404 www.juspedia.ro | Law article directory
Top

Trafic de minori. Încadrarea juridică. Greşita reţinere a dispoz.art.13 alin.4 şi art.41 alin.2 cod penal.Fapta care nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni.

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Biroul teritorial Ialomiţa întocmit sub nr. 153 /D/P/ 2005 din data de 15 nov.2005 şi înreg. la această instanţă sub nr.1524 din 22 nov.2005 s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpaţilor :G.F. şi G.L. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art.13 alin.1,23,4din Legea nr.678/2001 rap.la art.12 alin.2 lit.a din Legea nr. 678/2001 cu aplic.art.41 alin.2 cod penal ( trafic de minori ).

S-a reţinut în actul de sesizare a instanţei că inculpaţii G.F.şi G.L. au transportat şi găzduit pe minorul I.V. în vârstă de 8 ani la stâna pe care aceştia o deţin pe raza comunei G.,judeţul Ialomiţa ,în perioada aprilie –mai 2005 ,oferind mamei minorului o sumă de bani, activităţi desfăşurate în scopul exploatării prin muncă a minorului.

Pe baza actelor şi lucrărilor dosarului, instanţa reţine următoarea situaţie de fapt :

Inculpaţii G.L. şi G.F îşi au domiciliul pe raza comunei G..

În primăvara anului 2005 cu aprobarea primăriei G. inculpaţii G.L.şi G.F. au înfiinţat o stână de aprox. 400 capete ovine , stâna la care în afara inculpaţilor mai lucrau inculpatul G.F, martorul S.M.G. şi câteodată erau ajutaţi de numitul G.I. După deschiderea sezonului de păşunat , aspecte care au avut loc înaintea a sărbătorilor pascale din anul2 005 ( 01 mai 2005 ) inculpatul G. F. s-a deplasata în mai multe rânduri la locuinţa martorei I.I. situată în comuna G.

De fiecare dată, inculpatul G.F,. rugat-o insistent pe aceasta ( pe martora I.I.) să fie de acord ca fiul său, partea vătămată I.V. în vârstă de 8 ani, elev în clasa a II-a din Şcoala Generală din comuna G. să meargă la stână pentru „ a da oile la uşă”.

Întrucât martora I.I. l-a refuzat de fiecare dată pe inculpatul G.F., acesta din urmă i-a oferit martorei suma de 500.000 lei ROL pentru a-şi da acceptul ca fiul ei să meargă cu inculpatul G.F. la stână în scopul arătat mai sus, sumă reprezentând c/valoarea muncii de urma a o desfăşura minorul la stână, timp de 1 lună de zile.

Oferta inculpatului a fost acceptată de martoră, astfel că în jurul datei de 25aprilie 2005 , inculpatul G.F. a venit cu căruţa la locuinţa martorei I.I. , după care l-a luat pe minorul I.V. şi l-a transportat la stâna tatălui său, inculpatul G.L., situată pe islazul comunei G.,în apropierea locuinţei învinuitului.

Ajuns la stână ,partea vătămată I.V. a stat până în jurul datei de 9 mai 20005, perioadă de timp în care adormit într-o baracă din lemn şi de 3 ori pe zi , dimineaţa ,la prânz şi seara când cei doi inculpaţi şi martorul S.M.G mulgeau oile minorul ajuta la această activitate, „ dând oile la uşă”; în sensul că mâna oile din staul spre strungă , unde erau mulse de cei sus menţionaţi . În jurul datei de 9 mai 2005, la stâna inculpatului G.L. s_au deplasat martorele M.E.C., asistent social la Primăria G., şi M.T. învăţătoarea părţii vătămate I.V. , însoţite de şeful postului de poliţie. Cu acest prilej partea vătămat a fost găsită la stână şi determinată să se întoarcă la locuinţa mamei sale ,martora I.I. şi implicit să-şi urmeze cursurile şcolare întrerupte , fapta care s-a petrecut în cursul aceleiaşi zile, când minorul a fost luat de la stâna de mama sa .

Partea vătămată prin reprezentant legal I.I. s-a constituit parte civilă cu suma de 100.000.000 lei reprez. daune morale în faza de urmărire penală , instanţa luând act de acest aspect prin încheierea de la termenul din 01.02.2006.

Faptele inculpaţilor G.F. şi G.L.de a transporta şi găzdui pe minorul I.V. în vârstă de 8 ani, la stâna pe care aceştia o deţin pe raza comunei G.,în perioada aprilie –mai2005,oferind o sumă de bani pentru obţinerea consimţământului persoanei care are autoritate asupra minorului ( mama minorului, numita I.I.), activităţi desfăşurate în scopul exploatării prin muncă a minorului întrunesc din punct de vedere obiectiv şi subiectiv elementele constitutive ale infr. de trafic de minori prev.de art.13 alin.1,2,3 4 din Legea nr.678/2001 rap.la art.12 alin.2 lit.a din Lg.678/2001 cu aplic.art.41 alin.2 cod penal.

Tribunalul a avut în vedere şi faptul că exploatarea minorilor – a căror proliferare este îngrijorătoare – periclitează grav dezvoltarea fizică şi psihică a minorului ,pregătirea sa şcolară generală , formarea şi dezvoltarea personalităţi sale . Având în vedere toate aspectele reţinute în considerentele de mai sus, instanţa apreciază că cererile de achitare ale inculpaţilor nu pot fi primite.

Instanţa a avut în vedere criteriile prev.de art.72 cod penal, gradul de pericol social al faptelor, urmările produse , persoana inculpaţilor şi , apreciind că pedeapsa nu este un scop în sine , iar la stabilirea acesteia trebuie avută în vedere şi aptitudinea inculpaţilor de a se reeduca sub influenţa sa, se constată incidente în cauză a dispoz. art.74 -76 cod penal cu consecinţa aplicării unor pedepse sub minimul special. Totodată, instanţa a avut în vedere că O.U.G. nr. 79/2005 aprobată prin Legea nr. 287/ 11.X.2005 a modificat conţinutul normativ a art.13 din Lg. 678/2001 şi a făcut în cauză aplicarea principiului legii penale mai favorabile conform art.13 cod penal.

În baza art.65 cod penal se va aplica inc.şi pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor prev.de art.64 lit.a ,b cod penal pe o durată corespunzătoare gravităţii faptelor. Cât priveşte pedeapsa accesorie întrucât nu există raţiuni pentru aplicarea în bloc a tuturor celorlalte drepturi prev.de art.64 cod penal, dispoziţiile lit.c,d,e din art.64 cod penal urmează a fi înlăturate din conţinutul pedepsei accesorii pentru ambii inculpaţi. Pentru inculpatul G.F. în baza art.85 cod penal se va anula suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 1 an închisoare aplicată acestuia pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă prev.de art.178 alin.1 şi 2 cod penal cu aplic.art.74-76 cod penal prin sent.pen.nr.1282/2005 a Judecătoriei Slobozia, definitivă la 22.07.2005.

Aplicându-se în cauză dispoz. privitoare la concursul de infracţiuni urmează ca ,în baza art.33 lit.a -34 lit.b cod penal şi art.35 alin.l cod penal (pedeapsa complementară în caz de concurs de infracţiuni ) ,inculpatul G.F. să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani şi 6 luni închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev.de art.64 lit.a,b cod penal.

Sub aspectul laturii civile a cauzei din probele dosarului a rezultat că, părţii civile I.V. i-au fost lezate demnitatea , munca la care a fost supus fiind susceptibilă de a-i compromite educaţia, dezvoltarea mentală, spirituală ,morală şi socială, aşa încât instanţa consideră că suma de 30 milioane lei cu titlu de adune morale este suficientă pentru acoperirea prejudiciului real produs , având în vedere şi dispoz.at.14 alin.5 c.pr.pen., art.998-999 cod civil.

Potrivit art.19 din Lg.678/2001, banii , valorile sau orice alte bunuri dobândite în urma săvârşirii infracţiunilor prevăzute în prezenta lege ,ori cele care au servit la desfăşurarea acestor infracţiuni ,precum şi celelalte bunuri prevăzute de art.118 cod penal sunt supuse confiscării speciale, în condiţiile stabilite de acel articol.

A rezultat din probele dosarului că mama părţii vătămate I.V., martora I.I. a primit de la inc.G.L. suma de 300.000 lei drept avans din suma iniţială de 500.000 lei pentru munca depusă de minor la stână

În baza art. 19 din Lg. 678/2001 rap.la art.118 lit.b cod penal se va confisca suma de 300.000 lei de la deţinătorul actual ,numita I.I. ,întrucât textul de lege supune confiscării şi sumele de bani care au servit la săvârşirea infracţiunii de trafic de minori , în scopul exploatării , această sumă de bani fiind necuvenită , fiindcă ar fi deopotrivă imoral şi ilicit să se ofere şi să se primească bani ori alte foloase pentru a se obţine consimţământul persoanei care are autoritate asupra minorului.

Împotriva acestei sentinţe au formulat apel, motivat, în termen, Parchetul de pe lângă Tribunalul Ialomiţa şi inculpaţii G.L. şi G.F.

Motivele de apel ale parchetului vizează următoarele : A) greşita reţinere a agravantei prevăzute de art.12 alin.2 lit.a din Legea nr.678/2001 ,care se referă la săvârşirea infracţiunii de trafic de minori de două sau mai multe persoane împreună când din situaţia de fapt reţinută şi stabilită de instanţa fondului reieşea că recrutarea şi transportul minorului s-a făcut de către inculpatul G.F. iar găzduirea de către inculpatul G.L. ; B) greşita reţinere a prev.art.41 alin.2 cod penal , privind infracţiunea continuată – în cazul fiecăruia dintre inculpaţi – faţă de împrejurarea că acţiunile care constituie obiectul infracţiunii nu s-au făcut prin 2 sau mai multe acte materiale de către inculpaţi, astfel că în cauză avea de-a face cu o infracţiune continuă .C) omisiunea instanţei de fond de a dispune confiscarea conform art.19 din Lg. 678/2001 rap.la art.118 lit.b cod penal, a mijlocului de transport (căruţa)folosit de inculpatul G.F. la săvârşirea faptei; D) în ceea ce priveşte modalitatea de executare a pedepselor aplicate celor 2 inculpaţi , se apreciază de reprezentanta Ministerului Public că reeducarea acestora în spiritul art.52 cod penal, poate fi realizată prin suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, conform dispoz.art.86 ind.1 şi urm.cod penal.

Apelurile inculpaţilor G.F. şi G.L vizează ca motiv principal achitarea lor în temeiul art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit,d cod proc.penală, întrucât lipseşte un element esenţial şi anume cerinţa prev.art.13 alin.1 şi 3 din Lg. 678/2001, aceea a exploatării minorului şi,de asemenea oferirea de bani pentru exploatare, iar în subsidiar,fie achitarea inculpaţilor în temeiul art.l0 lit.b ind.1 cod proc. penală cu referire la art.18 cod penal, cu aplic. unor amenzi administrative pentru aceştia ,fie aplicarea unor pedepse cu suspendarea sub supraveghere în temeiul art.86 ind.1 şi urm. Cod penal.

Prin dec.pen.nr.874/A/ 14 dec.2006 a Curţii de Apel Bucureşti –secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie ( cu opinie separată) a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Ialomiţa împotriva sentinţei penale nr.109/F/ din 14.03.2007 pronunţată de Tribunalul Ialomiţa în dos.nr.1524/2005. A desfiinţat în parte sentinţa penală apelată şi rejudecând, în fond : în baza art.334 cod penal a schimbat încadrarea juridică a infracţiunilor deduse judecăţii din art.13 alin.1,2,3,4 din Lg. 678/2001 rap. la art.12 alin.2 lit. a din aceeaşi lege, cu aplic.art.41 alin.2 cod penal şi art.13 cod penal în infracţiunea prev.de art.13 alin.1 ,2,3 din Lg. 678/2001 cu aplic.art.13 cod penal şi art.74-76 cod penal pentru ambii inculpaţi, text în baza căruia a condamnat pe inculpaţii G.F. şi G.L. la câte 3 ani i 6 luni închisoare şi câte 2 ani interzicerea drepturilor prev.de art.64 lit.a şi b cod penal. A făcut aplicarea 71 şi 64 lit. a şi b cod penal. În baza art.86 ind.1 şi 86 ind.2 cod penal, a suspendat executarea pedepselor sub supraveghere aplicate inculpaţilor pe un termen de încercare de 5 ani şi 6 luni. În baza art.86 ind.3 cod penal pe durata termenului de încercare inculpaţii G.L. şi G.F. trebuie să se supună următoarele măsuri de supraveghere :

a)să se prezinte ,lunar, în fiecare zi de marţi de la începutul fiecărei luni ,la judecătorul care răspunde de Biroul Executări penale de la instanţa de executare ;b) să anunţe ,în prealabil orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă în orice deplasare care depăşeşte 8 zile precum şi întoarcerea ;c)să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă ;d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele de existenţă.

A pus în vedere inculpaţilor prevederile art.86 ind. 4 cod penal care atrag revocarea suspendării pedepsei sub supraveghere. A menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei penale. A respins ca nefondate, apelurile declarate de apelanţii inculpaţi G.L.şi G.F. În baza art.191 alin.1 cod proc. penală a obligat inculpaţii la câte 200 lei cheltuieli judiciare către stat. Onorariul avocat oficiu în sumă de 100 lei se suportă din fondul Ministerului Justiţiei.

Pentru a pronunţa astfel, instanţa de apel a avut în vedere următoarele :

Pentru a opera agravanta prev. de art.12 alin.2 lit.a din Lg. 678/2001 care se referă la săvârşirea faptei descrisă mai sus de 2 sau mai multe persoane împreună, indiferent dacă una are calitate de autor şi cealaltă de complice.

Ori,instanţa a reţinut că discuţiile privind aducerea la stână a minorului s-au purtat cu mama minorului şi cu concubinul său, de către G.F., care l-a şi transportat ulterior la stâna familiei cu căruţa. În atare situaţie,nici latura obiectivă a infracţiunii incriminate de Lg.678/2001 ( art.12 şi 13) ce s-a realizat prin recrutarea şi transportarea minorului nu s-a făcut de ambii inculpaţi şi nici sub aspectul laturii subiective care în cazul acestor infracţiuni presupuse a fi săvârşite numai cu intenţie, nu există dovezi şi de altfel nici instanţa fondului nu a reţinut că inculpatul G.L., tatăl inculpatului G.F. ar fi ştiu de intenţiile fiului său. Şi nici în modalitatea găzduirii în care poate fi săvârşită infracţiunea de trafic de minori nu poate fi reţinută participarea celor 2 inculpaţi împreună la săvârşirea faptei, atât vreme cât „ găzduirea” a fost făcută la stâna aparţinând inculpatului G.L.

Prin urmare critica parchetului referitoare la greşita reţinere a agravantei prev.de art.12 lit.a din Lg. 678/2001 este întemeiată, după cum corect este şi aprecierea înlăturării aplicării artl.41 alin.2 cod penal în cazul fiecărui inculpat, faţă de împrejurarea că recrutarea şi transportarea minorului nu s-a făcut prin mai multe acţiuni materiale de către inculpatul G.F. şi respectivi nici găzduirea sa de către inculpatul G.L.,astfel că este vorba de o infracţiune continuă.

În schimb , critica referitoare la confiscarea atelajului cu care inculpatul G.F. l-a dus pe minor la stână, este neîntemeiată , întrucât infracţiunea putea fi săvârşită şi în lipsa acestuia.

Criticile inculpaţilor atât pe latura penală, cât şi civilă a cauzei sunt neîntemeiate susţinerile acestora că l-au luat pe copil la stână doar pentru a-l hrăni sunt neveridice şi contrazise de probele dosarului.

Dacă inculpaţii vroiau să-l ajute pe minor , îl luau acasă şi nu-l duceau la stână , unde acesta , deşi nu presta o muncă grea, având doar sarcina de a „mâna” oile la muls şi a le supraveghea la păşunat , faptul că aceste munci erau prestate de un copil de 8 ani , care era angrenat într-un proces de şcolarizare şi pentru care mama sa a şi primit bani ( 300.000 lei), denotă intenţia indubitabilă a inculpaţilor de a-l exploata prin muncă.

Faptul că şi la alte stâne sunt folosiţi copii cu o situaţie materială precară, nu constituie un impediment legal pentru tragerea la răspundere penală a celor doi inculpaţi , care în afara asigurării hranei zilnice, nu iau asigurat minorului condiţii mai decente decât acesta le avea acasă, fiind culcat într-o baracă, într-un pat cu un băiat mai mare.

Sunt consideraţiuni pentru care Curtea a constatat că fapta inculpaţilor nu poate fi apreciază ca neprezentând gradul de pericol social al unei infracţiuni, având în vedere că nu poate fi vorba de o atingere minimă adusă integrităţii ,demnităţii şi drepturilor unui copil , neputând fi considerată , totodată, ca fiind vădit lipsită de importanţă fapta acestora .

În privinţa modalităţii de executare a pedepsei aplicate inculpaţilor, deşi Curtea este de acord cu cuantumul acestora stabilite de instanţa fondului faţă de circumstanţele reale ale faptei şi personale ale inculpaţilor,s-a apreciat că scopul educativ al pedepsei trebuie să primeze, astfel că sunt aplicabile dispoz.art.86 ind.1 şi urm. Cod penal, referitoare la suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei.

Împotriva deciziei instanţei de apel au declarat recurs inculpaţii care au criticat-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, reiterând în esenţă motivele invocate în apel şi au solicitat casarea hotărârilor pronunţate şi achitarea lor în principal în temeiul art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.d ,deoarece în cauză nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii lipsind latura obiectivă, iar în subsidiar , achitarea în temeiul art.112 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.b indice 1 cod proc.penală cu referire la art.18 ind.1 cod penal,faptei lipsindu-i gradul de pericol social al unei infracţiuni.

Prin dec.pen.nr.2457din 8 mai 2007, I.C.C.J.-secţia penală a admis recursurile declarate de inculpaţii G.L.şi G.F., a casat în totalitate decizia penală 874/A/ 14 dec.2006 a C.A.B. şi sent.pen. 109 /F/ 14.03.2006 a Tribunalului Ialomiţa şi, în baza art.334 cod proc.penală a schimbat încadrarea juridică a infracţiunilor pentru care inculpaţii au fost trimişi în judecată din art.13 alin.1,2,3,4 din Lg. 678/2001 rap.la art.12 alin.2 lit.a din aceeaşi lege, cu aplicarea art.41 alin.2 cod penal şi art.13 cod penal în art.13 alin.1,2 şi 3 rap.la art.12 alin.2 lit.a din Lg.678/2001 cu aplic.art.13 cod penal.

În baza art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10lit.b ind.1 cod proc.penală cu referire la art.18 ind.1 cod penal a achitat pe inculpaţii G.F.şi G.L. pentru săvârşirea infracţiunii de art.13 alin.1,2,3 rap.la art.12 alin.2 lit.a din Lg. 678/2001 cu aplic.art.13 cod penal.

In baza art.91 lit.c cod penal a aplicat fiecărui inculpat sancţiunea administrativă a amenzii în sumă de câte 700 lei.

A respins ca nefondată cererea părţii vătămate de acordare de daune morale.

În baza art.18 din Lg.678/2001 cu referire la art.118 lit.b cod penal a confiscat de la numita I.I. suma de 30 lei.

Pentru a pronunţa astfel, instanţa de recurs, a constatat că încadrarea juridică dată faptelor comise inculpaţi nu a fost corect stabilită.

Împotriva deciziei instanţei de apel au declarat recurs inculpaţii care au criticat-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, reiterând în esenţă motivele invocate în apel şi au solicitat casarea hotărârilor pronunţate şi achitarea lor în principal în temeiul art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.d ,deoarece în cauză nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii lipsind latura obiectivă, iar în subsidiar , achitarea în temeiul art.112 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.b indice 1 cod proc.penală cu referire la art.18 ind.1 cod penal,faptei lipsindu-i gradul de pericol social al unei infracţiuni.

Raportând faptele reţinute în sarcina inculpaţilor, constând în transportarea de la domiciliul său şi apoi găzduirea unui minor la o stână în scopul exploatării acestuia la dispoz.art.12 şi 13 din Lg. 678/2001 şi având în vedere împrejurările concrete în care s-au petrecut faptele aşa cum rezultă din coroborarea probelor administrate, Inalta Curte a constatat că, încadrarea juridică corectă ce urmează a fi reţinută este cea prev.de art.13 alin.1,2 şi 3 rap.la art.12 alin.2 lit.a din Lg. 678/2001 în condiţiile aplicării art.13 c.pr.pen.

Agravanta prev.de art.12 alin.2 lit.,a din legea sus amintită este aplicabilă în cauză atâta timp cât rezultă fără echivoc faptul că ambii inculpaţi au acţionat pentru transportarea şi respectiv găzduirea minorului în scopul exploatării lui.

Pe de altă parte, reţinerea la calificarea juridică dată faptei a dispoz.alin.4 al art.13 din Lg. 678/2001 şi a prevederilor art.41 alin.2 cod penal este greşită deoarece aşa cum a argumentat şi instanţa de apel, în cauză, transportarea minorului şi găzduirea sa la stână nefăcându-se prin mai multe acte materiale de către fiecare inculpat în parte, iar referirea la alin.4 nu îşi găseşte motivaţia în condiţiile reţinerii dispoz.art.13 cod penal rap.la aplicarea legii penale mai favorabile. Cât priveşte critica recurenţilor inculpaţi prin care vizează aplicarea dispoz.art.18 ind.1 cod penal,în sensul că faptele comise nu prezintă gradul de pericol social specific unei infracţiuni este de reţinut că,potrivit art.18 ind.1 alin.2 cod penal „la stabilirea în concret a gradului de pericol social se ţine seama de modul şi mijloacele de săvârşirea a faptei,de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă,de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce ,precum şi de persoana şi de conduita făptuitorului”.

Este de observat că textul citat face referire atât la circumstanţele reale cât şi la cele personale. Revenind la cauză s-a constatat că, evaluarea judicioasă a acestor circumstanţe evidenţiază că faptele inculpaţilor,prin conţinutul lor concret, sunt lipsite în mod vădit de importanţă, astfel încât se impune aplicarea dispăoz.art.18 ind.1 cod penal.

Faptele inculpaţilor de a transporta minorul şi de a-l găzdui la o stână aparţinând acestora localizată la o distanţă mică, de circa 80-100 m depărtare de localitatea de domiciliu a părţii vătămate în scopul de a ajuta la mulsul oilor prin acţiunea de mânare din staul spre strungă şi în condiţiile în care minorului i-au fost oferite îngrijiri corespunzătoare şi condiţii decente de trai ,superioare din punct de vedere al hranei ,celor din familia sa, nu prezintă gradul de pericol social al unor infracţiuni.

Relevant sub acest aspect este şi comportamentul minorului care atunci când comisia formată din asistenţa socială şi învăţătoarea de la şcoala din comună s-au deplasat la stână pentru a-l lua pe copil acesta s-a ascuns şi plângând a refuzat să se întoarcă la familia sa susţinând că vrea să rămână la stână( declaraţiile martorilor M.T. şi M.E.C).

Etichete:

Trafic de minori – infractiune continuata- art.13 din legea 678/2001. Schimbare de incadrare juridica – trafic de persoane –art.12 din legea 678/2001 – proxenetism(art.329 C.P.)

Drept Penal: Trafic de minori – infractiune continuata- art.13 din legea

678/2001. Schimbare de incadrare juridica – trafic de persoane –art.12 din

legea 678/2001 – proxenetism(art.329 C.P.)

Dosar nr 4345/121/2007

Prin sentinta penală nr. 577/15.12.2008 a Tribunalului Galati s-a dispus:

În baza disp.art.334 C.pr.pen. dispune schimbarea încadrării juridice a faptei deduse

judecăţii privind pe inculpatul M S (din infracţiunea prev. de art.12 alin.1 şi 2 lit.a

din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen. şi art.37 lit.a C.pen. în

infracţiunea prev. de art.12 alin.1 şi 2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.41

alin.2 C.pen., art.37 lit.a C.pen şi art.13 C.pen. şi în această încadrare juridică

dispune condamnarea inculpatului la o pedeapsă de 6(şase) ani închisoare şi

pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza II,

b şi e C.pen., pe o durată de 2(doi) ani după executarea pedepsei principale ( faptă

din septembrie 2004-vara anului 2005).

În baza disp.art.334 C.pr.pen. dispune schimbarea încadrării juridice a faptei

deduse judecăţii privind pe inculpatul M S din infracţiunea prev. de art.13 alin.1,2 şi

3 teza I şi II din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen. şi art.37 lit.a

C.pen. în infracţiunea prev. de art.13 alin.1,2 şi 3 teza I şi II din Legea nr.678/2001

cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen., art.37 lit.a C.pen şi art.13 C.pen. şi în această

încadrare juridică dispune condamnarea inculpatului la o pedeapsă de 6(şase) ani

închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64

alin.1 lit.a teza II, b şi e C.pen., pe o durată de 2(doi) ani după executarea pedepsei

principale( faptă din august 2004-iulie 2005).

Conform disp.art.33 lit.a C.pen. în referire la art.34 lit.b C.pen. şi art.35 alin.3

C.pen. dispune contopirea celor două pedepse a câte 6(şase) ani închisoare şi

pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza II,

b şi e C.pen., aplicate inculpatului M S prin prezenta hotărâre, inculpatul urmând a

executa pedeapsa de 6(şase) ani închisoare, sporită la 6(şase) ani şi 2(două) luni

închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64

alin.1 lit.a teza II, b şi e C.pen., pe o durată de 2(doi) ani după executarea pedepsei

principale.

În baza disp.art.61 alin.1 teza II C.pen. dispune revocarea liberării

condiţionate din pedeapsa de 4(patru) ani şi 3(trei) luni închisoare aplicată

inculpatului M S prin sentinţa penală nr.163/30.04.2001 a Judecătoriei Tg.Bujor,

definitivă prin decizia penală nr.884/19.11.2001 a Curţii de Apel Galaţi, din care a

rămas un rest neexecutat de 580 zile închisoare.

Conform disp.art.61 alin.1 teza III C.pen. dispune contopirea pedepsei

rezultante de 6(şase) ani şi 2( două) luni închisoare şi pedeapsa complementară a

interzicerii drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza II, b şi e C.pen. pe o durată de

2(doi) ani după executarea pedepsei principale cu restul de 580 zile închisoare

rămas neexecutat din pedeapsa de 4(patru) ani şi 3(trei) luni închisoare aplicată prin

sentinţa penală nr.163/2001 a Judecătoriei Tg.Bujor, inculpatul M S urmând a

executa pedeapsa cea mai grea, de 6(şase) ani şi 2(două) luni închisoare, sporită la

6(şase) ani şi 6(şase) luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii

drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza II, b şi e C.pen. pe o durată de 2(doi) ani

după executarea pedepsei principale.

În baza disp.art.71 C.pen. aplică inculpatului M S pedeapsa accesorie a

interzicerii drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza II, b C.pen.

Conform disp.art.350 C.pr.pen. menţine Sea de arest a inculpatului M S.

Potrivit art.88 C.pen.deduce din pedeapsa aplicată inculpatului M S durata

reţinerii şi arestării preventive, cu începere de la 23.01.2007 la zi.

În baza disp.art.334 C.pr.pen. dispune schimbarea încadrării juridice a faptei

deduse judecăţii privind pe inculpata M P din infracţiunea prev. de art.12 alin.1 şi 2

lit.a din Legea nr.678/2001 cu aplic.art.41 alin.2 C.pen. în infracţiunea prev. de

art.12 alin.1 şi 2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu aplic.art.41 alin.2 C.pen. şi art.13

C.pen. şi în această încadrare juridică dispune condamnarea inculpatei la o pedeapsă

de 5(cinci) ani şi 6(şase) luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii

drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza II, b şi e C.pen. pe o durată de 2(doi) ani

după executarea pedepsei principale( faptă din septembrie 2004-mai 2005).

În baza disp.art.334 C.pr.pen. dispune schimbarea încadrării juridice a faptei

deduse judecăţii privind pe inculpata M P din infracţiunea prev. de art.13 alin.1,2 şi

3 teza I şi II din Legea nr.678/2001 în infracţiunea prev. de art. art.13 alin.1,2 şi 3

teza I şi II din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.13 C.pen. şi în această încadrare

juridică dispune condamnarea inculpatei la o pedeapsă de 5( cinci) ani şi 6(şase) luni

închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64

alin.1 lit.a teza II, b şi e C.pen. pe o durată de 2(doi) ani după executarea pedepsei

principale( faptă din septembrie 2004-iulie 2005).

Conform disp.art.33 lit.a C.pen. în referire la art.34 lit.b C.pen. şi art.35 alin.3

C.pen. dispune contopirea celor două pedepse a câte 5(cinci) ani şi 6(şase) luni

închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64

alin.1 lit.a teza II, b şi e C.pen. aplicate inculpatei M Pprin prezenta hotărâre,

inculpata urmând a executa pedeapsa cea mai grea, de 5(cinci) ani şi 6(şase) luni

închisoare, sporită la 5(cinci) ani şi 10(zece) luni închisoare şi pedeapsa

complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza II, b şi e

C.pen. pe o durată de 2(doi) ani după executarea pedepsei principale.

Potrivit art.71 C.pen. aplică inculpatei M Ppedeapsa accesorie a interzicerii

drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza II, b C.pen.

Constată că mandatul de areSe preventivă nr.37/U/02.04.2007 emis în baza

încheierii de şedinţă din 02.04.2007 pronunţată de Tribunalul Galaţi în dosarul

nr.247/121/2007, în lipsă, privind pe inculpata M Pnu a fost pus în executare şi

menţine efectele acestuia.

În baza art.334 C.pr.pen.dispune schimbarea încadrării juridice a faptei

deduse judecăţii privind pe inculpata M G, din infracţiunea prev. de art.26 C.pen.

rap.la art.20 C.pen. în referire la art.12 alin.1 şi 2 lit.a din Legea nr.678/2001 în

infracţiunea prev. de art.26 C.pen. rap.la art.20 C.pen. în referire la art.12 alin.1 şi 2

lit.a din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.13 C.pen., şi în această încadrare juridică

dispune condamnarea inculpatei la o pedeapsă de 2(doi) ani închisoare şi pedeapsa

complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza II, b şi e

C.pen. pe o durată de 1(un) an după executarea pedepsei principale, cu aplicarea

art.74 alin.1 lit.a C.pen. în referire la art.76 alin.1 lit.d C.pen.( faptă din septembrie

2004).

În baza disp.art.334 C.pr.pen. dispune schimbarea încadrării juridice a faptei

deduse judecăţii privind pe inculpata M G din infracţiunea prev. de art.26

C.pen.rap. la art.13 alin.1,2 şi 3 teza I şi II din Legea nr.678/2001 în infracţiunea

prev. de art.26 C.pen.rap. la art.13 alin.1,2 şi 3 teza I şi II din Legea nr.678/2001 cu

aplicarea art.13 C.pen. şi în această încadrare juridică dispune condamnarea

inculpatei la o pedeapsă de 3(trei) ani închisoare şi pedeapsa complementară a

interzicerii drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza II, b şi e C.pen. pe o durată de

2(doi) ani după executarea pedepsei principale, cu aplicarea art.74 alin.1 lit.a C.pen.

în referire la art.76 alin.1 lit.b C.pen.( faptă din august-septembrie 2004).

Conform disp.art.33 lit.a C.pen. în referire la art.34 lit.b C.pen. şi art.35 alin.3

C.pen. dispune contopirea pedepselor de 2(doi) ani închisoare şi pedeapsa

complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza II, b şi e

C.pen. pe o durată de 1(un) an după executarea pedepsei principale şi, respectiv,

3(trei) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de

art.64 alin.1 lit.a teza II, b şi e C.pen. pe o durată de 2(doi) ani după executarea

pedepsei principale, aplicate inculpatei M G prin prezenta hotărâre, inculpata

urmând a executa pedeapsa cea mai grea, de 3(trei) ani închisoare şi pedeapsa

complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza II, b şi e

C.pen. pe o durată de 2(doi) ani după executarea pedepsei principale.

În baza art.71 C.pen. aplică inculpatei M G pedeapsa accesorie a interzicerii

drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza II şi b C.pen.

Conform disp.art.861 C.pen. dispune suspendarea executării pedepsei

aplicate inculpatei M G prin prezenta hotărâre sub supraveghere, pe durata

termenului de încercare de 6(şase) ani, termen stabilit în condiţiile art.862 C.pen. şi

calculat cu începere de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

Potrivit art.71 alin.5 C.pen. dispune suspendarea executării pedepsei accesorii

aplicate inculpatei M G prin prezenta hotărâre pe durata suspendării sub

supraveghere a executării pedepsei închisorii.

În baza disp.art.863 alin.1 C.pen., pe durata termenului de încercare,

inculpata M G se va supune următoarelor măsuri de supraveghere:

-a) să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probaţiune de pe lângă

Tribunalul Galaţi.

-b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau

locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea.

-c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă.

-d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele sale de

existenţă.

Atrage atenţia inculpatei M G asupra disp.art.864 C.pen.

Menţine măsura obligării de a nu părăsi localitatea luată faţă de inculpata M

G prin încheierea de şedinţă din 25.06.2007.

În baza disp.art.19 alin.1 din Legea nr.678/2001 în referire la art.118 alin.1

lit.e C.pen.dispune confiscarea în folosul statului de la inculpatul M S a sumei de

63.550 euro, transformată în lei la cursul BNR din ziua efectuării plăţii şi de la

inculpata M Pa sumei de 6.150 euro, transformată în lei la cursul BNR din ziua

efectuării plăţii.

Menţine măsura sechestrului asigurător instituit cu privire la bunurile mobile

şi imobile ale inculpaţilor M S şi M G, prin ordonanţele nr.192/D/P/2006 din

30.01.2007 şi 31.01.2007 ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi

Justiţie-D.I.I.C.O.T.- Biroul Teritorial Galaţi.

În baza disp.art.14 C.pr.pen. comb. cu art.998 C.civ. şi art.1003 C.civ.obligă

pe inculpaţii M S şi M P, în solidar, la plata sumei de 10.000 lei cu titlu de daune

morale către partea vătămată-civilă S R E.

Respinge restul pretenţiilor civile solicitate de partea vătămată/ civilă S R E.

În baza disp.art.191 alin.1 şi 2 C.pr.pen. obligă pe inculpaţii M S, M G şi M

Pla plata a câte 1.000 lei, fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În motivarea hotărarii s-au retinut urmatoarele:

Prin rechizitoriul nr.192/D/P/2006 din 18.05.2007 al Parchetului de pe lângă

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-D.I.I.C.O.T.-Biroul Teritorial Galaţi, s-a dispus:

I. Trimiterea în judecată a inculpaţilor:

1) M S pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de:

-art.12 alin.1 şi 2 lit.a din Legea nr.678/2001, cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen. şi

art.37 lit.a C.pen.

-art.13 alin.1,2 şi 3 teza I şi II din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.41 alin.2

C.pen. şi art.37 lit.a C.pen., cu aplicarea art.33 lit.a C.pen.

2) M Ppentru săvârşirea infracţiunilor prev. de:

-art.12 alin.1 şi 2 lit.a din Legea nr.678/2001, cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen.

-art.13 alin.1,2 şi 3 teza I şi II din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.33 lit.a C.pen.

II. Punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpatei M G

pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de:

-art.26 C.pen. rap.la art.20 C.pen. în referire la art.12 alin.1 şi 2 lit.a din Legea

nr.678/2001

– art.26 C.pen. rap la art.13 alin.1,2 şi 3 teza I şi II din Legea nr.678/2001, cu

aplicarea art.33 lit.a C.pen.

În fapt, s-au reţinut următoarele:

Inculpatul M S este căsătorit cu inculpata M G, ambii locuind în com. B, sat

R, jud.Galaţi. Inculpata M P sora inculpatului M S, fiind stabilită de mai mult timp

în Spania, în localitatea Baza, unde practică prostituţia în folosul propriu.

Atât inculpatul M S cât şi inculpata M G nu au ocupaţie. În aceste

circumstanţe, cei doi s-au hotărât să obţină sume de bani, prin exploatarea unor

tinere pe care le racolau pe teritoriul României, transportându-le apoi în Spania,

unde le-au exploatat prin obligarea la practicarea prostituţiei. Cei doi au colaborat în

acest scop cu inculpata M P, care era stabilită în Spania, cunoscând proprietarii

cluburilor în care se practica prostituţia şi regulile care se aplicau în aceste

stabilimente.

Inculpaţii s-au preocupat de racolarea unor tinere din satele judeţului, despre

care aveau cunoştinţă că au mari probleme financiare, cărora le înfăţişa posibilitatea

obţinerii unor venituri substanţiale în străinătate.

Astfel în perioada anilor 2004-2005, în special prin inducere în eroare, aceştia

au racolat mai multe tinere pe care le-au traficat, activitatea infracţională

desfăşurată fiind următoarea:

În cursul lunii august 2004, inculpaţii M S şi M G au remarcat faptul că

victima minoră S R E, care locuieşte în acelaşi sat cu cei doi, avea mari dificultăţi

financiare, aceasta nefiind căsătorită şi având în întreţinere un copil minor.

Având în vedere aceste aspecte, cei doi s-au hotărât să o racoleze în scopul

exploatării acesteia prin obligarea la practicarea prostituţiei.

În acest scop, inculpaţii M S şi M G i-au propus martorei S E( mama

victimei), care în acea perioadă presta servicii în gospodăria acestora să o lase pe

minoră în străinătate, unde urmau să-i găsească un loc de muncă în calitate de baby

sitter.

Mama victimei le-a spus celor doi că familia sa nu dispunea de mijloacele

materiale necesare deplasării martorei S R E în Spania, aceştia asigurând-o că nu vor

fi probleme şi că inculpata M P va suporta toate cheltuielile ce urmau a fi efectuate

în acest sens.

Ulterior, acţionând în realizarea scopului infracţional comun, inculpata M G

s-a deplasat la locuinţa părţii vătămate S R E, spunându-i acesteia că o poate ajuta

să-şi găsească un loc de muncă în străinătate, unde aceasta ar fi putut să lucreze ca

baby sitter.

Întrucât victima avea mari probleme financiare, a acceptat propunerea

inculpatei, având încredere în aceasta, mai ales pentru faptul că locuiau în acelaşi

sat. Partea vătămată i-a adus la cunoştinţă inculpatei că este minoră şi că nu are

banii necesari obţinerii documentelor de călătorie şi pentru a suporta costul

acesteia, aceasta din urmă asigurând-o că nu vor fi probleme în ceea ce priveşte

obţinerea paşaportului, oferindu-se să suporte toate cheltuielile ocazionate de

deplasarea victimei în Spania.

În cursul lunii septembrie 2004, inculpata s-a deplasat împreună cu partea

vătămată S R E în oraşul Tg.Bujor, jud.Galaţi, unde au depus documentele necesare

eliberării paşaportului pentru aceasta. Inculpata M G a fost cea care a completat

cererea pentru eliberarea paşaportului victimei S R E.

În cauză a fost efectuată o expertiză criminalistică grafoscopică, stabilindu-

se că scrisul în litigiu a fost executat de inculpata M G.

În acelaşi scop, inculpatul M S s-a deplasat, împreună cu tatăl victimei la

biroul unui notar public, unde acesta din urmă a dat declaraţia necesară eliberării

paşaportului acesteia, fiind întocmită totodată şi procura necesară pentru ca victima

să poată călători în străinătate însoţită de inculpat.

Inculpatul M S i-a luat părţii vătămate S R E paşaportul, imediat după

eliberare, conducând-o apoi la locuinţa surorii lui, M T din satul Viile,

com.Fârţăneşti, jud.Galaţi, unde a cazat-o pentru două zile.

Ulterior, inculpaţii M S şi M G au luat-o pe partea vătămată S R E,

transportând-o în Municipiul Galaţi. În aceeaşi zi, inculpatul s-a îmbarcat împreună

cu partea vătămată într-un autocar ce efectua transport de persoane pe relaţia

România- Spania. La data de 27.09.2004, inculpatul şi partea vătămată au ieşit din

România prin P.T.F.Nădlac, jud.Arad, fiind transportată în localitatea Alicante din

Spania, unde au fost aşteptaţi de inculpata M Pce era însoţită de un alt individ care

îi conducea autoturismul.

Inculpaţii M Pşi M S au condus-o pe partea vătămată, cu ajutorul

autoturismului condus de individul rămas neidentificat în localitatea Baza din

Spania, cazând-o în apartamentul deţinut de concubinul inculpatei, cetăţean spaniol,

imobil în care locuiau şi cei doi inculpaţi.

După ce victima S R E a fost cazată, inculpatul M S i-a comunicat că, în

realitate, în Spania nu urma să lucreze ca baby sitter şi că, de fapt, trebuia să practice

prostituţia într-un club.

Partea vătămată i-a comunicat inculpatului că nu vrea să practice prostituţia,

motiv pentru care inculpatul a început să o ameninţe că o va vinde către alţi

proxeneţi. Întrucât victima persista în atitudinea sa, inculpatul i-a aplicat mai multe

lovituri cu pumnii, după care a întreţinut cu victima raporturi sexuale, împotriva

voinţei acesteia.

Având în vedere aceste circumstanţe, partea vătămată a fost nevoită să

accepte să practice prostituţia conform indicaţiilor inculpatului. Inculpata M Pi-a

spus părţii vătămate că urma să practice prostituţia în acelaşi club cu ea,

comunicându-i totodată tarifele pe care trebuia să le perceapă de la fiecare client.

Astfel, a doua zi după ce a sosit în Spania, partea vătămată S R E a fost

condusă de inculpata M Pla clubul „S” din localitatea Baza. Inculpata a prezentat

paşaportul victimei administratorului clubului, făcând toate demersurile pentru ca

aceasta din urmă să fie lăsată să practice prostituţia în acel stabiliment.

Având în vedere demersurile făcute de inculpată, administratorul clubului

„S” a acceptat ca victima S R E să practice prostituţia în acel loc.

Astfel, în fiecare seară, partea vătămată era condusă de inculpata M Pla

clubul sus menţionat, unde practica prostituţia în camere, acostând clienţi în

restaurantul locaţiei.

Programul clubului se desfăşura între orele 20,00-06,00. tariful practicat fiind

de 50 euro pentru 30 de minute de raporturi sexuale..

În acelaşi timp şi în acelaşi club, inculpata M Ppractica şi ea prostituţia în

folosul propriu, dar conform înţelegerii pe care o avea cu inculpatul M S, se ocupa

şi de supravegherea victimei S R E.

Partea vătămată S R E avea în medie câte 4-5 clienţi pe noapte, obţinând din

practicarea prostituţiei sume cuprinse între 200-250 euro. Totodată, aceasta obţinea

de la patronul clubului în fiecare noapte, sume cuprinse între 40-50 euro, cotă parte

din băuturile pe care clienţii le consumau în compania sa.

Banii obţinuţi erau ridicaţi în fiecare dimineaţă de victima S R E de la

casieria clubului, fiindu-i luaţi de inculpat atunci când ajungea la imobilul în care

locuia împreună cu acesta şi cu inculpata M P.

De menţionat că, datorită faptului că victima era supravegheată îndeaproape

de inculpata M P, inculpatul M S avea controlul strict al sumelor obţinute de

aceasta din practicarea prostituţiei ori de la patronul clubului.

Între timp, ca urmare a raporturilor sexuale întreţinute de inculpat cu

victima, împotriva voinţei sale, în cursul lunii mai 2005, aceasta a rămas însărcinată.

Cu toate că victima i-a comunicat acest lucru inculpatului, acesta a constrâns-o să

practice prostituţia încă două luni. Cu toate că dorea să fugă de la inculpaţi, victima

nu a reuşit acest lucru întrucât era supravegheată permanent, inculpatul însoţind-o

pe timpul zilei iar inculpata M Pîn intervalele în care practica prostituţia.

De menţionat că în intervalele de timp cât inculpatul a plecat din Spania în

România, de supravegherea victimei se ocupa exclusiv inculpata M Pcare o

conducea la şi de la clubul în care practicau prostituţia.

Partea vătămată S R E a practicat prostituţia în modalitatea descrisă mai sus,

în folosul exclusiv al inculpatului şi al famIi acestuia, timp de aproximativ opt luni,

din care două luni însărcinată, timp în care a obţinut aproximativ 57.600 euro, bani

care erau însuşiţi integral de către inculpat, cu excepţia sumei de 200 euro, care au

fost trimişi în ţară de către victimă famIi.

Ulterior, întrucât victima era însărcinată şi nu mai putea obţine profituri prin

practicarea prostituţiei, inculpatul s-a hotărât să o exploateze, obligând-o să

muncească în agricultură în folosul său exclusiv.

Astfel, după cele opt luni în care martora a practicat prostituţia, inculpatul a

forţat-o să mai lucreze alte două luni în agricultură, însuşindu-şi toţi banii obţinuţi.

După ce partea vătămată a născut o fetiţă într-un spital din localitatea Baza,

la data de 21.08.2006, inculpatul M S a revenit în România împreună cu aceasta şi

cu copilul nou-născut pe nume M S R E.

La data de 31.08.2006, inculpatul s-a reîntors în Spania, unde şi-a continuat

activitatea infracţională.

După plecarea în Spania, inculpatul a contactat-o telefonic, în mod repetat,

pe partea vătămată, ameninţând-o că va veni în România şi îi va lua copilul ce

fusese înregistrat de autorităţi cu numele de famI M.

O altă victimă exploatată de inculpaţii M S şi M P C M, aceasta participând

în procesul penal în calitate de martor.

În cursul anului 2004, martora C M se afla în Spania, în localitatea Baza,

unde practica prostituţia, în folos propriu, în clubul „S”, ocazie cu care a cunoscut-

o pe inculpata M P, care de asemenea, practica prostituţia în folos propriu.

În luna decembrie 2004, martora C M dorea să revină în România pentru a-

şi vizita familia, dar nu avea banii necesari pentru acest lucru. În atare situaţie, a

contactat-o pe inculpata M P, solicitându-i împrumut suma de 250 euro.

Inculpata a fost de acord să-i împrumute suma solicitată martorei, însă i-a

cerut acesteia ca, la revenirea în Spania să practice prostituţia în folosul său şi al

fratelui ei, inculpatul M S, până când reuşea să-i restituie suma împrumutată.

Având în vedere faptul că nu era vorba de spre o sumă mare, martora a acceptat

condiţiile impuse, primind de la inculpată cei 250 de euro solicitaţi, pe care i-a

folosit pentru a se deplasa în România.

În cursul lunii decembrie 2004, martora a revenit în România, deplasându-se

la locuinţa sa din comuna Fîrţăneşti, jud.Galaţi. La scurt timp după revenirea în

România, martora a fost contactată în mod repetat de inculpatul M S care îi cerea în

mod imperativ să se întoarcă în Spania, pentru a le plăti datoria. Întrucât martora

avea o situaţie materială precară, i-a cerut inculpatului să-i mai dea împrumut însă

150 Ron(1.500.000 ROL), pentru a-şi rezolva nevoile de hrană şi îmbrăcăminte.

Inculpatul i-a cerut să se deplaseze la sora sa M T din com.Fîrţăneşti, jud.Galaţi,

pentru a lua această sumă, pe care i-a adăugat-o la datoria de 250 euro făcută în

Spania.

Ulterior, la începutul lunii februarie 2005, inculpatul a contactat-o telefonic

pe martora C M, comunicându-i că îi făcuse o rezervare la o firmă de transport

internaţional cu care aceasta trebuia să se deplaseze până în localitatea Baza din

Spania.

La data de 03.02.2005, martora C M a părăsit teritoriul României, prin

P.T.F.Borş la bordul unui autocar ce executa transport de persoane pe relaţia

Galaţi-Madrid.

În Madrid, martora C M a fost aşteptată de inculpaţii M S şi M P, care au

condus-o cu un taxi până în localitatea Baza, unde au cazat-o în acelaşi imobil în

care era cazată şi martora S R E.

Ulterior, în acelaşi imobil a fost cazată şi martora F C, o altă victimă a

traficului de persoane.

Imediat după sosirea în imobil, inculpatul M S i-a luat paşaportul martorei C

M, spunându-i că va urma să practice prostituţia în clubul „S” din localitatea Baza,

urmând ca din banii obţinuţi să-şi achite cu prioritate datoriile pe care le avea faţă

de el şi inculpata M P.

A doua zi, inculpata M Ple-a condus pe martorele C M şi S R E în clubul sus

menţionat, unde cea dintâi a început să se prostitueze în folosul exclusiv al celor doi

inculpaţi. Inculpata M P, care se prostitua în folosul propriu în acelaşi club, se

ocupa şi de supravegherea celor două martore.

Martora C M pretindea de la fiecare client suma de 45 euro pentru o

perioadă de 30 de minute de raporturi sexuale, care se consumau în camerele

clubului.

În fiecare dimineaţă, martora ridica banii obţinuţi din practicarea prostituţiei

de la casieria clubului, după care era condusă la imobilul în care era cazată, toţi banii

fiindu-i luaţi de inculpaţii M S şi M P.

Cu toate că şi-a achitat datoriile pe care le avea faţă de cei doi inculpaţi,

aceştia au continuat să o forţeze să practice prostituţia în folosul lor exclusiv la

clubul „S”. Astfel, în fiecare seară, martora era condusă de inculpata M Pla club,

unde aceasta practica prostituţia, obţinând în medie câte 120 euro pe seară.

Cu toate că dorea să fugă de la cei doi inculpaţi, martora C M nu a reuşit

acest lucru, fiind supravegheată permanent de către cei doi inculpaţi, chiar şi când

aceasta purta convorbiri telefonice cu membrii famIi sale.

Martora a fost exploatată în această modalitate timp de aproximativ trei luni,

interval în care a obţinut aproximativ 10.800 euro, bani care au fost însuşiţi integral

de cei doi inculpaţi.

În cursul lunii aprI 2005, martora C M a reuşit să fugă din clubul S, cu

ajutorul unui cetăţean african pe care îl cunoscuse, acesta din urmă făcând presiuni

asupra celor doi inculpaţi pentru a-i restitui martorei paşaportul şi hainele aflate în

imobilul în care era cazată.

În cursul anului 2005, inculpaţii M S şi M P au exploatat-o în aceeaşi

modalitate şi pe victima F C, care a participat în procesul penal în calitate de

martor. Inculpaţii au racolat-o pe victima F C prin intermediul surorii lor, numita M

T din comuna Fîrţăneşti, jud.Galaţi.

Astfel, în cursul lunii februarie 2005, prin intermediul surorii ei, M T,

inculpata M Pi-a propus martorei F C să-i găsească un loc de muncă la un bar, în

Spania. Pentru a o convinge, i s-a spus martorei că urma să lucreze pe postul ce era

ocupat de inculpata M P, întrucât aceasta era însărcinată şi nu îşi mai putea

desfăşura activitatea.

Martora F C a acceptat propunerea făcută de inculpată, prin intermediul

numitei M T, având în vedere , pe de o parte, faptul că martora le cunoştea pe cele

două, cât şi faptul că avea dificultăţi materiale. Martora i-a comunicat numitei M T

că nu dispune de banii necesari obţinerii paşaportului şi deplasării până în Spania,

aceasta din urmă asigurând-o că nu vor fi probleme şi că toate cheltuielile urmau a

fi suportate de inculpata M P, urmând ca aceste cheltuieli să-i fie returnate

inculpatei după obţinerea locului de muncă.

Ulterior, în cursul aceleiaşi luni, la locuinţa martorei s-a deplasat numita M T,

care era însoţită de inculpata M P.

Inculpata M Pa reiterat propunerea pe care o făcuse martorei de a o ajuta să-

şi găsească un loc de muncă la un bar în Spania, discuţia fiind purtată în prezenţa

martorului F G, soţul martorei F C.Cu această ocazie, inculpata i-a asigurat pe cei

doi martori că nu vor fi probleme în Spania, convingându-i pe aceştia că era vorba

despre obţinerea unui loc de muncă cinstit.

Inculpata M Pa fost cea care a suportat toate cheltuielile ocazionate de

obţinerea paşaportului martorei F C.

În cursul celei de-a doua decade a lunii februarie 2005, inculpata M P a

condus-o pe martora F C în Muncipiul Galaţi, cele două îmbarcându-se la bordul

unui autocar ce efectua curse internaţionale pe ruta România- Spania.

La data de 24.02.2005, inculpata M Pşi martora F C au părăsit România prin

P.T.F.Nădlac, fiind transportate în localitatea Almeria din Spania. În această

localitate, cele două au fost aşteptate de inculpatul M S şi de concubinul inculpatei,

cetăţean spaniol.

Martora a fost condusă de inculpaţi la locuinţa pe care aceştia o aveau

închiriată în localitatea Baza, unde se afla şi martora S R E.

În prima seară, martora a fost condusă de cei doi inculpaţi la clubul „S”,

spunându-i-se că acela era locul în care urma să lucreze. Martora le-a spus celor doi

inculpaţi că nu dorea să practice prostituţia şi că nu aceasta era înţelegerea pe care o

făcuse în România cu inculpata M P.

În atare situaţie, cei doi inculpaţi i-au replicat martorei că le datorează suma

de 400 euro pe care o cheltuiseră pentru aducerea ei în Spania, iar dacă nu avea să le

dea acea sumă imediat, urmau să o lase pe stradă.

Având în vedere că martora nu avea nici un ban asupra sa, că se afla într-o

ţară străină a cărei limbă nu o cunoştea, au determinat-o pe aceasta să accepte să

practice prostituţia în clubul care îi fusese indicat de cei doi inculpaţi.

Astfel, martora a început să practice prostituţia în clubul „S”, percepând

fiecărui client suma de 45 euro pentru un interval de 30 de minute de raporturi

sexuale, consumate în camerele aflate la etajul locaţiei respective. Martora avea în

medie câte trei clienţi, obţinând pe seară în jur de 100 de euro.

Martora F C a practicat prostituţia în clubul „S” timp de trei luni, perioadă

în care a obţinut aproximativ 3.000 de euro.

În fiecare dimineaţă, martora preda banii obţinuţi din practicarea prostituţiei

inculpatei M P, iar în lipsa acesteia inculpatului M S.

Conform înţelegerii, după ce şi-a achitat cheltuielile legate de obţinerea

paşaportului şi transport, inculpaţii îi dădeau martorei jumătate din suma brută

obţinută de aceasta din practicarea prostituţiei. Din banii obţinuţi, martora le plătea

inculpaţilor chiria pentru imobilul în care locuiau împreună, aceasta cumpărând din

aceeaşi bani şi alimentele necesare pentru ea şi cei doi inculpaţi.

Cu toate că dorea să plece de sub influenţa inculpaţilor M Pşi M S, martora F

C nu a reuşit să facă acest lucru, întrucât nu reuşea să strângă sumele de bani care să

îi permită fie să se descurce pe cont propriu în străinătate, fie să revină în România.

La sfârşitul lunii mai 2005, martora F C a reuşit să strângă banii necesari

pentru a reveni în România, situaţie în care, profitând de faptul că inculpatul M S se

afla în România, i-a comunicat inculpatei M Pcă doreşte să plece în România.

Inculpata a acceptat cererea martorei, astfel că aceasta a revenit în România la data

de 25.05.2005, încercând să rupă orice relaţie cu inculpaţii.

Martora F C i-a povestit soţului său, martorul F G cele întâmplate în Spania.

Ulterior, în cursul lunii iulie 2005, martorii F C şi F G s-au deplasat pe cont

propriu în Spania, pentru a-şi căuta locuri de muncă.

Inculpatul M S a aflat despre acest lucru astfel că, la scurt timp de la sosirea

acestora în Spania, s-a deplasat la imobilul în care aceştia locuiau, reproşându-i

martorului F G că martora plecase de „ la el”, pretinzând totodată că aceasta ar fi

avut să-i achite o datorie.

În aceste circumstanţe, între cei doi a avut loc o altercaţie, inculpatul fiind

lovit de către martorul F G. La scurt timp, inculpatul M S a revenit însoţit de două

persoane, la locuinţa martorilor din Spania, ameninţându-l pe martorul F G cu

scopul ca acesta să nu demareze vreun demers în ceea ce îl privea pe el şi inculpata

M P.

Celor doi inculpaţi le-a profitat suma de aproximativ 1500 euro, obţinută de

martora F C din practicarea prostituţiei.

Inculpaţii M S şi M Pcât şi inculpata M G au încercat să o racoleze în scopul

exploatării în aceeaşi modalitate şi pe martora I T, aceasta locuind în acelaşi sat cu

inculpaţii.

Inculpatul M S a revenit în România în cursul lunii septembrie 2004, cu

scopul de a racola tinere pe care apoi să le transporte în Spania, unde să le

exploateze prin obligarea la practicarea prostituţiei.

Astfel, acţionând în realizarea scopului infracţional, inculpatul a contactat-o

pe martora I T, căreia i-a propus să-l însoţească în Spania unde ar fi urmat să o

ajute să-şi găsească un loc de muncă, în calitate de chelneriţă. Inculpatul i-a spus

martorei că, dacă urma să accepte, inculpata M Pavea să trimită, din Spania, banii

necesari obţinerii paşaportului şi transportului.

Iniţial, martora a ezitat şi nu i-a dat nici un răspuns ferm inculpatului , fapt

care l-a determinat pe acesta ca ulterior să o viziteze în mod repetat la domiciliu,

unde a purtat discuţii atât cu martora cât şi cu părinţii acesteia, încercând astfel să o

determine să meargă în Spania.

Având în vedere că martora nu era hotărâtă în privinţa plecării, inculpatul a

chemat-o la domiciliul său. Inculpaţii au încercat să o convingă pe martoră să

meargă în Spania, sens în care i-au spus că acolo urma să lucreze în acelaşi bar în

care lucra şi inculpata M P. Având în vedere că martora avea îndoieli, cei doi au

condus-o pe aceasta într-un loc în care puteau lua legătura telefonic cu inculpata M

P, având în vedere că pe teritoriul comunei nu este semnal pentru telefoanele

mobile.

Cei doi au luat legătura telefonic cu inculpata, dându-i apoi telefonul

martorei. Inculpata M Pa purtat o discuţie cu martora I T, încercând să o convingă

să meargă în Spania, unde putea câştiga sume de bani. Totodată, inculpata a

asigurat-o că în Spania urma să lucreze în acelaşi club în care lucra ea şi soţul său.

Intuind că ar putea fi vorba despre exploatarea sa prin obligarea la

practicarea prostituţiei, martora a refuzat propunerea inculpaţilor. Aceştia i-au

comunicat că, în cazul în care se va răzgândi, să îi contacteze asigurând-o că, în

cazul în care persista în refuz, vor găsi o altă fată care să meargă să „lucreze” în

Spania.

Ulterior, martora I T a aflat din zvon public despre faptul că inculpaţii se

ocupau de racolarea unor tinere în România, pe care apoi le transportau în

străinătate, unde le exploatau, obligându-le să practice prostituţia în folosul lor.

Această martoră a aflat şi despre faptul că cei trei au încercat să o racoleze în

acelaşi scop şi pe martora V I, observând când inculpatul a determinat-o pe aceasta

din urmă să ia legătura telefonic cu inculpata M P.

În aceeaşi perioadă, inculpatul M S a încercat să o racoleze în acelaşi scop şi

pe martora N B din com.Băneasa, sat Roşcani, jud.Galaţi. Inculpatul s-a deplasat în

mod repetat la locuinţa acesteia, în perioadele când soţul martorei era plecat,

spunându-i că îi găsise în Spania un bărbat cu care putea trăi în concubinaj.

Martora N B i-a comunicat propunerea făcută de inculpat soţului său, situaţie

în care, acesta din urmă i-a comunicat că, în realitate inculpatul dorea să o

determine să meargă în Spania pentru a o exploata. Soţul martorei i-a spus că aflase

din zvon public despre faptul că inculpatul avea astfel de preocupări.

Ulterior, martora N B s-a întâlnit cu partea vătămată S R E care i-a povestit

faptul că, în Spania, fusese obligată de inculpat, prin exercitarea de violenţe şi

ameninţări, să se prostitueze în folosul său exclusiv.

Având în vedere aceste aspecte, martora a refuzat ulterior toate propunerile

făcute de inculpat, de a merge în Spania.

După revenirea sa din Spania, în cursul lunii ianuarie 2007, inculpatul s-a

deplasat la locuinţa martorei. Aceasta a purtat o discuţie cu inculpatul M S, pe

parcursul căreia acesta a recunoscut faptul că o exploatase în Spania pe partea

vătămată S R E.

Ca urmare a acestei discuţii, martora N B a rupt orice relaţie cu inculpatul şi

cu membrii famIi acestuia.

Tot în aceeaşi perioadă, inculpaţii M S şi M G au încercat să o racoleze în

acelaşi scop şi pe martora minoră V I. Inculpatul M S, însoţit de inculpata M G, s-

au deplasat la locuinţa martorei din satul Lunca, com.Jorăşti, jud.Galaţi, inculpatul

propunându-i acesteia să meargă în Spania, unde ar fi trebuit să îngrijească copilul

nou-născut al inculpatei M P.

Acesta a asigurat-o pe martoră că toate cheltuielile ocazionate de plecarea sa

în Spania şi de obţinerea paşaportului urmau să fie suportate de inculpată.

Luând cunoştinţă că martora V I este minoră şi că pentru obţinerea

paşaportului era nevoie de acordul părinţilor acesteia, a contactat-o pe mama

martorei în acest scop. Aceasta i-a comunicat că îşi dă acordul ca fiicei sale să îi fie

eliberat paşaportul, doar cu condiţia ca în Spania aceasta să se ocupe de îngrijirea

unui copil.

Martora a stabilit cu inculpatul ca, a doua zi, să ia legătura telefonic cu

inculpata M P.

Conform înţelegerii, inculpatul a luat legătura telefonic cu inculpata M P,

dându-i telefonul martorei pentru a comunica direct.

Inculpata a vorbit cu martora, comunicându-i că nu era vorba despre

îngrijirea unui copil şi că, în realitate ar fi trebuit să lucreze într-un club unde urma

să practice prostituţia.

Inculpata a asigurat-o că urma să suporte toate cheltuielile ocazionate de

plecarea ei în Spania.

Având în vedere aceste aspecte, martora a rupt legăturile cu inculpaţii .

Fiind audiaţi, atât în faza de urmărire penală, cât şi în cursul cercetării

judecătoreşti, inculpaţii M S şi M G nu au recunoscut săvârşirea faptelor.

Inculpatul M S a declarat în faza de urmărire penală că pe timpul cât a stat în

Spania a muncit în agricultură, fiind angajat de un patron spaniol fără a-şi aminti

nici numele lui şi nici denumirea firmei acestuia( declaraţie inc.-filele 229-236 dosar

urm.pen., memoriu inc.-filele 237-238 dosar urm.pen.).

Acesta a precizat că în Spania avea o relaţie extraconjugală cu martora S R E,

negând însă că ar fi exploatat-o prin obligarea la practicarea prostituţiei.

Inculpatul M S a negat faptul că le-ar cunoaşte pe martorele F C şi C M şi cu

atât mai mult că le-ar fi traficat pe acestea. De asemenea, a negat că ar fi propus

altor tinere, cu excepţia părţii vătămate S R E, să plece împreună în străinătate.

Audiat în faza de cercetare judecătorească, inculpatul M S a declarat că îşi

menţine declaraţiile date în faza de urmărire penală, precizând că nu recunoaşte

faptele reţinute în sarcina sa şi nici pe cele cinci martore care susţin că ar fi practicat

prostituţia în folosul său( declaraţie inculpat- filele 178-179, vol.I dosar instanţă), cu

excepţia părţii vătămate S R E cu care a avut o relaţie de concubinaj. Referitor la

martora N B, a arătat că ştia faptul că este menajera numitei F C şi la urmărirea

penală a precizat că nu o cunoaşte, însă ulterior, a aflat că, de fapt, este verişoara sa,

pe care o cunoştea sub numele de Stan, însă ulterior aceasta s-a căsătorit şi poartă

numele de N( fapt petrecut în timpul în care inculpatul se afla în Spania). A precizat

că a cunoscut-o pe partea vătămată S R E cu două luni înainte de a pleca în Spania,

mai exact din luna august 2004, întreţinând cu aceasta relaţii extraconjugale.

Inculpatul a arătat că avea cunoştinţă despre faptul că aceasta este minoră şi i-a

propus să îl însoţească în Spania, partea vătămată şi părinţii acesteia fiind de acord,

înţelegerea fiind de a-l însoţi pur şi simplu în Spania şi nu de a lucra ca menajeră.

Inculpatul a arătat că numita M P, sora sa, era plecată în Spania de 2 ani,

fiind stabilită acolo. A mai declarat că, împreună cu partea vătămată au locuit o

perioadă de trei luni la inculpata M P( în Spania), perioadă în care inculpatul a lucrat

cu ziua, însă oferta de lucru era slabă, motiv pentru care a plecat într-un alt oraş cu

partea vătămată, unde a lucrat în agricultură până în ianuarie 2007.

Inculpatul a mai declarat că şi partea vătămată a muncit alături de el, la solar,

la roşii, până a rămas însărcinată, ulterior nu a mai fost primită de patron. A arătat

că partea vătămată a rămas însărcinată la sfârşitul lunii mai 2005 şi în 28.02.2006 a

născut o fetiţă, pe care inculpatul a recunoscut-o, naşterea fiind înregistrată în

Spania.

Inculpatul a precizat că în decembrie 2006 s-a întors în România, însoţit de

partea vătămată şi de un frate al acesteia- S C- care venise în Spania pentru a o ajuta

la creşterea copilului, pentru ca partea vătămată să poată lucra.

A relatat că partea vătămată a rămas în România cu copilul, acasă la inculpat

şi cu cei doi copii ai inculpatului, rezultaţi din căsătoria cu inculpata M G, dar şi cu

copilul părţii vătămate rezultat dintr-o altă relaţie, inculpatul revenind în Spania- şi

nu ştie ce a determinat-o pe partea vătămată să depună plângere la poliţie şi să îl

acuze că a obligat-o la practicarea prostituţiei în timpul în care s-au aflat în Spania.

Referitor la martora F C, inculpatul a declarat că o cunoaşte deoarece a

întâlnit-o în Spania, în localitatea Baza, însă el locuia într-o altă localitate, la 8 km.

de aceasta.

A declarat că o cunoaşte şi pe C M , aceasta practica prostituţia împreună cu

alte trei fete pentru un anume G. A mai arătat că martorei V I nu i-a propus

niciodată să îl însoţească în Spania şi să practice prostituţia şi crede că, dacă i-ar fi

făcut acest lucru, din 2004 şi până în 2007, ar fi mers la poliţie şi ar fi depus

plângere.

Inculpatul a mai declarat că îşi explică de ce martorele audiate în cauză au

declarat că le-ar fi racolat, transportat şi obligat la practicarea prostituţiei în Spania

şi de ce partea vătămată S R E a afirmat că i-a dat acestuia suma de 40.000 euro-

nefiind de acord să o despăgubească pe aceasta.

A arătat că partea vătămată, oricum intenţiona să plece în Spania, la o mătuşă

şi la sora acesteia.

A precizat că în perioada în care martora F C a susţinut că a practicat

prostituţia în folosul inculpatului, aceasta avea o relaţie cu numitul R G, care a

continuat să-i trimită bani după plecarea acesteia în Spania.

Inculpatul a declarat că, în timp ce se afla în Spania, a aflat că partea

vătămată S R întreţinea relaţii cu alţi bărbaţi şi chiar îşi alunga copiii din casă pentru

a nu vedea ce face aceasta, motiv pentru care le-a transmis părinţilor săi să o alunge

din casă. Aceştia, cu ajutorul organelor de poliţie, au alungat-o pe partea vătămată

din locuinţa inculpatului şi inculpatul consideră că din acest motiv partea vătămată a

început demersurile împotriva sa. Inculpatul a mai declarat că el a suportat

cheltuielile pentru obţinerea documentelor de călătorie şi transport pentru partea

vătămată.

Inculpata M G, fiind audiată în faza de urmărire penală, nu a dat declaraţii,

decât în calitate de făptuitoare, refuzând să facă acest lucru după aducerea la

cunoştinţă a învinuirii( declaraţie-filele 303-304 dosar urm.pen.).

Aceasta a negat, pe parcursul audierii, că i-ar fi propus martorei S R E să

meargă în străinătate ori că ar fi făcut demersuri în vederea obţinerii paşaportului de

către aceasta.

Fiind audiată în faza de cercetare judecătorească, inculpata M G a arătat că

nu recunoaşte faptele reţinute în sarcina sa şi faţă de declaraţiile date în faza de

urmărire penală, mai are de făcut unele precizări( declaraţie inc. filele 180-181 vol. I

dosar instanţă). A arătat că în lunile iulie sau august 2004, a mers la Poliţia Tg.Bujor

pentru a depune o cerere de eliberare a paşaportului şi, în timp ce se afla acolo,

numitul D A. a rugat-o să îi completeze şi lui cererea pentru eliberarea paşaportului,

timp în care, a venit acolo şi partea vătămată S R, pe care o cunoştea şi despre care

ştia că are rude în Italia.

A arătat că partea vătămată i-a spus că vrea şi ea să obţină eliberarea

paşaportului. Inculpata a întrebat-o dacă intenţionează să plece iar partea vătămată

i-a precizat că nu şi văzând că îi completează formularul numitului D, a rugat-o să îi

completeze şi ei formularul, ca să nu greşească, lucru cu care inculpata a fost de

acord, de aceea formularul apare completat de ea.

Inculpata a mai declarat că în acea perioadă era în relaţii bune cu soţul său şi

locuiau împreună. A mai precizat că, la Poliţia Tg.Bujor, partea vătămată S R era

însoţită de tatăl acesteia.

A mai arătat că nu a cunoscut despre relaţia părţii vătămate S R E cu soţul

acesteia, până în săptămâna în care aceştia au plecat în Spania- deşi i-a întrebat pe

părinţii acestora, însă aceştia nu i-a spus nimic.

Inculpata a declarat că în septembrie 2004, inculpatul M S şi partea vătămată

S R E au plecat împreună în Spania, inculpatul sunând-o P un timp pentru a-i

spune că îi va trimite suma de 150 euro, din care 50 euro să îi ducă mamei părţii

vătămate, spunându-i că i-a trimis partea vătămată mamei sale. Inculpata a arătat că

atunci când i-a spus inculpatului că a auzit prin sat despre relaţia acestuia cu partea

vătămată, acesta a negat.

A arătat inculpata că în luna aprI 2005, inculpatul s-a întors singur în ţară şi a

locuit la părinţii părţii vătămate, moment în care inculpata a aflat că inculpatul M S

întreţinea o relaţie extraconjugală cu partea vătămată.

Inculpata a arătat că nu a propus la nicio femeie să meargă în Spania. A

precizat că, la un moment dat, părinţii părţii vătămate S R E au venit şi i-au spus

să plece din locuinţă deoarece fiica lor s-a căsătorit cu inculpatul şi casa îi aparţine

acesteia, părinţii părţii vătămate lovind-o pe inculpată.

Inculpata a precizat că nu ştie de ce martorele au declarat că a ajutat la

racolarea lor în vederea traficării- apreciind că totul a plecat de la partea vătămată S

R E , care a rămas cu copilul în România şi, pentru că s-a apucat de prostii, a fost

dată afară din casa în care locuia şi care aparţinea unui unchi al inculpatului. A mai

declarat că, în timp ce inculpatul M S se afla în Spania, l-a rugat să îi trimită o sumă

de bani pentru a putea ajunge în Spania la un frate de-al inculpatei, să îşi câştige

existenţa, întrucât avea doi copii minori în întreţinere, inculpatul trimiţându-i suma

de 250 euro.

A mai precizat că atunci când a mers la Poliţia Tg.Bujor, a mers pentru a se

interesa de documentele necesare eliberării paşaportului pentru fratele său, nu

pentru ea personal şi se poate dovedi că a scris cererea şi pentru numitul D A, din

satul Roşcani.

Inculpata a apreciat că la urmărirea penală s-a creat o confuzie, referitor la

completarea cererii respective, în sensul că a fost întrebată dacă a ajutat-o pe partea

vătămată S R E cu bani pentru a pleca în Spania, aspect pe care l-a negat.

A mai precizat că, în anul 2005, în timp ce se afla în Spania, a fost invitată la

o petrecere la numitul R I şi, în timp ce se afla acolo, au venit şi inculpatul şi partea

vătămată, moment în care s-a hotărât să plece, nesuportând să stea împreună cu

aceştia.

Inculpata M P nu a putut fi audiată nici în faza de urmărire penală- fiind dată

în urmărire generală-, nici în faza de cercetare judecătorească, aceasta sustrăgându-

se( adresă I.P.J.Galaţi- Serviciul de Investigaţii Criminale din 18.05.2007- filele

29,30 vol.I dosar instanţă, acte de căutare-filele 43,67,88,94,106,107,11-113,137

vol.I dosar instanţă).

Partea vătămată S R E s-a constituit parte civilă în faza de cercetare

judecătorească cu suma de 50.000 lei(Ron) cu titlu de daune morale( fila 164 vol.I

dosar instanţă), solicitând obligarea inculpaţilor M S şi M Pla plata acestora (

încheiere dezbateri-fila 16 vol.III dosar instanţă).

Celelalte victime-C (P) M M, F C, N B, I T şi V I, nu s-au constituit părţi

civile în cauză.

Inculpaţii, prin apărător ales au solicitat în apărare, proba cu martorii P N, G

A, N C, C C şi C G, F A G, O N şi O G, solicitarea de relaţii de la Serviciul

Poliţiei Rutiere Galaţi care să ateste dacă inculpatul M S este posesor de permis de

conducere, relaţii de la Penitenciarul Galaţi- cabinetul medical, din care să rezulte

dacă inculpatul M S a fost testat în vederea stabilirii consumului de droguri şi care a

fost rezultatul( fila 166 vol.I dosar instanţă, fila 106 vol.II dosar instanţă).

Prin încheierea de şedinţă din 10.12.2007( fila 2 vol.II dosar instanţă) au fost

respinse probele solicitate de inculpatul M S, prin apărător ales( analiza toxicologică

şi obţinerea de relaţii de la I.P.J.Galaţi-Serviciul Poliţiei Rutiere), ca nefiind utile,

concludente şi pertinente.

Prin încheierea de şedinţă din 16.04.2008( fila 148 vol.II dosar instanţă) a

fost admisă doar proba cu martorii F A G şi O G, restul probelor fiind respinse,

acestea nefiind utile, concludente şi pertinente.

Fiind audiată, martora O G a declarat că îl cunoaşte pe inculpatul M S care

este prieten cu soţul său şi pe S R E a cunoscut-o în Spania, în localitatea Suhar,

unde locuia împreună cu inculpatul M S. Martora a declarat că a mers în Spania

împreună cu soţul ei şi pentru o perioadă au locuit la inculpatul M S, ulterior

închiriindu-şi o altă locuinţă.

Martora a precizat că i-a cunoscut în Spania pe inculpatul M S şi pe partea

vătămată S R E cu puţin timp înainte ca aceasta din urmă să nască şi că acesta lucra

împreună cu martora la cules roşii, partea vătămată rămânând acasă cu copilul.

Martora a mai arătat că în Spania a cunoscut-o pe inculpata M P, care venea

în vizită la inculpatul M S împreună cu soţul acesteia, inculpata locuind într-o altă

localitate în Spania.

Martora a declarat că, în perioada în care a locuit în Spania, la locuinţa

inculpatului M S, partea vătămată S R E nu i-a spus că ar avea vreo problemă cu

inculpaţii, martora apreciind că aceştia aveau o relaţie normală. De asemenea, a

arătat că partea vătămată nu i-a spus că ar fi practicat prostituţia în folosul

inculpatului M S înainte de a rămâne însărcinată( declaraţie martor-fila 200 vol.II

dosar instanţă).

Martora F G A, fiind audiată, a declarat că în anul 2005, a mers în Spania şi

timp de trei săptămâni a locuit la inculpatul M S , pe care îl cunoştea anterior de la

soţul său iar pe partea vătămată S R a cunoscut-o acolo, aceasta fiind însărcinată şi

spunându-i martorei că este soţia inculpatului M S.

Martora a precizat că, la scurt timp, partea vătămată S R a născut şi nu s-a

plâns că ar avea o relaţie necorespunzătoare cu inculpatul M S, partea vătămată

spunându-i martorei că inculpatul s-a despărţit de soţia acestuia din România, cu

care avea doi copii.

Martora a declarat că inculpatul lucra cu ea la solar iar partea vătămată nu

lucra. A mai arătat că, după ce s-a mutat din locuinţa celor doi, s-a mai întâlnit cu

aceştia, întrucât erau prieteni de famI şi a participat la botezul fiicei lor.

Martora a mai declarat că, la 4-5 luni după ce partea vătămată a născut, a

plecat împreună cu inculpatul în România şi nu au mai revenit în Spania. Martora a

susţinut că partea vătămată i-ar fi spus că anterior ar fi lucrat unde a lucrat şi

martora( la cules roşii) şi că patronul acesteia i-ar fi relatat acest aspect( declaraţie

martor-fila 201 vol.II dosar instanţă).

Inculpatul M S, prin apărător ales, a solicitat emiterea unei adrese către

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-D.I.I.C.O.T.-Biroul

Teritorial Galaţi, pentru a se comunica instanţei dacă inculpatul a formulat un

denunţ, pentru a beneficia de disp.art.20 din Legea nr.678/2001, cerere admisă prin

încheierea de şedinţă din 29.10.2008( fila 2 vol.III dosar instanţă).

Cu adresa nr.192/D/P/2006 din 21.11.2008- Parchetul de pe lângă Înalta

Curte de Casaţie şi Justiţie-D.I.I.C.O.T.-Biroul Teritorial Galaţi a comunicat

instanţei că la data de 23.09.2008, M S a formulat un denunţ împotriva altor

persoane pentru săvârşirea unei infracţiuni prev. de Legea nr.678/2001, însă

cercetările până la momentul prezentei, nu au confirmat aspectele sesizate.

Inculpatele M G şi M P, prin apărători aleşi, au solicitat, în principal, să se

dispună achitarea pentru faptele deduse judecăţii.

Astfel, pentru inculpata M G s-a solicitat achitarea sa, în baza disp.art.11

pct.2 lit.a C.pr.pen. în referire la art.10 lit.a C.pr.pen. şi respectiv art.10 lit.d

C.pr.pen.- pentru infracţiunea prev. de art.26 C.pen.rap.la art.20 C.pen. rap.la

art.12 alin.1 şi 2 lit.a din Legea nr.278/2001 şi în baza disp.art.11 pct.2 lit.a

C.pr.pen. în referire la art.10 lit.a C.pr.pen. pentru infracţiunea prev.de art.26

C.pen.rap.la art.13 alin.1,2 şi 3 teza I şi II din Legea nr.678/2001.

Inculpata M P, prin apărător ales, a solicitat achitarea sa pentru ambele

infracţiuni deduse judecăţii, potrivit disp.art.11 pct.2 lit.a C.pr.pen. în referire la

art.10 lit.a C.pr.pen.

Inculpatul M S, a solicitat, prin apărător ales- av.C S, schimbarea încadrării

juridice din infracţiunile deduse judecăţii, respectiv cele prev. de art.12 alin.1,2 lit.a

din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen. şi art.37 lit.a C.pen. şi art.13

alin.1,2,3 teza I şi II din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen. şi art.37

lit.a C.pen. în infracţiunea prev. de art.329 C.pen., invocând în acest sens decizia

nr.XVI din 19.03.2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie- Secţiile Unite.

Cei trei inculpaţi, prin apărător ales, av.L R, au formulat cereri de schimbare

a încadrării juridice a faptelor deduse judecăţii, astfel:

1. Cu privire la infracţiunea prev. de art.13 alin.1,2 şi 3 teza I şi II din Legea

nr.678/2001, au solicitat a se reţine în sarcina inculpatului M S doar infracţiunea

simplă şi nu continuată de trafic de minori, doar pentru S R E şi doar pentru

perioada septembrie 2004-ianuarie 2005, în condiţiile aplicării legii penale mai

favorabile, aceeaşi faptă, în aceeaşi încadrare juridică şi în aceleaşi limite, urmând să

fie reţinută şi în sarcina inculpatei M P, iar pentru inculpata M G complicitatea la

infracţiunea prev. de art.13 alin.1,3 teza I şi 4 teza III din Legea nr.678/2001 cu

aplicarea art.13 C.pen.

2.Cu privire la infracţiunea prev. de art.12 alin.1 şi 2 lit.a din Legea

nr.678/2001 nu pot fi reţinute cele două acte materiale, constând în tentativa de

recrutare a „ victimelor” I T şi N B, şi că, în privinţa celorlalte două acte materiale

referitoare la C M şi I T, se impune schimbarea încadrării juridice, conform art.334

C.pr.pen., din art.12 alin.1 şi 2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.41 alin.2

C.pen. în art.329 alin.1 C.pen., cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen., atât pentru

inculpatul M S, cât şi pentru inculpata M P.

Pentru inculpata M G, căreia i s-a reţinut un singur act material, solicită

achitarea, în temeiul art.11 pct.2 lit.a C.pr.pen. în referire la art.10 lit.a C.pr.pen.-

pentru infracţiunea prev.de art.26 C.pen.rap.la art.12 alin.1 şi 2 lit.a din Legea

nr.678/2001.

Reprezentantul Parchetului a solicitat conform art.334 C.pr.pen. schimbarea

încadrării juridice a faptelor deduse judecăţii privind pe inculpatul M S, în sensul

reţinerii disp.art.37 lit.b C.pen. în loc de art.37 lit.a C.pen., susţinând că durata

pedepsei aplicate anterior inculpatului se consideră împlinită la momentul

consumării infracţiunilor deduse judecăţii iar pentru inculpata M G, aplicarea

disp.art.13 C.pen. pentru ambele infracţiuni deduse judecăţii.

Urmează a constata că, în cauză, nici una din cererile de achitare sau

schimbare a încadrării juridice formulate, cu excepţia celor vizând aplicarea

disp.art.13 C.pen., nu vor putea fi primite, pentru considerentele ce se vor arăta în

continuare.

Fiind audiaţi, atât în faza de urmărire penală, cât şi în cea de cercetare

judecătorească, astfel cum s-a arătat în considerentele anterior precizate, inculpaţii

M S şi M G nu au recunoscut săvârşirea faptelor reţinute în sarcina lor( declaraţii

inculpaţi- filele 229-236 dosar urm.pen., filele 303-304 dosar urm.pen., filele 178-

181 vol.I dosar instanţă).

Inculpatul M S, iniţial a declarat că nu le cunoaşte pe cele cinci victime,

audiate în calitate de martori ci doar pe partea vătămată S R E, cu care a avut o

relaţie de concubinaj.

În faza de cercetare judecătorească, pe parcursul audierii, a revenit asupra

acestei declaraţii, arătând că pe martora F C o cunoaşte, deoarece a întâlnit-o în

Spania, în localitatea Baza, pe martora C M, de asemenea, o cunoaşte, aceasta

practicând prostituţia în Spania, împreună cu alte trei fete, pentru un anume” G”.

Iniţial a susţinut că nu ştie ce a determinat-o pe partea vătămată S R E să

depună plângere la poliţie, pentru ca în finalul declaraţiei date în faza de cercetare

judecătorească să susţină că părinţii săi au alungat-o pe partea vătămată cu ajutorul

organelor de poliţie din locuinţa inculpatului şi consideră că, din acest motiv,

partea vătămată a început demersurile împotriva sa.

Aceeaşi poziţie procesuală a avut-o şi inculpata M G care, în faza de urmărire

penală, a dat declaraţii doar în calitate de făptuitoare, negând comiterea faptelor şi

refuzând ulterior să declare după aducerea la cunoştinţă a învinuirii, în faza de

cercetare judecătorească, revenind asupra primei declaraţii şi susţinând( după

administrarea probei cu expertiza grafoscopică la urmărirea penală) că a scris

cererea părţii vătămate S R E pentru eliberarea paşaportului, la cererea acesteia din

urmă.

Potrivit art.69 C.pr.pen., declaraţiile învinuitului sau ale inculpatului, făcute în

cursul procesului penal pot servi la aflarea adevărului, numai în măsura în care sunt

coroborate cu fapte şi împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente în

cauză.

Urmează a constata că declaraţiile celor doi inculpaţi audiaţi( inculpata M P,

astfel cum s-a arătat mai sus, nu a putut fi audiată în cauză întrucât s-a sustras atât

urmăririi penale cât şi cercetării judecătoreşti) sunt contradictorii şi nu se

coroborează cu fapte şi împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor administrate

în cauză.

Declaraţiile inculpatului M S sunt combătute de mijloacele de probă

administrate în cauză şi, în special de declaraţiile martorilor audiaţi, declaraţii care se

coroborează între ele şi totodată, se coroborează cu declaraţia părţii vătămate S R

E.

Astfel, declaraţiile părţii vătămate S R E din care rezultă că a fost exploatată

de inculpaţii M S şi M Pse coroborează cu declaraţiile martorelor( victime ale

traficului de persoane) C( P) M şi F C, acestea relatând că au perceput în mod

nemijlocit faptul că cei doi inculpaţi o exploatau pe aceasta, obligând-o să practice

prostituţia în clubul „S” din localitatea Baza. În realizarea scopului infracţional,

inculpatul a proferat ameninţări la adresa părţii vătămate şi chiar a lovit-o pe aceasta

în mod repetat, aspecte percepute în mod direct de cele două martore şi relevate de

acestea, cu ocazia audierilor efectuate în cauză.

Deşi iniţial a negat că le-ar cunoaşte pe cele 5 martore( victime), inculpatul M

S a revenit ulterior asupra acestor declaraţii, arătând că pe F C o cunoaşte, întrucât

a întâlnit-o în Spania iar pe C M, de asemenea o cunoaşte tot din Spania, unde

aceasta practica prostituţia împreună cu alte trei fete pentru un anume „ G” şi avea

o relaţie cu un anume R G, căruia îi trimitea bani din Spania.

Referitor la martora N B a precizat că era menajera lui F C şi, deşi a precizat

la urmărirea penală că nu o cunoaşte, ulterior, a aflat că, de fapt, este verişoara sa,

pe care o cunoştea sub numele de Stan, însă ulterior aceasta s-a căsătorit şi poartă

numele de N.

Cu privire la declaraţiile martorilor(victime) V I, I T şi C P M, acestea, în faza

de cercetare judecătorească au revenit asupra declaraţiilor date în faza de urmărire

penală.

Astfel, martora V I, fiind audiată în instanţă ( fila 184 vol.I dosar instanţă) a

precizat că nu îşi menţine declaraţiile date în faza de urmărire penală întrucât i-au

fost dictate de poliţist, fiind luată seara de acasă şi spunându-i-se că este obligatoriu

să scrie ce îi dictează. A negat că i-ar cunoaşte pe cei trei inculpaţi, însă a arătat că i

s-a prezentat o planşă fotografică în care i-a recunoscut pe inculpaţii M S şi M G.

Urmare acestei declaraţii, procurorul s-a sesizat din oficiu cu privire la

săvârşirea de către martoră a infracţiunii de mărturie mincinoasă prev. de art.260

C.pen.( încheiere-fila 185 vol.I dosar instanţă).

Fiind audiată de organul de urmărire penală în cauza privind infracţiunea

prev. de art.260 C.pen., martora V I precizează că declaraţia dată în instanţă în

şedinţa publică din 18.09.2007 nu corespunde adevărului, martora revenind asupra

declaraţiilor date la poliţie, întrucât i-a fost teamă de inculpaţii M S şi M G( copie

declaraţie-filele 39-40 vol.II dosar instanţă).

Fiind reaudiată în instanţă la termenul din 18.06.2008( fila 202 vol.II dosar

instanţă), martora V I a precizat că îşi menţine prima declaraţie dată în faza de

urmărire penală şi a arătat că a revenit asupra acesteia în faţa instanţei întrucât i-a

fost frică de inculpata M G şi de soacra acesteia- mama inculpatului M S. A mai

arătat că, înainte să dea declaraţia în instanţă şi în apropierea termenului de judecată

din 18.06.2008, inculpatul M S a sunat-o pe sora martorei şi a întrebat-o ce va

declara martora în instanţă, aceasta spunându-i că nu ştie.

Martora I T, fiind audiată la termenul de judecată din 18.10.2007( declaraţie

fila 235 vol.I dosar instanţă) a declarat că nu îşi menţine declaraţiile date în faza de

urmărire penală în faţa procurorului deoarece a scris exact ce îi dicta acesta,

cunoscând totul de la S E R, însă cele consemnate nu corespund adevărului. A

arătat că partea vătămată S R E şi mama acesteia i-au solicitat să depună mărturie şi

să declare că a fost luată de inculpatul M S şi dusă unde a fost dusă şi S R E.

A susţinut că a scris ce i-a dictat procurorul pentru că i-a fost frică să nu

păţească ceva, deşi nu a fost ameninţată de procuror.

Urmare acestei declaraţii, procurorul s-a sesizat din oficiu, la acelaşi termen

de judecată-18.10.2007, cu privire la săvârşirea de către martoră a infracţiunii de

mărturie mincinoasă, prev. de art.260 C.pen.( încheiere-fila 245 vol.I dosar

instanţă).

Fiind audiată de organul de cercetare penală, în legătură cu săvârşirea

infracţiunii prev. de art.260 C.pen., martora I T a precizat că îşi menţine declaraţiile

date în faţa procurorului în faza de urmărire penală, arătând că a minţit în faţa

instanţei, în şedinţa publică din 18.10.2007 deoarece, înainte de a da declaraţie a fost

sunată de inculpatul M S şi ameninţată cu moartea, acesta spunându-i să nu îşi

menţină declaraţiile date în faza de urmărire penală( copie declaraţie filele 293-294

vol.I dosar instanţă).

Fiind reaudiată în instanţă la termenul de judecată din 22.01.2008( fila 49

vol.II dosar instanţă), martora a precizat că îşi menţine prima declaraţie dată în faţa

organelor de cercetare penală şi declaraţia dată la poliţie în 23.11.2007.

A declarat că, înainte să se prezinte în instanţă, cât şi după ce a depus

mărturie în faţa instanţei, a fost sunată de inculpatul M S, care i-a spus să se mute

din Roşcani.

A arătat că şi mama părţii vătămate-martora S E, după ce a depus depoziţie

în instanţă, chiar pe drum, în sat, a înjurat-o şi i-a reproşat de ce a minţit în instanţă,

iar martora I T i-a spus că a minţit, pentru că i-a fost frică şi încă îi este frică. A

precizat că a primit ameninţări de la inculpat, prin intermediul unei persoane care

este foarte bun prieten cu inculpatul, iar inculpatul M S ştie foarte bine despre ce

persoană este vorba.

Martora C-P M , fiind audiată în faza de cercetare judecătorească, a declarat

că nu îşi menţine declaraţiile date în faza de urmărire penală, întrucât cea scrisă de

martoră a fost dictată de procuror sau poliţist şi a procedat astfel, întrucât îi era

teamă deoarece nu a mai fost niciodată chemată la poliţie şi i s-a spus că, dacă nu va

da declaraţie, se vor aplica alte metode( declaraţie martor-fila 289 vol.II dosar

instanţă). A precizat că cele scrise după dictare, parte corespund adevărului, parte

nu, o parte fiind adăugată de lucrătorul de poliţie sau procuror.

A declarat că, deşi îi este frică şi la momentul audierii în instanţă, a venit să

spună adevărul, întrucât s-a săturat să fie purtată pe drumuri, având un copil mic şi

bolnav. A arătat că a plecat singură în Spania în 2003-2004, unde a cunoscut-o pe

sora inculpatului M S- inculpata M P, care a ajutat-o cu bani pentru a putea veni

acasă. A declarat că lucra ca damă de companie la un club de noapte iar pe

inculpatul M S şi pe partea vătămată S R i-a cunoscut în casă la M P, aceasta

prezentându-i ca fiind fratele, respectiv prietena acestuia iar pe M G a cunoscut-o în

România, mergând la aceasta pentru a-i duce un pachet.

A arătat că M Pşi S R E lucrau ca dame de companie iar inculpatul M S nu

ştie unde lucra. Martora a susţinut că a lucrat cu inculpata M Pşi cu partea vătămată

S R într-un club în Spania, aproximativ două luni, după care, pentru că nu i-a

convenit, şi-a găsit un loc de muncă într-un restaurant. A arătat că nu a mai ţinut

legătura cu inculpaţii după ce a plecat din acel club.

Martora a precizat că partea vătămată îşi asigura singură întreţinerea şi

cunoaşte acest lucru întrucât au lucrat împreună timp de două luni; a mai arătat că a

locuit cu inculpaţii M S şi M Pşi cu partea vătămată, timp de două săptămâni.

A arătat că partea vătămată nu i-a spus că ar avea o relaţie proastă cu

inculpatul M S, i-a spus că îl iubeşte.

Martora C P M a susţinut că nu a fost obligată la practicarea prostituţiei sau

exploatată în vreun fel de inculpatul M S şi nu i-a dat acestuia vreo sumă de bani

din sumele câştigate de aceasta. A arătat, totodată că, atât timp cât au fost în acel

club, partea vătămată S R a practicat prostituţia; a susţinut că, în acel club, doar

fetele care doreau să practice prostituţia făceau acest lucru, nu erau obligate.

Pentru a putea produce efecte, revenirea asupra declaraţiilor date în faza de

urmărire penală trebuie să fie temeinic motivată şi convingător dovedită şi

totodată, să se coroboreze cu fapte şi împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor

administrate în cauză.

Retractarea în faţa instanţei, de către martori, a declaraţiilor date în cursul

urmăririi penale, cu motivarea că ar fi fost supuşi unor violenţe fizice sau psihice-

nu trebuie acceptată necritic; prin asemenea retractări se divizează artificial procesul

penal şi se minimalizează necesitatea şi importanţa urmăririi penale. Este cunoscut

că, de regulă, declaraţiile care reflectă cel mai exact adevărul sunt cele pe care

martorul le-a scris personal în momentele iniţiale ale urmăririi penale, precum şi

cele în care acesta a relatat liber faptele într-un moment când încă în cauză, nu s-au

putut concepe strategii de apărare.

Urmează a constata că martora C P M nu a motivat temeinic revenirea

asupra declaraţiilor date în faza de urmărire penală şi nici nu a dovedit convingător

această poziţie.

Declaraţia sa din faza de cercetare judecătorească nu se coroborează cu fapte

şi împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor administrate în cauză, fiind

contrazisă de declaraţiile părţii vătămate S R E şi ale martorelor(victime) F C- date

atât în cursul urmăririi penale cât şi în cursul cercetării judecătoreşti( declaraţie filele

13-16,44-51 dosar urm.pen., filele 92-97, 121-127 dosar urm.pen., fila 48 vol.II

dosar instanţă, filele 287-288 dosar instanţă vol.II).

Astfel, martora F C, în faza de cercetare judecătorească a menţinut

declaraţiile date în faza de urmărire penală( declaraţie martoe-fila 48 vol.II dosar

instanţă), arătând că, iniţial, inculpata M P i-a propus să o însoţească în Spania şi să

o ajute la un restaurant pe care îl deţinea împreună cu un cetăţean spaniol, i-a plătit

paşaportul şi biletul de călătorie până în Spania, iar după ce a ajuns acolo, inculpatul

M S i-a spus că va lucra într-un club, practicând prostituţia, iar suma câştigată să o

dea inculpatei M P.

A arătat că la locuinţa inculpatei M Pse aflau şi partea vătămată S R şi

martora C M care practicau prostituţia şi dădeau banii câştigaţi, probabil, tot

inculpatului M S. A precizat că o lună şi jumătate i-a dat banii obţinuţi din

practicarea prostituţiei inculpatului M S şi o lună şi jumătate inculpatei M P-

martora practicând prostituţia timp de 3 luni în clubul „S”.

Referitor la numitul R G- despre care inculpatul M S a declarat în instanţă că

era concubinul martorei- aceasta a precizat că acesta este cel care a ajutat-o să plece

din Spania în contextul în care a fost ameninţată de inculpatul M S că, dacă se

întoarce în România, o omoară.

A mai arătat că martora C M i-a spus că doreşte să plece, pentru că, decât să

muncească pentru inculpaţi, mai bine să muncească pentru ea.

Martora a arătat că, în Spania a locuit cu inculpaţii şi cu victimele mai sus

indicate, iar inculpaţii M S şi M Pnu îi dădeau voie nici să iasă şi nici să dea telefon.

Raportat la considerentele expuse, urmează a se da eficienţă declaraţiei date

de martora C P M în cursul urmăririi penale.

Urmează a constata că declaraţiile inculpatului M S sunt contrazise de

declaraţiile victimelor audiate- S R E, F C şi C( P) M, I T, V I şi N B, precum şi ale

martorilor S E, F G şi B E, aceştia din urmă menţinând în instanţă declaraţiile date

în cursul urmăririi penale( declaraţii filele 182-183 vol.I dosar instanţă, filele 50, 145

vol.II dosar instanţă).

Chiar şi din declaraţia dată în faţa instanţei de către martora C M( declaraţie

care, raportat la considerentele expuse, nu corespunde în totalitate realităţii)- în

contextul în care încearcă a exonera pe inculpaţi de răspundere- aceasta a susţinut

că partea vătămată S R E a practicat prostituţia în acelaşi club cu martora.(

susţinând că pentru a se întreţine) şi nu a lucrat la cules de roşii cum susţine

inculpatul în declaraţiile sale.

Declaraţiile inculpatului M S sunt contrazise şi de celelalte probe

administrate în cauză: procese-verbale de recunoaştere din planşe fotografice,

listinguri cu intrări şi ieşiri din ţară ale inculpaţilor şi victimelor.

În ce priveşte pe inculpata M G, aceasta a negat pe parcursul audierii că i-ar

fi propus părţii vătămate S R E să meargă în străinătate ori că ar fi făcut demersuri

în vederea obţinerii paşaportului de către aceasta.

Declaraţiile sale sunt combătute de declaraţiile părţii vătămate S R E, de

raportul de expertiză tehnico-ştiinţifică grafoscopică, precum şi declaraţiile

martorelor I T şi S E( mama părţii vătămate) date atât în cursul urmăririi penale cât

şi în faza de cercetare judecătorească.

Raportat la aceste considerente, nu se va putea reţine că faptele celor trei

inculpaţi nu există, şi, pe care le consecinţă, nu se va putea reţine incidenţa în cauză

a disp.art.11 pct.2 lit.a C.pr.pen.în referire la art.10 lit.a C.pr.pen., astfel cum s-a

solicitat.

Cu privire la cererile formulate de cei trei inculpaţi, prin apărători aleşi, se

reţin următoarele:

1. Referitor la infracţiunea prev. de art.13 alin.1,2 şi 3 teza I şi II din Legea

nr.678/2001, inculpaţii M S, M Pşi M G au solicitat, prin apărători aleşi, a se reţine

următoarele:

-în sarcina inculpatului M S doar infracţiunea simplă şi nu continuată de trafic

de minori, doar pentru partea vătămată S R E şi doar pentru perioada septembrie

2004-ianuarie 2005, în condiţiile aplicării legii penale mai favorabile

-aceeaşi faptă, în aceeaşi încadrare juridică şi în aceleaşi limite şi pentru inculpata

M P

-pentru inculpata M G , complicitate la infracţiunea prev. de art.13 alin.1 şi 3

teza I şi II, cu aplicarea art.13 C.pen.

Cererea nu va putea fi primită decât în privinţa aplicării în cauză a disp.art.13

C.pen., referitor la aplicarea legii penale mai favorabile, pentru considerentele

următoare:

S-a solicitat, ca, în privinţa părţii vătămate S R E să se reţină ca perioadă a

săvârşirii faptei prev. de art.13 din Legea nr.678/2001 doar perioada 27.09.2004,

când a plecat împreună cu inculpatul M S în Spania, dată la care era minoră şi până

la 26.01.2005, dată la care aceasta a devenit majoră, moment din care nu se mai

poate susţine că inculpaţii au traficat în continuare o minoră.

Urmează a constata, din această perspectivă, că data infracţiunii prev. de

art.13 din Legea nr.678/2001 în privinţa inculpaţilor M S şi M P, cu privire la partea

vătămată S R E nu se poate reţine ca fiind cea solicitată, cu privire la M G

reţinându-se art.13 din Legea nr.678/2001 în forma complicităţii la racolarea părţii

vătămate şi care nu poate fi pusă în discuţie, raportat la momentul racolării, partea

vătămată fiind minoră.

Potrivit art.13 alin.1 din Legea nr.678/2001, astfel cum a fost modificată prin

OUG nr.79/2005-modificare, raportat la care, faţă de cei trei inculpaţi devin

incidente disp.art.13 C.pen.-„ recrutarea, transportarea, transferarea, găzduirea sau

primirea unei persoane cu vârsta cuprinsă între 15 şi 18 ani, în scopul exploatării

acesteia” constituie infracţiunea de trafic de minori.

Textul de lege menţionat stabileşte astfel, în modalităţile alternative arătate,

că recrutarea, transferarea etc. a unei persoane minore( între 15-18 ani), în scopul

exploatării acesteia, constituie infracţiune, din interpretarea acestuia rezultând că

relevant este momentul la care minora a fost racolată, transportată, etc- în scopul

exploatării, infracţiunea consumându-se la momentul la care scopul a fost atins-

adică la momentul la care exploatarea persoanei din diverse motive, a încetat,

neavând relevanţă dacă la acel moment victima devenise sau nu majoră.

Acest aspect rezultă din interpretarea teleologică a textului mai sus indicat-

acceptând o interpretare în sensul celor solicitate de inculpaţi, ajungându-se a se

încălca finalitatea avută în vedere de legiuitor prin încriminarea faptei indicată în

textul de lege invocat.

Din probele administrate în cauză, rezultă că victima S R E a fost racolată de

cei trei inculpaţi în perioada august-septembrie 2004, exploatată de către inculpata

M Pîmpreună cu inculpatul M S din septembrie 2004 până în iulie 2005( partea

vătămată rămânând însărcinată în luna mai 2005 şi exploatată până în iulie 2005 de

către cei doi inculpaţi).

Cu privire la cererea de înlăturare din încadrarea juridică a infracţiunii prev.

de art.13 din Legea nr.678/2001 a disp.art.41 alin.2 C.pen., raportat la încercarea de

racolare a victimei minore V I, această cerere nu va putea fi primită.

S-a susţinut că nu poate exista tentativă la recrutarea acesteia în vederea

exploatării, întrucât nu s-a demonstrat existenţa încercării de a o convinge să

meargă într-un loc unde să fie supusă exploatării.

S-a mai susţinut că aceasta s-a oferit de bună-voie să meargă în Spania, atunci

când inculpaţii M S şi M G au mers la ea acasă şi i-au spus că sunt în căutarea unei

fete care să se ocupe de îngrijirea copilului surorii inculpatului M S, astfel încât

lipseşte latura obiectivă a infracţiunii.

Urmează a constata că, în cauză, din coroborarea tuturor probelor

administrate, rezultă că modalitatea de racolare a victimelor era aceea de a le induce

în eroare, arătându-se iniţial că vor merge în Spania, fie pentru a lucra în

restaurantul pe care inculpata M Pl-ar fi deţinut împreună cu un cetăţean spaniol,

fie pentru a îngriji de copilul inculpatei sau al altei persoane.

Nu întâmplător, inculpaţii M S şi M G au mers la martora I T şi i-au spus că

sunt în căutarea unei persoane care să meargă în Spania pentru a îngriji copilul

inculpatei M P, acesta fiind mijlocul prin care încercau să inducă în eroare, neavând

relevanţă faptul că martora s-a oferit singură să meargă.

Inculpaţii se adresau, în general, persoanelor din satul în care locuiau şi

despre care cunoşteau că au o situaţie materială precară, fiind evident faptul că,

datorită acestei situaţii, vor fi de acord cu propunerile formulate de aceştia, cu atât

mai mult cu cât li se propuneau locuri de muncă, fără a li se spune că vor practica

prostituţia.

Martora a fost pusă în legătură cu inculpata M P, aceasta din urmă,

încercând să o inducă în eroare, spunându-i că va lucra într-un bar unde doar va sta

la o masă, cu o bere în faţă în prezenţa unor bărbaţi, banii pe care îi va câştiga

urmând să fie toţi ai martorei.

Faptul că nu s-a reuşit determinarea martorei să plece în Spania, şi aceasta

deoarece martora nu a fost de acord, nu înlătură incidenţa în cauză a disp.art.20

C.pen. rap. la art.13 din Legea nr.678/2001- în cauză fiind întrunite elementele

constitutive ale acestei infracţiuni, inculpaţii încercând să o racoleze prin inducere în

eroare, fapt nereuşit datorită renunţării martorei şi nu atitudinii inculpaţilor.

2. Cu privire la infracţiunea prev. de art.12 alin.1 şi 2 lit.a din Legea

nr.678/2001, inculpaţii au susţinut că nu pot fi reţinute cele două acte materiale

constând în tentativa de recrutare a victimelor I T şi N B şi că, în privinţa celorlalte

două acte materiale referitoare la C M şi F C, se impune schimbarea încadrării

juridice, conform art.334 C.pr.pen., din art.12 alin.1 şi 2 lit.a din Legea nr.678/2001,

cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen. în infracţiunea prev. de art.329 alin.1 C.pen. cu

aplicarea art.41 alin.2 C.pen., atât pentru inculpatul M S cât şi pentru inculpata M P.

Pentru inculpata M G, căreia i s-a reţinut un singur act material, s-a solicitat

achitarea, în temeiul art.11 pct.2 lit.a C.pr.pen. în referire la art.10 lit.d C.pr.pen.,

pentru infracţiunea prev. de art.26 C.pen.rap.la art. 12 alin.1 şi 2 lit.a din Legea

nr.678/2001.

Se susţine că în privinţa victimelor I T şi N B, inculpaţii le-au propus să

meargă în Spania, la M P, promitându-le că le vor ajuta să îşi găsească un loc de

muncă, propunere ce este firească şi licită.

Cererile formulate nu vor putea fi primite şi nici argumentarea acestora.

Astfel cum s-a arătat mai sus, în privinţa victimei minore V I- modalitatea

prin care inculpaţii racolau victimele era aceea a inducerii în eroare prin prezentarea

unor situaţii aparent licite( li se promitea că vor merge în Spania, fie pentru a lucra

într-un restaurant, fie pentru a îngriji un copil).

Se omite a se preciza şi motivul pentru care cele două victime au refuzat să

meargă în Spania.

Astfel cum rezultă din declaraţiile acestora, au refuzat după ce au aflat din sat

că inculpaţii se ocupă cu racolarea de tinere femei pe care, în Spania, le obligă la

practicarea prostituţiei.

Intenţia inculpaţilor- raportat la modalitatea de săvârşirea a faptelor-era aceea

de a le transporta în Spania, la inculpata M P, în vederea exploatării prin obligarea

la practicarea prostituţiei- fapt ce s-a reuşit cu privire la S R E, F C şi C ( P) M.

Cu privire la cele două victime-I T şi N B- nu s-a reuşit întrucât acestea,

dându-şi seama( într-o modalitate sau alta) că vor fi obligate la practicarea

prostituţiei, au refuzat să meargă în Spania.

În ce priveşte schimbarea de încadrare juridică( pentru cele două acte

materiale referitoare la C M şi F C), din infracţiunea prev. de art.12 alin.1 şi 2 lit.a

din Legea nr.678/2001 în infracţiun ea prev. de art. 329 alin.1 C.pen., nici aceasta

nu va putea fi primită.

De altfel, inculpaţii, prin apărător ales, av.C S, au solicitat iniţial, atât pentru

infracţiunea prev. de art.12 din Legea nr.678/2001 cât şi pentru cea prev. de art.13

din Legea nr.678/2001, schimbarea de încadrare juridică, în infracţiunea prev. de

art.329 C.pen., invocând în acest sens decizia nr.16 din 19 martie 2007 a Înaltei

Curţi de Casaţie şi Justiţie- Secţiile Unite.

Susţinerile că victimele au plecat în Spania şi au practicat prostituţia, fără a fi

constrânse de inculpaţi în nici un fel, nu vor putea fi primite.

Prin decizia nr.XVI din 19 martie 2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie-

Secţiile Unite, s-a stabilit( la punctul 4) că, în situaţia unor acte de recrutare,

transportare, transferare, cazare sau primire a unei persoane, prin ameninţare,

violenţă, răpire, fraudă ori înşelăciune, abuz de autoritate sau prin alte forme de

constrângere ori profitând de imposibilitatea acelei persoane de a-şi exprima voinţa

sau prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase pentru

obţinerea consimţământului persoanei care are autoritate asupra altei persoane, în

scopul exploatării acestei persoane, fapta întruneşte elementele constitutive ale

infracţiunii de trafic de persoane prev. de art.12 din Legea nr.678/2001.

Astfel cum se arată la punctul 1 din dispozitivul deciziei sus citate, distincţia

dintre infracţiunea de trafic de persoane prev. de art.12, respectiv, art.13 din Legea

nr.678/2001 şi cea de proxenetism prev. de art.329 alin.1 din Codul Penal este dată

de obiectul juridic generic diferit al celor două încriminări, respectiv de valoarea

socială diferită, protejată de legiuitor prin textele încriminatorii ale celor două legi:

în cazul infracţiunilor prev. de Legea nr.678/2001 aceasta fiind apărarea dreptului

la libertate, voinţă şi acţiune a persoanei iar în cazul infracţiunii de proxenetism

prev. de art.329 C.pen., apărarea bunelor moravuri în relaţiile de convieţuire socială

şi de asigurarea licită a mijloacelor de existenţă.

Rezultă, aşadar că, ori de câte ori recrutarea, transportarea, transferarea,

cazarea sau primirea unei persoane, prin ameninţări, violenţă, răpire, fraudă ori

înşelăciune, abuz de autoritate sau prin alte forme de constrângere, ori profitând de

imposibilitatea acelei persoane de a-şi exprima voinţa, sau prin oferirea, darea ,

acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase pentru obţinerea

consimţământului persoanei care are autoritate asupra altei persoane, în scopul

exploatării acestei persoane, fapta întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii

de trafic de persoane prev. de art.12 din Legea nr.678/2001, iar în cazul unei

persoane minore- de trafic de minori- prev. de art.13 din Legea nr.678/2001.

Prin constrângere, în înţelesul textului de lege enunţat, nu se înţelege numai

constrângerea fizică, astfel cum se susţine în apărare, ci, astfel cum se arată în

disp.art.12 din Legea nr.678/2001, ameninţare, violenţă, răpire, fraudă ori

înşelăciune, abuz de autoritate sau prin alte forme de constrângere.

Din probele administrate în cauză, rezultă că, inculpaţii au acţionat iniţial,

pentru racolarea victimelor, prin inducerea în eroare şi, ulterior, pentru cele trei

victime, pe care au reuşit să le exploateze, violenţe fizice , ameninţări.

Se susţine că, în cazul victimei C P M, aceasta a fost de acord să practice

prostituţia, însă se omite a se arăta că, deşi aceasta, a cunoscut de la început că

urmează să practice prostituţia, înţelegerea nu a fost ca toate sumele de bani

obţinute să revină inculpaţilor, ci să restituie doar banii împrumutaţi de la unul din

inculpaţi- înţelegere ce nu a fost respectată de aceştia- în acest caz fiind vorba de

înşelăciune- ca modalitate alternativă prev. de art.12 din Legea nr.678/2001.

Conform art.16 din Legea nr.678/2001, consimţământul persoanei- victimă a

traficului, nu înlătură răspunderea penală a făptuitorului.

Din perspectiva acestei dispoziţii legale, rezultă voinţa legiuitorului de a

sancţiona infracţiunile de trafic de persoane independent de consimţământul

victimei, fiind lipsită de orice relevanţă exprimarea acestuia în contextul activităţii

infracţionale a traficanţilor.

În cazul infracţiunii prev. de art.12 din Legea nr.678/2001 care încriminează

traficul de persoane majore, este subînţeleasă lipsa consimţământului victimei la

vreuna din acţiunile desfăşurate de traficant, atâta timp cât existenţa infracţiunii este

condiţionată de utilizarea unor procedee de natură a înfrânge libertatea de a hotărî

şi acţiona a unor persoane faţă de care se exercită acestea, mijloacele de

constrângere fiind susceptibile de a vicia un eventual consimţământ care, obţinut în

aceste circumstanţe, este afectat de violenţă, dol sau eroare esenţială.

Traficul de minori este încriminat în art.13 din Legea nr.678/2001 ca

infracţiune, chiar dacă acţiunile de recrutare, transportare, transferare, găzduire sau

primire a unui minor, în scopul exploatării acestuia nu se realizează prin mijloacele

de constrângere, prezumându-se astfel de către legiuitor, că în aceste situaţii,

victima traficului nu are capacitatea de a exprima un consimţământ valabil.

Fapta săvârşită faţă de o minoră, căreia i s-a promis prin înşelăciune, un loc

de muncă în străinătate, constituie infracţiunea de trafic de minori, prev. de art.13

din Legea nr.678/2001.

Susţinerile inculpatului M S, referitoare la faptul că victima minoră S R E, ar

fi depus plângere la poliţie împotriva sa pentru a se răzbuna, nu înlătură reţinerea în

sarcina acestuia a infracţiunii prev. de art.13 din Legea nr.678/2001.

Nu are relevanţă motivul care a determinat-o pe partea vătămată să depună

plângere la poliţie, atâta timp cât faptele descrise de aceasta în plângere, au fost

probate, din coroborarea probelor administrate rezultând atât existenţa faptelor

reclamate cât şi săvârşirea acestora de către cei trei inculpaţi.

Declaraţiile celor doi martori propuşi în apărare de către inculpat- O G şi F

G-A- nu înlătură situaţia de fapt reţinută, cele două martore cunoscând pe inculpat

şi partea vătămată după ce aceasta din urmă a rămas însărcinată şi nu a mai putut fi

exploatată de inculpat din acest motiv.

Una din martore a susţinut că din relatările patronului său, a aflat că partea

vătămată a lucrat la acesta, la cules de roşii, aspect care, de altfel, rezultă şi din

relatările părţii vătămate, aceasta, după ce a rămas însărcinată, a lucrat o perioadă la

cules de roşii, în timp ce se afla în Spania.

Urmează a constata că vinovăţia inculpaţilor este dovedită cu probele

administrate în cauză, atât în cursul urmăririi penale, cât şi în faza de cercetare

judecătorească: procese-verbale( filele 5, 11, 39-43, 52-54, 87-89, 98-100, 142-144,

178-182, 184, 347-353 dosar urm.pen.), raport de expertiză tehnico-ştiinţifică

grafoscopică( filele 191-197 dosar urm.pen.), planşe fotografice ( filele 35-38, 55-73,

90-91, 145-154, 169-176, 336-346 dosar urm.pen.), înscrisuri ( filele 12, 198-226,

274-282, 326-331, 354, 355, 363 dosar urm .pen.), listing intrări- ieşiri în şi din

România( filele 22-24, 82 bis-86, 111-120, 256-270, 286-294, 316-321 dosar

urm.pen.) , declaraţii inculpaţi( filele 229-239, 302-304 dosar urm.pen., filele 178-

181 dosar instanţă), declaraţii parte vătămată S R E ( filele 6-12, 13-16 dosar

urm.pen., filele 287-288 vol.II dosar instanţă), declaraţii martori( filele 18-21, 44-46,

48-51, 67-78, 80-82, 92-94, 96-97, 121-141, 155-156, 158 dosar urm.pen., filele 182-

184 vol.I dosar instanţă, filele 235, 294 vol.I dosar instanţă, filele 39, 40, 48, 49, 50,

111, 145, 200-201, 202, 289 vol.II dosar instanţă).

În drept, fapta inculpatului M S care, prin acţiuni repetate desfăşurate în

baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada septembrie 2004-vara anului 2005 a

racolat sau a încercat să racoleze în România , a transportat sau a asigurat

transportul în Spania, a cazat sau a asigurat cazarea în Spania a victimelor majore C

M , F C, I T şi N B , în scopul exploatării acestora prin obligarea la practicarea

prostituţiei, consimţământul victimelor fiind obţinut prin inducere în eroare ori

constrângere fizică sau morală, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de

trafic de persoane în formă continuată, prev. de art.12 alin.1 şi 2 lit.a din Legea

nr.678/2001, cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen.

Fapta aceluiaşi inculpat care, prin acţiuni repetate desfăşurate în baza

aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada august 2004-iulie 2005 a racolat prin

inducere în eroare pe victima minoră S R E şi a transportat-o în Spania, în scopul

obligării prin constrângere fizică şi morală la practicarea prostituţiei, iar în anul

2004 a încercat să o racoleze în acelaşi scop pe victima minoră V I, întruneşte

elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de minori în formă continuată,

prev. de art.13 alin.1,2 şi 3 teza I şi II din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.41

alin.2 C.pen.

Fapta inculpatei M P care, prin acţiuni repetate desfăşurate în baza aceleiaşi

rezoluţii infracţionale, în perioada septembrie 2004-mai 2005 a racolat sau a

încercat să racoleze în România sau Spania, a transportat în Spania sau a primit şi

cazat în Spania pe victimele majore C M , F C şi I T , în scopul obligării prin

constrângere fizică şi morală ori prin inducere în eroare la practicarea prostituţiei,

întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de persoane în formă

continuată, prev. de art.12 alin.1 şi 2 lit.a din Legea nr.678/2001, cu aplicarea art.41

alin.2 C.pen.

Fapta aceleiaşi inculpate care, în perioada septembrie 2004-iulie 2005 a

primit şi caza în Spania pe victima S R E, în scopul obligării prin constrângere fizică

şi morală ori prin inducere în eroare la practicarea prostituţiei, întruneşte

elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de minori prev. de art.13 alin.1,2 şi

3 teza I şi II din Legea nr.678/2001.

Fapta inculpatei M G , de a-i ajuta, în septembrie 2004, pe inculpaţii M S şi

M Pla încercarea acestora de racolare a victimei majore I T, în scopul obligării prin

constrângere fizică şi morală ori prin inducere în eroare la practicarea prostituţiei

în Spania, întruneşte elementele constitutive ale complicităţii la tentativă la

infracţiunea de trafic de persoane, prev. de art.26 C.pen. rap.la art.20 C.pen., în

referire la art. 12 alin.1 şi 2 lit.a din Legea nr.678/2001.

Fapta aceleiaşi inculpate de a-l ajuta în august-septembrie 2004 pe inculpatul

M S la racolarea prin inducere în eroarea victimei minore S R E, precum şi la

transportul în Spania al victimei, prin facilitarea obţinerii paşaportului turistic în

scopul obligării prin constrângere fizică şi morală la practicarea prostituţiei,

întruneşte elementele constitutive ale complicităţii la infracţiunea de trafic de

minori prev. de art.26 C.pen. rap.la art.13 alin.1,2 şi 3 teza I şi II din Legea

nr.678/2001.

Se cuvine a se menţiona că, în rechizitoriu, la încadrarea în drept a faptelor

reţinute celor trei inculpaţi, au fost precizate în mod eronat datele săvârşirii

acestora, deşi în considerentele acestuia sunt precizate în mod corect, datele

săvârşirii faptei fiind cele reţinute mai sus de instanţă şi rezultate din coroborarea

probatoriilor administrate.

Având în vedere că dispoziţiile Legii nr.678/2001 au fost modificate ulterior(

prin OUG nr.79/2005 şi respectiv, Legea nr.287/2005), pentru toţi cei trei inculpaţi

şi pentru toate faptele reţinute în sarcina acestora, urmează a se face aplicarea

disp.art.13 C.pen.referitoare la legea penală mai favorabilă, prin aplicarea

corespunzătoare a disp.art.334 C.pr.pen.

La individualizarea pedepselor ce vor fi aplicate celor trei inculpaţi prin

prezenta hotărâre, vor fi avute în vedere criteriile generale de individualizare prev.

de art.72 C.pen., urmând a se ţinea seama de dispoziţiile părţii generale ale Codului

penal, de limitele de pedeapsă fixate în legea aplicabilă, de persoana inculpaţilor, de

gradul de pericol social al faptelor săvârşite, precum şi de împrejurările care

atenuează sau agravează răspunderea penală.

În ce priveşte pe inculpatul M S, din fişa de cazier judiciar rezultă că nu se

află la primul impact cu legea penală( fila 206 vol.I dosar instanţă).

Ultima condamnare este cea dispusă prin sentinţa penală nr.163/30.04.2001

a Judecătoriei Tg.Bujor, definitivă prin decizia penală nr.884/19.11.2001 a Curţii de

Apel Galaţi, prin care i s-a aplicat o pedeapsă de 4 ani şi 3 luni închisoare, pedeapsă

executată în perioada 13.02.2001-10.10.2003, dată la care s-a liberat condiţionat,

rămânând un rest neexecutat de 580 zile închisoare.

Prin comiterea faptelor deduse judecăţii înainte de împlinirea duratei

pedepsei aplicate prin sentinţa penală nr.163/2001 a Judecătoriei Tg.Bujor, după

liberarea condiţionată din executarea acesteia, în cauză devin incidente disp.art.37

lit.a C.pen.- referitoare la Sea de recidivă postcondamnatorie- considerente, raportat

la care cererea de schimbare a încadrării juridice a faptelor deduse judecăţii privind

pe inculpat, în sensul reţinerii disp.art.37 lit.b C.pen., formulată în dezbateri de către

procuror, nu va putea fi admisă.

Având în vedere modalitatea şi împrejurările săvârşirii faptelor, gravitatea

deosebită a acestora, natura şi importanţa valorilor sociale lezate, urmarea produsă,

persoana inculpatului- care nu se află la primul impact cu legea penală- şi nu în

ultimul rând, atitudinea acestuia pe parcursul procesului penal( inculpatul a negat

comiterea faptelor şi a încercat să influenţeze victimele prin ameninţări, să îşi

schimbe declaraţiile date în faza de urmărire penală, în acest sens fiind declaraţiile

martorelor V I- fila 202 vol.II dosar instanţă şi I T- filele 293-294 vol.I dosar

instanţă, fila 49 vol.II dosar instanţă), urmează a i se aplica inculpatului M S câte o

pedeapsă în limitele prevăzute de lege, pentru faptele reţinute în sarcina sa,

respingând, pe cale de consecinţă, solicitarea de a i se reţine în cauză circumstanţe

atenuante.

Ţinând cont că inculpatul M S a comis cele două infracţiuni deduse judecăţii

înainte de a fi fost condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele, în cauză devin

aplicabile disp.art.33 lit.a C.pen. în referire la art.34 lit.b C.pen. şi art.35 alin.3

C.pen., inculpatul urmând a executa pedeapsa cea mai grea, sporită corespunzător

perseverenţei infracţionale.

Raportat la natura faptelor comise şi la persoana inculpatului, precum şi la

criteriile prev. de art.71 alin.3 C.pen., urmează a aplica inculpatului pedeapsa

accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza II, b C.pen.

Urmează a-i aplica inculpatului şi pedeapsa complementară a interzicerii

drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza II, b şi e C.pen.

Având în vedere că scopul pedepsei anterior aplicate inculpatului prin

sentinţa penală nr.163/2001 a Judecătoriei Tg.Bujor nu a fost atins, inculpatul

continuând să comită fapte prevăzute de legea penală, chiar mai grave decât cele

pentru care a fost anterior condamnat, ţinând cont, totodată şi de natura şi

gravitatea faptelor deduse judecăţii, urmează a aprecia că, în cauză se impune

aplicarea disp.art.61 alin.1 teza II şi III C.pen., în conformitate cu care, se va

dispune revocarea liberării condiţionate pentru restul de pedeapsă de 580 zile,

rămas neexecutat din pedeapsa de 4(patru) ani şi 3(trei) luni închisoare aplicată

inculpatului prin sentinţa penală nr.163/30.04.2001 a Judecătoriei Tg.Bujor şi

contopirea acestuia cu pedeapsa rezultantă ce va fi stabilită prin prezenta, inculpatul

M S urmând a executa pedeapsa cea mai grea, sporită corespunzător.

Inculpatul M S a fost cercetat în Se de arest preventiv, fiind reţinut la

23.01.2007( ordonanţă-fila 240 dosar urm.pen.) şi arestat preventiv la 23.01.2007(

încheiere- fila 244 dosar urm.pen.).

Măsura arestării preventive a inculpatului a fost verificată, conform

disp.art.3001 C.pr.pen., art.3002 C.pr.pen. şi art.160b C.pen., pe parcursul cercetării

judecătoreşti şi menţinută, aceasta fiind temeinică şi legală.

În baza art.350 C.pr.pen. va menţine Sea de arest a inculpatului M S iar

potrivit art.88 C.pen. va deduce din pedeapsa ce va fi aplicată acestuia, durata

reţinerii şi arestării preventive, cu începere de la 23.01.2007 la zi.

În ce priveşte pe inculpata M P, din fişa de cazier judiciar rezultă că aceasta

nu are antecedente penale( fişa cazier-filele 2, 103-104, 207 vol.I dosar instanţă).

Având în vedere gravitatea faptelor comise, contribuţia inculpatei la

săvârşirea acestora, natura şi importanţa valorilor sociale lezate, urmarea produsă

dar şi atitudinea inculpatei avută pe parcursul procesului penal, aceasta sustrăgându-

se atât urmăririi penale cât şi cercetării judecătoreşti( acte de căutare- filele 43, 67,

88, 94, 106, 107, 11-113, 137 vol.I dosar instanţă), fiind dată în urmărire generală(

adresă- filele 29-30 vol.I dosar instanţă), urmează a-i aplica acesteia câte o pedeapsă

pentru fiecare faptă dedusă judecăţii în limitele prevăzute de lege- respingând, pe

cale de consecinţă, solicitarea de a se reţine în cauză circumstanţe atenuante

judiciare.

Urmează a-i aplica inculpatei, conform legii şi pedeapsa complementară a

interzicerii drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza II, b şi e C.pen.

Având în vedere că inculpata a comis cele două fapte deduse judecăţii înainte

de a fi fost condamnată definitiv pentru vreuna din ele, în cauză devin incidente

disp.art.33 lit.a C.pen. în referire la art.34 lit.b C.pen. şi art.35 alin.3 C.pen.

referitoare la concursul de infracţiuni, inculpata urmând a executa pedeapsa cea mai

grea, sporită corespunzător perseverenţei sale infracţionale.

Ţinând cont de gravitatea faptelor deduse judecăţii privind pe inculpată şi de

atitudinea manifestată de aceasta pe parcursul procesului penal, astfel cum s-a

precizat mai sus, urmează a aprecia că scopul pedepsei, prev. de art.52 C.pen. va

putea fi atins doar prin executarea efectivă a acesteia, respingând, pe cale de

consecinţă, solicitarea de aplicare în cauză a disp.art.81 C.pen.

În privinţa pedepsei accesorii ce va fi aplicată inculpatei M P, în temeiul

art.71 C.pen. şi raportat la criteriile prev. de art.71 alin.3 C.pen., instanţa reţine că

natura faptelor săvârşite şi ansamblul circumstanţelor personale ale inculpatei

conduc la concluzia unei nedemnităţi în exercitarea drepturilor prev. de art.64 alin.1

lit.a teza II, b C.pen.

Prin încheierea de şedinţă din 02.04.2007 pronunţată de Tribunalul Galaţi în

dosarul nr.247/121/2007, s-a dispus luarea măsurii arestării preventive, în lipsă, a

inculpatei M P, mandatul de areSe nefiind pus în executare.

Urmează a constata că mandatul de areSe preventivă nr.37/U/02.04.2007

emis în baza încheierii de şedinţă din 02.04.2007 pronunţată de Tribunalul Galaţi în

dosarul nr.247/121/2007, în lipsă, privind pe inculpata M Pnu a fost pus în

executare şi va menţine efectele acestuia.

În ce priveşte pe inculpata M G, din fişa de cazier judiciar rezultă că aceasta

nu are antecedente penale( fişa cazier- fila 205 vol.I dosar instanţă).

Având în vedere acest aspect, urmează a reţine în cauză, în favoarea

inculpatei circumstanţa atenuantă judiciară prev. de art.74 alin.1 lit.a C.pen.

Urmează a aplica inculpatei, potrivit legii şi pedeapsa complementară a

interzicerii drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza II, b şi e C.pen.

Ţinând cont că inculpata a săvârşit faptele deduse judecăţii înainte de a fi

fost condamnată definitiv pentru vreuna din ele, în cauză devin incidente

disp.art.33 lit.a C.pen. în referire la art.34 lit.b C.pen. şi art.35 alin.3 C.pen.,

inculpata M G urmând a executa pedeapsa cea mai grea, fără a fi sporită, având în

vedere contribuţia acesteia la săvârşirea faptelor( raportat la contribuţia esenţială a

celorlalţi doi inculpaţi) şi la atitudinea procesuală a acesteia( s-a prezentat la fiecare

termen de judecată în instanţă).

În privinţa pedepsei accesorii ce va fi aplicată inculpatei M G, în temeiul

art.71 C.pen. şi raportat la criteriile prev. de art.71 alin.3 C.pen., instanţa reţine că

natura faptelor săvârşite şi ansamblul circumstanţelor personale ale inculpatei

conduc la concluzia unei nedemnităţi în exercitarea drepturilor prev. de art.64 alin.1

lit.a teza II, b C.pen.

Din perspectiva modalităţii de executare a pedepsei rezultante ce va fi

aplicată inculpatei M G prin prezenta hotărâre, având în vedere contribuţia efectivă

a acesteia la faptele deduse judecăţii( complicitate la tentativa de racolare a unei

victime majore şi complicitate la racolarea victimei minore S R E), faptul că aceasta

se află la primul impact cu legea penală, are în întreţinere doi copii minori( astfel

cum rezultă din caracterizările întocmite de Postul de Poliţie şi Primăria

com.Băneasa), veniturile acesteia fiind obţinute din ajutor social conform Legii

nr.416/2001( adeverinţă-fila 44 vol.I dosar instanţă) şi a avut o atitudine procesuală

corectă, prezentându-se în instanţă la fiecare termen de judecată, urmează a aprecia

că scopul pedepsei prev. de art.52 C.pen., va putea fi atins şi fără executarea

efectivă a acesteia.

Astfel, va aplica în cauză disp.art.861 C.pen. referitoare la suspendarea

executării pedepsei sub supraveghere, pe durata termenului de încercare ce va fi

stabilit conform art.862 C.pen. şi cu aplicarea corespunzătoare a disp.art.71 alin.5

C.pen.

Pe durata termenului de încercare, inculpata M G se va supune măsurilor de

supraveghere prev. de art.861 alin.3 lit.a,b,c şi d C.pen., supraveghere ce va fi

exercitată de Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Galaţi.

Urmează a atrage atenţia inculpatei asupra disp. art.864 C.pen.

Prin ordonanţa nr.1/23.01.2007 a DIICOT-Biroul Teritorial Galaţi, s-a

dispus, faţă de inculpată luarea măsurii preventive a obligării de a nu părăsi ţara, pe

o durată de 30 de zile, măsură prelungită în mod succesiv de către procuror(

ordonanţe-filele 305-315 dosar urm.pen.)

În cursul cercetării judecătoreşti, prin încheierea din 25.06.2007( fila 46 vol.I

dosar instanţă) s-a dispus luarea faţă de inculpata M G a măsurii obligării de a nu

părăsi localitatea, măsură ce va fi menţinută prin prezenta hotărâre.

În ce priveşte sumele de bani obţinute de inculpaţii M S şi M Pdin

exploatarea victimelor S R, C P M şi F C( din probe nerezultând că inculpata M G

şi-ar fi însuşit vreo sumă de bani din exploatarea de către ceilalţi doi inculpaţi a

victimelor), din probele administrate rezultă următoarele:

Victima S R E a obţinut din practicarea prostituţiei timp de aproximativ 8

luni( din care 2 luni a practicat prostituţia fiind însărcinată) suma de 57.600 euro,

bani însuşiţi de M S, mai puţin suma de 200 euro, pe care victima i-a trimis în ţară

famIi( fila 15 dosar urm.pen.).

Victima C P M, a obţinut din practicarea prostituţiei timp de 3 luni suma de

10.800 euro, bani însuşiţi de inculpaţii M S şi M P( fila 76 dosar urm.pen.).

Victima F C a obţinut din practicarea prostituţiei suma de 3.000 euro, din

care inculpaţii M S şi M Pşi-au însuşit 1.500 euro.

Raportat la considerentele expuse, în baza disp.art.19 alin.1 din Legea

nr.678/2001 în referire la art.118 alin.1 lit.e C.pen., va dispune confiscarea în

folosul statului de la inculpatul M S a sumei de 63.550 euro- transformată în lei la

cursul BNR din ziua efectuării plăţii şi de la inculpata M Pa sumei de 6.150 euro-

transformată în lei la cursul BNR din ziua efectuării plăţii.

Prin ordonanţa nr.192/D/P/2006 din 30.01.2007 a DIICOT- Biroul

Teritorial Galaţi s-a instituit măsura sechestrului asigurător asupra imobilului

compus din casă de locuit situat în satul Roşcani, com.Băneasa, jud.Galaţi,

aparţinând inculpaţilor M S şi M G( doar asupra imobilului inculpaţii fiind

proprietari, conform adresei Consiliului Local Băneasa- fila 326 dosar urm.pen.,

terenul aparţinând altei persoane-( ordonanţă- filele 323-325 dosar urm.pen.) iar

prin ordonanţa nr.192/D/P/2006 din 31.01.2007 s-a dispus indisponibilizarea unor

bunuri mobile( ordonanţă-filele 332-335).

Urmează a menţine măsura sechestrului asigurător instituit prin ordonanţele

mai sus indicate, având în vedere aplicarea în cauză a disp.art.19 alin.1 din Legea

nr.678/2001 în referire la art.118 alin.1 lit.e C.pen.

În ce priveşte latura civilă a cauzei, partea vătămată S R E s-a constituit, în

termen legal, parte civilă în cauză, cu suma de 50.000 lei (RON) cu titlu de daune

morale( fila 164 vol.I dosar instanţă), solicitând şi în faza dezbaterilor obligarea

inculpaţilor M Pşi M S la plata acestora.

Cererea părţii vătămate este întemeiată, având în vedere traumele psihice şi

fizice la care aceasta a fost supusă de către inculpaţii M S şi M P, aceasta fiind

indusă în eroare, transportată în Spania( fiind minoră) şi obligată la practicarea

prostituţiei( chiar şi după ce aceasta a adus la cunoştinţă inculpaţilor că este

însărcinată), astfel încât acordarea de daune morale se impune, însă nu în

cuantumul solicitat, apreciat de instanţă ca fiind prea mare.

Constatând că în cauză sunt îndeplinite condiţiile răspunderii civile delictuale

solidare( faptă, prejudiciu cert, vinovăţie, legătură de cauzalitate între faptă şi

prejudiciu, delict deopotrivă imputabil ambilor inculpaţi), în baza art.14 C.pr.pen.

combinat cu art.998 C.civ. şi art.1003 C.civ. va obliga, în solidar, pe inculpaţii M S

şi M Pla plata sumei de 10.000 lei ( Ron) cu titlu de daune morale către partea

vătămată/ parte civilă S R E.

Va respinge restul pretenţiilor civile solicitate de partea vătămată/ parte civilă

S R E, pentru considerentele anterior expuse.

Văzând şi disp.art.192 alin.1,2 C.pr.pen.

Hotararea nu este definitiva, fiind in calea de atac.

Etichete:

Descopera Primul Stagiu
Zonia.ro