.p., cu aplicarea art. 99 şi urm. C.p.; art.26-art. 211 alin. 1 -211 alin. 2 lit. b şi c-211 alin. 21 lit. a C.p., cu aplicarea art. 99 şi urm. C.p. ambele cu aplicarea art. 33 lit. a C.p.

S-a reţinut prin actul de sesizare a instanţei, în esenţă, că: la data de ………., în jurul orei 19,00, inculpatul minor ………., având sprijinul inculpatului ……., prin violenţă, i-a sustras martorei ………. o poşetă în care se afla suma de ……… lei, 2 telefoane mobile şi alte bunuri; în seara de ………., cu ajutorul minorului ……….., inculpatul ……….an, prin violenţă, a sustras din posesia numitei ………… un telefon mobil; în seara de ………. inculpaţii ……….. şi ……… au sustras din posesia numitului …………, prin violenţă, un telefon mobil.

Vinovăţia inculpaţilor a fost reţinută pe baza plângerilor şi a declaraţiilor persoanelor vătămate coroborate cu declaraţiile de recunoaştere ale inculpaţilor.

În cursul urmăririi penale, persoanele vătămate ……….., ……… şi ………… au declarat că nu doresc să participe în cauză ca părţi vătămate şi nici nu se constituie părţi civile împotriva inculpaţilor, împrejurare faţă de care aceştia au fost audiaţi în calitate de martori.

Pe parcursul cercetării judecătoreşti au fost audiaţi martorii ……….., ………, ………. şi inculpaţii care au recunoscut faptele pentru care au fost trimişi în judecată.

La concluziile pe fond, apărătorul inculpatului ………, a solicitat instanţei a nu se mai reţine circumstanţa agravantă prevăzută de art. 75 lit. c C.p., motivat de împrejurarea că acesta nu a cunoscut starea de minoritate a inculpaţilor ………. şi ………

Examinând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

La data de ………… în jurul orei 19,00 inculpaţii ………. şi ……… se plimbau prin apropierea Bisericii Bunavestire din ………. şi, la un moment dat, au observat-o pe martora ………ta având asupra sa o poşetă.

Inculpatul …………i-a propus colegului său, ………., să-şi însuşească respectiva poşetă, aspect cu care acesta din urmă a fost de acord. În realizarea acestei hotărâri, cei doi s-au apropiat încet de partea vătămată, inculpatul ……… i-a smuls poşeta şi s-au îndepărtat în fugă de la locul săvârşiri faptei. Când au ajuns în apropierea Liceului ………, cei doi au împărţit bunurile şi banii găsiţi în poşeta sustrasă, pe care au aruncat-o într-un tomberon.

În drept, fapta inculpatului ………, de a sustrage cu ajutorul inculpatului ………., o poşetă din posesia părţii vătămate ………, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. 1 -211 alin. 2 lit. b şi c-211 alin. 21 lit. a C.p., cu aplicarea art. 99 şi urm. C.p. text de lege în baza căruia inculpatul urmează a fi condamnat.

Fapta inculpatului minor ………., de a-l sprijini pe inculpatul …………în săvârşirea acestei fapte, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la tâlhărie, prevăzută de 26-art. 211 alin. 1 -211 alin. 2 lit. b şi c-211 alin. 21 lit. a C.p., cu aplicarea art. 99, text de lege în baza căruia inculpatul urmează a fi condamnat.

La data de ………, în jurul orelor 20,00 inculpaţii ………… şi ……….., se deplasau pe strada …….. din Municipiul ……….. şi au observat-o pe numita ……….., vorbind la telefonul mobil. La propunerea inculpatului ……….., cei doi au convenit să-i sustragă telefonul. Au urmărit-o şi când au ajuns într-un loc întunecos, inculpatul ………. i-a smuls telefonul. Ulterior, inculpaţii au fugit în direcţii diferite şi s-au reîntâlnit după un timp pentru a examina telefonul sustras, constatând că în acesta erau două cartele SIM.

Cei doi inculpaţi s-au hotărât să valorifice telefonul şi să împartă banii obţinuţi, ceea ce au şi făcut. A doua zi, inculpatul ………. a vândut telefonul martorului …………., fără a-l informa cu privire la provenienţa sa ilicită, pentru suma de ……. lei, bani pe care i-a cheltuit împreună cu inculpatul …………….

Una din cartele SIM a fost aruncată, cea de-a doua fiind dată de inculpatul ……… inculpatului …………, care a predat-o lucrătorilor de poliţie, ajungând în final în posesia părţii vătămate.

În drept, fapta inculpatului …………., ajutat de inculpatul minor ……….., de a sustrage prin violenţă, într-un loc public un telefon mobil din posesia părţii vătămate …………, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. 1 -211 alin. 2 lit. b şi c-211 alin. 21 lit. a C.p. text de lege în baza căruia inculpatul urmează a fi condamnat.

Fapta inculpatului minor ………. de a-l sprijini pe inculpatul ……….. în săvârşirea acestei fapte, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la tâlhărie prevăzută de art. 26-art. 211 alin. 1 -211 alin. 2 lit. b şi c-211 alin. 21 lit. a C.p., cu aplicarea art. 99, texte de lege în baza cărora inculpatul urmează a fi condamnat.

În seara de …………, în jurul orei 19,00 inculpaţii ……….. şi …………, împreună cu numitul ………… se deplasau pe strada ……….. din Municipiul ………. La un moment dat au observat că pe stradă se deplasau alţi doi tineri, pe unul dintre ei, ……….., cunoscându-l inculpatul …………. ……… le-a propus celor doi să-i sustragă telefonul acestuia, sens în care după ce l-a salutat pe ……….., i-a cerut telefonul pentru un beep. Acesta a refuzat motivând că nu are credit însă inculpatul i l-a smuls din mână iar când ………. a cerut să i-l restituie, inculpatul ……….min i-a aplicat o lovitură în cap cu pumnul.

În drept, fapta inculpaţilor ………. şi ……… de a sustrage prin violenţă, într-un loc public un telefon mobil din posesia părţii vătămate ………., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. 1 -211 alin. 2 lit. b şi c-211 alin. 21 lit. a C.p.,. text de lege în baza cărora inculpaţii urmează a fi condamnaţi.

Pentru a reţine această situaţie de fapt, instanţa a avut în vedere plângerile persoanelor vătămate şi declaraţiile date de acestea în calitate de martori, coroborate cu depoziţiile inculpaţilor care, atât în faza de urmărire penală cât şi în timpul judecăţii, au recunoscut faptele.

La stabilirea pedepselor ce urmează a fi aplicate inculpatului major …………., instanţa va ţine seama de criteriile de individualizare prevăzute de art. 72 C.p. şi anume: limitele de pedeapsă, gradul de pericol social al faptei săvârşite, de persoana infractorului şi de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Relativ la persoana inculpatului se reţine că acesta se află la primul conflict cu legea penală iar pe parcursul procesului a avut o conduită sinceră şi cooperantă, împrejurări faţă de care se impune a fi reţinute în favoarea sa circumstanţe atenuante prevăzute de art. 74 lit. a şi c C.p. cu consecinţa reducerii cuantumului pedepsei în conformitate cu dispoziţiile art. 76 C.p.

Întrucât probatoriul administrat în cauză nu a dovedit, fără dubiu, împrejurarea că inculpatul ………… a cunoscut în momentul săvârşirii faptelor vârsta inculpaţilor ……….. şi …………, instanţa nu va reţine circumstanţa agravantă prevăzută de art. 75 lit. c C.p. Se cuvine a se menţiona sub acest aspect că instanţa nu va face aplicarea art. 334 C.p. deoarece reţinerea sau înlăturarea unor circumstanţe agravante sau chiar atenuante ţine de individualizarea pedepselor şi nu de încadrarea juridică a faptei.

Cu privire la inculpaţii …………. şi …………, se reţine că aceştia erau minori la data săvârşirii faptelor, împrejurare faţă de care instanţa urmează a face aplicabilitatea dispoziţiilor art. 99 şi urm. C.p.

Apreciind că luarea unei măsuri educative nu este suficientă pentru îndreptarea minorilor, instanţa urmează a le aplica acestora o pedeapsă al cărui cuantum va fi stabilit ţinând seama de criteriile generale prevăzute de art. 72 C.p.

Lipsa antecedentelor penale precum şi conduita corespunzătoare adoptată de către cei doi inculpaţi minori pe parcursul procesului penal, necesită a fi reţinute în favoarea lor circumstanţele atenuante prevăzute de art. 74 lit. a şi c C.p. cu consecinţa reducerii pedepsei în conformitate cu dispoziţiile art. 76 C.p.

Pentru toţi inculpaţii, instanţa urmează a reţine incidenţa dispoziţiilor art. 33 C.p. cu privire la concursul de infracţiuni şi a face aplicabilitatea dispoziţiilor art. 34 din acelaşi cod.

În baza art. 211 alin. 1-211 alin. 2 lit. b şi c -211 alin. 21 lit. a C.p. cu aplicarea art. 74 lit. a şi c C.p.-76 C.p., va condamna pe inculpatul …………, la 3 ani închisoare, iar în baza art. 211 alin. 1-211 alin. 2 lit. b şi c -211 alin. 21 lit. a C.p. cu aplicarea art. 74 lit. a şi c C.p.-76 C.p., va condamna pe acelaşi inculpat, la 3 ani închisoare.

În baza art. 33-34 C.p. va contopi pedepsele aplicate inculpatului ……………, în pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare. În baza art. 71 C.p. i se vor interzice acestuia, drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a şi lit. b C.p.

Referitor la modalitatea de executare a pedepsei aplicate inculpatului, instanţa apreciind că scopul coercitiv şi preventiv al pedepsei poate fi atins şi fără privarea de libertate a acestuia, urmează a face aplicabilitatea dispoziţiilor art.81 Cod Penal privind suspendarea condiţionată a executării pedepsei, în cauza de faţă fiind îndeplinite toate condiţiile instituite de acest text de lege atât cele referitoare la cuantumul pedepsei aplicate inculpatului …………., cât şi cele referitoare la persoana acestuia.

Va suspenda condiţionat executarea pedepsei pe o durată de 5 ani, termen de încercare stabilit în baza art.82 C.p.

În baza art. 71 alin. 5 C. pen. va suspenda executarea pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare.

I se va atrage atenţia inculpatului …………, asupra dispoziţiilor art. 83 C.pen. cu privire la revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei.

În baza art. 211 alin. 1 -211 alin. 2 lit. b şi c -211 alin. 21 lit. a C.p. cu aplicarea art. 99 şi urm. C.p., art. 74 lit. a şi c C.p.-76 C.p., va condamna pe inculpatul …………., la 2 ani închisoare.

În baza art. 211 alin. 1 -211 alin. 2 lit. b şi c -211 alin. 21 lit. a C.p. cu aplicarea art. 99 şi urm. C.p., art. 74 lit. a şi c C.p.-76 C.p., va condamna pe acelaşi inculpat la 2 ani închisoare.

În baza art. 33-34 C.p. va contopi pedepsele aplicate inculpatului ……….., în pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare.

În baza art. 71 C.p. i se vor interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a şi lit. b C.p.

Cum în cauza de faţă sunt îndeplinite toate condiţiile instituite de art. 81 C.p. atât cele referitoare la cuantumul pedepsei aplicate inculpatului ……….., cât şi cele referitoare la persoana acestuia, şi apreciind că scopul coercitiv şi preventiv al pedepsei poate fi atins şi fără privarea de libertate a inculpatului, instanţa urmează a suspenda condiţionat executarea pedepsei pe o durată de 3 ani, termen de încercare stabilit în baza art.110 C.p.

În baza art. 71 alin. 5 C. pen. va suspenda executarea pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare.

I se va atrage atenţia inculpatului ………….. asupra dispoziţiilor art. 83 C.pen. cu privire la revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei.

În baza art. 26- 211 alin. 1 -211 alin. 2 lit. b şi c -211 alin. 21 lit. a C.p. cu aplicarea art. 99 şi urm. C.p., art. 74 lit. a şi c C.p.-76 C.p., va condamna pe inculpatul …………., la 1 an şi 6 luni închisoare.

În baza art. 26-211 alin. 1 -211 alin. 2 lit. b şi c -211 alin. 21 lit. a C.p. cu aplicarea art. 99 şi urm. C.p., art. 74 lit. a şi c C.p.-76 C.p., va condamna pe acelaşi inculpat la 1 an şi 6 luni închisoare.

În baza art. 33-34 C.p. va contopi pedepsele aplicate acestuia, în pedeapsa cea mai grea de 1 an şi 6 luni închisoare.

În baza art. 71 C.p. interzice inculpatului ………….., drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a şi lit. b C.p.

Referitor la modalitatea de executare a pedepsei aplicate inculpatului, instanţa urmează a face aplicabilitatea dispoziţiilor art.81 Cod Penal privind suspendarea condiţionată a executării pedepsei.

Pentru a se orienta la această modalitate, instanţa a avut în vedere că în cauză sunt îndeplinite cumulativ cerinţele instituite de art.81 Cod Penal, astfel inculpatul se află la primul conflict cu legea penală, pedeapsă ce i s-a aplicat pentru fapta dedusă judecăţii este mai mică de 3 ani, iar scopul acesteia poate fi atins şi fără privarea de libertate a inculpatului.

În consecinţă, instanţa va suspenda executarea pedepsei ce i s-a aplicat inculpatului pe o durată de 2 ani şi 6 luni, termen de încercare stabilit în conformitate cu disp. art.110 Cod Penal.

În baza art. 71 alin. 5 C. pen. va suspenda executarea pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare.

I se va atrage atenţia inculpatului …………… asupra dispoziţiilor art. 83 C.pen. cu privire la revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei.

Inculpatul …………. va fi obligat la plata sumei de ………. lei, din care suma de ……… lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu, se va vira din fondul MJLC către BA …….., pentru avocat ………..

Inculpatul …………, va fi obligat la plata sumei de …….. lei, din care suma de ……… lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu, se va vira din fondul MJLC către BA ………., pentru avocat …………..

Va fi obligat inculpatul …………., la plata sumei de ……… lei, din care suma de ……….. lei reprezentând onorariile apărătorilor din oficiu, se va vira din fondul MJLC către BA ………, pentru avocat ……… şi avocat …………..

În cauză, nu se justifică aplicarea dispoziţiilor art. 118 lit. e C.p. cu privire la confiscare, pentru următoarele considerente:

Telefonul mobil sustras din posesia martorului ……… i-a fost restituit acestuia astfel cum rezultă din declaraţia sa dată în cursul urmăririi penale (fila 60 din dosarul de urmărire penală).

Martorei ……… în cursul urmăririi penale, i s-a restituit cartela şi telefonul mobil (filele 19, 20 şi 54 din dosarul de urmărire penală) şi a primit suma de …….. lei, iar martora ………… a primit suma de ……… lei. Aceasta din urmă a declarat în cursul urmăririi penale că valoarea prejudiciului suferit este de ……… lei însă nu s-a constituit parte civilă în procesul penal.

Sunt supuse confiscării, potrivit dispoziţiilor art. 118 alin. 1 lit. e C.p., bunurile dobândite prin săvârşirea faptei prevăzute de legea penală, dacă nu sunt restituite persoanei vătămate şi în măsura în care nu servesc la despăgubirea acesteia.

Împrejurarea că o persoană vătămată îşi recuperează doar o parte din prejudiciul ce i s-a produs prin săvârşirea faptei nu justifică aplicarea prevederilor legale mai sus arătate pentru prejudiciul nerecuperat, obiectul confiscării, putându-l forma doar bunurile ce se află în posesia inculpatului şi care au fost dobândite prin săvârşirea infracţiunii însă numai dacă nu servesc la despăgubirea acesteia.

Or, numitei ……….. i s-a restituit o sumă de bani mai mare decât cea care se afla în poşeta ce i-a fost sustrasă de către inculpaţii ……….. şi …………. Poşeta a fost aruncată iar telefonul mobil a fost vândut unei persoane ce nu a fost identificată.

În aceste condiţii, prevederile art. 118 alin. 1 lit. e C.p., în opinia instanţei, nu pot fi aplicabile.

Etichete:

Talharie

Prin rechizitoriul nr…. din ….. al Parchetului …… s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor ……, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art.211 alin.1, alin.2 lit.b şi alin.21 lit. a, c C.pen., de tâlhărie. În cazul inculpatului ….. s-a reţinut circumstanţa agravantă prevăzută de art.75 lit.c C.pen. iar în cazul inculpatului …… s-a reţinut incidenţa art.99 şi urm. C.pen., privind starea de minoritate.

În fapt, s-a reţinut că în seara zilei de ….., pe fondul consumului de băuturi alcoolice, cei doi inculpaţi au hotărât să pătrundă în locuinţa părţii vătămate …., pentru a sustrage bani sau alte bunuri, ştiind că respectivul este în vârstă şi locuieşte singur. În realizarea acestei hotărâri, cei doi au escaladat gardul ce împrejmuia curtea părţii vătămate apoi au descuiat lacătul de la uşa casei cu ajutorul unei chei potrivite şi după ce au pătruns în casă au deconectat locuinţa de la reţeaua de curent, prin deşurubarea buşoanelor tabloului electric. Ulterior, inculpaţii au văzut că partea vătămată se află într-o altă cameră, uitându-se la televizor, şi cu ajutorul unui hârleţ au încercat să forţeze uşa de acces în respectiva cameră. În acest scop, inculpatul …… a spart geamul respectivei uşi iar celălalt inculpat a introdus mâna prin geamul spart şi a descuiat uşa din interior. În acest timp, partea vătămată a încercat să riposteze, strigând după ajutor şi înarmându-se cu o toporişcă. Inculpatul …. a lovit însă partea vătămată, prin geamul spart, cu grinda cu care spărsese geamul, în zona capului şi a toracelui, deposedând partea vătămată de toporişcă şi imobilizându-l. Inculpaţii au cerut părţii vătămate să le dea banii pe care îi are în casă, partea vătămată conducându-i într-o altă cameră, unde avea suma de ….de lei, bani pe care inculpaţii i-au luat.

Pe rolul acestei instanţe s-a format dosarul nr…..din ….

Instanţa a procedat la luarea declaraţiilor celor doi inculpaţi, în prezenţa avocaţilor desemnaţi din oficiu, declaraţiile fiind consemnate şi ataşate la filele… De asemenea, întrucât, prezent personal, în faţa instanţei persoana vătămată ….. a precizat că nu doreşte să participe în proces nici ca parte civilă, nici ca parte vătămată, instanţa a procedat la audierea acestuia în calitate de martor, declaraţia sa fiind consemnată şi ataşată la fila …. Întrucât inculpatul …. este minor, în cauză a fost efectuat un referat de evaluare de către Serviciul de Probaţiune . ….., referat ce a fost ataşat la filele …..

La termenul de judecată din …., atât reprezentantul Ministerului Public cât şi avocaţii din oficiu ai inculpaţilor au precizat că renunţă la audierea martorului lipsă.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa constată că atât situaţia de fapt cât şi încadrarea juridică reţinute prin rechizitoriu, sunt confirmate de probele administrate în cauză. Astfel, din aceste probe rezultă că în noaptea de …. în jurul orelor …. după ce au consumat băuturi alcoolice la un bar din localitatea …., cei doi inculpaţi s-au hotărât să meargă la domiciliul părţii vătămate …… pentru a-i sustrage bani. Inculpaţii au luat această hotărâre întrucât ştiau că partea vătămată locuieşte singur. În realizarea acestei hotărâri, după ce iniţial au fost la domiciliul lui …, cei doi inculpaţi s-au deplasat la locuinţa părţii vătămate şi au intrat în curtea acestuia sărind gardul. Ulterior, inculpaţii au intrat în casă descuind uşa de acces cu ajutorul unei chei potrivite. După ce au pătruns în casă, inculpaţii au scos din funcţiune tabloul electric, lăsând imobilul pe întuneric prin deşurubarea buşoanelor pentru lumină. După aceea, inculpaţii au încercat să pătrundă într-o altă încăpere, unde ştiau că se află partea vătămată, în respectiva cameră funcţionând televizorul. În acest scop, inculpatul …. a luat o grindă de lemn cu care a spart geamul de la uşa respectivei camere, iar inculpatul …. a introdus mâna prin locul creat prin spargerea geamului şi a descuiat uşa din interior. Deşi partea vătămată le-a cerut inculpaţilor să plece şi a strigat după ajutor, încercând totodată să se apere cu ajutorul unei toporişti, inculpaţii şi-au continuat activitatea infracţională, inculpatul ….. lovind partea vătămată cu grinda, prin geamul spart, în zona bărbiei şi a pieptului, lovituri în urma căreia partea vătămată a suferit mai multe leziuni ce au necesitat pentru vindecare …. zile de îngrijiri medicale, potrivit raportului medico-legal ataşat la filele …..din dosarul de urmărire penală.

Din cauza acestor lovituri partea vătămată s-a dezechilibrat, fiind dezarmat şi imobilizat de către inculpaţi, care au cerut să le spună unde ţine banii. Din cauza situaţiei în care se afla, partea vătămată i-a condus pe inculpaţi în cealaltă cameră unde avea, într-un borcan, suma de …de lei, bani pe care i-a dat inculpaţilor. Înainte de a pleca din casa părţii vătămate, fiecare dintre inculpaţi au mai căutat alţi bani, în camera unde se afla iniţial partea vătămată, timp în care acesta din urmă era păzit, pe prispa casei, de celălalt inculpat.

Situaţia de fapt descrisă anterior rezultă din coroborarea propriilor declaraţii ale inculpaţilor, date atât în cursul urmăririi penale cât şi al judecăţii, prin care aceştia au recunoscut săvârşirea faptei, cu declaraţiile date de către partea vătămată, atât în cursul urmăririi penale cât şi al judecăţii, inclusiv în calitate de martor, cât şi cu raportul de constatare tehnico ştiinţifică, din care rezultă că urma papilară ridicată de către organele de poliţie cu ocazia cercetării la faţa locului, de pe uşa de acces în bucătărie, a fost creată de impresiunile digito-palmare ale inculpatului ……

Prin urmare, fapta celor doi inculpaţi de a deposeda partea vătămată de o sumă de bani, prin folosirea de violenţe fizice în acest scop, după ce inculpaţii pătrunseseră în locuinţa părţii vătămate, prin forţarea uşii de acces, faptă săvârşită în timpul nopţii, a fost probată şi întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de tâlhărie, prevăzută de art.211 alin.1, alin.2 lit.b, alin.21 lit. a, c C.pen., urmând să atragă răspunderea penală a celor doi inculpaţi.

La individualizarea pedepselor ce vor fi aplicate celor doi inculpaţi instanţa va avea în vedere criteriile generale de individualizare, prevăzute de art.72 C.pen., precum şi scopurile generale ale pedepsei, prevăzute de art.52 C.pen., toate aceste elemente trebuind raportate la împrejurările concrete în care inculpaţii au săvârşit fapta precum şi la persoana inculpaţilor.

Relativ la inculpatul ……., este incidentă atât circumstanţa agravantă prevăzută de art.75 lit. c C.pen., întrucât acesta a ştiut că celălalt inculpat este minor, fapt ce rezultă chiar din propria declaraţie dată în faţa instanţei, cât şi circumstanţa atenuantă prevăzută de art.74 lit. a C.pen., deoarece inculpatul se află la primul conflict cu legea penală. În această situaţie, devin incidente dispoziţiile art.80 alin.2 C.pen., instanţa apreciind că se impune aplicarea unei pedepse de 7 ani închisoare, adică exact minimul prevăzut de lege pentru această infracţiune. În opinia instanţei, aplicarea unei pedepse sub minimul special nu ar fi justificată în prezenta cauză întrucât singurul argument în acest sens l-ar constitui faptul că inculpatul se află la primul conflict cu legea penală, argument care însă este anulat de gravitatea deosebită a faptei săvârşită de către inculpat, gravitate care constă în modul concret în care inculpatul a săvârşit fapta. În acest sens, trebuie observat că ambii inculpaţi au premeditat săvârşirea acestei fapte, alegând să pătrundă în casa părţii vătămate tocmai pentru că ştiau că acesta este singur şi nu s-ar putea apăra, iar apoi au pătruns în casa părţii vătămate, deşi ştiau că acesta este acasă şi deşi le ceruse să plece, neavând nici o reţinere în a săvârşi fapta şi a agresa partea vătămată în propria lui casă, chiar şi după ce acesta a încercat să se apere cu ajutorul unei toporişte.

Toate aceste elemente relevă o periculozitate şi o determinare infracţională deosebite, care pun în umbră lipsa de antecedente penale a inculpatului şi justifică aplicarea unei pedepse de 7 ani închisoare, pedeapsă care oricum reprezintă minimul pentru această infracţiune.

În ceea ce-l priveşte pe inculpatul ……, instanţa apreciază că nu poate fi reţinută nici o circumstanţă atenuantă întrucât minorul nu se afla la momentul săvârşirii faptei la primul conflict cu legea penală, iar recunoaşterea faptei este, ca şi în cazul celuilalt inculpat, lipsită de orice semnificaţie şi are caracter formal, fiind determinată doar de situaţia procesuală iar nu de conştientizarea gravităţii faptei comise. De aceea, instanţa apreciază că inculpatului ……. trebuie să i se aplice pedeapsa cu închisoarea de 3 ani şi 6 luni, cu executarea în regim de detenţie.

În acest sens, deşi inculpatul este minor trebuie observat că fapta sa prezintă un grad deosebit de ridicat de pericol social şi relevă o periculozitate foarte ridicată a inculpatului. Astfel, inculpatul nu a avut nici o ezitare să săvârşească fapta ce formează obiectul acestei cauze într-un moment în care ştia că este cercetat penal într-un alt dosar, pentru săvârşirea unor infracţiuni de furt (dosar nr. ……), ceea ce determină convingerea instanţei că aplicarea doar a unei măsuri educative sau a unei pedepse cu suspendare ar fi total lipsită de eficienţă şi nu ar face decât să constituie o încurajare pentru inculpat să persevereze în activitatea infracţională. În aceeaşi ordine de idei, nu este de neglijat nici faptul că inculpatul şi-a lărgit într-un timp foarte scurt sfera activităţilor infracţionale, trecând de la infracţiuni ce vizau exclusiv patrimoniul, la infracţiuni complexe, cum este tâlhăria, prin care se aduce atingere atât patrimoniului cât şi persoanei.

Mai mult decât atât, şi în cazul inculpatului minor sunt valabile consideraţiile făcute în privinţa inculpatului ……., relativ la modul concret în care cei doi inculpaţi au transpus în fapt hotărârea infracţională. Astfel, trebuie observat că inculpatul minor este cel care a propus ca inculpaţii să meargă la domiciliul părţii vătămate deoarece acesta este singur şi tot el este cel care a spart geamul de la uşa de acces în camera unde se afla partea vătămată şi care a lovit partea vătămată, contribuţia sa la săvârşirea faptei fiind, din punct de vedere al exercitării violenţelor asupra părţii vătămate, superioară contribuţiei celuilalt inculpat. Nu este de neglijat nici împrejurarea că atât acest inculpat cât şi celălalt au plănuit în detaliu fapta, mizând pe frica pe care au produs-o părţii vătămate atunci când au debranşat imobilul de la curent electric şi au pătruns cu forţa în camera în care partea vătămată locuia.

Faptul că inculpaţii au ignorat prezenţa părţii vătămate şi au continuat săvârşirea faptei în ciuda opoziţiei acestuia, pune într-o lumină aparte personalitatea ambilor inculpaţi, aceştia nefiind interesaţi de consecinţele foarte grave pe care fapta le-ar fi putut avea dacă partea vătămată ar fi opus mai multă rezistenţă.

Mai trebuie precizat, tot sub aspectul individualizării pedepselor, că nu are nici o relevanţă faptul că prejudiciul creat a fost foarte mic şi ulterior recuperat, această împrejurare fiind rodul unei pure întâmplări, deoarece inculpaţii au găsit doar această sumă. Faptul că nu ar fi ezitat să sustragă o sumă mai mare, dacă ar fi găsit-o, rezultă dincolo de orice îndoială din faptul că ambii inculpaţi au mai căutat prin casa părţii vătămate alte sume de bani înainte de a pleca.

În ceea ce priveşte latura civilă a cauzei, persoana vătămată nu s-a constituit parte civilă, instanţa urmând să ia act de acest aspect.

Etichete:

PENAL.Tâlhărie. Nerecunoaşterea inculpatului. Interpretarea probatoriului

Asupra prezentului apel penal;

Prin sentinta penala nr.252 din 27. 09.2010, Judecatoria Rimnicu- Sarat a hotarat urmatoarele:

In baza art.11 pct.2 lit.b cu art.10 lit.h C.p.p. inceteaza procesul penal pornit la plangerea prealabilă a părtii vatamate … impotriva inculpatului … pentru infractiunile de lovire prev.de art.180 alin.2 Cod penal si violare de domiciliu prev. de art.192 alin.1 Cod penal prin impacarea partilor.

In baza art.211 alin.1 , alin.2 si alin.2 indice 1 lit.c Cod penal condamnă inculpatul … la 8 ani închisoare.

Aplică art.71,64 lit. a si b Cod penal-.

Deduce din pedeapsa aplicata retinerea din 15.04.2010 si arestarea preventiva a inculpatului din 16.04.2010 la zi,pe care o mentine.

Obligă inculpatul la 3000 lei daune morale către partea civila ….

Obligă inculpatul la 360 lei cheltuieli judiciare către partea vătămată ….

Obligă inculpatul la 800 lei cheltuieli judiciare catre stat din care 200 lei onorariu avocat oficiu in faza de urmarire penala (avocat …) ce va fi avansat din fondul M.J.

Obliga partea vatamata … la 200 lei cheltuieli judiciare catre stat.

Pentru a hotari astfel, instanta a retinut urmatoarea situatie de fapt:

La data de 06.l2.2010, partea vatamata … a formulat sesizare la politia din comuna impotriva inculpatului intrucat a intrat neinvitat in casa, apoi fara niciun motiv a inceput sa o loveasca si pentru a scapa de agresiune a iesit in ulita dupa ajutor iar pe drum a fost prins din nou de inculpat care a inceput sa-l loveasca pana la aparitia numitului … care l-a salvat, iar in urma agresiunii partea vatamata a fost condusa la Spitalul Rm.Sarat, suferind leziuni ce au necesitat pentru vindecare un nr. de 3-5 zile ingrijiri medicale.

Ulterior, in cursul cercetarii judecatoresti, la termenul de judecata din data de 6.07.2010 partea vatamata …, prezenta in instanta, a aratat ca s-a impacat cu inculpatul pentru faptele de lovire prev. de art. l80 al.2 si violare de domiciliu prev. de art. l92 al.l cod penal.

Ulterior, la acelasi Post de politie din comuna … s-a inregistrat si plangerea partii vatamate … in virsta de 81 ani care a precizat ca s-a trezit in noaptea de l2/13.0l.2010 cu inculpatul in stare de ebrietate, care a lovit-o si deposedat-o de suma de l00 lei ce o avea ascunsa in san.

Instanta a retinut ca , ulterior comiterii faptei , partea vatamata a iesit afara pana in drum si s-a uitat dupa inculpat pentru a se convinge daca este baiatul lui „…”.A doua zi , partea vatamata a relatat vecinei sale … ce a patit spunindu-i sa anunte politia, iar la fata locului au venit organele de cercetare pentru a efectua investigatii.

Partea vatamata a fost examinata medico-legal si s-a constatat ca a suferit leziuni ce au necesitat pentru vindecare 2-3 zile ingrijiri medicale.

In drept, instanta a stabilit ca faptele inculpatului care, la data de l2/l3.04.2010, fiind in stare de ebrietate, a patruns fara drept in locuinta partii vatamate … in virsta de 81 ani despre care cunostea ca locuieste singura si prin violenta a deposedat-o de suma de l00 lei constituie infractiunea de tilharie prevazuta de art. 211 al.l , al.2 indice l lit. c cod penal.

In baza acestui text de lege, instanta l-a condamnat la o pedeapsa de 8 ani inchisoare, iar in latura civila l-a obligat pe inculpat la 3000 lei daune morale catre partea civila …, la stabilirea cuantumului daunelor instanta avand in vedere trauma psihica de exceptie suferita de partea vatamata urmare comiterii infractiunii de catre inculpat, aceasta fiind persoana in varsta si suferinda .

Impotriva acestei hotarari judecatoresti a declarat apel inculpatul, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie, aratand ca instanţa de fond si-a fundamentat solutia pe un probatoriu fragil, probele administrate în cauză neputând decât să creeze un dubiu care îi profită inculpatului; din valorificarea declaraţiei părţii vătămate nu rezultă că aceasta ar fi avut posibilitatea să-l vadă pe inculpat şi să-l identifice întrucât este vorba de o bătrână de 81 de ani în domiciliul căreia, la miez de noapte, pe întuneric, a intrat o persoană pentru a o prăda, iar la acel moment nu purta ochelarii de vedere.

Tribunalul, analizand probele administrate in cauza, constata ca apelul declarat in cauza este nefondat, urmand a fi respins pentru urmatoarele considerente:

Contrar celor sustinute de inculpat, in cauza sunt suficiente probe din care rezulta fara putinta de tagada, ca el este autorul infractiunii si nu o alta persoana.

Astfel, fapta se petrece la 12. 04. 2010,iar, a doua zi, la 13. 04., partea vatamata se prezinta la Postul de politie aratand ca , „ la orele 24, in timp ce dormeam, numitul …, a patruns prin fortarea usii de acces…a strans-o de maini, de gura…si a deposedat-o de 100 lei”.

Prin urmare, inca de la prima declaratie, partea vatamata il indica pe inculpatul din prezenta cauza( fila 13).

In declaratia completa data in aceeasi zi ( fila 16), precizeaza ca” in momentul in care s-a urcat pe mine…am strigat la el si i-am spus sa ma lase in pace ca il cunosc…cand s-a urcat pe mina i-am observat fata si l-am recunoscut ca fiind ……dupa ce a plecat, am iesit afara , am mers putin pe ulita si l-am vazut deplasandu-se catre locuinta sa”.

S-a sustinut ca, deoarece dormea, partea vatamata nu purta ochelarii, astfel ca nu avea cum sa il vada, mai ales ca incaperea nu era iluminata, numai ca, aceasta aparare nu poate fi retinuta ; partea vatamata nu este oarba, chiar daca nu avea la acel moment ochelarii putea sa-l vada f. bine pe inculpat, rezultand o distanta de cateva zeci de centimetri intre cei doi din moment ce inculpatul a imobilizat-o si i-a cautat banii; incaperea era iluminata de la un bec stradal aflat doar la 10 m de casa sa iar la acel moment nu avea perdele la geam fiind in curatenie( declaratie data in apel).

Un alt element extrem de important este ca , pe fusta victimei s-a gasit un ciuline, (vezi fotografie judiciara fila 49) iar pe treningul purtat de inculpat la momentul gasirii lui de politie, chiar a doua zi s-au gasit 4 ciulini (fila 54), acesta declarand ca a lucrat cu o zi inainte la vie, atfel ca exista posibilitatea ca, in acel conflict unul din ciulini sa fi ramas pe fusta victimei. Sigur ca acesta aspect, luat izolat nu poate conduce la o concluzie de vinovatie, insa, coroborat cu celelalte probe, el nu poate fi neglijat;

Faptul ca urmele de sol ridicate de pe adidasii inculpatului nu au aceeasi structura cu solul ridicat cu ocazia cercetarii la fata locului nu are nicio relevanta pentru ca, la fata locului nu s-au gasit urme de incaltaminte care sa fie fotografiate, ridicate si comparate cu talpile adidasilor, astfel ca nu se stie daca acesta nu a purtat sau nu acei adidasi in noaptearespectiva;

– martora …, in declaratia data chiar a doua zi, arata ca partea vatamata, care este vecina sa , a venit la ea si a rugat-o sa dea telefon la politie pentru ca „baiatul lui … a intrat peste ea…”

– …, (fila 100), a mers dimineata la 7.30 la domiciliul partii vatamate, avea lovituri pe fata ,era zgariata pe maini , ravasita, plangea si i-a spus ca baiatul lui … a intrat peste ea…”

– Desi sustine ca martorul … a declarat ca aceasta a spus ca nu il cunoaste pe cel ce a intrat peste ea, verificandu-se prima declaratie data de el se constata, in finalul ei , ca declara. „ aceasta a spus ca cel ce a intrat peste ea este ….”

– Partea vatamata si-a mentinut pozitia pe tot parcursul procesului penal, aratand in fata instantei de control judiciar ca nu are niciun dubiu cu privire la inculpat, ca l-a vazut pentru ca nu avea perdele la geam fiind in curatenie si ca incaperea era iluminata de la becul stradal aflat la 10 m de locuinta sa.

– testat fiind cu aparatul poligraf in apel , s-a constatat un comportament simulat;

– potrivit raportului de expertiza( filele 14- 19 d. fond), firele de par ridicate de pe treningul inculpatului ( plicul 5) prezinta elemente de asemanare morfologica cu cele ridicate de pe imbracamintea p. vat. ( plicul 2)si avand in vedere si culoarea acestuia- alb- este certa existenta contactului intre cele doua parti;

Desi nu are legatura cu aceasta fapta, instanta nu poate sa nu acorde importanta nici faptului ca, in ceea ce priveste infractiunea privind partea vatamata … , unde a intervenit impacarea, inculpatul a avut aceeasi atitudine , nerecunoscand ca a intrat in casa acestei parti vatamate, desi au fost martori care l-au vazut intrand, fapt sustinut si de …;

In concluzie, fata de toate aceste probe, instanta nu poate decat sa concluzioneze in sensul constatarii vinovatiei inculpatului si sa respinga, in baza art. 379 pct. 1 lit. b, apelul ca nefondat.

Nu se impune nicio reducere a pedepsei fata de gravitatea faptei ( pe timp de noapte a patruns intr-o casa si a talharit o persoana in varsta de 83 ani)dar si fata de pozitia de nerecunoastere a inculpatului.

Vazand si disp. art. 192 al. 2 c. pr. pen,

Etichete:

Talharie.Circumstante atenuante.Reducerea pedepsei sub minimul special

Asupra apelului penal.

Prin sentinţa penală nr. 163/15 decembrie 2009 Judecătoria Pătârlagele a dispus condamnarea pe inculpatului B.C.-L., la 5 ani închisoare pentru infracţiunea prev. de art. .211 alin.2 lit.c C.p. cu aplicarea art.37 lit.a C.p.

În baza art.61 alin.1 teza II-a c.p. s-a dispus revocarea liberării condiţionate a inculpatului pentru restul de 665 zile din pedeapsa de 4 ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr.307/09.08.2005 a Judecătoriei Pătârlagele, definitivă prin dec. penală nr.75/26.01.2006 a Curţii de Apel Ploieşti.

În baza art.61 alin.1 teza III-a c.p. a contopit restul de pedeapsă neexecutată de 665 zile cu pedeapsa aplicată în prezenta cauză, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 5 ani închisoare.

S-a făcut aplicarea disp. art.71-64 alin.1 lit.a teza II-a şi lit.b c.p.

În baza art.88 alin.1 c.p. a dedus din pedeapsa ce urmează a fi executată, perioada reţinerii şi arestării preventive începută la 23.06.2009, la zi.

În baza art.350 alin.1 C.p.p.a menţinut starea de arest a inculpatului.

În baza art.14 C.p.p. cu referire la art.998 C.civil a admis acţiunea civilă şi a obligat inculpatul să plătească părţii civile I.D. suma de 72 lei.

A fost obligat inculpatul la plata sumei de 700 lei, cheltuieli judiciare către stat, din care 500 lei onorariu avocat din oficiu.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut în fapt următoarele:

În după amiaza zilei de 26.06.2009 , inculpatul a consumat băuturi alcoolice la barul „SC F.T.SRL” din satul Corbu, unde a jucat popice, cu numiţii T. D. A. şi I.V.M.. De faţă se afla şi partea vătămată I. D. , în vârstă de 61 ani, care se uita la cei ce jucau popice şi paria cu aceştia sume cuprinse între 3 şi 5 lei , privitor la numărul de popice doborâte. În timpul jocului inculpatul a pierdut suma de 60 lei , iar partea vătămată a câştigat de la inculpat suma de 40 lei. Deoarece a rămas fără bani, inculpatul a plecat acasă în jurul orei 19, unde a mai consumat bere , iar după aproximativ o oră s-a hotărât să se întoarcă la bar şi să joace popice pentru a-şi recupera banii pierduţi. În drumul său la intersecţia lui DJ 102 L cu drumul sătesc pe care locuieşte inculpatul, acesta s-a întâlnit cu partea vătămată care se întorcea de la bar şi i-a solicitat acesteia să-i restituie banii pierduţi. Partea vătămată a refuzat, iar în timp ce amândoi se deplasau către locuinţa sa, văzând că inculpatul insistă să i se dea banii, partea vătămată a strigat la un vecin să-l ajute, însă acesta nu a auzit.

În aceste condiţii partea vătămată i-a oferit inculpatului suma de 4 lei , în bancnote de 1 leu, sumă pe care a scos-o de la buzunarul de la cămaşă, însă inculpatul a refuzat banii, motivând că el a pierdut o sumă mai mare. În acest moment inculpatul a lovit partea vătămată cu palma în zona ochiului stâng şi i-a sustras din buzunarul drept de la spatele pantalonilor suma de 72 lei.

Partea vătămată a insistat ca inculpatul să-i restituie banii, dar acesta a plecat spre domiciliul său unde şi-a schimbat hainele şi-a mers din nou la bar, unde a făcut cinste mai multor persoane.

În urma loviturii primite , partea vătămată a suferit leziuni traumatice ce s-au putut produce prin lovire cu corpuri dure şi necesită 3-4 zile îngrijiri medicale conform certificatului medico-legal nr. 795/24.06.2009.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel inculpatul solicitând să se dispună reducerea pedepsei ce i-a fost aplicată întrucât suma pe care şi-a însuşit-o a fost foarte mică, în plus între el şi partea vătămată fiind anterior relaţii de prietenie astfel încât nu se justifică executarea unei pedepse atât de aspre.

Tribunalul, verificând sentinţa apelată pe baza materialului şi lucrărilor din dosar, motivelor de apel invocate, precum şi sub toate aspectele de fapt şi de drept, potrivit art.381 al.2 şi 378 cod proc.penală va reţine că apelul este fondat pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.

Instanţa de fond a reţinut în mod corect împrejurările în care s-a săvârşit infracţiunea de tâlhărie, precum şi vinovăţia inculpatului ce rezultă din mijloacele de probă administrate respectiv declaraţiile părţii vătămate, ale martorilor N. N., B.A., I.V.M., T.D.A., R.Gh., F.I., H.C., C.F.G., V.V., A.I., coroborat cu declaraţiile inculpatului prin care a recunoscut comiterea faptei.

Încadrarea juridică dată infracţiunii este legală şi în conformitate cu mijloacele de probă administrate.

Avându-se în vedere împrejurările în care s-a comis in fracţiunea, pe fondul consumului de alcool după ce partea vătămată şi inculpatul au jucat împreună popice la barul din loc. Corbu, com.Cătina, inculpatul fiind cel care a pierdut suma de 60 lei pe care a încercat să o recupereze de la prietenul său, partea vătămată I.D., reţinând şi valoarea prejudiciului produs, de 72 lei, tribunalul urmează să aprecieze toate aceste circumstanţe în favoarea inculpatului, în conformitate cu art. 74 al.2 cod penal în calitate de circumstanţe atenuante.

Ca efect al reţinerii circumstanţelor atenuante şi a stării de recidivă prev. de art. 37 lit.a cod penal se va reduce pedeapsa aplicată inculpatului pentru infracţiunea de tâlhărie de la 5 la 4 ani închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare în conformitate cu art. 61 cod penal.

În baza art. 350 cod proc.penală se va menţine starea de arest preventiv a inculpatului avându-se în vedere că subzistă pericolul concret pentru ordinea publică şi pentru a se asigura executarea pedepsei în conformitate cu art. 136 cod proc.penală.

În baza art. 88 cod penal şi 381 cod proc.penală se va deduce din pedeapsa de executat reţinerea şi arestul preventiv de la 23.06.2009 la zi.

Restul dispoziţiilor sentinţei fiind legale şi temeinice se vor menţine.

Văzând şi disp. art. 379 pct.2 lit.a= şi art. 192 alin.3 cod proc.penală.

Etichete:

Talharie

Dosar nr. 7860/270/2010

R O M Â N I A

JUDECATORIA ONESTI

.

Sentinta penala Nr. 91

Sedinta publica de la 03 Februarie 2011

Completul compus din:

PRESEDINTE ………

Grefier …..

Ministerul public a fost reprezentat de procuror …..

Pe rol judecarea cauzei penale pusa în miscare prin rechizitoriul Parchetului Judecatoriei Onesti, împotriva inculpatului ….. trimis în judecata pentru savârsirea infractiunii de tâlharie prevazuta de dispozitiile art. 211 Cod penal.

La apelul nominal facut în sedinta publica se prezinta inculpatul … asistat de avocat .. în substituire pentru avocat desemnat din oficiu .. lipsa fiind celelalte parti din prezenta cauza.

Procedura legal îndeplinita.

S-a facut referatul cauzei de catre grefier care învedereaza:

– cauza are ca obiect infractiunea de tâlharie, prevazuta de dispozitiile art. 211 Cod penal,

– se afla la al doilea termen de judecata,

. procedura legal îndeplinita,

– s-a depus la dosar de catre partea vatamata …… raspunsul la adresa emisa de instanta în care aceasta face cunoscut instantei ca nu doreste sa se constituie parte civila,

– stadiul procesual fond, dupa care.

Nemaifiind alte cereri si probe de administrat instanta considera terminata cercetarea judecatoreasca si acorda cuvântul pe fondul cauzei.

Procurorul face un scurt istoric al rechizitoriului arând ca inculpatul a fost trimis în judecata pentru comiterea infractiunii prevazute de art. 211 alin. 1 si 2 lit b si c din Cod penal cu aplicarea art .41 al. 2 din Cod penal, constând în aceea ca în perioada iunie – august 2010, pe timp de noapte a deposedat prin violenta, partea civila si partile vatamate de gentile în care se aflau bunuri personale, telefoane mobile, sume de bani, acte de identitate, în timp ce acestea se deplasau în locuri publice pe raza municipiului Onesti. Solicita condamnarea inculpatului, ca inculpatul sa fie obligat la suma datorata partii civile ……, precum si obligarea acestuia la cheltuieli judiciare catre stat.

Avocat …… solicita privitor la latura penala aplicarea dispozitiilor art. 3201 cod procedura penala. De asemenea având în vedere ca inculpatul a recunoscut, regreta savârsirea faptei si nu are antecedente penale solicita circumstante atenuante si aplicarea unei pedepse sub minimum special.

Avocat ….. privitor la latura civila arata ca la fila 12 dosar se afla declaratia partii vatamate ….. în care se arata ca aceasta nu se constituie parte civila, la fila 22 dosar se afla declaratia partii vatamate ….. în care aceasta arata ca nu doreste sa se constituie parte civila, la fila 37 dosar urmarire penala declaratia partii vatamate …. în care aceasta arata ca nu doreste sa se constituie parte civila, iar partea vatamata …. desi a fost contactata de catre instanta prin adresa nu s-a prezentat în instanta pentru a se constitui parte civila. Solicita onorariu din fondurile Ministerului de Justitie pentru avocatul titular.

Inculpatul având ultimul cuvânt arata ca regreta savârsirea faptei.

Cauza a ramas în pronuntare.

INSTANTA

-deliberând-

Prin rechizitoriul nr. 1566/P/2010 al Parchetului de pe langa Judecatoria Onesti a fost trimis in judecata inculpatul …, fiul lui ….. si ….., nascut la data de ….. in ….., cu domiciliul in ….., CNP …..,studii …., fara ocupatie, fara antecedente penale sub aspectul savarsirii infractiunii de “ talharie” in forma calificata prev. de art 211 alin 1, alin 2 lit. b, c cod pen. cu aplicarea art 41 alin 2 cod pen.

In actul de sesizare al instantei s-au retinut urmatoarele:

În perioada iunie – august 2010, pe timp de noapte, inculpatul ….. a deposedat, prin violenta, mai multe parti vatamate de gentile personale, în timp ce acestea se aflau în locurile publice pe raza mun. Onesti, dupa cum urmeaza:

În noaptea de 22/23.06.2010, inculpatul a consumat bauturi alcoolice la barul „Spiridon” situat pe B-dul Oituz, din Onesti si în jurul orei 01:00 se deplasa spre partea sudica a orasului, cu intentia de a lua un mijloc de transport cu care sa ajunga la domiciliul în com. Casin.

Când a ajuns în zona Liceului Grigore C. Moisil, a observat o femeie deplasându-se pe str. Tineretului, care avea asupra ei o poseta. S-a hotârât sa i-o sustraga, astfel ca a urmarit-o si când a ajuns în dreptul acesteia, a prins poseta si a smuls-o cu putere de pe umarul partii vatamate, parasind în fuga locul faptei, fara ca aceasta sa aiba posibilitatea sa opuna rezistenta.

Când a ajuns în zona fostului sediu al Primariei Onesti a verificat continutul posetei, din care si-a însusit un telefon mobil marca Sony Ericsson K320i si suma de 100 lei.

Poseta, împreuna cu celelalte bunuri personale, a fost aruncata de catre inculpat, într-o zona apropiata celei în care a comis fapta.

Suma de bani a fost utilizata pentru achizitionarea de produse alimentare, iar telefonul mobil a fost pastrat de catre inculpat si predat ulterior partii vatamate (dovada predare primire fl. 22 dosar 1566/P/2010).

Partea vatamata …… declara ca valoarea bunurilor sustrase este de 450 lei, însa nu se constituie parte civila în cauza.

În dimineata zilei de 04.07.2010, în jurul orei 04:00, în timp ce se deplasa pe str. Postei din Onesti, în drumul blocului nr. 16, a observat-o pe partea vatamata ……. În momentul în care aceasta a intrat în scara blocului inculpatul a urmat-o si ia sustras prin violenta o poseta, prinsa întru-un clips, pe sub haina, în dreptul soldului drept.

S-a îndreptat în fuga spre zona Quartal din Onesti, unde a verificat continutul posetei, din care si-a însusit telefonul mobil marca Momo Designe MD Touch.

Ulterior, inculpatul a vândut telefonul mobil cu suma de 200 lri, nepoatei sale – …….

La data de 23.09.2010, bunul sustras a fost recuperat de catre organele de politie de la concubinul numitei ….. – ……. si predat partii vatamate (fila 40 dosar 1566/P/2010).

Partea vatamata îsi rezerva dreptul de a se constitui parte civila în instanta cu suma reprezentând c/v posetei si a celorlalte bunuri personale, pe care inculpatul le-a aruncat dupa comiterea faptei.

În noaptea de 17.08.2010, în jurul orie 01.05, inculpatul se deplasa de str. Buciumului din Onesti si în dreptul sediul E- On Gaz Onesti a observat-o pe partea vatamata …… care se deplasa împreuna cu o alta persoana.

Dupa ce tinerele s-au despartit inculpatul a urmarit-o pe partea vatamata în timp ce se deplasa pe aleea care duce spre imobilul nr. 12 de pe str. Buciumului din Onesti, a deposedat-o prin violenta de poseta, pe care o tinea pe umar.

Inculpatul s-a deplasat în fuga spre râul Casin si-a însusit din poseta sumele de 30 lei si 20 euro, apoi a aruncat poseta cu celelalte bunuri în incinta strandului din zona.

In cauza penala de fata a fost administrat urmatorul material probatoriu: in cursul urmaririi penale: reclamatiile si declaratiile partii vatamate, fl. 9, 15, 24, 31, 50 -52 dosar 1566/P/2010, procese verbale de cercetare la fata locului si plansele foto, fl. 10-14,25-30, 44-49 dosar 1566/P/2010; procese verbale de reconstituire si planse foto, fl. 17-21, 66-73 dosar 1566/P/2010; dovezi de predare primire fl 22 bis, 23 39, 40, dosar 1566/P/2010; declaratii martori fl. 22,34,35,37,74,75,58, 59, declaratii inculpat fl. 61-65 dosar 1566/P/2010, in cursul judecatii: declaratia inculpatului, declaratie parte vatamata.

Instanta a facut aplicarea dispozitiilor art 3201 cod proc. pen. privind procedura simplificata.

Inculpatul aflat in stare de libertate a fost prezent in fata instantei.

A fost desemnat aparator din oficiu conform art 171 cod proc. pen.

Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:

La termenul de judecata din 20.01.2011, inculpatul a declarat faptul ca recunoaste si regreta fapta dedusa judecatii solicitand sa fie judecat pe baza probelor administrate in cursul urmaririi penale in conformitate cu prevederile art 3201 cod proc. pen.

Inculpatul a declarat ca intentiona sa faca rost de bani pentru a pleca in Spania cu prietena sa motiv pentru care s-a hotarat sa sustraga prin violenta gentile personale ale partilor vatamate.

Astfel, inculpatul in noaptea de 22/23.06.2010 in timp ce se afla in zona Liceului Grigore Moisil a observat pe partea vatamata ……,avand asupra ei o poseta. Inculpatul, in momentul cand a ajuns in dreptul eia prins poseta si i-a smuls-o de pe umar, dupa care si-a insusit telefonul marca Sony Ericsson K320i si suma de 100 lei.

Telefonul mobil a fost restituit partii vatamate potrivit dovezii de predare primire de la fl 22.

Partea vatamata a declarat in cursul judecatii ca nu se constituie parte civila, telefonul fiind recuperat.

In dimineata zilei de 4.07.2010 inculpatul a observat-o pe partea vatamata …, pe str. Postei si in momentul in care aceasta intra in scara blocului inculpatul a urmat-o si i-a smuls geanta de pe umar.

Inculpatul si-a insusit telefonul mobil marca Memo Designe MD Touch, telefon pe care l-a vandut numitei ….. pentru suma de 200 lei.

Numita ….. a declarat ca nu se constituie parte civila in cauza, telefonul mobil a fost restituit partii vatamate potrivit dovezii de la fl. 40.

Folosind aceeasi metoda de operare, inculpatul pe timp de noapte , pe str. Buciumului din Onesti a urmarit-o pe partea vatamata …… si i-a smuls acesteia geanta pe care o tinea pe umar.Inculpatul si-a insusit din geanta suma de 30 de lei si 20 de euro.

Partea vatamata a declarat in cursul judecatii ca nu se constituie parte civila.

Situatia de fapt a fost dovedita in cauza avand in vedere declaratia inculpatului care a mentionat ca isi insuseste probele administrate in cursul urmaririi penale (procese verbale de cercetare la fata locului, declaratii testimoniale, procese verbale de reconstituire).

In drept fapta inculpatului care pe timp de noapte, intr-un loc public, prin mijloace violente a sustras bunuri din posesia altuia, in scopul insusirii pe nedrept intruneste elementele constitutive ale infractiunii de “ talharie” prev. de art 211 alin 1,alin 2 lit. b,c cod pen.

La individualizarea judiciara a pedepsei instanta va avea in vedere criteriile generale prevazute de art 72 cod pen, respectiv: dispozitiile partii generale ale codului penal,limitele speciale de pedeapsa, respectiv cele reduse in conditiile art 3201 alin 7 cod proc. pen, gradul de pericol social al faptei, persoana infractorului, urmand a aplica o pedeapsa cu inchisoarea orientata spre minimul special prevazut de lege.

Avand in vedere ca inculpatul a savarsit mai multe acte materiale la diferite intervale de timp, dar in realizarea aceleiasi rezolutii infractionale, instanta va retine forma continuata a acestei infractiuni, in conditiile art 41 alin 2 cod pen.

Cu privire la modalitatea de executare a pedepsei inchisorii ce va fi aplicata prin prezenta, instanta apreciaza ca scopul educativ al pedepsei prev. de art 52 cod pen. poate fi atins si fara executare in regim de detentie.

In cauza sunt intrunite conditiile art 861 cod pen. privind suspendarea executarii sub supraveghere.

In baza art. 71 Cod pen. va aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor civile prevazute de art. 64 litera a teza a II a si litera b Cod penal.

În baza art.861 cod penal va dispune suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere pe o perioada compusa din 3 ani plus pedeapsa ce va fi aplicata prin prezenta, termen de incercare stabilit in conditiile art 862 cod pen.

In baza art 863 alin 1 cod pen. va dispune ca inculpatul sa respecte urmatoarele masuri de supraveghere pe durata suspendarii executarii pedepsei :

-sa se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probatiune de pe lânga Tribunalul Bacau

-sa anunte în prealabil orice schimbare de domiciliu , resedinta sau locuinta si orice deplasare care depaseste 8 zile , precum si întoarcerea

– sa comunice si sa justifice schimbarea locului de munca

-sa comunice informatii de natura a putea fi controlate mijloacele lui de existenta

În baza art. 359 cod proc. va atrage atentia inculpatului asupra dispozitiilor art.864 cod penal privind revocarea suspendarii in cazul in care va savarsi o noua infractiune in cursul termenului de incercare.

In baza art. 71 al 5 cod pen., pe durata suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere, suspenda si executarea pedepselor accesorii.

In baza art 88 cod pen. va deduce din pedeapsa aplicata prin prezenta durata retinerii de 24 de ore aplicata inculpatului prin ordonanta nr.1566/P/2010, incepand cu data de 4.11.2010 ora 15.30 pana la data de 5.11.2010 ora 15.30.

Sub aspectul laturii civile.

Partea vatamata …… s-a constituit parte civila in cauza cu suma de 1200 lei reprezentand contravaloare telefon mobil sustras, marca Memo Designe MD Touch.

Avand in vedere ca in cauza sunt intrunite codnitiile raspunderii civile delictuale, intre fapta ilicita si prejudicial infractional existand legatura de cauzalitate, instanta in baza art 14, 346 alin 1 cod proc. pen. cu referire la art 998,999 cod civ. obliga inculpatul la plata sumei de 1200 lei despagubiri materiale catre partea civila …….

Intrucat partile vatamate …, …… si numita …… nu s-au constituit parti civile in cauza, inculpatul beneficiind de sume de bani sustrase de la acesteau sau primite cu titlu de pręt al unui telefond mobil, instanta va face aplicarea prevederilor art 118 lit. e cod pen.

Va dispune confiscarea de la inculpat a sumei de 363 lei reprezentand bunuri dobandite prin savarsirea faptei penale si nerestituite partilor vatamate.

Fata de culpa procesuala a inculpatului, in baza art 191 alin 1 cod proc pen. va obliga inculpatul la plata sumei de 550 lei, din care 400 lei onorariu aparator din oficiu.

In baza art 189 cod proc. pen.va dispune avansarea onorariului aparator din oficiu, av…… in suma de 200 lei din fondurile MJ catre BA Onesti.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTARASTE

In baza art 211 alin 1, alin 2 lit. b, c cod pen. cu aplicarea art 41 alin 2 cod pen. cu referire la art 3201 alin 7 cod proc. pen. condamna pe inculpatul …, fiul lui …. si …., nascut la data de ……,jud. .. cu domiciliul in …. CNP 1…,studii ., fara ocupatie, fara antecedente penale la pedeapsa inchisorii de 2 ani.

In baza art. 71 Cod pen. aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor civile prevazute de art. 64 litera a teza a II a si litera b Cod penal.

În baza art.861 cod penal dispune suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere pe o perioada de 5 ani, termen de incercare stabilit in conditiile art 862 cod pen.

In baza art 863 alin 1 cod pen. dispune ca inculpatul sa respecte urmatoarele masuri de supraveghere pe durata suspendarii executarii pedepsei :

-sa se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probatiune de pe lânga Tribunalul Bacau

-sa anunte în prealabil orice schimbare de domiciliu , resedinta sau locuinta si orice deplasare care depaseste 8 zile , precum si întoarcerea

– sa comunice si sa justifice schimbarea locului de munca

-sa comunice informatii de natura a putea fi controlate mijloacele lui de existenta

În baza art. 359 cod proc. atrage atentia inculpatului asupra dispozitiilor art.864 cod penal privind revocarea suspendarii in cazul in care va savarsi o noua infractiune in cursul termenului de incercare.

In baza art. 71 al 5 cod pen., pe durata suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere, suspenda si executarea pedepselor accesorii.

In baza art 88 cod pen. deduce din pedeapsa aplicata prin prezenta durata retinerii de 24 de ore aplicata inculpatului prin ordonanta nr.1566/P/2010, incepand cu data de 4.11.2010 ora 15.30 pana la data de 5.11.2010 ora 15.30.

Ia act ca partile vatamate …., ……, nu se constituie parti civile in cauza.

In baza art 14, 346 alin 1 cod proc. pen. cu referire la art 998,999 cod civ. obliga inculpatul la plata sumei de 1200 lei despagubiri materiale catre partea civila …….

Ia act ca numita ….. nu se constituie parte civila in cauza.

In baza art 118 lit. e cod pen. dispune confiscarea de la inculpat a sumei de 363 lei reprezentand bunuri dobandite prin savarsirea faptei penale si nerestituite partilor vatamate.

In baza art 191 alin 1 cod proc pen. obliga inculpatul la plata sumei de 550 lei, din care 400 lei onorariu aparator din oficiu.

In baza art 189 cod proc. pen. dispune avansarea onorariului aparator din oficiu, av…… in suma de 200 lei din fondurile MJ catre BA Onesti.

Cu recurs in 10 zile de la pronuntare pentru inculpat si de la comunicare pentru celelalte parti.

Pronuntata in sedinta publica, azi 3.02.2011.

Etichete:

Talharie

ROMÂNIA

JUDEŢUL BACĂU

JUDECĂTORIA ONEŞTI

DOSAR NR5168 /270/2010

Înreg. 03.08.2010 tâlhărie

SENTINŢA PENALĂ NR.627

Şedinţa publică din data de 4.11.2010

Preşedinte – …..

Grefier – ……

Ministerul Public reprezentat de procuror – …….

Pe rol fiind judecarea acţiunii penale pusă în mişcare prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Oneşti împotriva inculpatului …….., trimis în judecată pentru comiterea infracţiunii de tâlhărie, prev. de art.211 cod penal.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică se prezintă inculpatul în stare de arest asistat de avocat ……. ,lipsă partea vătămată .

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care,

Instanţa pune în discuţia părţilor din oficiu schimbarea încadrării juridice din infracţiunea prev. de art.211 al.1,2 lit.b şi al.21 lit.c cod penal cu aplicarea art.37 lit.b cod penal în infracţiunea prev.de art.192 al.2 cod penal cu aplicarea art.37 lit.b c.p.şi 211 al.2lit.b şi al.21 lit.c cod penal toate cu aplicarea art.33 lit.a cod penal şi atrage atenţia inculpatului că potrivit art.334 c.p.p. are dreptul să ceară lăsarea cauzei la sfârşitul şedinţei sau eventual amânarea cauzei pentru a-şi pregăti apărarea.

Apărătorul inculpatului şi inculpatul personal nu solicită termen pentru pregătirea apărării.

Reprezentantul Parchetului este de acord cu schimbarea încadrării juridice . Avocat……. şi inculpatul personal lasă la aprecierea instanţei.

Instanţa se va pronunţa cu privire la schimbarea încadrării juridice o dată cu fondul cauzei şi nefiind alte cereri, declară terminată cercetarea judecătorească şi acordă cuvântul pentru dezbateri.

Procurorul expune situaţia de fapt reţinută prin rechizitoriu, arătând că inculpatul a fost trimis în judecată pentru comiterea infracţiunii de tâlhărie, prev. de art.211 al.1şi 2 şi alin.21 lit.c cod penal , constând în aceea că în noaptea de 7/8-.07.2010 a pătruns prin efracţie în locuinţa părţii vătămate …. Din…. jud.Bacău, în vârstă de 86 ani şi prin exercitarea de violenţe, a deposedat-o de suma de 1000 lei. Fapta este recunoscută de inculpat şi dovedită cu materialul probator administrat în cauză ,motiv pentru care,pune concluzii de condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii prin schimbarea încadrării juridice din art.211 al.1,2 lit.b şi al.21 lit.c cod penal cu aplicarea art.37 lit.b cod penal în infracţiunea prev.de art.192 al.2 cod penal cu aplicarea art.37 lit.b c.p.şi 211 al.2lit.b şi al.21 lit.c cod penal toate cu aplicarea art.33 lit.a,cu executare în regim de detenţie,a se menţine măsura arestării şi a se deduce din durata pedepsei perioada executată .Urmează a fi obligat inculpatul la despăgubirile civile solicitate de partea civilă şi la cheltuieli judiciare către stat.

Avocat …… arată că inculpatul a recunoscut comiterea faptei, iar faţă de poziţia sinceră a acestuia, solicită a i se aplica o pedeapsă ,a fi obligat la despăgubiri civile şi onorarul pentru avocat desemnat din oficiu din fondurile Ministerului Justiţiei pentru avocatul titular.

Inculpatul având cuvântul recunoaşte şi regretă sincer fapta.

Cauza a rămas în pronunţare.

I N S T A N Ţ A :

Deliberând asupra cererii de faţă, constată că:

Prin rechizitoriul nr. 1684 /P/2010 al Parchetului de pe lângă

Judecătoria Oneşti s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată ,în stare de arest preventiv,a inculpatului ……., cercetat pentru comiterea infracţiunii de tâlhărie prev.şi ped. de art. 211 alin. 1,2 lit. b şi alin. 2 indice 1 lit. c Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal .

În esenţă, prin actul de sesizare al instanţei s-a reţinut că în noaptea

de 7/8.07.2010 a pătruns prin efracţie în locuinţa părţii vătămate ……din …. jud.Bacău în vârstă de 86 ani şi prin exercitarea de violenţe a deposedat-o de suma de 1000 lei.

În faza de urmărire penală şi în faza de judecată a fost administrat

următorul probatoriu : proces-verbal de consemnare a plângerii, (fl.3 dos.urm.pen.), process-verbal de cercetare la faţa locului( fl.4,5 dos.urm.pen.)planşă fotografică ( fl.7-19 dos.urm.pen.) raport de constatare medico-legal ( fl.24) process-verbal de reconstituire şi planşă fotografică ( fl.25-35 dos.urm.pen.), declaraţii martori ( fl.36-39 dos,urm.pen.,filele 67-68 dos.instanţă ), declaraţie parte vătămată ( fl.40 dos.urm.pen. şi 66 dosar instanţă), declaraţii inculpat ( fl.46-49,51 dos.urm.pen.şi 31 dos.instanţă),

Situaţia de fapt reţinută în rechizitoriu a rezultat din coroborarea

probelor administrate în faza de urmărire penală , materializate în: declaraţiile învinuitului, declaraţiile inculpaţilor, ale părţii vătămate,ale martorilor, procesele verbale de constatare ( arătate mai sus).

În cursul cercetării judecătoreşti a fost audiat inculpatul ….. , partea vătămată ……. şi martorii : ….şi …., declaraţiile acestora fiind consemnate şi ataşate la dosar .

La data de 08.07.2010 , inculpatul ….. a fost reţinut

şi apoi arestat preventiv.

În cursul cercetării judecătoreşti în şedinţa din Camera de

Consiliu din 05.08.2010, în baza art. 300 ind.1 alin. 1 Cod de procedură penală s-a constatat ca fiind legală măsura arestării preventive a inculpatului, fiind menţinută în baza art. 300 ind.1 alin. 3 Cod de procedura penala.

Prin încheierea de şedinţă din data de 30.09.2010 în baza art. 300

ind.2 Cod de procedură penală raportat la art. 160 b alin. 1Cod de procedura penală a fost menţinută arestarea preventivă a inculpatului ………. .

Examinând ansamblul materialului probator administrat în cauză

în ambele faze ale procesului penal, instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:

În noaptea de 7/8.07.2010 numitul …… din

….. jud.bacăusesizează organele depoliţiedin localitate, prin S.N.A.U.112 despre faptul că vecina sa ……, în vârstă de 86 ani din aceeiaşi localitate, a fost deposedată prin violenţă de suma de 1000 lei de către numitul ……

Din probele administrate în cauză rezultă căîn noaptea de

7/8.07.2010 în jurul orelor 23.30 ….. , după ce a consumat băuturi alcvoolice la un bar din ……, în timp ce se îndrepta spre domiciliul său, a oprit în faţa locuinţei părţii vătămate ….. despre care ştia că are bani. A escaladat gardul poarta fiind încuiată, şi prin forţarea unei ferestre apătruns în interiorul unei camere unde a găsit-o pe ….. dormind. I-a aplicat 2-3 lovituri cu pumnul în zona capului, aceasta s-a trezit,apoi i-a cerut toţi banii pe care îi are în casă. Fiind ameninţată cu moartea, de teamă, partea vătămată s-aridicat din pat, a mers în altă camerăşi dintr-un dulap a scos suma de 1000 lei şi a dat-o inculpatului.

Părăsind imediat domiciliul părţii vătămate, cu un taxi s-adeplasat în municipiul Oneşti, unde a doua zi a cheltuit toţi banii la jocurile mecanice şi pebăuturi alcoolice.

Fiind audiat , …… a recunoscut fapta comisă( fl,46-49, 51 dos.urm.pen.), iar cu ocazia reconstituirii aindicat loculşi modul de comitere al acesteia ( fl.28 -35 dos.urm.pen.)

Fiind legitimat şi interogat în faţa instanţei inculpatul

…….. ( fiind asistat de către avocat desemnat din oficiu ) a avut o poziţie sinceră şi a descris în amănunţime activitatea infracţională : actele preparatorii, actele materiale ce realizează conţinutul infracţiunii şi modalitatea concretă de comitere a acestora . Actele materiale recunoscute de către inculpat au fost dovedite şi prin probele administrate în cauză.

Situaţia de fapt a fost reţinută de instanţă prin coroborarea

declaraţiilor inculpatului cu celelalte mijloace de probă administrate în cursul urmăririi penale şi al judecăţii ( declaraţii parte vătămată, declaraţii inculpat, declaraţii martori, procese-verbale de cercetare la faţa locului, planşe foto, procese-verbale de reconstituire , raport de constatare medico-legală ) şi în mare măsură cu recunoaşterea inculpatului.

ÎN DREPT:

Faţă de starea de fapt reţinută, instanţa constata ca faptele

inculpatului ……. care pe timp de noapte a pătruns fără drept în locuinţa părţii vătămate …. unde prin întrebuinţarea de violenţe a deposedat-o pe aceasta de suma de 1000 lei, întrunesc atât sub aspectul laturii obiective cât si sub aspectul laturii subiective, elementele constitutive ale infracţiunilor de violare de domiciliu si tâlhărie în forma calificată, fapte prevăzute de art. 192 alin. 2 Cod penal si art. 211 alin. 2 lit. b şi alin. 2 indice 1 lit. c Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit.b Cod penal.

Latura subiectivă a infracţiunii de tâlhărie, presupune existenţa

vinovăţiei sub forma intenţiei. Inculpaţii au săvârşit fapta cu vinovăţie în modalitatea intenţiei directe, conform dispoziţiilor art. 19 alin 1. pct. 1 lit. a Cod penal, întrucât aceştia au prevăzut rezultatul faptei lor şi au urmărit producerea lui prin săvârşirea faptei. Inculpaţii au urmărit sustragerea bunurilor ,au prevăzut rezultatul faptei lor, respectiv producerea unui prejudiciu în patrimoniul părţii vătămate şi au folosit ameninţări în acest scop.

Raportul de cauzalitate între acţiunea inculpaţilor şi urmarea

imediată este unul direct şi poate fi dedus din însăşi săvârşirea faptei.

Referitor la încadrarea juridică a faptelor, instanţa constată ca

procurorul a dat acestora o încadrare greşită, reţinând numai săvârşirea infracţiunii de tâlhărie prevăzută de art. art. 211 alin. 1 şi 2 lit. b şi alin. 2 indice 1 lit. c Cod penal, pentru următoarele considerente:

În cuprinsul art. 211 din Codul penal este incriminată la alin. 1, tâlhăria săvârşită în forma sa tipică, precizându-se ca aceasta constă fie în „furtul săvârşit prin întrebuinţare de violenţe sau ameninţări ori prin punerea victimei în stare de inconştienţă sau neputinţa de a se apăra”, fie în „furtul urmat de întrebuinţarea unor astfel de mijloace pentru păstrarea bunului furat sau pentru înlăturarea urmelor infracţiunii ori pentru ca făptuitorul să-şi asigure scăparea”.

Aceasta infracţiune, al cărei caracter complex reiese din reglementarea menţionată, poate fi săvârşită şi în modalităţile agravate prevăzute la alin. 2, 2 ind. 1 si 3 din acelaşi articol. Una dintre modalităţile agravate este si aceea a săvârşirii infracţiunii de tâlhărie în condiţiile arătate la art. 211 alin. 2 ind. 1 lit. c) din Codul penal, adică „într-o locuinţă sau în dependinţe ale acesteia”.

În absenţa unei distincţii legale referitoare la modul în care autorul tâlhăriei a ajuns într-o locuinţă sau dependinţă a acesteia, de unde îşi însuşeşte bunul prin exercitare de violenţe sau ameninţări, trebuie admis ca aceasta agravantă se realizează atât în cazul în care autorul tâlhăriei accede în mod legal în locuinţa sau dependinţa respectivă, cât si atunci când ajunge în acel loc prin pătrundere fără drept, în condiţiile reglementate prin art. 192 din Codul penal, privind infracţiunea de violare de domiciliu.

În situaţia în care infracţiunea de tâlhărie comisă în circumstanţele prevăzute în art. 211 alin. 2 ind. 1 lit. c) din Codul penal este precedată de infracţiunea de violare de domiciliu, săvârşită de autor pentru a ajunge în locuinţa sau dependinţa de unde ulterior îşi însuşeşte un bun prin exercitare de violenţe sau în alte modalităţi specifice comiterii unei tâlhării, atunci aceste doua fapte consecutive, de încălcare a unor dispoziţii diferite ale legii penale, nu pot fi considerate decât concurente, în sensul dispoziţiilor art. 33 lit. a) din Codul penal.

În acest sens, este relevantă decizia nr. XXXI din 16.04.2007, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie si Justiţie – Secţiile Unite în soluţionarea unui recurs în interesul legii, prin care s-a stabilit că fapta de pătrundere, în orice mod, într-o locuinţă sau dependinţe ale acesteia, urmată de săvârşirea unei tâlharii constituie un concurs real între infracţiunea de violare de domiciliu prevăzută de art. 192 din Codul penal si infracţiunea de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. 2 ind. 1 lit. c) din Codul penal, decizie ce este obligatorie pentru instanţele de judecată potrivit art. 414 ind. 2 alin. 3 din Codul de procedură penală.

Drept urmare, instanţa în temeiul art. 334 Cod de procedură penală, va schimba încadrarea juridica a faptelor pentru care inculpatul …… a fost trimis în judecată din infracţiunea prevăzută de art. 211 alin. 1,2 lit. b şi alin. 2 indice 1 lit. c Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal în infracţiunile prevăzute de art. 192 alin. 2 Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal si art. 211 alin. 2 lit. b şi alin. 2 indice 1 lit. c Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal , toate cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal texte de lege în baza cărora acesta urmează să fie condamnat.

Astfel, fiind administrate probe concludente şi pertinente în cauză

,(declaraţii inculpat, declaraţii parte vătămată , declaraţii martori, etc.) din care rezultă vinovăţia inculpatului …….. în săvârşirea infracţiunii deduse judecăţii , fiind dovedită existenţa infracţiunii , instanţa va dispune antrenarea răspunderii penale a inculpatului .

La individualizarea judiciară a pedepselor ce urmează a fi aplicate

inculpatului, instanţa va avea în vedere dispoziţiile art. 52 Cod penal, precum si criteriile generale de individualizare a pedepsei, prevăzute de art. 72 Cod penal, respectiv limitele de pedeapsă stabilite pentru infracţiunea săvârşită, gradul de pericol social generic şi concret al faptelor săvârşite, persoana infractorului , împrejurarea si modalitatea în care au fost comise, pe timp de noapte, fata de o persoană în vârsta de 87 de ani ,care a fost supusă la acte de violenţă deosebit de intense, precum si persoana făptuitorului care este recidivist postexecutoriu si a avut o atitudine oscilantă în cursul procesului penal, recunoscând parţial faptele, motive pentru care instanţa apreciază ca numai stabilirea pentru fiecare infracţiune a câte unei pedepse privative de libertate poate duce la reeducarea acestuia.

De asemenea, vor fi avute în vedere scopul pedepsei , aşa cum este el prev. de art. 52 Cod Penal şi necesitatea realizării principiului prevenţiei generale şi speciale.

În concret ,instanţa va avea în vedere pericolul social deosebit de ridicat al unor asemenea fapte de tâlhărie raportat la modalitatea concretă de comitere a infracţiunii , aşa cum a fost descrisă pe larg în declaraţii. De asemenea, instanţa va reţine că prin comiterea faptelor s-a adus atingere relaţiilor sociale patrimoniale, relaţii sociale a căror desfăşurare normală este deosebit de importantă. De asemenea, prin faptele lui inculpatul a adus atingere relaţiilor sociale referitoare la libertatea morală a părţii vătămate, adică la posibilitatea acesteia de a lua hotărâri şi a se manifesta fără constrângerea exercitată de temerea că I s-ar produce vreun rău .

Astfel, instanţa va urma să stabilească un just echilibru între pericolul

social abstract şi concret deosebit de ridicat al unor asemenea fapte de tâlhărie şi violare de domiciliu şi toate circumstanţele favorabile ce conturează persoana inculpatului .

Instanţa apreciază, pentru motivele arătate in aliniatul precedent că, in

vederea atingerii scopului pedepsei, aşa cum acesta este stabilit prin dispoz. art. 52 C.p., este necesară aplicarea unei pedepse cu închisoarea, iar pentru atingerea scopului sancţionator, preventiv şi de reeducare, instanţa urmează a stabili modalitatea de executare în regim de detenţie.

Având în vedere că cele două infracţiuni au fost săvârşite în forma

concursului real de infracţiuni, adică mai înainte ca inculpatul să fie condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele, instanţa va face în cauza aplicarea art. 33 litera a raportat la art. 34 litera b Cod penal, va contopi pedepsele stabilite si va aplica inculpatului pedeapsa cea mai grea dintre acestea .

Se va face aplicarea art. 64 lit. a, teza II şi lit. b Cod penal, pe

durata prev. de art. 71 Cod penal .Astfel, în ceea ce priveşte pedeapsa accesorie, instanţa apreciază având în vedere cauza “Sabou şi Pîrcălab contra României “că pentru a se interzice drepturile accesorii prevăzute de lege trebuie să existe o nedemnitate în exercitarea acestor drepturi. Instanţa reţine că natura faptelor săvârşite, reflectând o atitudine de sfidare de către inculpat a unor valori sociale importante, relevă existenţa unei nedemnităţi în exercitarea drepturilor de natură electorală prevăzute de art.71 Cp- 64 lit. a teza a II-a lit.b. Prin urmare, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice sau de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat vor fi interzise pe durata executării pedepsei. În ceea ce priveşte dreptul de a alege, având în vedere Decizia I.C.C.J. nr. 74 din 5.11.2007 şi cauza Hirst contra Marii Britanii, prin care Curtea Europeană a statuat că interzicerea automată a dreptului de a participa la alegeri, aplicabilă tuturor deţinuţilor condamnaţi la executarea unei pedepse cu închisoarea, deşi urmăreşte un scop legitim, nu respectă principiul proporţionalităţii, reprezentând, astfel, o încălcarea a art. 3 Protocolul 1 din Convenţie, instanţa apreciază că, în raport de natura infracţiunilor săvârşite de inculpat, acesta nu este nedemn să exercite dreptul de a alege, motiv pentru care nu îi va interzice exerciţiul acestui drept.

Prin urmare, instanţa apreciază că, faţă de natura faptei săvârşite de

către inculpat nu se impune interzicerea dreptului de a alege, motiv pentru care nu îi va interzice acestuia exercitarea acestui drept.

Având în vedere faptul că inculpatul a fost reţinut şi arestat

preventiv, pe parcursul procesului penal fiind menţinută arestarea preventivă de mai multe ori , instanţa , în temeiul art. 350 Cod procedură penală va menţine măsura arestării preventive a inculpatului şi va deduce din pedeapsa aplicată durata reţinerii şi arestării preventive efectuate , la zi.

Sub aspectul laturii civile, se va constata că partea vătămată

…….. , s-a constituit parte civilă în procesul penal ,solicitând obligarea inculpatului la restituirea sumei de 1000 lei , suma sustrasă de acesta şi la plata sumei de 700 lei cu titlu de daune morale.

Ca urmare a soluţiei din latura penală a cauzei, instanţa

constată că partea civilă …….. a suferit în urma infracţiunilor săvârşite de inculpat un prejudiciu material în suma de 1000 lei, constând în suma de bani sustrasă şi nerestituită , prejudiciu recunoscut şi de către inculpat . Instanţa reţine că aceeaşi parte vătămată au suferit pe lângă prejudiciul material amintit si un prejudiciu moral generat de suferinţele fizice si psihice la care a fost supusă de către inculpat în noaptea respectiva, aceasta fiind persoană în vârstă de 87 de ani, cu o stare de sănătate precară , prejudiciu ce poate fi reparat numai prin acordarea în compensaţie a unei sume de bani.

În consecinţă, constatând că sunt îndeplinite cele patru condiţii ale răspunderii civile delictuale, în baza art. 14, art.346 Cod Proc. Penală raportat la art 998 şi urm. Cod civil instanţa va obliga inculpatul la plata sumei de 1000 lei (RON )către partea civilă cu titlu de daune materiale şi la plata sumei de 700 lei cu titlu de daune morale..

Se va dispune plata din fondul Ministerului Justiţiei către B.A.

Bacău a onorariului pentru avocaţii desemnaţi din oficiu .

Ca o consecinţă a condamnării, va fi obligat inculpatul la cheltuieli

judiciare către stat în faza de urmărire penală şi în faza de judecată .

Pentru aceste motive,

În numele legii,

H O T Ă R Ă Ş T E:

În baza art. 334 Cod de procedura penală schimbă încadrarea juridică a faptelor pentru care a fost trimis în judecată inculpatul …….., din infracţiunea prevăzută de art. 211 alin. 1,2 lit. b şi alin. 2 indice 1 lit. c Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal în infracţiunile

prevăzute de art. 192 alin. 2 Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal si art. 211 alin. 2 lit. b şi alin. 2 indice 1 lit. c Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal , toate cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal.

În baza art. 192 alin. 2 Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal condamnă pe inculpatul ……., fiul lui …… şi …, născut la data de ….. ,în ……jud. Bacău, domiciliat in ……. jud. Bacău, studii – ……, fără ocupaţie, recidivist , stagiul militar neîndeplinit , CNP- …….., la o pedeapsă de :

– 4 (patru) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de „ violare de domiciliu”

În baza art. 211 alin. 2 lit. b şi alin. 2 indice 1 lit. c Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal condamnă pe acelaşi inculpat la o pedeapsă de :

– 7 ( şapte) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de „ tâlhărie în formă calificată”

În baza art. 33 lit. a Cod Penal , art. 34 lit. b Cod Penal contopeşte pedepsele aplicate şi inculpatul ……. execută pedeapsa cea mai grea de 7 ( şapte) ani închisoare .

În temeiul art. 71 Cod Penal interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin.1 lit.a teza a II a şi lit. b Cod Penal pe durata executării pedepsei principale.

În temeiul art.350 Cod procedura penală menţine măsura arestării preventive a inculpatului.

În baza art. 88 Cod Penal deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive efectuate începând cu data de 08.07.2010, ora 16,00, la zi.

În temeiul art. 14 alin.3 litera b şi art.346 alin. 1 Cod procedură penală raportat la art. 998 şi urm. Cod Civil admite acţiunea civilă formulată de către partea civilă ……. şi obligă pe inculpatul …… la plata sumei de 1.000 lei reprezentând daune materiale şi 700 lei reprezentând daune morale către această parte.

În temeiul art. 189 Cod procedura penală dispune plata din fondul Ministerului Justiţiei către B.A. Bacau a câte 200 lei reprezentând onorarii pentru avocaţii desemnaţi din oficiu în faza de urmărire penală şi în faza de judecată(…. şi av. …….

În temeiul art. 191 alin 1 Cod Procedură Penală obligă inculpatul la plata sumei de 700 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat, în faza de urmărire penală(300 lei) şi în faza de judecată (400 lei) din care suma de 64 lei se va vira în contul 50414278728 deschis la Trezoreria Oneşti.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la pronunţare pentru partea civilă şi de la comunicare pentru inculpat .

Pronunţată în şedinţă publică azi, 04.11.2010

Etichete:

Descopera Primul Stagiu
Zonia.ro