404 www.juspedia.ro | Law article directory
Top

Ucidere din culpă

DOSAR NR.2207/2006

Nr.nou 2094/212/2006

JUDECATORIA CONSTANTA

SENTINTA PENALA NR.1011

SEDINTA PUBLICA DIN 13.06.2007

Pe rol solutionarea cauzei penale privind pe inculpatul SG ,trimis in judecata pentru savarsirea infractiunii prevazute de art.178 al 2 Cod penal.

Dezbaterile asupra fondului au avut loc in sedinta publica din data de 23.05.2007, fiind consemnate in incheierea de sedinta din acea data , care face parte integranta din prezenta hotarare, cand instanta,avand nevoie de timp pentru a delibera, a amanat pronuntarea la 30.05.2007,06.06.2007 si 13.06.2007 cand a pronuntat urmatoarea sentinta ,

I N S T A N T A

Deliberând asupra cauzei penale de fata:

Prin rechizitoriul nr. 11250/P/2005 emis la data de 25.08.2006 de catre Parchetul de pe lânga Judecatoria Constanta s-a dispus punerea în miscare a actiunii penale si trimiterea în judecata a inculpatului SG pentru savârsirea infractiunii de ucidere din culpa prev. de art. 178 alin. 2 Cod penal.

Prin actul de sesizare s-a retinut ca inculpatul la data de 18.12.2005, orele 09,00, conducând microbuzul cu numar de înmatriculare CT-15-… pe DN 22 dinspre Mihai Viteazu spre localitatea Ovidiu, a provocat un accident de circulatie soldat cu decesul numitei AM.

Analizând actele si lucrarile dosarului instanta retine urmatoarea situatie de fapt:

La data de 18.12.2005, inculpatul SG era angajat la S.C. DSN S.R.L. Constanta, societate care avea ca obiect de activitate transportul de persoane, în functia de conducator auto, efectuând curse regulate pe ruta Constanta – Macin si retur.

În dimineata zilei de 18.12.2005, în jurul orelor 09,00, inculpatul SG se deplasa la volanul microbuzului marca Mercedes – Benz Sprinter cu numar de înmatriculare CT-15-…, pe drumul national 22, cu directia de deplasare dinspre localitatea Mihai Viteazu spre localitatea Ovidiu.

Ajungând în dreptul km. 256 + 800 m inculpatul nu a adaptat viteza microbuzului la conditiile de drum si a pierdut controlul volanului intrând în derapaj si parasind partea carosabila, rasturnându-se pe parte stânga a directiei sale de deplasare.

La data si la ora producerii accidentului afara ningea, carosabilul era alunecos, vizibilitatea fiind caracteristica circulatiei pe timp de zi si ninsoare.

În urma accidentului a rezultat vatamarea corporala a mai multor persoane, pasageri ai microbuzului, M, MN, LTM si ND, care imediat dupa producerea accidentului au fost transportate la spital pentru acordarea de îngrijiri medicale.

Inculpatul a fost testat la fata locului cu aparatul alcooltest Drager, stabilindu-se ca nu se afla sub influenta alcoolului.

La scurt timp dupa transportarea la spital numita AM a decedat datorita ranilor suferite.

Din raportul de constatare medico-legala nr. 686/2/2005 din 31.01.2006 întocmit de Serviciul de Medicina Legala Constanta rezulta ca moartea numitei AM a fost violenta si s-a datorat edemului cerebral si hemoragiei meningo-cerebrale urmarea unui traumatism cranio-facial acut închis, la o persoana vârstnica cu aterosleroza sistemica visceralizata, leziunile traumatice constatate s-au putut produce prin lovire cu si de corpuri dure si prin mecanism de diperflexie a coloanei cerebrale-cervicale, între leziunile cranio-cerebrale si deces existând legatura directa mediata de cauzalitate, moartea poate data din 18.12.2005.

În cauza a fost efectuat un raport de expertiza tehnica judiciara care a concluzionat ca viteza cu care a circulat microbuzul în premomentul aparitiei starii de pericol a fost de 68 – 69 km/h sau 18,95m/sec; starea de pericol a fost creata de viteza nepreventiva a microbuzului, conducatorul auto neadaptând aceasta viteza la conditiile în care se afla carosabilul la acel moment; accidentul s-a produs pe fondul unei viteze neadaptate la conditiile de polei pe un carosabil alunecos, încalcând astfel prevederile art. 158 al. J din regulamentul de aplicare a O.U.G. 195/2002; singura posibilitate de evitare a accidentului a apartinut conducatorului microbuzului, care rulând pe un carosabil alunecos, acoperit cu o pojghita de polei, avea obligatia sa reduca viteza, corespunzator conditiilor în care se afla drumul.

Situatia de fapt astfel cum a fost retinuta rezulta din:

– procesul verbal de cercetare la fata locului si planse fotografice;

– schita locului producerii accidentului;

– raportul de expertiza tehnica judiciara;

– raportul de constatare medico-legala nr. 686/2/2005 din 31.01.2006 întocmit de Serviciul de Medicina Legala Constanta;

– declaratiile martorilor Popescu Gheorghe, Naun Daniela si Gimbulut Simion,

toate coroborate cu declaratiile inculpatului SG, care a recunoscut savârsirea faptei.

Audiat inculpatul a declarat ca la plecarea în cursa vremea era buna în sensul ca nu ningea si carosabilul era uscat, dupa zona Cantoane a început sa ninga si pe masura ce se apropia de Constanta ninsoarea se întetea. Dupa ce a trecut de localitatea Cogealac a ajuns într-o curba, iar dupa ce a trecut de acea curba a accelerat brusc intentionând sa treaca în treapta a 5-a de viteza, însa în momentul în care a accelerat microbuzul a derapat si a pierdut controlul directiei, si a iesit de pe partea carosabila, a intrat într-un sant si s-a rasturnat.

Nu poate fi retinuta sustinerea avocatului inculpatului potrivit careia accidentul s-a produs datorita conditiilor nefavorabile ale vremii si inculpatul nu a avut nici o vina, având în vedere raportul de expertiza tehnica judiciara potrivit caruia se stabileste ca inculpatul în premomentul accidentului circula cu o viteza de 68 – 69 km/h, si nu a adaptat viteza la conditiile de polei pe un carosabil alunecos, precum si declaratiile inculpatului potrivit carora acesta a sesizat schimbarea vremii, însa în loc sa reduca viteza si sa o adapteze la conditiile meteo a accelerat ceea ce a dus la pierderea controlului microbuzului.

Instanta retine din ansamblul probator faptul ca accidentul s-a produs pe fondul unei viteze neadaptate la conditiile de polei pe un carosabil alunecos, încalcând astfel prevederile art. 158 al. j din regulamentul de aplicare a O.U.G. 195/2002; singura posibilitate de evitare a accidentului a apartinut inculpatului, care rulând pe un carosabil alunecos, acoperit cu o pojghita de polei, avea obligatia sa conduca preventiv si sa reduca viteza, corespunzator conditiilor în care se afla drumul.

Din analiza materialului probator administrat în cauza rezulta ca fapta pentru care a fost trimis în judecata inculpatul exista si a fost savârsita cu vinovatie sub forma culpei.

În drept:

– fapta inculpatului SG, care în data de 18.12.2005, în jurul orelor 09,00, conducând microbuzul marca Mercedes – Benz Sprinter cu numar de înmatriculare CT-15-.., pe drumul national 22, cu directia de deplasare dinspre localitatea Mihai Viteazu spre localitatea Ovidiu, nu a respectat dispozitiile legale prevazute de art. 158 al. j din regulamentul de aplicare a O.U.G. 195/2002 si a provocat un accident de circulatie soldat cu decesul numitei AM întruneste elementele constitutive ale infractiunii de ucidere din culpa prev. de art. 178 alin. 2 Cod penal.

La stabilirea si aplicarea pedepsei vor fi în vedere criteriile generale de individualizare prevazute de art.72 Cod penal, de limitele de pedeapsa fixate de lege, de gradul de pericol social al faptei comise, atingerea adusa relatiilor sociale ce ocrotesc dreptul la viata pe care legea îl asigura fiecarui om, dar si de circumstantele atenuante aplicabile în cauza si anume: conduita buna a inculpatului înainte de savârsirea faptei, fiind la primul conflict cu legea penala, de atitudinea dupa comiterea faptelor, rezultând din prezentarea acestuia în fata autoritatilor, atitudinea procesuala sincera, vârsta sa, faptul ca îsi asuma responsabilitatea fata de propriul comportament, are doi copii minori.

Ca o consecinta a retinerii circumstantelor atenuante în favoarea inculpatului instanta va da eficienta dispozitiilor art. 74 lit. a, c Cod penal si art. 76 lit. d Cod penal si va aplica o pedeapsa redusa sub minimul special prev. de lege si anume pedeapsa de 1 (un) an închisoare în baza art. 178 alin. 2 Cod penal.

Totodata, se constata ca sunt întrunite cumulativ conditiile prev. de art. 81 cod penal si anume: pedeapsa aplicata nu depaseste 3 ani închisoare, inculpatul nu a mai fost condamnat anterior si se apreciaza ca scopul pedepsei – reeducarea, prevenirea de noi infractiuni si formarea unei atitudini corecte fata de ordinea de drept si regulile de convietuire sociala – poate fi atins si fara executarea efectiva, astfel încât se va dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei pe o durata de 3 ani, termen de încercare stabilit în conditiile art. 82 Cod penal.

În baza art. 359 Cod procedura penala se va atrage atentia inculpatului asupra dispozitiilor art. 83 Cod penal a caror nerespectare atrage revocarea suspendarii executarii pedepsei.

Instanta nu va interzice inculpatului SG drepturile prevazute de art. 64 lit. a, b, c Cod penal conform cu dispozitiile art. 71 Cod penal cu aplicare art. 71 alin. 5 Cod penal, pentru urmatoarele considerente,

Desi art. 71 Cod penal presupune interzicerea automata a drepturilor prevazute de art. 64 lit. a – c Cod penal, instanta constata ca aceasta prevedere legala contravine jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului.

Astfel, Curtea Europeana a Drepturilor Omului, în cauza Hirst contra Regatului Unit al Marii Britanii a statuat ca interzicerea absoluta a dreptului de vot al unui condamnat indiferent de circumstantele în care a fost savârsita fapta, constituie o încalcare a art. 3 din Protocolul 1 la Conventia Europeana a Drepturilor Omului (potrivit caruia Înaltele parti contractante se angajeaza sa organizeze la intervale rezonabile, alegeri libere cu vot secret, în conditii care asigura libera exprimare a opiniei poporului cu privire la alegerea corpului legislativ).

Totodata în cauzele Cumpana si Mazare si Sabou si Pârcalab contra României, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat ca interzicerea automata, fara criterii obiective, a drepturilor civile prevazute de art. 64 Cod penal si fara a fi supusa controlului instantelor în ceea ce priveste necesitatea luarii acestei pedepse este în contradictie cu Conventia Europeana a Drepturilor Omului.

Se constata faptul ca drepturile prevazute de art. 64 Cod penal pot fi interzise în masura în care au legatura cu infractiunea pentru care s-a dispus condamnarea inculpatului.

Întrucât raportat la cauza Hirst contra Marii Britanii interzicerea automata a dreptului prevazut de art. 64 lit. a Cod penal încalca prevederile Conventiei, iar potrivit Codului penal interzicerea dreptului prevazut de art. 64 lit. b este conditionata de interzicerea dreptului prev. de art. 64 lit. a, instanta va retine ca nu se mai justifica aplicarea acestei interdictii.

În ceea ce priveste latura civila, potrivit prevederilor art. 998 Cod civil, orice fapta a omului care a cauzat altuia un prejudiciu obliga pe acela din a carui greseala s-a cauzat, a-l repara, indiferent de forma de vinovatie – intentie sau culpa.

În prezenta cauza sunt întrunite conditiile instituite de catre legiuitor în art. 998-999 Cod civil ce reglementeaza raspunderea civila delictuala si anume: fapta ilicita – producerea accidentului ca urmare a nerespectarii dispozitiilor legale privind circulatia pe drumurile publice – moartea numitei Antip Matroana si legatura de cauzalitate între fapta comisa si urmarea produsa.

Se constata totodata ca sunt întrunite si conditiile raspunderii solidare a comitentului pentru fapta prepusului, potrivit art. 1000 al. 3 si art. 1003 Cod civil dat fiind faptul ca la momentul producerii accidentului inculpatul efectua un transport în interesul societatii comerciale S.C. DSN S.R.L. la care era angajat în calitate de sofer, fapta fiind comisa în exercitarea functiilor încredintate de catre societate si în interesul acesteia.

Potrivit art. 998 si art. 1000 alin. 3 Cod civil raportat la art. 14 alin. 3 Cod procedura penala, autorul infractiunii si comitentul sau sunt tinuti sa raspunda solidar de acoperirea integrala a pagubei.

Este de mentionat ca autoturismul marca Mercedes – Benz Sprinter cu numar de înmatriculare CT-15-… condus de inculpat era asigurat la data producerii accidentului rutier, la S.C. Carpatica Asig. S.A. Sibiu, conform contractului de asigurare obligatorie de raspundere civila seria FG nr. 0028116 din 10.11.2005.

Numitul MLC, mostenitor legal al numitei AM, conform certificatului de mostenitor nr. 77/07.04.2006, s-a constituit parte civila cu suma de 10.000 lei, din care 8.000 lei reprezentând daune materiale si 2.000 lei reprezentând daune morale.

În dovedirea actiunii civile au fost audiati martorii DF si JS, si au fost depuse: bon fiscal 0001/27.03.2006 (fotoceramica); bon de comanda – chitanta din 20.12.2005 (servicii morga, transport decedat); chitanta nr. 7929367/20.12.2005 (îmbalsamare); bon fiscal nr. 0001/10.04.2006 si factura fiscala nr. 7481211 (cruce).

Va fi înlaturata declaratia martorei DF, aceasta necoroborându-se cu ansamblul probator administrat în cauza.

Având în vedere ansamblul probator administrat se vor acorda daune materiale în masura în care au fost dovedite cu înscrisuri, declaratia martorului Jianu Stefan, sustinând faptul ca partea civila MLC a efectuat o serie de cheltuieli cu înmormântarea victimei si cu transportul, fara a putea sa precizeze sumele de bani pe care aceasta le-a cheltuit.

Cu privire la prejudiciul de natura nepatrimoniala care se contureaza sub aspectul daunelor morale, instanta are obligatia sa aprecieze în raport cu gravitatea si importanta acestuia.

Se apreciaza ca disparitia în conditii tragice a victimei, precum si legaturile de rudenie avute cu partea vatamata îndreptatesc acordarea unor despagubiri în suma de câte 2.000 lei, pentru prejudiciul afectiv produs.

Fata de aceste considerente, în baza art. 14 si art. 346 Cod procedura penala, raportat la art. 998 si urm. Cod civil va fi obligat inculpatul SG în solidar cu partea responsabila civilmente S.C. DSN S.R.L. si alaturi de asiguratorul S.C. Carpatica Asig. S.A. Sibiu la plata sumei de 764,30 lei reprezentând daune materiale si 2.000 lei reprezentând daune morale catre partea civila MLC.

Vor fi respinse restul pretentiilor civile formulate de partea civila ca nefondate.

În baza art. 193 Cod procedura penala va obliga inculpatul SG în solidar cu partea responsabila civilmente S.C. DSN S.R.L. la plata sumei de 1.000 lei catre partea civila MLC reprezentând cheltuieli judiciare (conform chitantei nr. 4060096/10.01.2007).

În baza art. 191 alin. 1, 3 Cod procedura penala va obliga inculpatul SG în solidar cu partea responsabila civilmente S.C. DSN S.R.L. la plata sumei de 500 lei cheltuieli judiciare catre stat.

În baza art. 189 Cod procedura penala se va dispune avansarea din fondurile Ministerului Justitiei catre Baroul Constanta a onorariului avocatului din oficiu PM – 100 lei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

HOTARASTE

În baza art. 178 alin. 2 Cod penal cu aplicare art. 74 lit. a, c Cod penal si art. 76 lit. d Cod penal condamna pe inculpatul:

SG la pedeapsa de 1 (un) an închisoare pentru savârsirea infractiuni de ucidere din culpa.

În baza art. 81 Cod penal, suspenda conditionat executarea pedepsei aplicate inculpatului pe o durata de 3 (trei) ani, termen de încercare stabilit în conditiile art. 82 Cod penal.

În baza art. 359 Cod procedura penala atrage atentia inculpatului asupra dispozitiilor art. 83 Cod penal a caror nerespectare atrage revocarea suspendarii executarii pedepsei.

În baza art. 14 si art. 346 Cod procedura penala, raportat la art. 998 si urm. Cod civil obliga inculpatul SG în solidar cu partea responsabila civilmente S.C. DSN. si alaturi de asiguratorul S.C. Carpatica Asig. S.A. Sibiu la plata sumei de 764,30 lei reprezentând daune materiale si 2.000 lei reprezentând daune morale catre partea civila MLC.

Respinge restul pretentiilor civile formulate de partea civila ca nefondate.

În baza art. 193 Cod procedura penala obliga inculpatul SG în solidar cu partea responsabila civilmente S.C. DSN S.R.L. la plata sumei de 1.000 lei catre partea civila MLC reprezentând cheltuieli judiciare.

În baza art. 191 alin. 1, 3 Cod procedura penala obliga inculpatul SG în solidar cu partea responsabila civilmente S.C. DSN S.R.L. la plata sumei de 500 lei cheltuieli judiciare catre stat.

În baza art. 189 Cod procedura penala dispune avansarea din fondurile Ministerului Justitiei catre Baroul Constanta a onorariului avocatului din oficiu PM – 100 lei.

Cu apel în 10 zile de la pronuntare pentru partile prezente si de la comunicare pentru cele lipsa.

Pronuntata în sedinta publica azi, 13.06.2007.

Etichete:

UCIDERE DIN CULPĂ – ART. 178 C.P., VĂTĂMARE CORPORALĂ GRAVĂ – ART. 182 C.P.

Pe rol amânarea pronuntarii cauzei penale privind pe inculpatul C. L. D. trimis în judecata prin Rechizitoriul Parchetului de pe lânga Tribunalul C. nr. 493/P/2004 pentru savârsirea unei infrcatiuni prev. si ped. de art. 178 al. 2 si 5 C.p. si a trei infractiuni prev. de art. 184 al. 2 si 4 C.p.

Dezbaterile au avut loc în sedinta publica din data de 11.02.2009, fiind consemnate în încheierea de sedinta din acea zi ce face parte integranta din prezenta, când instanta, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronuntarea la data de 25.02.2009 si în urma deliberarii, a pronuntat urmatoarea sentinta.

I N S T A N T A

Deliberând asupra actiunii penale de fata:

La data de 23.09.2005, s-a înregistrat pe rolul acestei instante sub nr. 1397 rechizitoriul nr. 493/P/2004 al Parchetului de pe lânga T. C., prin care inculpatul C.L.D. a fost trimis în judecata pentru savârsirea unei infractiuni de „ucidere din culpa” prev. si ped. de art. 178 al. 2 si 5 C.p. si a trei infractiuni de „vatamare corporala din culpa” prev. de art. 184 al. 2 si 4 C.p.

Din actul de sesizare a instantei rezulta urmatoarea situatie de fapt:

În ziua de 02.08.2004, în jurul orelor 17,00 – 17,30, inculpatul C.L.D. conducea autoturismul marca Dacia Solenza cu nr. de înmatriculare DJ-07-FST pe DN 3 A, dinspre C. spre B., având trei pasageri, iar la iesirea din în zona km 23+950 m, s-a angajat în depasirea unui autoturism Opel Vectra, oprit pe partea dreapta a carosabilului si aflat pe sosea în proportie de 60 % (potrivit depozitiilor inculpatului), în conditiile în care anterior observase pe sensul opus circulând un autotractor si a apreciat ca poate reveni pe banda sa înainte de a se intersecta cu acest autovehicul.

În timp ce se afla paralel cu autoturismul depasit, cu o parte a propriei masini peste axul drumului, inculpatul si-a dat seama ca distanta ce îl depasea de autotractor era foarte mica si a încercat sa ramâna pe banda sa, însa autoturismul condus de el a intrat în coliziune cu autotractorul Roman cu nr. CT-05-XNI (ce tracta si o semiremorca cu nr. CT-80-GRA), condus de martorul Lupu Ilie Daniel, impactul producându-se între partea laterala stânga a Daciei si partea fronto-lateral-stânga a autotractorului.

În urma impactului, traiectoria autotrenului a fost deviata spre stânga, astfel ca acesta a patruns pe contrasens si a intrat în coliziune cu autoturismul Audi A4 cu nr. AG-68-YPA, condus de numitul P F., ce circula în spatele Daciei Solenza, autoturismul Audi fiind proiectat de pe carosabil în lanul de porumb din dreapta directiei de deplasare, iar autotractorul a intrat în impact frontal cu un copac de pe marginea soselei.

Accidentul s-a soldat cu decesul numitilor P. F.si B. M. (pasagera în autoturismul Audi), al minorei B.A. A.în vârsta de 8 ani, precum si cu vatamarea corporala a partilor vatamate: P. C., P. R. G. (100 – 120 zile de îngrijiri medicale), R. E. (80 – 90 zile de îngrijiri medicale) – pasageri în Audi, Martorul L. I. D. ( 5- 6 zile de îngrijiri medicale), C. I. (90 – 100 zile de îngrijiri medicale), G. E. (2 – 3 zile de îngrijiri medicale), R. S. (16 – 18 zile de îngrijiri medicale), ultimele trei victime aflându-se în cabina autotractorului.

Audiat cu ocazia urmaririi penale, inculpatul a apreciat ca este vinovat de savârsirea infractiunilor retinute, considerând însa ca urmarirea penala nu este completa si ca vinovat de producerea accidentului este si numitul L. I. D..

Situatia de fapt retinuta în rechizitoriu se probeaza prin: declaratiile inculpatului; procesul-verbal de cercetare la fata locului; schita locului accidentului; plansa fotografica cuprinzând principalele aspecte ale cercetarii la fata locului; procesul-verbal de recoltare a probelor biologice; buletinul de examinare clinica; buletinul de analiza toxicologica alcoolemie nr. 27853/25.08.2004 – emis de SML C; Raportul de expertiza criminalistica nr. 2/10.01.2005 întocmit de LIEC B. în care se concluzioneaza: cauza producerii accidentului a constituit-o manevra de depasire efectuata de inculpat, în conditiile în care din sens opus se apropia un alt autovehicul, spatiul disponibil fiind insuficient pentru efectuarea manevrei în conditii de siguranta; raportul de constatare medico – legala nr. 858/03.08.2004 emis de SML C. din care rezulta ca moartea victimei P.F. a fost violenta, leziunile de violenta putând fi produse prin lovire cu si de corpuri dure, posibil în cadrul unui accident rutier; raportul de constatare medico – legala nr. 986/08.09.2004 emis de S.M.L. C. din care rezulta ca partea vatamata P. F. prezinta leziuni ce pot data din 02.08.2004, produse prin lovire de corpuri dure, în cadrul unui accident rutier, necesitând 100 – 120 zile de îngrijiri medicale, leziunile punându-i în primejdie viata; raportul de constatare medico – legala nr. 859/03.08.2004 emis de SML Calarasi din care rezulta ca moartea victimei B. M. a fost violenta, leziunile de violenta putând fi produse prin lovire cu si de corpuri dure, posibil în cadrul unui accident rutier; raportul de constatare medico – legala nr. 860/03.08.2004 emis de SML Calarasi din care rezulta ca moartea victimei B.A.A. a fost violenta, leziunile de violenta putând fi produse prin lovire cu si de corpuri dure, posibil în cadrul unui accident rutier; raportul de constatare medico – legala nr. 1216/04.11.2004 emis de S.M.L. Calarasi din care rezulta ca partea vatamata R. E. prezinta leziuni ce pot data din 02.08.2004, produse prin lovire de corpuri dure, în cadrul unui accident rutier, necesitând 80 – 90 zile de îngrijiri medicale, leziunile nepunându-i în primejdie viata; raportul de constatare medico – legala nr. 1240/10.11.2004 emis de S.M.L. Calarasi din care rezulta ca partea vatamata C. I. prezinta leziuni ce pot data din 02.08.2004, produse prin lovire de corpuri dure, în cadrul unui accident rutier, necesitând 90 – 100 zile de îngrijiri medicale, leziunile nepunându-i în primejdie viata; copii de pe actele de stare civila; declaratiile martorilor: L. I. D., G. R. C., C. M., C. M., G. O. E., M. I. C..

În sedinta publica din 14.12.2005, instanta, a respins cererea formulata de aparatorul inculpatului prin care a solicitat introducerea în cauza în calitate de parte civila, a Spitalului Slobozia, unde a fost internat martorul L. I., motivat de faptul ca, din cuprinsul dosarului, în special din declaratiile aflate la filele 96 si 100 din dosar, date de martorul L. I., rezulta ca acesta a suferit vatamari, dar martorul spune clar ca nu are nici o pretentie civila sau materiala fata de numitul C.L. si nu se constituie parte civila în cauza si, întrucât numarul de zile de îngrijiri medicale nu se regaseau in disp. art. 184 C.p.civ., 2 si 4 C.p., nu s-a dispus începerea urmaririi penale fata de inculpat si pentru aceasta infractiune. Cum martorul si-a exprimat în mod concret pozitia în legatura cu fapta inculpatului, în mod normal nu avea cum sa fie trecuta în citativ ca parte vatamata, respectiv ca parte civila si chiar daca acesta a fost internat într-o unitate spitaliceasca, cum persoana vatamata nu a fost introdusa ca parte civila, nici unitatea sanitara care efectua cheltuieli de spitalizare nu are cum sa stea în astfel de proces, în atare situatie spitalul îsi poate recupera cheltuielile de spitalizare direct de la persoana vatamata.

În fata instantei, inculpatul a depus la dosarul cauzei o cerere prin care, în baza art. 300 al. 1 si 2 C.p.p. a invocat nulitatea absoluta a întregii urmariri penale, solicitând restituirea cauzei la organul care a întocmit actul de sesizare, fiind încalcare dispozitiile art. 171 si urmatoarele C.p.p., art. 200, 202 si 197 al. 2 si 4 C.p.p., mentionând ca:

Solutionând cererea, prin sentinta penala nr. 39 din 25.01.2006, instanta a dispus restituirea cauzei privind pe inculpatul C. L. la Parchetul de pe lânga T. C. în vederea refacerii si completarii urmaririi penale sub aspect probator, respectiv:

– sa procedeze la reaudierea martorului L. I. în prezenta aparatorului ales al inculpatului; ,

– sa se stabileasca motivele pentru care nu i s-au recoltat probe biologice de sânge martorului L. I., cine se face vinovat de acest aspect, având în vedere obligativitatea recoltarii unor astfel de probe prev. de art. 222 al. 3 din H.G. 85/2003;

– sa se clarifice aspectul întreruperii aparatului tahograf de pe autotrenul condus de martorul L. I.

– sa se procedeze la solutionarea notei de prezentare (probatorii) formulata de inculpat la data de 09.09.2005, înainte de prezentarea materialului de urmarire penala, în conformitate cu prevederile art. 252 C.p.p.

– sa se procedeze la verificarea obiectiunilor la concluziile raportului de expertiza criminalistica formulate de inculpat (filele 93 si 115 din vol. I) si sa se dea o solutie motivata de admitere sau respingere, punctual, avându-se în vedere fiecare aspect invocat de inculpat, facându-se raportare la obiectiunile formulate si la concluziile din raportul de expertiza.

Împotriva acestei sentinte au declarat recurs Parchetul de pe lânga Judecatoria L. G. si partile civile, iar prin decizia penala nr. 166/R/15.06.2006, Tribunalul Calarasi a admis recursurile, a casat sentinta si a trimis cauza instantei de fond pentru continuarea judecatii.

Cauza a fost înregistrata pe rolul Judecatorie L. G. sub nr. 1165/249/2006.

Urmare a solicitarii instantei, Casa de Asigurari de Sanatate A. a comunicat faptul ca valoarea cheltuielilor efectuate cu spitalizarea partii vatamate P. R. G. la Spitalul de Pediatrie Pitesti (adresa nr. 5316/15.11.2005) este de 2629,52 lei, suma cu care se constituie parte civila în cauza, inclusiv dobânda legala pâna la data achitarii integrale a debitului.

Cu adresa nr. 51045/08.12.2005, Casa de Asigurari de Sanatate B. a comunicat faptul ca valoarea cheltuielilor efectuate cu spitalizarea partii vatamate R. E. la Spitalul Clinic de Urgenta „Sf. Pantelimon” (adresa nr. 13604/07.12.2005) este de 40.811.925 lei vechi, suma cu care se constituie parte civila în cauza, inclusiv dobânda legala pâna la data achitarii integrale a debitului, precum si faptul ca valoarea cheltuielilor efectuate cu spitalizarea partii vatamate P. R. G. la Spitalul „Grigore Alexandrescu” (adresa nr. 4525/06.12.2005) este de 28.630.133 lei vechi, suma cu care se constituie parte civila în cauza, inclusiv dobânda legala pâna la data achitarii integrale a debitului.

De asemenea, cu adresa nr. 366/05.01.2006, Casa de Asigurari de Sanatate Bucuresti a comunicat faptul ca valoarea cheltuielilor efectuate cu spitalizarea partii vatamate P. R. G. la Spitalul Clinic de Urgenta „Bagdasar – Arseni” B.” (adresa nr. 11023/19.12.2005) este de 8.485.000 lei vechi, suma cu care se constituie parte civila în cauza, inclusiv dobânda legala pâna la data achitarii integrale a debitului.

În sedinta publica din 08.11.2006, având în vedere modificarile aduse art. 313 din Legea nr. 95/2006 prin OG nr. 72/2006, a dispus scoaterea din cauza a celor trei Case de Asigurari de Sanatate Bucuresti, Pitesti si Calarasi si introducerea în cauza, în calitate de pareti civile, a Spitalului „Sf. Pantelimon” Bucuresti, a Spitalului Clinic de Urgenta „Grigore Alexandrescu” Bucuresti, a Spitalului de Pediatrie Pitesti, a Spitalului „Dr Bagdasar Arseni” Bucuresti si a Spitalului Judetean Calarasi.

Urmare a solicitarii instantei, cu adresa nr. 584/31.01.2007, Spitalul de Pediatrie Pitesti – Arges a comunicat faptul ca valoarea totala a cheltuielilor efectuate cu spitalizarea partii vatamate P. R. G. este de 3.750,22 lei RON, suma cu care se constituie parte civila în cauza, inclusiv dobânda legala pâna la data achitarii integrale a debitului.

Partea civila R. E. a depus la dosarul cauzei o cerere de constituire de parte civila, prin care a precizat ca se constituie partea civila în cauza cu suma totala de 50.000 RON (500.000.000 lei vechi), din care: 5000 RON – despagubiri materiale (cheltuieli efectuate cu refacerea sanatatii) si 45.000 RON – daune morale, reprezentând suferinta fizica ce i-a fost produsa pe o lunga perioada de timp datorita gravelor vatamari si leziuni.

Partea civila B. I. a depus la dosarul cauzei o cerere de constituire de parte civila, prin care a precizat ca se constituie partea civila în cauza cu suma 100.000 RON (1.000.000.000 lei vechi) – daune morale, reprezentând suferinta morala si fizica ocazionata de disparitia prematura a fiicei sale B.A. A. si a sotiei sale B.M..

Partea civila P. C. a depus la dosarul cauzei o cerere de constituire de parte civila, prin care a precizat ca se constituie partea civila în cauza cu suma de 8.000 RON (80.000.000 lei vechi) – despagubiri materiale, reprezentând cheltuieli efectuate cu refacerea sanatatii minorului P. R. G., solicitând, totodata, obligarea inculpatului, în solidar cu asiguratorul, la plata catre aceasta, în favoarea minorului, începând cu data producerii accidentului (luna august 2004) si pâna la majoratul minorului, a unei prestatii periodice lunare în cuantum de 13.730.000 lei, reprezentând diferenta dintre salariul net al tatalui defunct P. F. în suma de 15.000.000 lei de care beneficia la data decesului, în calitate de salariat, si pensia de urmas în cuantum de 1.270.000 lei de care beneficiaza minorul în prezent, în sistemul asigurarilor sociale de stat. Prin aceeasi cerere a precizat ca, în nume propriu si în calitate de reprezentant al minorului P. R. G., se constituie parte civila si cu suma de 100.000 RON (1.000.000.000 lei vechi) – daune morale, reprezentând suferinta morala cauzata de disparitia tatalui si a sotului P. F. în vârsta de 34 de ani, cât si suferinta fizica si psihica produsa minorului P. R. de vatamarile cauzate ca urmare a accidentului.

Partea vatamata C. I. a precizat ca se constituie parte civila în cauza cu suma de 400.000.000 lei vechi, din care 100.000.000 lei vechi – daune materiale, reprezentând cheltuieli efectuate cu refacerea sanatatii, si 300.000.000 lei vechi – daune morale, ca urmare a scoaterii din circuitul social.

De asemenea, partile civile B. I. si P. C. au depus la dosarul cauzei o cerere de constituire de parti civile, prin care au precizat ca se constituie parti civile în cauza cu suma totala de 25.000 RON (250.000.000 lei vechi) – despagubiri materiale (cheltuieli ocazionate de înmormântarea victimelor B. M., B. A. A. si P. F., precum si de respectarea tuturor obiceiurilor crestinesti ulterioare.

În faza de cercetare judecatoreasca, inculpatul a încercat s-si formuleze o aparare, declarând: „..am observat stationând pe sensul meu de mers o masina de culoare gri, marca straina, autoturism, aflata într-o pozitie de 1/3 pe partea carosabila, iar între mine si masina stationata nu se aflau alte masini, neexistând masini nici în imediata apropiere a spatelui meu. Cu cât ma apropiam de masina stationata, am redus viteza, iar în momentul în care am ajuns în spatele acesteia, am sesizat ca pe sens opus, dintr-o curba la dreapta pe sensul respectiv, se deplasa un autotren. M-am uitat în oglinda retrovizoare si am observat ca în spatele meu, dar nu în imediata apropiere, venea un autoturism de culoare închisa, de marca straina, intentionând sa depasesc masina stationata, am început sa semnalizez depasirea si sa încep manevra de depasire. Ajungând paralel cu masina stationata, am observat ca autotrenul se apropia cu viteza mare de mine si, totodata, ca acesta calcase axul drumului întrucât venea dintr-o curba la dreapta. În acest moment, am fost avertizat de pasagera S. D., sa am grija sa nu ating oglinda retrovizoare a masinii stationate. Constatând repeziciunea cu care se apropia autotrenul, am depasit total masina stationata, ajungând în fata acesteia, într-o pozitie oblica cu axul drumului, încercând sa ma duc cât mai mult spre dreapta. În acest moment, am fost acrosat pe partea fata – lateral-stânga, de autotren, fiind lovit mai puternic în zona din spate a autoturismului meu – lateral-stânga, iar în urma impactului am capatat o traiectorie circulara de la dreapta la stânga. Nu pot preciza de câte ori m-am rotit, dar stiu ca am revenit cu fata autoturismului spre Bucuresti si întrucât masina nu a mai putut fi controlata datorita acestei rotiri, am intrat cu masina pe contrasens, tamponând cu partea lateral stânga o a doua masina care se deplasa în spatele autotrenului, respectiv autoturismul condus de martorul G.R., care a fost împins de pe partea carosabila, rasturnându-se. Autoturismul meu s-a oprit pe axul drumului cu fata spre Bucuresti. Precizez ca impactul dintre autoturismul meu si autotren, nu s-a produs în momentul în care eu eram paralele cu autoturismul stationat ci în momentul în care eu ma aflam cu autoturismul meu în fata masini stationate”.

Partile civile P. C., R. E. (care se aflau în autoturismul condus de victima P. F.) si C. I.(care se afla în autotrenul condus de martorul L. I.) si-au mentinut declaratiile date în faza de urmarire penala.

Fiind audiati, martorii din acte: L.I. D., G. R. C., G. O. E., M. I. C., C. M., S. G. D. si-au mentinut declaratiile date în faza de ur4marire penala.

Partile civile au depus la dosarul cauzei acte doveditoare în sustinerea pretentiilor civile. Astfel, partea civila R. E. a depus la dosar urmatoarele înscrisuri: copii de pe certificatele de concediu medical cu valabilitate pentru perioada 13.08.2004 – 30.11.2004; bilete de iesire din spital emise de Spitalul Sf. Pantelimon la data de 13.08.2004 si de 10.09.2004; adresa nr. 901/01.11.2004 emisa de Cabinetul de Expertiza Medicala si Recuperare a Capacitatii de Munca A; facturi fiscale si chitante însumând 295 lei.

Partile civile B. I. si P. C. au depus la dosar urmatoarele înscrisuri în xerocopie: certificatele de deces ale defunctilor B. A. A., B. M. si P. F.; filele 16 – 19 din carnetul de munca seria Bi nr. 0520110 al defunctului P. F.; adeverinta nr. 564/09.11.2005 emisa de SC AUTOMATIC SRL Lunca Corbului – A; certificatul de nastere al minorului P. R. G.; Decizia nr. 273041/04.01.2005 emisa de Casa Judeteana de Pensii A; bilete de iesire din spital emise de Spitalul de Pediatrie P. din 09.09.2004 si 07.10.2004; un plic continând facturi fiscale, chitante si bonuri însumând 10.104,2 lei noi.

Partea civila C. I. a depus la dosar copie xerox de pe scrisoarea medicala din 29.11.2006 emisa de Cabinetul de Specialitate Ortopedie – dr. A. V..

Au fost audiati martorii pe latura civila: R. G. R. – propusa de partea civila R. E., martora M. E. – propusa de partea civila C. I., martorul S. G. – propus de partea civila P. C., martorul P.M. – propus de partile civile B. I., P. C. si R. E., martorul C. G. – propus de partile civile B. I. si P. C..

În cauza, la solicitarea inculpatului, s-a efectuat o expertiza criminalistica de catre INEC, fiind desemnat si un expert parte în persoana d-lui C. M..

Astfel, s-a întocmit raportul de expertiza criminalistica nr. 20/31.01.2008 de catre INEC.

Expertul parte C. M. a întocmit o anexa la raportul de expertiza criminalistica nr. 20/2008, cuprinzând opinia separata, atasând CD – ul de prezentare cu fisierele de constructie a simularilor si filmele în format avi (anexa cuprinsa în vol. II).

Urmare a solicitarii instantei, cu adresa nr. 231/27.03.2008 INEC a înaintat CD – ul continând înregistrari ale simularii evenimentului rutier efectuate în cadrul Raportului de Expertiza nr. 20/2008, iar cu adresa cu acelasi nr. din 22.05.2008, a înaintat si CD – ul continând fisierul de constructie al simularii evenimentului rutier.

În urma vizionarii CD –urilor, inculpatul a solicitat audierea celor trei experti criminalisti din cadrul INEC care au întocmit raportul de expertiza nr. 20/2008.

Instanta a apreciat necesara audierea celor trei experti INEC care au întocmit expertiza, fiind necesare lamuriri suplimentare legate de aspecte tehnice ale simularii pe calculator a accidentului, adica în timpul derularii simularii se vor primi explicatii verbale atât de la dvs., cât si de la expertul parte, se vor putea opri cadre pentru lamuriri sau se poate roti plansa de simulare pentru a se putea privi impacturile din toate unghiurile sau alte operatiuni legate de acest gen, cerere admisa având în vedere urmatoarele motive: Dupa cum se stie, art. 6 din CEDO instituie dreptul la un proces echitabil, continând doua feluri de garantii, unele de natura materiala si altele de natura procedurala. Paragrafele 2 si 3 ale art. 6 enumera în mod nelimitativ drepturile care constituie elemente esentiale ale notiunii mai generale de proces echitabil, iar aceasta notiune presupune si egalitatea armelor, principiul contradictorialitatii, modul de administrare a probelor etc.. Astfel, potrivit jurisprudentei organelor de la Strasbourg, principiul egalitatii armelor, atât în civil cât si în penal, cere ca fiecare parte sa beneficieze de o posibilitate rezonabila de a-si expune cauza în fata instantei în conditii care sa nu o dezavantajeze în mod semnificativ fata de partea adversa, în speta cu Ministerul Publica care sustine acuzarea dar si cu partile civile. De asemenea, acest principiu presupune si acordarea unei posibilitati de a combate argumentele invocate de partea adversa, în speta Min Public.

În sedinta publica din 08.12.2008, s-a procedat la audierea expertilor criminalisti: G. B, G. C. si F. R., experti din cadrul INEC.

Instanta, analizând întregul material probator administrat în cauza, a retinut urmatoarea situatie de fapt:

În ziua de 02.08.2004, inculpatul C. L. D. conducea autoturismul Dacia Solenza cu nr. DJ.07.FST pe DN3, pe directia Constanta – Bucuresti, avându-i ca pasageri pe scaunul din dreapta fata pe martorul G.O., pe scaunul din stânga spate pe martorul M. I. si pe scaunul din dreapta spate pe martora S. D. G..

În jurul orei 17,00, inculpatul circula pe raza com. Dragos – Voda, jud. Calarasi, ziua fiind însorita, carosabilul uscat, traficul destul de aglomerat, circulându-se pe o singura banda pe sens, iar la iesirea din comuna inculpatul a observat stationând pe sensul sau de mers o masina de culoare gri.

Autoturismul stationat era marca Opel Vectra condus de martorul C. M. care, înainte ca inculpatul sa intre pe raza loc. Dragos Voda, stationase pe partea dreapta a drumului.

În momentul în care inculpatul se apropia de masina stationata, din sens opus circula autotrenul cu nr. CT-05-XNI condus de martorul L. I. D., care luase la ocazie trei persoane, printre care si pe partea civila C. I., în spatele tirului circula autoturismul marca Ford Focus, iar în spatele acestuia circula autoturismul Renault Megane cu nr. IS-18-UNR condus de martorul G. R. C.,

Mult în urma inculpatului se deplasa autoturismul marca Audi A4 cu nr. AG-68-YPA condus de P. F., avându-i ca pasageri pe B. M., B. A. A., P. R. G., si R. E.

Când autotrenul se apropia de masina stationata, inculpatul, apreciind eronat ca îsi poate continua deplasare pe sensul sau trecând pe lânga masina stationata, a trecut pe lânga aceasta, depasind-o, intrând în coliziune cu autotrenul rutier condus de martorul L. I., fiind acrosat pe partea fata – lateral-stânga de autotren, iar în urma impactului Dacia a capatat o traiectorie circulara de la dreapta la stânga, rotindu-se, revenind cu fata autoturismului spre Bucuresti.

Datorita procesului de rotire, inculpatul a intrat cu masina pe contrasens, tamponând cu partea lateral stânga cea de-a doua masina care se deplasa în spatele autotrenului, respectiv autoturismul condus de martorul G.R., care a fost împins de pe partea carosabila, rasturnându-se.

În urma impactului dintre autoturismul inculpatului si autotractor, traiectoria acestuia din urma a fost deviata spre stânga si a patruns pe contrasens, situatie fata de care a intrat în coliziune cu autoturismul marca Audi A4 mentionat mai sus, autoturism care a fost proiectat de pe carosabil în lanul de porumb din dreapta directiei de deplasare, iar autotrenul s-a impactat frontal cu un copac de pe marginea soselei.

Accidentul s-a soldat cu decesul pe loc al victimelor P. F. B. M. si B. A. A., cu vatamarea corporala a partilor civile P. R. G. – necesitând 100 – 120 zile de îngrijiri medicale, si R. E. – necesitând 80 – 90 zile de îngrijiri medicale (toti pasageri în autoturismul Audi).

Din accident a rezultat si vatamarea corporala a partii civile C. I. (pasagera în autotractor) necesitând 90 – 10 zile de îngrijiri medicale.

Ca situatia de fapt este aceasta rezulta nu numai din raportul de expertiza întocmit în faza de urmarire penala, dar si din raportul de expertiza întocmit în fata instantei.

Astfel, din raportul de expertiza nr. 20/2008 efectuat în cauza de INEC rezulta ca impactul dintre autoturismul Dacia Solenza si autotren s-a produs pe sensul de mers Bucuresti – Constanta, pe care se deplasa autotrenul rutier, la o distanta de circa 0,4 m de axul drumului, ca inculpatul putea preveni producerea accidentului daca s-ar fi asigurat anterior efectuarii manevrei de depasire a autoturismului stationat, ca martorul L. I., soferul autotrenului, nu putea preveni acrosarea autoturismului Dacia, întrucât impactul s-a produs pe sensul sau de mers,

În acelasi referat s-a concluzionat: cauza producerii acrosarii dintre autoturismul Dacia si autotren a constituit-o angajarea în depasire a autoturismului Dacia Solenza condus de inculpat, fara o asigurare prealabila, în timp ce din sens opus rula autotrenul rutier. Impactul dintre autoturismul Dacia Solenza si autoturismul Renault Megane a fost cauzat de deplasarea necontrolata a autoturismului Dacia pe o traiectorie de intersectare cu cea a autoturismului Renault, deplasare determinata de acrosarea anterioara a acestuia cu autotrenul rutier. Coliziunea dintre autotrenul rutier si autoturismul Audi A4 a fost cauzata de deplasarea necontrolata a autotrenului dupa primul impact, consecinta a acrosarii dintre autoturismul Dacia si autotren.

Inculpatul a încercat sa-si formuleze o aparare, sa combata concluziile expertizei criminalistice efectuata de INEC.

Astfel, se invoca faptul ca martorul L. I. trebuia sa respecte prevederile art. 153 al. 1 din HG 85/2003, respectiv sa circule cât mai aproape de marginea din dreapta a partii carosabile.

Ca tirul circula pe banda sa mult spre partea dreapta este confirmat chiar de martorul G. R. aflat în autoturismul Renault Megane, ce-a de-a doua masina din spatele tirului, care a declarat: „Stiu ca tirul mergea pe banda lui, chiar mult spre dreapta, întrucât eu aveam posibilitatea sa vad ce se întâmpla în fata acestuia.”

De asemenea, inculpatul a invocat stationarea neregulamentara a autoturismului Opel pe sensul sau, numai ca, vazându-l, acesta constituia un obstacol în fata sa, care ar fi trebuit sa actioneze pentru inculpat drept „cedeaza trecerea” mai ales ca din sens opus inculpatul a vazut ca se apropia autotrenul. Inculpatul trebuia sa încetineasca foarte mult viteza sau sa opreasca în spatele autoturismului Opel stationat pentru a da posibilitatea autotrenului sa se deplaseze pe banda sa, iar dupa trecerea tirului, inculpatul sa efectueze manevra de depasire si sa-si continue deplasarea, numai ca acesta a apreciat, eronat, ca are suficient spatiu pentru a trece pe lânga masina stationata si a nu încurca circulatia autovehiculelor care se deplasau din sens opus.

Starea de pericol a fost cauzata de inculpat, care prin manevra de depasire efectuata a dus la declansarea unui accident în lant.

De asemenea, inculpatul a apreciat ca expertiza nr. 20/2008 efectuata de expertii INEC nu a respectat întocmai dispozitiile care reglementeaza efectuarea unei expertize, caci acestia trebuia sa tina cont de interpretarea tuturor probelor administrate în cauza, probe care determinau stabilirea exacta a cauzelor producerii accidentului, fiind încalcate prevederile art. 63 si 64 C.p.

Astfel, cât priveste pozitia masinii stationate Opel, este adevarat ca în procesul – verbal de cercetare la fata locului nu a fost precizata pozitia acesteia si nu exista nicio data tehnica în acest sens, dar nici nu avea cum sa existe , având în vedere ca imediat dupa impactul dintre Dacia Solenza si tir aceasta a plecat de la locul accidentului.

Declaratiile martorilor în ce priveste stationarea Opelului au fost în sensul unei stationari regulamentare. Astfel, soferul acestuia, C. M., a declarat „Precizez ca am efectuat o stationare regulamentara, cu un metru din masina iesita în afara partii carosabile, într-o zona în care linia era discontinua”

Martora Costache Irina (pasagera în autotren) a declarat „am vazut o masina stationata pe sensul opus si nu mi s-a parut a fi stationata mult pe partea carosabila, ci, dimpotriva, era bine stationata, cât mai aproape de sant.” Martorul L. I. D. a precizat „Am observat ca acest autoturism era stationat cu partea dreapta a masini iesita mult în afara carosabilului.”

În legatura cu acest aspect expertii au precizat „Precizam ca, din caracteristicile drumului retinute din procesul verbal de cercetare la fata locului, coroborate cu declaratiile martorilor care sunt contradictorii (o parte dintre martori apreciind ca autoturismul OPEL era stationat cu o parte mai mult pe partea carosabila si invers), am apreciat ca stationarea autoturismului OPEL s-a facut la limita acostamentului si de aici au rezultat aceste masuratori…. Precizam ca latimea acostamentului avuta în vedere de noi la stabilirea amplasamentului autoturismului OPEL a fost cea mentionata în procesul verbal de cercetare la fata locului, respectiv 0,7 m.…Precizam ca imediat dupa terminarea acostamentului drumul coboara si acesta a fost motivul pentru care am luat ca punct de masuratoare terminarea acostamentului. Precizam ca, aspectele mentionate anterior în ce priveste „coborârea” drumului, de la terminarea acostamentului, am avut în vedere plansele fotografice efectuate la fata locului imediat dupa producerea accidentului.”

De aici rezulta ca expertii au avut în vedere limita dinspre partea dreapta pâna la care putea opri autoturismul Opel cu rotile din dreapta în afara partii carosabile, respectiv caracteristicile drumului.

Într-adevar, prin aceste aspecte inculpatul încearca sa lamureasca faptul ca, fata de pozitia autoturismului stationat nu se impunea efectuarea unei depasiri, asa cum era definita de art. 45 din OUG 195/2002 în vigoare la momentul producerii accidentului si ca avea suficient loc sa treaca pe lânga acesta fara a depasi axul drumului.

În legatura cu acest aspect demn de mentionat este însa declaratia martorului G. R. soferul auto Renault Megan (a doua masina din spatele tirului): „Am vazut ca masinile care veneau din sens opus se angajau în depasire, dar nu stiu ce anume depaseau, si ultima masina care se afla la o distanta mai mare de sirul de masini care depasise deja, a facut imprudenta sa se angajeze în depasire, apucând sa intre pe contrasens, intrând si cu botul masinii înapoi pe banda sa, dar jumatate de masina, spatele masini, ramasese pe contrasens. Precizez ca nu stiu ce depasea masina inculpatului, ulterior am aflat ca era o masina stationata, dar eu nu am vazut-o”.

Si martorul L. I. – soferul tirului a declarat ca „Am observat cum din sens opus au intrat în depasire, pe banda mea de mers, un numar de 3 autoturisme” (fila 96 vol. II).

Deci, toate masinile care circulau în fata masinii inculpatului au efectuat manevre de depasire a autoturismului stationat.

Nu în ultimul rând, trebuie mentionata si prima declaratie data de inculpat la ora 19,30, în ziua producerii accidentului, e adevarat, sub influenta starii de soc în care se afla, dar e o declaratie „la cald” în ce priveste pozitionarea masinii stationate, acesta declarând: „ …am vazut în fata pe sensul meu de deplasare un autoturism marca straina oprit, acesta aflându-se în proportie de 60 % pe partea carosabila” (fila 45 vol I) (apropo de declaratiile contradictorii legate de acest aspect).

Tot în cuprinsul aceleiasi declaratii inculpatul a precizat „…din fata am vazut la circa 50 – 70 m ca din sens opus rula un autotren. Am considerat ca viteza autotrenului îmi va permite sa depasesc fara probleme si fara sa calc axul drumului autoturismul stationat, astfel ca am semnalizat si am intrat în depasire.”

În legatura cu efectuarea expertizei, într-adevar, expertii INEC au mentionat: „Efectuarea unei expertize criminalistice are la baza procedura feed-bek, adica se pleaca mai întâi de la urme, în cazul de fata urmele facute de pneurile autotrenului si identificate ca apartinând acestuia în procesul verbal si urmele de impact dintre cele doua autovehicule, respectiv DACIA si autotren. Pornind de aici se reconstituie pozitia de impact în planul transversal al drumului, acesta fiind motivul pentru care pozitiile DACIEI si autotrenului, anterioare impactului sunt cele retinute în raportul de expertiza. S-a pornit de la urma de frânare a autotrenului retinuta ca fiind de 13,8 m. în simulare, urma care a pozitionat autotrenul în planul transversal al drumului în momentul respectiv. În legatura cu urmele de frânare ale DACIEI SOLENZA, acestea rezulta din procesul verbal, iar pozitia DACIEI SOLENZA asa cum a fost stabilita la secunda 2,40 a fost stabilita ca urma a verificarii urmelor de impact”.

De asemenea, au precizat ca „în efectuarea unei expertize criminalistice, declaratiile martorilor nu au pentru noi valoare probanta, determinante fiind urmele materiale. La secunda 2,55, la momentul impactului distanta dintre partea frontala a DACIEI SOLENZA si partea frontala a autoturismului OPEL stationat este de 2,531 m., Precizam înca odata ca, aceste masuratori au avut la baza acel proces de feed – beck, pornindu-se de la urmele de frânare, urmele de impact si pozitia de oprire a autovehiculelor. Apreciem ca, având în vedere complexitatea dinamici producerii accidentului din cauza de fata este posibil ca martorii sa se fi înselat cu privire la distantele la care se aflau autovehiculele, distanta la care a avut loc momentul impactului.”

Într-adevar, martorii pot face aprecieri proprii cu privire la pozitia unui obiect, la distanta dintre obiecte, or, daca s-ar avea în vedere astfel de declaratii cu ocazia efectuarii unei expertize, ar trebui ca expertul sa propuna mai multe variante cu privire la dinamica producerii accidentului în functie de aprecierile martorilor.

De asemenea, expertii au precizat: „Apreciem ca, relevant este impactul dintre DACIA SOLENZA si autotren, iar toate celelalte sunt consecintele acestui impact, întrucât într-un astfel de program relevanta are momentul 0, adica momentul generarii starii de pericol.”, ca „pozitia autoturismului OPEL a fost stabilita ultima, nefiind cunoscuta, stabilita în functie de urme de frânare, urme de impact, avariile suferite de SOLENZA si autotren si fara a se tine cont de declaratiile martorilor. Precizam ca, având în vedere pozitia urmelor de frânare a autotrenului, acesta nu avea cum sa fie intrat pe sensul de mers al inculpatului. Chiar daca, am pozitiona autotrenul la limita urmei de frânare, tot nu se putea ca acesta sa intre cu rotile pe contrasens, nu depasea axul drumului. Precizam ca, formele geometrice de culoare galbena aparute în programul de simulare reprezinta pozitiile certe în care au fost gasite autovehiculele imediat dupa impact. Autovehiculele în cauza de fata nu au putut prin program sa fie aduse pe punctele galbene, având în vedere ca realizarea acestui aspect în cauzele multiple este foarte dificila si nerelevanta, deoarece, în cazul parasirii partii carosabile apar elemente factori de rezistenta care modifica traiectoria si nu pot fi reconstituiti, nefiind cunoscuti. Alta ar fi fost situatia în cazul impactarii a doua autovehicule cu ramânerea lor pe partea carosabila. Acest aspect,m aducerea autovehiculelor în pozitiile de oprire (formele geometrice galbene) ar fi un fenomen de durata care ar implica un volum foarte mare de timp. Foarte important este reconstituirea procesului care se produce pe partea carosabila. Procesul de conexiune inversa care sta la baza unui program de simulare, la baza unei simulari porneste de la elementele esentiale produse pe partea carosabila”.

Au fost mentionate aici explicatiile celor trei experti INEC pentru a combate aprecierile inculpatului în legatura cu încalcarea disp. art. 63 si 64 C.p.p.

Dispozitiile art. 150 din HG nr. 85/2003 (în vigoare la data producerii accidentului) prevad obligatiile conducatorului de vehicul care efectueaza depasirea, printre care cea de la lit. „a” respectiv „sa se asigure ….ca poate depasi fara a pune în pericol sau stânjeni circulatia din sens opus”

De asemenea, în cap, 4 care reglementeaza „Trecerea pe lânga vehiculele care circula din sens opus”, dispozitiile art. 153 al. 2 din HG 85/2003 prevad ca „Daca mersul înainte este obturat de un obstacol sau de prezenta altor participanti la trafic, care impune trecerea pe sensul opus, conducatorul vehiculului este obligat sa reduca viteza si, la nevoie, sa opreasca pentru a permite trecerea vehiculelor care circula din sens opus.”

Astfel, chiar daca autoturismul stationat pe sensul sau de mers era cu 60 % oprit pe carosabil sau cu 40 % , acesta reprezenta un obstacol pentru inculpat, care, vazând ca din sens opus se apropia autotrenul (vehicul de dimensiuni mari), trebuia sa reduca mult viteza si chiar sa opreasca în spatele autoturismului stationat pentru a permite ca tirul sa circule din sens opus

Cert este ca inculpatul a apreciat gresit faptul ca poate trece pe lânga autoturismul stationat.

Ca inculpatul a efectuat o manevra de depasire, asa cum era acesta definita de art. 45 din OUG 195/2002 (text în vigoare la moment respectiv), trecând peste marcajul de separare a sensurilor de circulatie. Ca inculpatul a intrat pe contrasens este confirmat de faptul ca, coliziunea dintre autoturismul acestuia si autotren a avut loc pe sensul de mers al tirului.

S-a încercat combaterea de catre inculpat a tuturor datelor tehnice retinute în expertiza efectuata de INEC, desi el a fost cel care a creat starea de pericol, apreciind eronat posibilitatea efectuarii unei manevre de depasire.

Instanta, analizând actele si lucrarile dosarului, constata ca faptele exista, prezinta pericol social, sunt prevazute de legea penala, au fost savârsite din culpa de catre inculpat.

În concluziile pe fond, s-a solicitat achitarea inculpatului, dar, fata de modalitatea si împrejurarile comiterii faptelor, de situatia de fapt retinuta, achitarea nu se impune. În ultima perioada numarul accidentelor de circulatie a crescut îngrijorator, consecintele fiind unele dintre cele mai dramatice. Un moment de neatentie poate costa vieti omenesti, ceea ce s-a si întâmplat.

Dispozitiile art. 35 din OUG 195/2002 prevad obligatia pentru toti participantii la trafic sa aiba un comportament care sa nu afecteze fluenta si siguranta circulatiei, sa nu puna în pericol viata sau integritatea corporala a persoanelor.

Nu se impune pronuntarea în legatura cu acest aspect prin minuta, întrucât ar duce la concluzia total nelegala ca „s-ar admite sau s-ar respinge rechizitoriul”. Daca s-ar pronunta expres pe cererea de achitare, per a contrario, instanta ar trebui ca atunci când se solicita condamnarea sa se admita cererea de condamnare sau invers, atunci când se solicita achitarea sa se respinga cererea de condamnare. Cererea de achitare, ca o concluzie pe fond, nu echivaleaza cu celelalte cereri reglementate de procedura penala, cum ar fi liberarea conditionata, reabilitarea etc.

Important este sa fie retinute în considerente motivele pentru care se impune sau nu se impune achitarea inculpatului.

În drept, instanta constata ca fapta inculpatului C. L. D. care, în ziua de 02.08.2004, în timp ce conducea pe DN 3A, pe directia Constanta – Bucuresti, autoturismul marca Dacia Solenza cu nr. DJ-07-FST, pe raza loc. Dragos Voda, jud. Calarasi, în conditiile încalcarii dispozitiilor prev. de art. 150 lit. „a” din HG 85/2003 ce îl obligau sa se asigure ca poate efectua manevra de depasire fara a pune în pericol circulatia din sens opus, a intrat în coliziune cu autotractorul cu nr. CT-05-XNI, care circula din directie inversa, cauzând vatamarea corporala a partilor vatamate P. R. G., care a necesitat 100 – 120 zile de îngrijiri medicale, R. E., care a necesitat 80 – 90 zile de îngrijiri medicale si C. I., care a necesitat 90 – 10 zile de îngrijiri medicale, precum si decesul conducatorului auto P.F. si a pasagerilor B. M. si B. A. A., întruneste elementele constitutive ale infractiunilor de “ucidere din culpa” prev. si ped. de art. 178 al. 2 si 5 C.p. si a trei infractiuni de „vatamare corporala din culpa” prev. si ped. de art. 184 al. 2 si 4 C.p., în situatia concursului de infractiuni prev. de art. 33 lit. b Cp.

Din fisa de cazier judiciar a inculpatului C.L.D. rezulta ca acesta nu poseda antecedente penale.

Urmare a solicitarii instantei, Serviciul de Probatiune de pe lânga Tribunalul D. a întocmit un referat de evaluare cu privire la inculpatul C. L. D. din car rezulta existenta multitudinii de factori pozitivi de natura sa inhibe comportamentul infractional: inculpatul beneficiaza de o sustinere afectiva constanta din partea parintilor sai, beneficiaza de o retea sociala de suport (colegi serviciu, prieteni), are o imagine buna în comunitate, beneficiaza de securitate locativa si obtine venituri din munca proprie, îsi asuma responsabilitatea participarii la întretinerea familiei sale, nu este cunoscut cu antecedente penale, principiile dupa care inculpatul îsi conduce viata, principii care promoveaza valorile sociale.

S-a retinut ca nu au fost identificati factori negativi apti sa dezvolte comportamentul infractional, apreciindu-se ca perspectivele de reintegrare sociala ale inculpatului sunt mari.

La stabilirea si aplicarea pedepsei, instanta a avut în vedere criteriile generale de individualizare a pedepselor prev. de art. 72 C.p., respectiv persoana inculpatului, tânar în vârsta de 28 de ani, lipsit de antecedente penale, fiind la prima confruntare cu legea penala, provenind dintr-o familie care i-a acordat toata atentia (desi parintii sunt divortasi), parintii fiindu-i însa alaturi în toate momentele importante ale vietii, ocupându-se de evolutia acestuia ca om, fiind perceputi ca persoane cu respect fata de lege si fata de valorile sociale, natura infractiunilor – fapte savârsite din culpa, modalitatea si împrejurarile comiterii faptelor – efectuare unei manevre de depasire fara a se asigura în prealabil, rezultatul produs – decesul numitilor P. F., B. M. si B. A. A. si vatamarea corporala a partilor civile R. E., P. R. G. si C. I., pericolul social pe care-l reprezinta astfel de fapte, soldându-se cu consecinte deosebit de grave, atitudinea inculpatului imediat dupa producerea accidentului, dar si pozitia inculpatului, care a încercat însa sa-si formuleze si o aparare, infirmata însa de probele administrate, atitudinea cooperanta a acestuia, atât în faza de urmarire penala, cât si în fata instantei.

Fata de toate aceste considerente, instanta apreciaza ca scopul pedepsei si reeducarea inculpatului se pot realiza prin aplicarea unei pedepse orientate catre minimul prevazut de lege, dar fara privare de libertate, fiind îndeplinite conditiile privind suspendarea conditionata a executarii pedepsei prev. de art. 81 C.p.

Urmeaza, în baza art. 178 al. 2 si 5 C.p., a-l condamna pe inculpatul C. L. D. la pedeapsa închisorii de 2 (doi) ani si 4 (patru) luni.

Urmeaza, în baza art. 184 al. 2 si 4 C.p., a-l condamna pe acelasi inculpat la pedeapsa închisorii de 8 (opt) luni (p.v. R. E.).

Urmeaza, în baza art. 184 al. 2 si 4 C.p., a-l condamna pe acelasi inculpat la pedeapsa închisorii de 8 (opt) luni (p.v. C. I.).

Urmeaza, în baza art. 184 al. 2 si 4 C.p., a-l condamna pe acelasi inculpat la pedeapsa închisorii de 8 (opt) luni (p.v. minora P. R. G.).

Urmeaza, în baza art. 33 lit.”b” C.p. rap. la art. 34 lit.”b” C.p., a dispune ca inculpatul sa execute pedeapsa cea mai grea, respectiv 2 (doi) ani si 4 (patru) luni închisoare.

Urmeaza, în baza art. 81 – 82 C.p., a dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei pe o durata de 4 (patru) ani si 4 (patru) luni – ce constituie termen de încercare, ce se va calcula de la data ramânerii definitive a sentintei.

Urmeaza, în baza art. 359 C.p.p., a-i atrage atentia inculpatului asupra dispozitiilor art. 83 C.p. referitoare la revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei.

Urmeaza a face aplicarea dispozitiilor art. 71 al. 5 C.p.

Cum prin fapta inculpatului s-au cauzat prejudicii, se naste în sarcina acestuia obligatia de a le repara integral.

Astfel, accidentul de circulatie s-a soldat cu decesul numitilor P. F., B. M. si B. A., dar si cu vatamarea partilor civile P. R. G., R. E. si C. I., acestea din urma constituindu-se parti civile în cauza cu sumele mentionate mai sus.

De asemenea, imediat dupa accident, partile civile P. R. G., R. E. si C. I. – au fost transportate la diferite unitati spitalicesti, unde au fost internate, efectuându-se cheltuieli cu spitalizarea acestora, potrivit adreselor si devizelor înaintate de acestea. Potrivit prevederilor art. 313 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sanatatii – modificata prin O.U.G. nr. 72/2006 „Persoanele care prin faptele lor aduc daune sanatatii altei persoane raspund potrivit legii si au obligatia sa repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale reprezentând cheltuielile efective ocazionate de asistenta medicala acordata”.

Legea nr. 136/1995 stabileste calitatea procesuala a societatii de asigurare într-un proces – aceea de asigurator, iar autoturismul Dacia Solenza condus de inculpat avea, la momentul producerii accidentului, asigurare de raspundere civila obligatorie la SC ASTRA SA, potrivit politei seria DA nr. 0429838/19.12.2003, cu valabilitate pe perioada 01.01.2004 – 31.12.2004.

Prezenta asiguratorului în procesul penal si posibilitatea obligarii acestuia la plata despagubirilor acordate partilor civile, nu exclude raspunderea civila delictuala a inculpatului ca autor al faptei cauzatoare de prejudicii, iar asiguratorul raspunde alaturi de inculpat în baza contractului de asigurare. Dispozitiile art. 49 si 55 din Legea nr. 136/1995 prevad acordarea de despagubiri pentru prejudiciile de care asiguratii raspund fata de terte persoane pagubite prin accidente de autovehicule, în baza contractului de asigurare, despagubirile platindu-se de asigurator persoanelor fizice sau juridice.

Nu în ultimul rând, trebuie avute în vedere si prevederile art. 48 al. 1 din Ordinul nr. 3113/2003, potrivit carora: „În cazurile în care nu s-a realizat conventia si despagubirile se stabilesc prin hotarâre judecatoreasca, asiguratorul RCA va acorda despagubiri fara a mai fi necesara încuviintarea asiguratului, în baza hotarârii judecatoresti ramase definitiva, irevocabila si învestita cu formula executorie…”

Instanta apreciaza ca se impune obligarea în solidar a inculpatului si a societatii de asigurare, deoarece partile civile trebuie sa-si recupereze integral prejudiciul având în vedere prevederile art. 998 Cod civil, art. 14 si 346 C.p.p.

Cât priveste cuantumul despagubirilor acordate de asigurator, având în vedere ca accidentul s-a produs în cursul anului 2004, urmeaza a se aplica în cauza prevederile Ordinului nr. 3113/2003. Astfel, art. 10 al. 1 lit. „b” din ordinul mentionat prevede ca: „În unul si acelasi accident, indiferent de numarul persoanelor raspunzatoare de producerea pagubelor, asiguratorul acorda despagubiri, inclusiv pentru cheltuielile facute de asigurati în procesul civil, în urmatoarele limite: pâna la 700.000.000 lei pentru fiecare persoana, dar nu mai mult de 3.500.000.000 lei, indiferent de numarul persoanelor accidentate, în caz de vatamari corporale sau de deces, inclusiv pentru prejudicii fara caracter patrimonial”.

Fata de aceste considerente, în conformitate cu prevederile art. 998 Cod civil, art. 14 si 346 C.p.p., urmeaza a admite cererile de despagubiri civile formulate de partile civile unitati spitalicesti, cheltuielile de spitalizare însumând 12.076,97 lei RON (120.769.700 lei ROL).

Urmeaza a admite cererea de despagubiri civile formulata de partea civila Spitalul de Pediatrie P. si a obliga inculpatul, în solidar cu asiguratorul S.C. ASTRA SA la plata sumei de 3750,22 lei RON – reprezentând cheltuieli de spitalizare efectuate cu partea vatamata minora P. R. G., inclusiv dobânda legala pâna la achitarea integrala a debitului, catre aceasta parte civila (fila 190 vol. I).

Urmeaza a admite cererea de despagubiri civile formulata de partea civila Spitalul Clinic de Urgenta „Bagdasar – Arseni” si a obliga inculpatul, în solidar cu asiguratorul S.C. ASTRA S.A., la plata sumei de 848,50 lei RON – reprezentând cheltuieli de spitalizare efectuate cu partea vatamata P. R. G., inclusiv dobânda legala pâna la achitarea integrala a debitului, catre aceasta parte civila (fila 248 din vol. II).

Urmeaza a admite cererea de despagubiri civile formulata de partea civila Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii „Grigore Alexandrescu” si a obliga inculpatul, în solidar cu asiguratorul S.C. ASTRA S.A., la plata sumei de 2863,01 lei RON – reprezentând cheltuieli de spitalizare efectuate cu partea vatamata P. R. G., inclusiv dobânda legala pâna la achitarea integrala a debitului, catre aceasta parte civila (fila 244 din vol. II).

Urmeaza a admite cererea de despagubiri civile formulata de partea civila Spitalul Clinic de Urgenta „Sf. Pantelimon” si a obliga inculpatul, în solidar asiguratorul S.C. ASTRA SA, la plata sumei de 4081,19 lei RON – reprezentând cheltuieli de spitalizare efectuate cu partea vatamata R. E., inclusiv dobânda legala pâna la achitarea integrala a debitului, catre aceasta parte civila (fila 243 vol. II).

Urmeaza a admite cererea de despagubiri civile formulata de partea civila Spitalul Judetean de Urgenta C. si a obliga inculpatul, în solidar cu asiguratorul S.C. ASTRA SA, la plata sumei de 534,05 lei RON – reprezentând cheltuieli de spitalizare efectuate cu partea vatamata C. I., inclusiv dobânda legala pâna la achitarea integrala a debitului, catre aceasta parte civila (fila 186 – vol. II).

În urma accidentului suferit, partea civila Ratea Elena a fost nevoita sa efectueze cheltuieli cu refacerea sanatatii sale, fiind internata în Spitalul „Sf. Pantelimon” în perioada 02 – 13.08.2004 si 27.08.2004 – 10.09.2004, iar din probele administrate (martori, acte) a rezultat ca aceasta a cheltuit 5000 lei RON, incluzând hrana speciala, transportul pentru controale si recuperare, achizitionarea de medicamente, ochelari, achitarea sedintelor de kinetoterapie, apelând la rude pentru a o transporta cu masina, suportând c/val. benzinei.

De mentionat ca înscrisurile depuse la dosar de partea civila R. E. (facturi, chitante, bonuri) însumeaza 584,17 lei (filele 115 – 117 si în plicul aflat la fila 103).

Evidenta acestor cheltuieli a fost tinuta de martora R. S. G. (fiica partii civile), care a avut grija de mama sa, stând în spital cu aceasta, care a declarat: „Precizez ca pentru prima internare, partea civila a platit 10.000.000 lei la cei doi medici, 1.500.000 la medicul asistent, 2.000.000 lei la medicul anestezist si 4.000.000 lei cu medicamente si hrana speciala. Dupa prima externare, partii civile nu I s-a închis bine una dintre operatii, situatie în care s-a deplasat de trei ori de la Albota la Bucuresti, cheltuind aproape 6.000.000 lei pe transport. Am apelat la ajutorul varului mamei caruia i-am platit benzina”.

A mai declarat ca „La cea de-a doua operatie a cheltuit 10.000.000 lei cu toti medicii”, apoi la controale „pentru care s-au cheltuit 6.000.000 lei cu transportul” si ca „Întrucât spitalul nu avea medicamente, partea civila a cumparat antibioticul prescris, achitând suma de 5.000.000 lei. Apoi partea civila a mers în Pitesti la sedinta de recuperare pentru mandibula si clavicula, deplasându-se cu maxi-taxi, cheltuind pe transport 2.000.000 lei, iar pentru sedintele de la clinica particulara a cheltuit 3.000.000 lei.”

În privinta cheltuielilor efectuate de partea civila R. E. cu transportul la spital si la controalele ulterioare, aceste au fost dovedite si de martorul P. M. care a declarat ca pe partea civila R. E. a dus-o la spital la Bucuresti si la controalele ulterioare, platindu-i transportul câte 1.000.000 lei vechi de drum, dus – întors, primind în total 8.000.000 lei.

Pe de alta parte, în urma accidentului, partii civile R. E. i s-au produs si suferinte psihice, sentimentul de umilinta, de frustrare, starea de soc prin care au trecut, perioadele de zile de îngrijiri medicale 80 – 90, perioadele repetate de internare, diagnosticul stabilit, respectiv „Politraumatism. Traumatism cranio-cerebral minor gr. I. Fractura dubla de mandibula. Fractura clavicula stânga. Fracturi coaste 1,2”, fiind nevoita sa stea la pat o perioada mare de timp, au facut ca partea civila sa necesite un program de recuperare, toate acestea au determinat o renuntare la activitatile cotidiene, fiind nevoita sa-si schimbe total modul de viata avut anterior producerii accidentului, sa-ti întrerupa serviciul, beneficiind de concedii medicale repetate pe perioada august – noiembrie 2004, situatie fata de care aceasta este îndreptatita la plata unor daune morale, cuantumul acestora fiind stabilit prin apreciere la suma de 45.000 lei RON.

Fata de aceste considerente instanta apreciaza ca au fost dovedite integral daunele materiale si morale solicitate de partea civila R. E., motiv pentru care urmeaza a admite cererea de despagubiri civile formulata de aceasta parte civila si a obliga inculpatul, în solidar cu asiguratorul S.C. ASTRA SA, la plata sumei de 50.000 lei RON (500.000.000 lei ROL), din care 5000 lei RON (50.000.000 lei ROL) – reprezentând daune materiale si 45.000 lei RON (450.000.000 lei ROL) – reprezentând daune morale, catre aceasta parte civila.

De asemenea, în urma accidentului suferit, partea civila C. I. a fost nevoita sa efectueze cheltuieli cu refacerea sanatatii sale, fiind internata în Spitalul Judetean C. în perioada 02.08.2004 – 04.10.2004, iar din probele administrate (martori) a rezultat ca aceasta au fost dovedite pâna la limita sumei de 2000 lei RON, bani împrumutati de la martora M. E..

Astfel, martora a declarat ca dupa accident partea civila a efectuat cheltuieli cu medicatia, a necesitat un regim alimentar special, pe perioada internarii a fost nevoie de prezenta unui însotitor platit de partea civila, ca dupa externare, periodic, partea civila s-a prezentat la controale, apelând la cunostinte pentru a fi transportata cu masina, platind transportul si ca a împrumutat-o pe partea civila cu 20.000.000 lei nu toti odata ci treptat si stiu ca în prezent nu-si mai poate gasi un loc de munca, nu mai poate lucra.

Pe de alta parte, în urma accidentului, partii civile C. I. i s-au produs si suferinte psihice, sentimentul de umilinta, de frustrare, starea de soc prin care a trecut, perioadele de zile de îngrijiri medicale 90 – 100, diagnosticul stabilit, respectiv „Politraumatism. Traumatism cranio – cerebral. Fractura deschisa cominutiva tibie si peroneu stâng 1/3 medie cu deplasare. Traumatism toracic simplu. Contuzie bazin, fiind nevoita sa stea la pat o perioada mare de timp, au facut ca partea civila sa necesite un program de recuperare, toate acestea au determinat o renuntare la activitatile cotidiene, fiind nevoita sa-si schimbe total modul de viata avut anterior producerii accidentului, sa nu mai poata lucra, sa nu mai poata desfasura activitati în gospodarie, situatie fata de care aceasta este îndreptatita la plata unor daune morale, cuantumul acestora fiind stabilit prin apreciere la suma de 15.000 lei RON.

Fata de aceste considerente instanta apreciaza ca au fost dovedite partial daunele materiale solicitate de partea civila C. I., motiv pentru care urmeaza a admite în parte cererea de despagubiri civile formulata de aceasta parte civila si a obliga inculpatul, în solidar cu asiguratorul S.C. ASTRA SA, la plata sumei de 17.000 lei RON (170.000.000 lei ROL), din care 2.000 lei RON (20.000.000 lei ROL) – daune materiale si 15.000 lei RON (150.000.000 lei ROL) – daune morale catre aceasta parte civila.

Asa cum s-a mentionat, accidentul s-a soldat si cu moartea numitului P. F. – de 34 de ani (soferul autoturismul Audi A4), a sorei sale – numita B. M. – de 28 de ani, a fiicei acesteia – numita B. A. A. – de 9 ani, dar si cu vatamarea fiului soferului – minorul P. R. G. – în vârsta de 7 ani.

Astfel, din probele administrate, rezulta ca toate cheltuielile legate de îmbalsamarea cadavrelor, ridicarea de la morga, transportul cadavrelor din Calarasi în com. Albota, achizitionarea tuturor celor necesare înmormântarii si pomenirilor ulterioare au fost efectuate împreuna de partile civile B. I. si P. C., în cote de participare diferite, având în vedere ca acestia sunt cumnati, iar cele trei victime erau rude (frate, sora, fiica/nepoata).

Astfel, pentru repetate deplasari din com. Albota în mun. Calarasi partea civila B. I. a apelat la martorul P. M., caruia i-a platit transportul – 3 mil. lei vechi, împrumutând de la acesta si suma de 5 mil. lei vechi, martorul participând si la înmormântare si pomenirile ulterioare, partile civile cumparând trei sicrie din Calarasi, achitând transportul sicrielor si cadavrelor, achitând c/val. celor trei cripte – în cuantum de 60 mil. lei vechi, achitând cei trei preoti care au tinut slujba de înmormântare, la pomana de înmormântare participând peste 200 de persoane, potrivit declaratiei martorului P. M.

În acelasi sens au fost si declaratiile martorului C. G. (care a si pregatit mâncarea pentru pomana de înmormântare), care l-a însotit pe B. I. în Calarasi, acesta platind pentru ridicarea cadavrelor 6 mil. lei vechi, medicul legist, achitând c/val. sicrielor pentru cei doi adulti (6,8 mil. lei vechi pentru sicriul sotiei si 7,6 mil. lei vechi pentru sicriul cumnatului), platind autospeciala care a venit din Pitesti la Calarasi dus – întors – doua drumuri – cu 8 mil. lei vechi, achitând 20 mil. lei vechi pentru îmbracamintea celor trei victime, cumparând bunuri pentru a fi date de pomana (paturi, îmbracaminte), cele trei cripte fiind facute din fier beton si ciment, placate cu marmura pe afara, fiind ridicate trei cruci din marmura.

De asemenea, în urma accidentului, partii civile minore P.R.G., în vârsta de 7 ani, i s-au produs grave suferinte fizice, necesitând o perioada mare de zile de îngrijiri medicale – 100 – 120 zile, perioadele foarte mari si repetate de internare, fiind internat la trei unitati spitalicesti, suferind multiplele interventii chirurgicale.

Cât priveste diagnosticul stabilit, din actele medicale existente la dosarul cauzei rezulta ca minorul a fost diagnosticat cu: „Politraumatism. Traumatism cranio cerebral grav. Hemipareza stânga în remisie. Traumatism toraco – abdominal. Ruptura de splina gr. II cu minim hemoperitoneu –opeart la 17.08.2004 (splenectomie, toaleta, drenaj multiplu). Toate aceste leziuni traumatice i-au pus în primejdie viata partii civile, transformând-o dintr-o persoana sanatoasa într-o persoana cu probleme de sanatate pe viata.

Partea civila minora a fost nevoita sa amâne cursurile scolare, sa urmeze o dieta severa, fiindu-i interzise anumite alimente.

De mentionat ca acesta parte civila a suferit un dublu soc, pe lânga suferintele fizice si psihice cauzate de politraumatismul cauzat s-a adaugat si decesul tatalui în acelasi accident, fiind lipsit la o vârsta tânara de afectiunea si sprijinul tatalui.

Toate acestea au facut ca partea civila sa necesite un program de recuperare, controale la medic, presupunând efectuarea unor cheltuieli, cheltuieli suportate exclusiv de mama sa – partea civila P. C..

Aceste aspecte au fost confirmate de martorul S. G., care a precizat ca i-a transportat pe partea civila si pe minor de circa 5-6 ori la Spitalul Bagdasar, partea civila facând plinul masinii, ca, partea civila a stat în permanenta cu minorul în spital, ca acesta a necesitat o hrana speciala, fructe, sucuri, folosind în permanenta pampers, neputându-se misca si deplasa singur, având în permanenta nevoie de prezenta mamei.

A mai precizat ca l-a mai transportat pe minor si la controalele ulterioare si la sedintele de recuperare, fiind platit de partea civila, aceasta apelând si la alte cunostinte, ca în anul respectiv minorul nu s-a mai dus la scoala, locuind o perioada în com. Albota la bunici si a fost dus la recuperare la Pitesti, ca pentru a face fata cheltuielilor, dupa înmormântare, partea civila a vândut un tractor ce a apartinut defunctului sau sot, partea defunctului din tractor fiind de 108.000.000 lei, iar banii au fost cheltuiti pentru pomenirile ulterioare si pentru minor.

De mentionat ca înscrisurile depuse la dosar de partile civile B. I. si P. C. (facturi, chitante, bonuri) însumeaza 10.104,2 lei (în plicul aflat la fila 103, înscrisuri datate dupa 03.08.2004).

Fata de aceste considerente instanta apreciaza ca au fost dovedite integral daunele materiale solicitate de partile civile B I si P C în cuantumul solicitat.

Asa cum s-a mentionat, cheltuielile efectuate cu înmormântarea celor trei defuncti si pomenirile ulterioare au fost suportate de partile civile B. I. – într-o cota de 2/3 si P. C. – într-o cota de 1/3, iar cheltuielile efectuate cu refacerea sanatatii minorului P. R. G. au fost suportate exclusiv de partea civila P. C..

În urma accidentului, si partii civile P. C. i s-au produs suferinte psihice, trecând printr-o teribila stare de soc, respectiv pierderea sotului, a cumnatei, a nepoatei, si vatamarea grava a fiului, suferinta psihica imposibil de suportat, neavând timp sa-si plânga sotul pentru a se ocupa de sanatatea fiului internat în spital.

Într-adevar, pierderea unei fiinte dragi nu poate avea un echivalent banesc. Astfel, prin faptul ca la o vârsta tânara partea civila a ramas vaduva, fiind lipsita de prezenta sotului, de afectiunea si sprijinul acestuia, starea de soc prin care a trecut, partea civila a suferit un prejudiciu afectiv, constând în suferinta psihica ce a fost cauzata prin lezarea sentimentelor de dragoste si afectiune. Iar la toate acestea s-a adaugat suferinta de mama care-si vede copilul distrus pe viata, transportându-l de la un spital la altul, supus multiplelor interventii chirugicale, legându-se de orice speranta în ce priveste evolutia sanatatii lui.

Fata de aceasta situatie partea civila P. C. este îndreptatita la plata unor daune morale, în cuantumul solicitat.

În urma accidentului, si partii civile B. I. i s-au produs suferinte psihice, trecând printr-o teribila stare de soc, respectiv pierderea sotiei si a fiicei de 9 ani, a cumnatului, a nepoatei, suferinta psihica imposibil de suportat.

Într-adevar, pierderea unei fiinte dragi nu poate avea un echivalent banesc. Astfel, prin faptul ca la o vârsta tânara partea civila a ramas vaduv, fiind lipsit de prezenta sotiei si a fiicei, de afectiunea si sprijinul acestora, disparând într-o fractiunne de secunda cele mai dragi fiinte din viata sa, starea de soc prin care a trecut, si aceasta parte civila a suferit un prejudiciu afectiv, constând în suferinta psihica ce a fost cauzata prin lezarea sentimentelor de dragoste si afectiune.

Fata de aceasta situatie si partea civila B. I. este îndreptatita la plata unor daune morale, în cuantumul solicitat.

Pentru aceste motive, urmeaza a admite cererea de despagubiri civile formulata de partea civila P. C., în nume propriu si ca reprezentant legal al partii civile minore P. R. G., la plata sumei totale de 116.333 lei RON (1.163.330.000 lei ROL), din care: 16.333 lei RON (163.000.000 lei ROL) – daune materiale si 100.000 lei RON (1.000.000.000 lei ROL) – daune morale, catre aceste parti civile.

Pentru motivele de mai sus urmeaza a admite cererea de despagubiri civile formulata de partea civila B. I. si a obliga inculpatul, în solidar cu asiguratorul S.C. ASTRA SA., la plata sumei de 116.667 lei RON (1.166.670.000 lei ROL), din care 16.667 lei RON (166.670.000 lei ROL) – daune materiale si 100.000 lei RON (1.000.000.000 lei ROL) – daune morale – catre aceasta parte civila.

Faptul ca prin accidentul cauzat de inculpat a decedat tatal partii civile minore P. R. G., se impune stabilirea unei prestatii periodice în sarcina inculpatului, avându-se în vedere contravaloarea contributiei defunctului tata la contributia minorului, prestatie care este independenta de obligatia de întretinere prevazuta de art. 86 Cod fam. Într-adevar, copilul minor al victimei unei infractiuni de ucidere din culpa are dreptul la despagubiri periodice pentru repararea prejudiciului cauzat prin moartea sustinatorului, echivalent cu valoarea contributiei acestuia la întretinerea sa.

În timpul vietii P. F. a fost angajatul SC IP AUTOMATIC SRL – Lunca Corbului, jud. Arges, în functia de administrator, având un salariu net de 1402 RON (14.024.000 lei ROL) – potrivit adeverintei nr. 564/09.11.2005 (fila 125 din dosar – vol. I), iar dupa decesul acestuia s-a stabilit o pensie de urmas în favoarea minorului P. R. G. în cuantum de 1.182.127 lei RON, potrivit Deciziei privind acordarea pensiei de urmas nr. 273041/04.01.2005 eliberata de Casa Judeteana de Pensii A. (fila 127 din dosar – vol. I).

În privinta cuantumului acestei prestatii partea civila P. C. a solicitat ca acesta sa fie stabilita la suma de 13.730.000 lei, diferenta dintre salariul net al tatalui si pensia de urmas.

Fata de solicitarea partii civile ar trebui trasa concluzia ca întregul salariu al defunctului P. F. era alocat numai pentru întretinerea fiicei, or, din veniturile realizate, defunctul trebuia sa întretina întreaga familie, pe el, pe sotie si pe fiu.

Fata de aceasta situatie, instanta a avut în vedere veniturile realizate de victima, neavând relevanta veniturile inculpatului, apreciind ca o prestatie periodica de 300 lei lunar, la care se adauga si pensia de urmas de 118,21 lei, este suficienta pentru a-i asigura întretinerea minorului.

Ca asiguratorul suporta si prestatiile banesti periodice stabilite prin hotarâre judecatoreasca rezulta din prevederile art. 48 al. 2 din Ordinul nr. 3113/2003.

Fata de toate aceste considerente, urmeaza a admite în parte cererea formulata de partea civila P. C. în ce priveste cuantumul prestatiei periodice si a obliga inculpatul, în solidar cu asiguratorul S.C. ASTRA SA, la plata sumei de 300 lei RON (3.000.000 lei ROL) lunar – prestatie periodica – în favoarea partii civile minore P. R. G., din momentul savârsirii faptei (02.08.2004) si pâna la majoratul copilului.

Cum inculpatul a fost condamnat, urmeaza, în baza art. 191 al. 1 C.p.p., a-l obliga la plata sumei de 400 lei – cheltuieli judiciare în favoarea statului.

Urmeaza, în baza art.193 al. 1 si 2 C.p.p., a obliga inculpatul la plata sumei de 566 lei catre partea civila P. C. cu titlu de cheltuieli judiciare (transport – bonuri de benzina aflate în plicul de la fila 103 + onorariu aparator).

În baza art.193 al. 1 si 2 C.p.p. obliga inculpatul la plata sumei de 833 lei catre partea civila B. I. cu titlu de cheltuieli judiciare (transport -bonuri de benzina aflate în plicul de la fila 103 + onorariu aparator).

Urmeaza, în baza art. 193 al. 1 si 2 C.p.p., a obliga inculpatul la plata sumei de 300 lei catre partea civila R. E. cu titlu de cheltuieli judiciare (onorariu aparator).

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTARASTE

În baza art. 178 al. 2 si 5 C.p. condamna pe inculpatul C.L.D la pedeapsa închisorii de 2 (doi) ani si 4 (patru) luni.

În baza art. 184 al. 2 si 4 C.p. condamna pe acelasi inculpat la pedeapsa închisorii de 8 (opt) luni (p.v. R.E.).

În baza art. 184 al. 2 si 4 C.p. condamna pe acelasi inculpat la pedeapsa închisorii de 8 (opt) luni (p.v. C. I.)

În baza art. 184 al. 2 si 4 C.p. condamna pe acelasi inculpat la pedeapsa închisorii de 8 (opt) luni (p.v. minora P. R. G.).

În baza art. 33 lit.”b” C.p. rap. la art. 34 lit.”b” C.p. dispune ca inculpatul sa execute pedeapsa cea mai grea, respectiv 2 (doi) ani si 4 (patru) luni închisoare.

În baza art. 81 – 82 C.p. dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei pe o durata de 4 (patru) ani si 4 (patru) luni – ce constituie termen de încercare, calculat de la data ramânerii definitive a sentintei.

În baza art. 359 C.p.p. atrage atentia inculpatului asupra dispozitiilor art. 83 C.p. referitoare la revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei.

Face aplicarea dispozitiilor art. 71 al. 5 C.p.

Ia act ca valoarea totala a cheltuielilor de spitalizare este de 12.076,97 lei RON (120.769.700 lei ROL).

Admite cererea de despagubiri civile formulata de partea civila SPITALUL DE PEDIATRIE P., si obliga inculpatul, în solidar cu asiguratorul S.C. ASTRA SA, si al agentiei în mun. C. la plata sumei de 3750,22 lei RON – reprezentând cheltuieli de spitalizare efectuate cu partea vatamata minora P. R. G., inclusiv dobânda legala pâna la achitarea integrala a debitului, catre aceasta parte civila (fila 190 vol. I).

Admite cererea de despagubiri civile formulata de partea civila SPITALUL CLINIC DE URGENTA „BAGDASAR – ARSENI”, si obliga inculpatul, în solidar cu asiguratorul S.C. ASTRA S.A., la plata sumei de 848,50 lei RON – reprezentând cheltuieli de spitalizare efectuate cu partea vatamata P. R. G., inclusiv dobânda legala pâna la achitarea integrala a debitului, catre aceasta parte civila (fila 248 din vol. II).

Admite cererea de despagubiri civile formulata de partea civila SPITALUL CLINIC DE URGENTA PENTRU COPII „GRIGORE ALEXANDRESCU”, si obliga inculpatul, în solidar cu asiguratorul S.C. ASTRA S.A., la plata sumei de 2863,01 lei RON – reprezentând cheltuieli de spitalizare efectuate cu partea vatamata P. R. G., inclusiv dobânda legala pâna la achitarea integrala a debitului, catre aceasta parte civila (fila 244 din vol. II).

Admite cererea de despagubiri civile formulata de partea civila SPITALUL CLINIC DE URGENTA „SF. PANTELIMON”, si obliga inculpatul, în solidar asiguratorul S.C. ASTRA SA, la plata sumei de 4081,19 lei RON – reprezentând cheltuieli de spitalizare efectuate cu partea vatamata R. E., inclusiv dobânda legala pâna la achitarea integrala a debitului, catre aceasta parte civila (fila 243 vol. II).

Admite cererea de despagubiri civile formulata de partea civila SPITALUL JUDETEAN DE URGENTA CALARASI, si obliga inculpatul, în solidar cu asiguratorul S.C. ASTRA SA, la plata sumei de 534,05 lei RON – reprezentând cheltuieli de spitalizare efectuate cu partea vatamata C. I., inclusiv dobânda legala pâna la achitarea integrala a debitului, catre aceasta parte civila (fila 186 – vol. II).

Admite cererea de despagubiri civile formulata de partea civila R. E, si obliga inculpatul, în solidar cu asiguratorul S.C. ASTRA SA, la plata sumei de 50.000 lei RON (500.000.000 lei ROL), din care 5000 lei RON (50.000.000 lei ROL) – reprezentând daune materiale si 45.000 lei RON (450.000.000 lei ROL) – reprezentând daune morale, catre aceasta parte civila.

Admite în parte cererea de despagubiri civile formulata de partea civila C. I, si obliga inculpatul, în solidar cu asiguratorul S.C. ASTRA SA., la plata sumei de 17.000 lei RON (170.000.000 lei ROL), din care 2.000 lei RON (20.000.000 lei ROL) – daune materiale si 15.000 lei RON (150.000.000 lei ROL) – daune morale catre aceasta parte civila.

Admite cererea de despagubiri civile formulata de partea civila P. C, , în nume propriu si ca reprezentant legal al partii civile minore P. R.G, , si obliga inculpatul, în solidar cu asiguratorul S.C. ASTRA SA, la plata sumei totale de 116.333 lei RON (1.163.330.000 lei ROL), din care: 16.333 lei RON (163.000.000 lei ROL) – daune materiale si 100.000 lei RON (1.000.000.000 lei ROL) – daune morale, catre aceste parti civile.

Admite în parte cererea formulata de partea civila P. C. în ce priveste cuantumul prestatiei periodice si obliga inculpatul, în solidar cu asiguratorul S.C. ASTRA SA, la plata sumei de 300 lei RON (3.000.000 lei ROL) lunar – prestatie periodica – în favoarea partii civile minore P. R., din momentul savârsirii faptei (02.08.2004) si pâna la majoratul copilului.

Admite cererea de despagubiri civile formulata de partea civila B. I. si obliga inculpatul, în solidar cu asiguratorul S.C. ASTRA SA., la plata sumei de 116.667 lei RON (1.166.670.000 lei ROL), din care 16.667 lei RON (166.670.000 lei ROL) – daune materiale si 100.000 lei RON (1.000.000.000 lei ROL) – daune morale – catre aceasta parte civila.

În baza art. 191 al. 1 C.p.p. obliga inculpatul la plata sumei de 400 lei – cheltuieli judiciare în favoarea statului.

În baza art.193 al. 1 si 2 C.p.p., obliga inculpatul la plata sumei de 566 lei catre partea civila P. C. cu titlu de cheltuieli judiciare (transport + onorariu aparator).

În baza art.193 al. 1 si 2 C.p.p. obliga inculpatul la plata sumei de 833 lei catre partea civila B. I. cu titlu de cheltuieli judiciare (transport + onorariu aparator).

În baza art. 193 al. 1 si 2 C.p.p., obliga inculpatul la plata sumei de 300 lei catre partea civila R. E. cu titlu de cheltuieli judiciare (onorariu aparator).

Cu apel în 10 zile de la pronuntare pentru procuror, inculpat, partile civile P. C., B. I., R. E. si C. I., iar pentru partile civile Spitalul Clinic de Urgenta „Grigore Alexandrescu”, Spitalul Clinic de Urgenta „SF. Pantelimon”, Spitalul Clinic „Bagdasar – Arseni”, Spitalul de Pediatrie Pitesti, Spitalul Judetean Calarasi, si asiguratorul S.C. ASTRA SA – de la comunicare.

Etichete:

Ucidere din culpa

Dosar nr.1322/179/2008

Domeniu alocat : ucidere din culpa

Tip speta : sentinta penala

Data spetei : s.p. nr. 39/11.03.2009

Titlu: ucidere din culpa

Prin Rechizitoriul nr.211/P/2008 întocmit de Parchetul de pe lânga Tribunalul Tulcea s-a dispus punerea în miscare a actiunii penale si trimiterea în judecata a inculpatului G.D. , pentru savârsirea infractiunii de ucidere din culpa , fapta prev. si ped. de disp. art.178 alin.3 Cod penal .

Din materialul probator administrat în cauza , instanta retine urmatoarele :

În dimineata zilei de 1.07.2007 sotii G.D.si M. au plecat de la domiciliul comun din localitatea Constanta , în vizita la parinti , în localitatea Daeni , jud. Constanta , cu autoturismul marca Cielo cu nr. de înmatriculare CT 02 .

În jurul orelor 19,00 , dupa ce a consumat bauturi alcoolice la resedinta parintilor , inculpatul s-a urcat la volanul autoturismului alaturi de sotia sa pentru a reveni în localitatea de domiciliu .

Conducând autoturismul cu o viteza aproximativ de 100 Km/h , în jurul orei 19,45 , pe DN 22 A , pe relatia Topolog – Saraiu , la km 55+550 m , într-o curba la stânga , deosebit de periculoasa , presemnalizata corespunzator , din cauza vitezei neadaptate în abordarea curbei si aparitiei fenomenului de derapaj , autoturismul a parasit carosabilul , a lovit cu partea laterala dreapta un copac aflat pe marginea soselei , a ricosat si s-a rasturnat la circa 32 m , cauzând decesul imediat al pasagerei , respectiv al numitei G.M. .

Raportul de constatare medico-legala nr.,124/547/06.09.2007 al Serviciului Medico-legal Tulcea , concluzioneaza ca moartea numitei G.M.a fost violenta si s-a datorat hemoragiei interne , consecinta unui traumatism toraco-abdominal , leziunile traumatice putându-se produce prin lovire cu si de corp/plan dur , posibil în conditiile unui accident rutier , sângele continând 0,40g%o alcool .

Este de mentionat ca la momentul producerii accidentului conditiile meteorologice erau normale , cerul senin , vizibilitatea normala , carosabilul uscat , conducatorul auto având o experienta în aceasta activitate de aproximativ 30 ani .

Inculpatul a fost examinat cu aparatul ” DRAGER” , ocazie cu care s-a constatat ca , la ora 20,13 , la 30 minute de la producerea accidentului , acesta prezenta o concentratie alcoolica de 0,55g %0 în aerul expirat.

Ulterior , la un interval de 3 ore de la producerea accidentului , inculpatul a fost condus la Spitalul judetean Tulcea pentru prelevarea probelor de sânge în vederea determinarii gradului de îmbibatie alcoolica .

Din buletinul de examinare clinica însotitor al prelevarii probelor biologice în vederea determinarii gradului de intoxicatie etilica rezulta ca inculpatul prezenta o ” culoare a fetei hiperemica ” , ” halena alcoolica ” iar ” pastrarea echilibrului la întoarcerea brusca din mers partiala” , ceea ce demonstreaza ca inculpatul la 3 ore de la producerea accidentului prezenta înca semnele starii de ebrietate , având în vedere ca în aceasta perioada îmbibatia etilica era în descrestere .

Din buletinul de analiza toxicologica-alcoolemie nr.342-343/C/9.08.2007 al S.M.L. Tulcea , rezulta ca proba de sânge recoltata la ora 22,50 prezenta o îmbibatie etilica de 0,40 gr%0 alcool , iar cea recoltata la ora 23,50 , o concentratie de 0,25 g%0 .

În cauza s-a dispus efectuarea unei expertize medico-legale la nivelul Institutului Legal Mina Minovici pentru efectuarea interpretarii retroactive a alcoolemiei inculpatului G.D. .

Prin raportul de expertiza medico-legala nr.1562/2008 privind interpretarea retroactiva a alcoolemiei întocmit de catre INML „Mina Minovici” s-a concluzionat ca ” la data de 01.07.2007 , ora 1945 inculpatul ar fi putut avea o alcoolemie teoretica în descrestere de 0,85g%0 ” .

S-a conchis ca , concluziile expertizei reprezinta valoarea rezultata din corelarea teoretica a alcoolemiilor stabilite din istoricul cazului , dat de consumul de alcool declarat de catre inculpat , acesta declarând ca a consumat între orele 10-11 150 ml. visinata , iar la ora 13,30 a mai consumat 100 ml vin rosu hibrid , consumând de asemenea înca 100 ml vin rosu hibrid între orele 16-17 cu cea rezultata din calculul teoretic al consumului declarat.

S-a retinut ca rezultatele obtinute au caracter strict teoretic si nu pot fi considerate ca având valoare certa din punct de vedere medical , valoarea indubitabila de proba stiintifica , obiectiva si care exprima imbibitia reala , fiind numai cea determinata prin analiza sângelui din momentul prelevarii .

S-a mai conchis ca prin corelarea datelor obtinute prin efectuarea calculului teoretic cu valorile stabilite la analiza se constata o discordanta între alcoolemia teoretica rezultata din datele de consum si valorile certe stabilite la analiza, discordanta reliefând un consum de bauturi alcoolice mai mare decât cel declarat .

În apararea invocata în cursul urmarii penale , inculpatul nefiind audiat în cursul cercetarii judecatoresti , acesta fiind plecat din tara , îmbarcat pe nava , a aratat ca în timp ce conducea autoturismul într-o curba la stânga si în vârf de panta , din sens opus circula un alt autovehicul care taiase curba si , pentru a evita impactul , a virat dreapta , motiv pentru care a pierdut controlul asupra autoturismului care a parasit partea carosabila si a lovit cu partea dreapta un pom , rasturnându-se , aceasta aparare a inculpatului fiind infirmata de expertiza auto efectuata .

Expertul a aratat ca parasirea carosabilului putea fi determinata teoretic de mai multe cauze :

– viteza neadaptata a autoturismului pentru abordarea curbei si aparitia fenomenului de derapaj ,

– aparitia unui alt vehicul în curba , din sens contrar , care l-ar fi jenat pe conducatorul auto prin patrunderea pe banda sa ,

– o defectiune tehnica survenita la sistemul de rulare sau sistemul de directie al autoturismului ,

– absenta de moment a conducatorului auto datorata unui motiv de sanatate sau starii de oboseala .

Analizându-se fiecare dintre aceste ipoteze s-a ajuns la concluzia ca afirmatia conducatorului auto , cum ca ar fi fost ” sicanat ” de un alt autoturism , nu este reala , aceasta deoarece parasirea carosabilului de catre autovehicul s-a produs în partea finala a virajului si nu în faza de început , când se pregatea sa intre în viraj , iar vehiculul care ar fi patruns pe banda sa de mers iesea din viraj .Astfel daca afirmatia inculpatului ar fi fost reala , traiectoria de parasire a carosabilului ar fi avut o directie sub un unghi mai mare decât cel sub care s-a realizat .

S-a aratat ca ipoteza parasirii carosabilului având drept cauza o defectiune tehnica nu are suport real , atâta vreme cât deteriorarile aferente sistemelor de rulare si directie se datoreaza impactului , iar conducatorul auto a afirmat ca ” rula normal în curba „.

A fost înlaturata si ipoteza ” absentei ” conducatorului auto , întrucât nu a fost sustinuta de probe , gradul de atipire fiind redus, deoarece acest fapt presupune evident o lipsa de activitate fizica , iar , cum parasirea carosabilului s-a realizat în partea finala a virajului , este evident ca soferul tocmai efectuase o manevra , ceea ce demonstreaza ca nu atipise .

Pe de alta parte , chiar daca acest lucru ar fi fost real , nu înlatura culpa autorului , ci dimpotriva , demonstreaza ca nu a respectat normele ce reglementeaza circulatia pe drumurile publice , care presupun abordarea activitatii de conducere în conditii de siguranta .

A reiesit din raportul de expertiza ca inculpatul nu a adaptat viteza în curba periculoasa presemnalizata , ceea ce presupune ca soferul sa fie pregatit sa adopte masuri de evitare a fenomenului de derapare si a celui de coliziune cu un obstacol aparut , care poate fi inclusiv un autovehicul ce patrunde pe banda sa .

De asemenea , expertul , în lipsa unor probe legate de localizarea unor obiecte din autoturism sau elemente ale acestuia proiectate din impact , nu a putut determina viteza pe care o avea autoturismul în momentul în care a parasit carosabilul . A fost calculata viteza maxima adaptata la conditiile de vizibilitate în curba care nu putea sa depaseasca 87,1 Km/h si viteza limita de derapare ca fiind de 82 Km/h , ceea ce înseamna ca autoturismul circula cu o viteza mai mare decât aceste valori .

Este de mentionat ca potrivit art. 123 alin.1 lit.b din Hotarârea 1391/2006 privind regulamentul de aplicare a ordonantei privind circulatia pe drumurile publice ” conducatorul de vehicul este obligat sa circule cu o viteza ce nu depaseste 30 Km/h în localitati sau 50 Km/h în afara localitatilor , în curbe deosebit de periculoase semnalizate ca atare sau în care vizibilitatea este mai mica de 50 m „, retinându-se astfel ca accidentul putea fi evitat daca inculpatul respecta cerintele conducerii preventive , ceea ce în cauza însemna micsorarea si adaptarea vitezei în curba deosebit de periculoasa , presemnalizata corespunzator .

Împrejurarea ca inculpatul condusese autoturismul sub influenta bauturilor alcoolice constituind unul dintre factorii care au determinat producerea accidentului , apararea inculpatului , cum ca a fost nevoit sa conduca autoturismul în conditiile mai sus aratate , deoarece una din fiicele sale avea probleme de sanatate , fapt asupra caruia tocmai fusese informat , nu-i înlatura raspunderea .

Desi potrivit art.45 cod penal nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala savârsita în stare de necesitate , este necesar ca respectiva fapta sa fie comisa pentru a salva un pericol iminent si care nu putea fi înlaturat altfel , viata , integritatea corporala sau sanatatea sa ori a altuia , în speta neputându-se retine incidenta acestor dispozitii.

Situatia de fapt si vinovatia inculpatului expusa mai sus se probeaza cu urmatoarele mijloace de proba : declaratiile martorilor , raport de constatare medico-legala nr.124/547/6.09.2007 al Serviciului Medico-Legal Tulcea , Buletinul de analiza toxicologica Alcoolemie nr. 342/343/ C/ 9. 08. 2007 , Buletinul de examinare clinica însotitor al prelevarii probelor biologice , rezultatul testului efectuat cu aparatul Drager , raport de expertiza medico-legala nr. 1562/i/08 privind interpretarea retroactiva a alcoolemiei întocmit de INML „Mina Minovici „Bucuresti , Raportul de expertiza tehnica întocmit de expert tehnic auto P.E., coroborate cu declaratiile inculpatului .

În cursul judecatii s-a solicitat de catre aparatorul inculpatului schimbarea încadrarii juridice a faptei, apreciindu-se ca fapta întruneste elementele constitutive ale infractiunii de ucidere din culpa prev.la art.178 alin.2 din cod penal , învederându-se ca nu se poate da eficienta raportului de expertiza medico-legala efectuat de INML Mina Minovici , pentru a se retine îmbibatia alcoolica stabilita teoretic prin acest raport , întrucât rezultatul obtinut are un caracter strict teoretic si nu poate fi considerat ca având valoare certa din punct de vedere medico-legal astfel cum s-a conchis prin raportul de expertiza , stabilirea vinovatiei apreciindu-se ca se poate face doar în baza unor dovezi certe si concludente .

Apreciind asupra calificarii juridice a faptei inculpatului se apreciaza ca aceasta realizeaza continutul constitutiv al infractiunii de ucidere din culpa , în varianta prev. de disp. art. 178 al.3 teza II din cod penal .

În cauza calculul retroactiv al alcoolemiei nu poate fi retinut ca concludent în contextul în care se conchide prin raportul de expertiza ca rezultatul obtinut în urma corelarii datelor si interpretarii nu are valoare certa din punct de vedere medico-legal .

În acest context concluziile expertizei nu pot fi însusite , expertiza apreciindu-se ca nu are o valoare probatorie certa si concludenta .

Daca stabilirea îmbibatiei alcoolice se poate face decât prin analiza de laborator si valoarea indubitabila de proba stiintifica obiectiva si care exprima îmbibatia reala are numai cea determinata prin analiza sângelui din momentul prelevarii si producerii faptei , în cauza se apreciaza ca fapta a fost comisa în stare de ebrietate , stare constatata clinic prin buletinul de examinare clinica însotitor al prelevarii probelor biologice în vederea determinarii gradului de intoxicatie etilica .

Din buletinul de examinare clinica sus mentionat se releva pe baza manifestarilor neurologice ale inculpatului ca acesta se afla în stare de ebrietate , stare ce se releva de altfel si din consumul de bauturi alcoolice declarat de catre inculpat , rezultatul testarii alcool test , împrejurari ce se apreciaza de natura a forma convingerea instantei ca inculpatul a comis fapta aflându-se în stare de ebrietate .

Se retine , de altfel , ca prin Decizia 1/2007 a Înaltei Curti de Casatie si Justitie – Sectiile Unite , prin care s-a admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie , s-a stabilit ca faptele de conducere a unui autovehicul sau tramvai de catre o persoana având în sânge o îmbibatie alcoolica ce depaseste limita legala ( sau în stare de ebrietate ) si de ucidere din culpa cu aceasta ocazie , a unei persoane , constituie o singura infractiune , complexa , de ucidere din culpa prevazuta de art.178 alin.3 din cod penal , în care este absorbita infractiunea prev. de art.87 alin.1 din OUG 195/2002 , stabilindu-se totodata ca uciderea unei persoane în împrejurarile sus mentionate , comisa de catre un conducator auto având o îmbibatie alcoolica sub limita legala , dar care se afla în stare de ebrietate constatata clinic sau prin orice alt mijloc de proba , constituie infractiunea unica de ucidere din culpa , prev.de art.178 alin.3 teza II din codul penal .

Ca atare , pentru considerentele sus învederate se apreciaza ca fapta inculpatului constituie infractiunea de ucidere din culpa , prev.de art.178 alin.3 teza II din codul penal .

În ceea ce priveste datele personale ale inculpatului se constata ca inculpatul are antecedente penale suferind o condamnare de 4 ani închisoare pentru comiterea infractiunii de viol , în anul 1983 , însa aceasta nu are aptitudinea de a atrage starea de recidiva .

De asemenea nici al doilea termen al recidivei nu este realizat , întrucât infractiunea ce face obiectul prezentei cauze a fost savârsita din culpa , situatie exceptata de art.38 alin.1 lit.a 1 din cod penal .

Individualizând pedeapsa prin prisma criteriilor prevazute de art.72 Cod penal si acordând semnificatia cuvenita pericolului social al faptei savârsite unit cu urmarile faptei, valorificând pe de alta parte în operatia individualizarii conduita acestuia dupa savârsirea faptei materializata în atitudinea fata de urmarile faptei , preocuparea manifestata si motivatia necesara pentru îngrijirea celor doi copii rezultati din casatoria partilor , suportul moral si material de care au nevoie copiii , se apreciaza ca se poate da incidenta în cauza disp.art.74 si 76 lit. b cod penal , urmând a condamna inculpatul la 3 ani închisoare.

În raport de considerentele sus învederate si raportat si la gradul si aptitudinile în plan intelectual si moral si manifestarile în plan social , se apreciaza ca scopul pedepsei aplicate poate fi atins si fara executarea acesteia , în conditiile institutiei suspendarii conditionate a executarii pedepsei aplicate , toate cerintele prev. de art.81 Cod penal fiind întrunite, apreciindu-se ca prin aceasta modalitate de executare se poate realiza reinsertia sociala a inculpatului .

În conformitate cu art. 82 Cod penal se va stabili un termen de încercare de 5 ani .

Se va atrage atentia inculpatului asupra dispozitiilor art.83 si 85 Cod penal privind revocarea si anularea suspendarii conditionate a executarii pedepsei aplicate .

În baza art.71 Cod penal se va aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a teza II si lit.b Cod penal .

În baza art.71 al.5 cod penal se va suspenda executarea pedepsei accesorii , pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei .

Este de subliniat ca în cauza nu au fost constituite parti civile fiind dispusa si instituirea curatelei pentru minora G.I.-A. în vederea reprezentarii intereselor acesteia în cauza prezenta .

În baza art.191 cod pr.penala obliga inculpatul la 1250 lei cheltuieli judiciare catre stat .

Etichete:

Apel. Ucidere din culpă. Achitare greşită pe considerentul lipsei vinovăţiei sub forma culpei. Aprecierea incorectă a probelor.

Decizia penală nr.16/2008

Referitor la apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Tulcea împotriva sentinţei penale nr. 1702 din 17 octombrie 2006 a Judecătoriei Tulcea, tribunalul reţine următoarele :

Prin rechizitoriul nr. 719/P/2004 din 22.11.2004 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Tulcea s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpatului S.F. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 178 alin. 2 Cod penal, de ucidere din culpă.

S-a reţinut în actul de sesizare că inculpatul a condus un autoturism pe drumul public şi nu a adaptat viteza în funcţie de condiţiile de drum, astfel încât să poată efectua manevra în condiţii de siguranţă, ceea ce a condus la impactul autoturismului cu o căruţă, rezultând decesul numitului P.G..

Pe rolul Judecătoriei Tulcea s-a format iniţial dosarul nr. 7065/2004.

Prin sentinţa penală nr. 1765 din 3.10.2005 a Judecătoriei Tulcea, inculpatul S.F. a fost condamnat la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 178 alin. 2 Cod penal cu aplicarea art. 74 lit. c şi 76 lit. c Cod penal; în temeiul art. 81 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe o durată de 3 ani şi 6 luni şi a fost atrasă atenţia inculpatului asupra consecinţelor nerespectării dispoziţiilor art. 83 Cod penal; a fost admisă în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă Pelivan Maria şi a fost obligat inculpatul la plata sumei de 20.000.000 ROL, către partea civilă cu titlu de daune materiale şi la suna de 50.000.000 ROL către aceeaşi parte civilă, cu titlu de daune morale; în temeiul art. 191 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul S.F. la plata sumei de 3.000.000 ROL către stat cu titlu de cheltuieli judiciare.

Prin decizia penală nr. 18 din 31.01.2006 a Tribunalului Tulcea a fost respins apelul declarat de inculpatul S.F. şi a fost menţinută sentinţa penală nr.1765 din 3.10.2005 a Judecătoriei Tulcea ca legală şi temeinică.

Prin decizia penal nr.192/P din 10.04.2006 a Curţii de Apel Constanţa – Secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi familie a fost admis ca fondat recursul penal declarat de inculpatul S.F. împotriva deciziei penale nr. 18 din 31.01.2006 a Tribunalului Tulcea şi a sentinţei penale nr. 1765 din 3.10.2005 a Judecătoriei Tulcea, au fost casate sentinţa penală şi decizia penală şi s-a dispus rejudecarea cauzei de către Judecătoria Tulcea în vederea soluţionării fondului.

S-a reţinut că, în mod constant, inculpatul s-a apărat susţinând că cel care se face vinovat de producerea accidentului este căruţaşul P.P., care a pătruns pe partea carosabilă, iar inculpatul – conducător auto – avea vizibilitatea limitată de soarele strălucitor la asfinţit. S-a mai reţinut că susţinerea inculpatului se confirmă cu raportul de expertiză tehnică judiciară auto şi suplimentul la acest raport efectuat în cursul urmăririi penale şi că, în aceste condiţii, concluzia la care ajuns instanţa de fond şi apel că atelajul se afla pe carosabil încă dinaintea impactului şi că impactul a fost unul faţă-spate, într-un unghi ascuţit al axelor longitudinale ale autovehiculelor, nu se bazează pe probele administrate atât în cursul urmăririi penale cât şi a cercetării judecătoreşti care să aducă în cele din urmă la înlăturarea oricărui dubiu care vizează vinovăţia sau nevinovăţia inculpatului.

Prin sentinţa penală nr. 1702 din 17 octombrie 2006, Judecătoria Tulcea a dispus în baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. c Cod pr. penală, achitarea inculpatului S.F. pentru infracţiunea prevăzută de art. 178 alin 2 Cod penal.

Totodată fost respinsă acţiunea civilă formulată de partea civilă P.M., ca nefondată.

Pentru a pronunţa această soluţie instanţa de fond a reţinut următoarele :

La data de 5.10.2003, inculpatul S.F. şi fratele său, martorul S.D., s-au hotărât să meargă în satul B. Călătoria a fost programată a se face cu două maşini. În prima maşină se aflau M.M., M.C., S.D. şi S.M.. În cea de-a doua maşină, o autoutilitară cu două locuri se aflau inculpatul şi martora S.G. Plecarea din municipiu a avut loc în jurul orelor 1730, iar cele două maşini au ajuns în comuna N. în jurul orelor 1800 . Din această localitate, cele două vehicule au urmat drumul judeţean 277 spre localitatea I. După parcurgerea câtorva kilometri dinspre N. spre I., drumul judeţean virează către stânga, în direcţia de mers către comuna I. A mai reţinut instanţa că, în momentul în care a armat drumul şi a virat stânga, inculpatul S.F. a fost orbit de razele soarelui. La orele 1800 – 1815 soarele apunea şi lumina cădea perpendicular pe parbrizul vehiculului, cu atât mai mult cu cât drumul era în uşoară pantă. Din acest motiv, inculpatul a folosit parasolarul din dotarea vehiculului fără însă a reduce viteza de deplasare. Din cauza soarelui, partea carosabilă a drumului era vizibilă întrucât asfaltul strălucea, însă nu acelaşi lucru se întâmpla şi cu acostamentul, ce nu era vizibil tocmai din cauza razelor soarelui şi, pentru că vegetaţia nu are proprietatea de a „străluci”, inculpatul S.F., aflat la volanul autoutilitarei, se ghida după partea strălucitoare a drumului şi după maşina din faţa sa, condusă de martorul M.M. şi aflată la circa 400 m mai în faţă. În aceste condiţii de vizibilitate, inculpatul a intrat în coliziune cu o căruţă în care se aflau P.G. şi P.P., primul dintre ei decedând ca urmare a accidentului.

A mai reţinut Judecătoria Tulcea că, potrivit concluziilor raportului de expertiză tehnică judiciară auto, întocmit în cauză, s-a apreciat că accidentul de circulaţie din data de 5.10.2003, orele 1830, produs pe drumul judeţean 227 la km 10 + 400 m între localităţile N. şi I., a avut loc datorită neasigurării căruţaşului P.P. la pătrunderea pe partea carosabilă, pe care circula autoizoterma Dacia nr.1304 cu nr. de înmatriculare X., condus de S.F., care avea vizibilitatea limitată de soarele strălucitor la sfinţit, iar prin folosirea parasolarelor inculpatul nu putea observa în bune condiţii decât traficul de pe partea carosabilă, astfel încât a fost surprins înăuntrul timpului de reacţie de apariţia atelajului în traiectoria sa de deplasare, iar accidentul nu a mai putu fi evitat.

Potrivit concluziilor suplimentului la raportul de expertiză tehnică judiciară auto întocmit în cauză, s-a apreciat că, în raport de probele administrate la dosar, cea mai posibilă teorie este aceea că accidentul de circulaţie din data de 5.10.2003 orele 1830, produs pe drumul judeţean 227 la km 10 + 400 m, între localităţile N şi I., a avut loc din cauza neasigurării căruţaşului P.P. la pătrunderea pe partea carosabilă, pe care circula autoizoterma Dacia 1304 cu nr. de înmatriculare X, condusă de S.F., care avea vizibilitatea limitată de soarele strălucitor la asfinţit, iar prin folosirea parasolarelor inculpatul nu putea observa în bune condiţii decât traficul de pe partea carosabilă, astfel încât a fost surprins înăuntrul timpului de reacţie de apariţia atelajului în traiectoria sa de deplasare, iar accidentul nu a mai putut fi evitat.

A mai reţinut judecătorul fondului că aceste concluzii se coroborează cu declaraţiile martorilor S.D., S.M. şi M.M., care au precizat că aflându-se în faţa inculpatului, în prima maşină, nu au depăşit în drumul lor nici o căruţă sau vreun alt obstacol, dar şi cu declaraţiile inculpatului S.F. şi ale martorei S.G., care au precizat că respectiva căruţă le-a apărut în faţă.

Împotriva acestei hotărâri, în termen legal a declarat apel Pachetul de pe lângă Judecătoria Tulcea, care a criticat-o pentru nelegalitate

În motivarea apelului, s-a arătat în esenţă că prima instanţă nu a reţinut corect situaţia de fapt întrucât impactul autovehiculului condus de inculpat s-a produs în partea din spate a căruţei condusă de victimă.

Tribunalul a dispus efectuarea unui raport de expertiză criminalistică de către Laboratorul interjudeţean de expertize criminalistice Bucureşti.

Analizând actele şi lucrările dosarului, tribunalul constată că apelul este fondat pentru următoarele considerente :

Astfel, versiunea reţinută de către instanţa de fond, bazată pe primul raport de expertiză tehnico judiciară potrivit căruia accident ul de circulaţie a avut loc din cauza neasigurării căruţaşului P.P. la pătrunderea pe partea carosabilă pe care circula autoizoterma condusă de inculpatul S.F., nu este susţinută de unele probe administrate în cauză.

Din procesul verbal de cercetare la faţa locului întocmit la data de 6 octombrie 2003 de I.P.J. Tulcea – Serviciul Poliţiei Rutiere alături de schiţa şi planşa foto realizate în cauză a reieşit că impactul a avut loc pe partea dreaptă a şoselei, având în vedere sensul de mers al celor două vehicule, ( autoizoterma Dacia 1304 şi căruţa condusă de victimă, precum şi că la faţa locului nu s-au descoperit urme de frânare.

Totodată, în procesul verbal, s-a consemnat de către agenţii poliţiei rutiere că inculpatul S.F. a relatat că, din cauza soarelui puternic ce apunea în faţa sa, nu a văzut o căruţă care se deplasa pe sensul său de mers în aceeaşi direcţie, intrând în coliziune faţă – spate cu aceasta, rezultând decesul unei persoane.

Deşi ulterior, în prezenţa apărătorului ales, inculpatul a revenit asupra declaraţiei, susţinând că vehiculul cu tracţiune animală a ieşit brusc în faţa sa din şanţul sau acostamentul din dreapta, în opinia tribunalului, această versiune nu este confirmată de probele ştiinţifice administrate în cauză.

Astfel, prima expertiză efectuată în cauză, are concluzii contradictorii, în sensul că, deşi iniţial expertul a reţinut că impactul s-a realizat cu partea frontală dreapta a autoutilitarei şi zona laterală stânga din spatele scaunului căruţei, ulterior, nu a fost exclusă ipoteza ca atelajul cu tracţiune animală să se fi aflat deja pe partea carosabilă, impactul realizându-se faţă-spate.

În opinia tribunalului, această ultimă versiune este cea mai plauzibilă, mai ales că susţinerea privind apariţia intempestivă a căruţei pe partea carosabilă nu poate fi reţinută având în vedere viteza de deplasare a atelajului hipo, unghiul în care vehiculele s-au impactat, modul în care, „inima” căruţei s-a deformat.

Această ultimă versiune, este susţinută şi de raportul de expertiză criminalistică nr. 314 din 16 octombrie 2007, întocmit de Laboratorul Interjudeţean de Expertize Criminalistice Bucureşti, care a concluzionat că accidentul putea fi prevenit în situaţia în care conducătorul auto ar fi adaptat viteza autoutilitarei la condiţiile de drum existente la acel moment (conducătorul auto era deranjat de razele soarelui şi observarea căruţei pe şosea necesita o atenţie sporită din partea conducătorului auto).

Au mai concluzionat experţii I.N.E.C. că, în raport de avariile provocate vehiculelor, relevate de planşa foto şi procesul-verbal de cercetare la faţa locului că, iniţial, atelajul a fost lovit în partea din stânga spate de partea din dreapta a planului frontal al autoutilitarei, fiind posibil ca la momentul respectiv, axele lor longitudinale să fi fost în poziţii aproximativ paralele ( impactarea roţii din stânga – spate prin forţa aplicată asupra punţii spate, în stânga acesteia, provocând un proces de încovoiere a axului ce uneşte puntea din spate cu cea din faţă, rezultând ulterior îndoirea acesteia, la partea cea mai puţin rezistentă la încovoiere, respectiv cea din mijloc).

S-a mai precizat în raportul I.N.E.C. că, în situaţia în care căruţa ar fi fost lovită în partea laterală stânga, aşa cum susţine inculpatul, atelajul ar fi fost proiectat din impact în partea laterală dreapta a autovehiculului încă din momentele imediat ulterioare impactului, iar cadrul metalic al căruţei nu s-ar fi deplasat împreună cu autoutilitara până în locul în care aceasta a fost găsită.

Faţă de o atare situaţie, s-a concluzionat în raportul de expertiză că, în momentele imediat anterioare producerii accidentului, atelajul hipo nu a pătruns pe partea carosabilă din afara acestuia.

La termenul din 5 februarie 2008, apărătorul inculpatului a invocat faptul că există o lipsă de procedură în faţa primei instanţe, întrucât nu a fost citat asiguratorul, raportat la dispoziţiile art. 57 din Legea 136/1995 precum şi decizia nr. 1/2005 a I.C.C.J., care a soluţionat un recurs în interesul legii.

Tribunalul apreciază că susţinerea nu este fondată, întrucât partea civilă nu a solicitat ca inculpatul să fie obligat alături de asigurător la plata despăgubirilor civile şi, în condiţiile în care acţiunea civilă a fost respinsă de Judecătoria Tulcea, iar partea civilă nu a declarat apel, instanţa nu poate modifica în apel modul de soluţionare al acţiunii civile.

În plus, decizia nr. 1/2005 a I.C.C.J., stabileşte doar calitatea în care este citat în procesul penal asigurătorul de răspundere civilă şi nu obligativitatea ca asigurătorul să plătească alături de inculpat, în mod automat, despăgubirile pretinse de parte civilă.

Referitor la obiecţiunile ridicate de inculpat, în sensul că raportul de expertiză realizat de I.N.E.C. nu a răspuns la toate obiectivele, tribunalul a respins cererea, ca nefondată, deoarece susţinerile inculpatului nu sunt conformate de raportul în cauză, acesta răspunzând la toate obiectivele.

Instanţa apreciază că, în aceste condiţii, este dovedită culpa inculpatului S.F., care nu a rulat cu o viteză optimă pentru ca orice manevră să se facă în condiţii de siguranţă, conform art. 48 din OUG 195/2002.

Astfel, manevra ce urma a fi executată de inculpat era, fie frânarea, pentru că putea vizualiza căruţa aflată pe asfalt, fie o depăşire a căruţei.

În opinia tribunalului, soluţia la care au ajuns experţii I.N.E.C. este logică, întrucât, dacă atelajul ar fi apărut pe şosea din partea dreaptă, aşa cum susţine inculpatul, acesta ar fi observat mai întâi calul, apoi partea din faţă a căruţei şi abia în final partea din spate ori, rulând cu o viteză adecvată, ar fi avut timpul şi posibilitatea efectuării manevrelor de evitare

Instanţa de apel consideră că depoziţiile martorilor, aflaţi în autoturismul inculpatului şi în cel care îl preceda, nu pot duce la reţinerea unei alte situaţii de fapt, întrucât fie nu au fost atenţi în momentele premergătoare săvârşirii accidentului, fie au dat depoziţii pro parte, având în vedere relaţia de prietenie sau rudenie cu inculpatul, întrucât depoziţiile acestora nu se coroborează cu probele ştiinţifice solide administrate în cauză, care relevă un alt unghi de impactare a vehiculelor implicate în accident.

Având în vedre cele expuse, tribunalul reţine că, în mod greşit, s-a dispus achitarea inculpatului S.F., pe considerentul inexistenţei culpei acestuia, motiv pentru care hotărârea va fi reformată.

Văzând şi dispoziţiile art. 379 pct. 2 lit. a Cod pr. penală, urmează să fie admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Tulcea şi să fie desfiinţată în parte sentinţa penală nr. 1702 din 17 octombrie 2006 a Judecătoriei Tulcea cu privire la greşita achitare a inculpatului.

În rejudecare, tribunalul apreciază că fapta există, a fost săvârşită de inculpat cu forma de vinovăţie a culpei, motiv pentru care va fi aplicată o pedeapsă.

Urmează ca, în baza art. 178 al. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 74 lit. c şi art.76 lit. c, să fie condamnat inculpatul S.F. la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă.

Instanţa consideră că această pedeapsă este necesară şi suficientă pentru reeducarea inculpatului, în condiţiile în care ea a fost aplicată şi în primul ciclu procesual, prin sentinţa penală nr. 1765 din 3 octombrie 2005 a Judecătoriei Tulcea, în situaţia în care doar inculpatul a fost cel care a exercitat căile de atac ale apelului şi recursului, iar după casarea, cu trimitere spre rejudecare dispusă de Curtea de Apel Constanţa prin decizia penală nr. 192/2006, nu se poate încălca principiul non reformatio in pejus.

Totodată, în baza art. 81 Cod penal, va fi suspendată condiţionat executarea pedepsei pe durata unui termen de încercare de 3 ani şi 6 luni, calculat în condiţiile art. 82 Cod penal.

Referitor la modul de soluţionare a acţiunii civile, soluţia de respingere a pretenţiilor materiale va fi menţinută, întrucât partea civilă nu a înţeles să critice hotărârea atacată, iar un eventual apel al procurorului în ceea ce priveşte latura civilă, ar fi inadmisibil în lipsa apelului formulat de partea civilă, în condiţiile în care acţiunea civilă nu a fost exercitată din oficiu.

Văzând şi dispoziţiilor art. 191 Cod pr. penală, va fi obligat inculpatul la plata sumei de 600 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat (judecata în fond).

Etichete:

PENAL. UCIDERE DIN CULPĂ. PRESTAŢII PERIODICE PENTRU MINORII VICTIMELOR.

Prin Rechizitoriul Parchetului de pe langa Tribunalul Buzau s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata a inculpatului CL pentru savarsirea infractiunilor de ucidere din culpa si conducere fara permis, fapte prevazute si pedepsite de art.178 al.1,2,5 C.pen si art.86 al.1 din OUG 195/2002 cu art. 37 lit.a C.pen.

Prin actul de sesizare al instantei s-a retinut ca inculpatul la data de 10.01.2007 a circulat pe DJ 203D cu o viteza de peste 200 Km/h , fara a poseda permis de conducere , producand un accident de circulatie in urma caruia si-au pierdut viata 4 persoane.

Analizand intregul material probator administrat in cauza , respectiv declaratiile inculpatului , declaratiile partilor civile , declaratile martorilor CD , CT , BGD, BG , CAV , MCI , SAM , CI, IEV, GSG, CT , SM, PN, TV , TM si NM , procesul verbal de cercetare la fata locului cu plansele foto , expertiza tehnica auto intocmita de expert tehnic auto judiciar EI , raportul de expertiza intocmit de Serviciul Criminalistic din cadrul I.P.J. Buzau , rapoartele medico – legale de necropsie , biletul de iesire din spital eliberat pe numele inculpatului , cererea de constituire parte civila formulata de Spitalul Judetean Buzau, actele de stare civila pentru copii victimelor accidentului, planse foto, plangerea inculpatului inregistrata la data de 9.07.2007 la Politia Municipiului Buzau, plangerile formulate in data de 11.07.2007 ale martorilor GSG si IEV, fisa de cazier judiciar a inculpatului, concluziile scrise formulate de aparatorul inculpatului in numele acestuia , instanta va retine urmatoarele :

Inculpatul CL ( 33 ani) are domiciliul in comuna C , dar locuieste fara forme legale in comuna B.

Inculpatul era proprietarul autoturismului marca BMW 318, acesta avand in proprietate si alte autoturisme.

In data de 10.01.2007 , in jurul orelor 16,00 , inculpatul se afla la domiciliul sau din comuna C impreuna cu amicii sai , numitii RC , RV si BE. Acestia au consumat bauturi alcoolice respectiv bere, pe care au cumparat-o de la magazinul unde vanzatoare era martora SAM.

In jurul orelor 17,30 – 18,00 in curtea inculpatului a intrat si martorul BGD care fusese strigat de unul dintre fratii R. Acesta a stat circa o jumatate de ora, timp in care a consumat o sticla de bere impreuna cu cei aflati in curtea inculpatului. La un moment dat, inculpatul si amicii sai au discutat despre plecarea la discoteca din comuna B ce-i apartinea primului, acolo unde BE era DJ.

Inculpatul impreuna cu prietenii sai, dar si cu SL care li se alaturase cu putin timp inaintea plecarii, s-au urcat in autoturismul marca BMW, la volan aflandu-se inculpatul.

In zona DJ 203D , la Km 27 pe sensul de mers catre localitatea Maxenu, se afla o succesiune de 2 curbe cu raza mare si vizibilitate buna, prima la stanga de cca.15 grade si a doua la dreapta de cca. 20 grade legate intre ele cu o portiune de drum in aliniament cu o lungime de aproximativ 160 m.

Inculpatul a intrat cu o viteza excesiva in prima curba si, nereusind sa redreseze autoturismul pe portiunea in aliniament pentru a se inscrie si in a doua curba, a parasit partea carosabila, a patruns spre acostament si pe terenul adiacent intelenit cu iarba, iar autoturismul s-a lovit violent de un stalp din beton al retelei electrice. Stalpul se afla pe directia de drum in aliniament, inainte de intrarea in curba la dreapta si la 5 m de bordura soselei.

Portiunea de drum pe care s-a produs accidentul era acoperit cu covor asfaltic in latime de 6 m, uscat si fara declivitati.

In urma impactului deosebit de violent cu partea frontala din zona apropiata lonjeronului dreapta, autoturismul inculpatului s-a distrus in proportie de 95% si chiar s-a dezmembrat, ocupantii acestuia, mai putin conducatorul auto decedand. Si inculpatul a suferit leziuni traumatice grave in urma impactului.

In autoturism victimele au ocupat locurile astfel: in partea dreapta fata BEA, iar pe bancheta din spate SL, RV si RC, cu urmatoarea dispunere probabila: SL pe locul din dreapta spate, RV pe locul din mijloc sau stanga spate, RC, pe locul din mijloc sau stanga spate.

Aceasta dispunere a fost comunicata de Serviciul de Medicina Legala Buzau conform adresei, ea rezultand in urma constatarii leziunilor cu ocazia efectuarii necropsiei victimelor .

Inculpatul a negat pe toata durata procesului penal faptul ca el ar fi condus autoturismul implicat in evenimentul rutier, astfel atat in declaratia data in calitate de faptuitor ( 18.01.2007 ), cat si in cea data in calitate de invinuit ( 27.06.2007) a sustinut ca cel care a condus autoturismul a fost RC.

Ulterior, cu ocazia prezentarii materialului de urmarire penala, dar si in fata instantei cu ocazia audierii in calitate de inculpat, CL a sustinut ca la plecarea lor din satul Manzu, com. Cilibia, la volanul autoturismului BMW s-a urcat RC.A mai sustinut ca pe drumul catre comuna Bradeanu au oprit de mai multe ori si nu mai stie daca tot RC se afla la volan in momentul impactului si nici daca el si-a pastrat pozitia initiala din spate stanga, avand in vedere starea de ebrietate avansata in care se afla.

Asadar, din declaratiile inculpatului rezulta ca in seara zilei de 10.01.2007 el nu ar fi condus autoturismul BMW, la plecare aflandu-se in spatele soferului, iar la volan RC.

Este cert ca inculpatul si-a schimbat pozitia adoptata in primele doua declaratii, in conditiile in care a luat cunostinta de actele dosarului in special de declaratiile martorilor CD si CT si de adresa SML Buzau, din care rezulta ca RC nu se putea afla pe locul conducatorului auto, intrucat acesta a suferit o amputatie completa de gamba dreapta pentru scoaterea acestuia din autoturismul dezmembrat fiind necesara interventia echipei de descarcerare. Cei doi martori mentionati anterior ( membrii ai echipei de descarcerare) au precizat ca RC se afla pe bancheta din spate in pozitia culcat cu fata in sus, fiind prins intre scaunele din fata si bancheta din spate.

Inculpatul a sustinut pe toata durata procesului penal ca nu a condus niciodata vreun autoturism pe drumurile publice atata timp cat nu detinea permis de conducere, masinile fiindu-i conduse de concubina sa si de MCI.

Sustinerile inculpatului au fost confirmate de martorii SAM, SM , dar mai ales MCI, acesta din urma afirmand ca el i-a condus si ii conduce autoturismele inculpatului ori de cate ori era sau este solicitat.

Martora SAM insa, a revenit asupra primei declaratii data in faza urmaririi penale , unde a aratat ca nu a observat vreodata ca altcineva sa conduca masina inculpatului si nici nu a auzit sa se fi intamplat acest lucru, intrucat inculpatul tinea foarte mult la autoturismul respectiv . In fata instantei, martora a precizat ca nu l-a vazut niciodata pe inculpat conducand vreo masina intrucat masinile respectivului erau conduse de MCI.

Sustinerile inculpatului, dar si ale martorilor mentionati anterior sunt insa contrazise de martorii BGD, BG, CAV, CI, care au aratat in depozitiile lor ca l-au vazut in nenumarate randuri pe inculpat conducandu-si masinile, inclusiv autoturismul marca BMW implicat in accident. Mai mult martorii BG, CAV si CI au precizat ca au circulat cu autoturismul BMW condus de catre inculpat pe drumurile publice, atat in judetul Buzau dar si in judete limitrofe ( declaratia martorului BG, care a aratat ca de aproximativ 4 ori s-a deplasat in localitatea Slobozia cu autoturismul BMW condus de inculpat ) .

Din depozitiile martorilor rezulta ca cele 4 victime ale accidentului nu au condus niciodata vreun autoturism, in consecinta nici pe cele ale inculpatului.

Instanta va da eficienta juridica depozitiilor ultimilor martori mentionati, apreciind ca acestea au fost sincere si reflecta realitatea.

In consecinta, declaratiile primilor martori mentionati nu vor fi retinute de instanta in ansamblul probator.

Din adresa a SML Buzau rezulta ca fiind cea mai probabila dispunere a victimelor in interiorul autoturismului in momentul producerii impactului urmatoarea: BEA ocupant pe locul din fata dreapta, singurul cu fractura cominutiva deschisa de bolta si baza craniana asociata cu leziune complexa de torace anterior median si ? stg. si cu fracturi la nivelul ambelor membre pelvine; SL, RV si RC ocupanti ai locurilor de pe bancheta din spate cu urmatoarea dispunere probabila respectiv: SL pe locul din dreapta spate, avand in vedere plagile delabrante si fractura cominutiva de antebrat drept, RV pe locul din mijloc sau stanga spate avand in vedere mecanismul tanatogenerator cu dezarticulare atlanto-occipitala, RC ocupant pe locul din mijloc sau stanga spate, avand in vedere amputatia completa de gamba dreapta, ca si fractura complexa craniana cu dilacerare cerebrala.

Din aceeasi adresa a SML Buzau rezulta ca este practic imposibil de stabilit strict pe baza leziunilor traumatice constatate la necropsie, pozitia exacta a victimelor in momentul impactului, datorita imprejurarilor savarsirii accidentului, a impactului deosebit de violent, a miscarii corpurilor victimelor in interiorul si in afara autoturismului, aceeasi institutie a apreciat.

Punctul de vedere exprimat de SML Buzau in legatura cu dispunerea victimelor in interiorul autoturismului, in momentul producerii accidentului se coroboreaza cu declaratia martorului BGD, care i-a vazut pe cei cinci urcandu-se in autoturismul BMW si plecand de la domiciliul inculpatului catre comuna Bradeanu.

Astfel, martorul a precizat ca la volanul autoturismului s-a urcat inculpatul CL, pe locul din dreapta fata BEA, in spate mijloc SL si tot in spate fratii R, fara a putea preciza care se afla in partea stanga si care in cea dreapta.

La solicitarea inculpatului, in faza cercetarii judecatoresti, au fost audiati martorii GSG si IEV, care au sustinut varianta avansata de inculpat in fata instantei de judecata, in sensul ca in ziua producerii evenimentului rutier cei doi s-ar fi aflat in dreptul Cimitirului Evreiesc, unde asteptau o ocazie in jurul orelor 19,00 – 19,30 si ca l-ar fi vazut pe inculpat pe bancheta din spate dreapta a autoturismului BMW, care oprise in dreptul lor tocmai pentru ca inculpatul i-a recunoscut.

Atat inculpatul cat si cei doi martori au sustinut ca din data de 10.01.2007 nu s-au mai vazut decat in luna decembrie a aceluiasi an, cand martorii au ramas surprinsi sa il vada in viata pe inculpat, in conditiile in care ei intelesesera din emisiunile informative difuzate la TV, ca toti ocupantii autoturismului implicat in accident ar fi decedat.

Sustinerile inculpatului, cat si ale celor doi martori, sunt nesincere avand in vedere celelalte probe analizate anterior, dar mai ales plangerile penale formulate de cei trei la datele de 9.07., respectiv 11.07.2007, din care rezulta cu certitudine ca cei trei s-au mai intalnit cel putin o data, in luna iulie 2007 fiind implicati intr-un incident violent in comuna Florica.

In aceste conditii, instanta nu va tine cont de depozitiile celor doi martori la pronuntarea sentintei, apreciind ca inculpatul a fost la volanul autoturismului BMW 318 implicat in evenimentul rutier, astfel ca solicitarea inculpatului formulata in fata instantei in sensul de a se efectua o expertiza criminalistica din care sa rezulte pozitia celor 5 ocupanti ai autoturismului a fost respinsa la termenul de judecata din data de 24.03.2008.

Din raportul de expertiza tehnica auto intocmit in cauza rezulta ca in momentele premergatoare accidentului, inculpatul CL circula pe DJ203D in afara localitatii cu o viteza de cca 202 km/h incalcand astfel prevederile art. 48 din OUG 195/2002 republicata si ale art. 49 al.4 lit.c din acelasi act normativ. Din acelasi raport reiese faptul ca accidentul ar fi putut fi evitat numai daca conducatorul auto ar fi circulat prin curba la stanga din apropierea km.27 cu o viteza maxima de 120 km/h. Pe sectorul de drum in care s-a produs evenimentul rutier viteza maxima admisa de actul normativ mentionat anterior era de 90 km/h.

Din rapoartele medico legale intocmite urmare autopsierii cadavrelor victimelor accidentului, rezulta ca leziunile de violenta constatate s-au putut produce prin lovire cu si de corpuri dure, in cadrul unui accident de trafic rutier, cu victimele ocupante intr-un autoturism, leziunile avand o legatura de cauzalitate directa, neconditionata, cu decesul.

Au fost recoltate probe de sange de la fiecare victima rezultand o alcoolemie de 0,70 gr.%o pentru BEA, 1 gr.%o pentru RC , 0,85 gr. %o pentru RV . Sangele recoltat de la SL nu continea alcool.

Asa cum s-a aratat anterior si inculpatul a suferit leziuni grave urmare accidentului, care au constat in „ politraumatism ; traumatism cranio cerebral mediu; plaga scalp temporala dreapta suturata; plaga pavilion auricular drept suturata; fractura craniana temporala dreapta; contuzie forte glob ocular drept; traumatism vertebral cervical aielic cu fractura pediculi C2 si apofiza spinoasa C3; plaga contuza piramida nazala; luxatie tibio-astragaliana si subastragaliana dreapta cu fractura tubercul posterior astragalian; fractura rotula dreapta cu moderata deplasare ; fractura baza metatarsian V; escoriatie prerotuliana”, asa cum rezulta din diagnosticul la internare retinut in foaia de observatie eliberata de Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti, dar si din biletul de iesire din spital din data de 19.01.2007.

Sangele recoltat de la inculpat la cca. 2 ore dupa producerea accidentului continea 0,30 gr.%o etanol, ceea ce duce la concluzia ca acesta nu se afla intr-o asemenea stare de ebrietate incat sa nu-si mai aminteasca cine a condus autoturismul si ce pozitie ocupa el in acesta.

Pozitia nesincera a inculpatului rezulta si din declaratiile martorilor CT si TV, acestia fiind primii care au oprit autoturismele pe care le conduceau la locul producerii accidentului.

Astfel, martorul CT a aratat ca in timp ce se deplasa dinspre Buzau catre Slobozia a vazut in apropierea comunei Maxenu, pe marginea soselei o persoana facand semn cu mana. A oprit pentru a vedea ce i s-a intamplat, observand ca persoana in cauza, de sex masculin, avea sange pe fata, aceasta spunandu-i ca „am facut accident”, precizandu-i totodata ca masina a fost condusa de sotia sa.

Aceleasi aspecte au fost relatate si de martorul TV, astfel ca in zona producerii accidentului, pe camp, a fost cautata si o persoana de sex feminin, care evident nu a fost gasita.

Atitudinea inculpatului rezultata din declaratiile celor doi martori mentionati anterior, precum si rezultatul alcoolemiei acestuia duc la concluzia ca la momentul producerii accidentului inculpatul nu se afla intr-o stare psiho-fizica de natura a-i afecta memoria, ba mai mult , denota preocuparea acestuia de a incerca sa ascunda adevarul.

Nici leziunile suferite de inculpat pe partea dreapta a corpului nu pot duce la concluzia sustinuta de acesta, ca el s-ar fi aflat pe bancheta din spate dreapta, in conditiile in care, asa cum s-a retinut anterior, impactul cu stalpul a avut loc frontal in zona lonjeronului dreapta, lovindu-l practic pe inculpat pe partea dreapta a corpului. Un alt argument in sensul celor aratate este si precizarea facuta de SML Buzau, in sensul ca victima SL se afla, cel mai probabil, pe bancheta din spate dreapta .

Nu au nici o relevanta juridica consemnarile cuprinse in procesul verbal de interventie incheiat la data de 27.01.2007 de ISU Buzau, in sensul ca soferul autoturismului BMW implicat in accident era mort langa masina, in conditiile in care nu s-a putut stabili cu exactitate, la fata locului, cine fusese conducatorul auto. Aceste aspecte rezulta si din depozitiile celor doi martori ( CD si CT) membrii in echipa de descarcerare.

Cu ocazia cercetarilor la fata locului s-a gasit permisul de conducere pe numele de CL ( numele purtat de inculpat anterior ), astfal ca s-a dispus efectuarea unei expertize care sa stabilesca daca permisul respectiv este valabil, concluzia expertizei fiind aceea ca actul in cauza este contrafacut cu ajutorul unei imprimante cu jet de cerneala , urmat de plastifierea suportului.

Inculpatul a sustinut ca permisul respectiv l-a primit cu titlu de cadou de ziua lui in anul 2005 in timp ce se afla in Spania, dar ca nu l-a folosit in conditiile in care nici nu si-a condus masinile pe drumurile publice.

Din coroborarea probelor analizate anterior, rezulta cu certitudine ca inculpatul este cel care a condus autoturismul implicat in accident, astfel ca la condus fara a poseda permis de conducere .

In drept, faptele savarsite de inculpat, in sensul ca a circulat pe DJ203D cu o viteza de peste 200 km/h , fara a poseda permis de conducere, producand un accident de circulatie din culpa sa exclusiva, in urma caruia si-au pierdut viata 4 persoane intrunesc elementele constitutive ale infractiunilor de ucidere din culpa si conducere a unui autovehicul pe drumurile publice fara permis de conducere, fapte prevazute si pedepsite de art. 178 al.1,2,5 C.pen. si art. 86 al.1 din OUG 195/2002 republicat.

Retinand vinovatia inculpatului, instanta il va condamna in baza situatiei de fapt si a textelor incriminatorii, la stabilirea si dozarea pedepselor avand in vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei prev. de art. 72 C.pen. si anume: imprejurarile savarsirii faptelor, gradul de pericol social concret al acestora determinat in mod special de faptul ca inculpatul a condus fara permis si cu o viteza mult peste limita legala, limitele de pedeapsa prevazute de legea penala si persoana inculpatului care a avut o atitudine nesincera pe toata durata procesului penal, negand savarsirea faptelor.

Inculpatul nu se afla la prima incalcare a legii penale, din fisa de cazier judiciar a acestuia rezultand ca prin sentinta penala a Tribunalului Buzau a mai fost condamnat la o pedeapsa de 7 ani si 6 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii prev. de art. 20 rap. la art. 174, 175 lit.i C.pen, fiind arestat la 9.02.2000 si liberat conditionat la 28.12.2004, cu un rest de pedeapsa de 953 zile.

In aceste conditii, fata de infractiunea prev de art. 86 al.1 din OUG 195/2002 republicata este atrasa starea de recidiva post condamnatorie prev. de art. 37 lit.a C.pen., aceasta fiind savarsita in perioada restului de pedeapsa mentionat anterior .

Fata de infractiunea prev. de art. 178 al.1,2,5 C.pen. nu se poate retine incidenta dispoz. art. 37 lit.a C.pen. in conditiile in care fapta este o infractiune din culpa ( art. 38 C.pen.).

Asa fiind in contextul elementelor de fapt si de drept retinute, in baza art.86 al.1 din OUG nr.195/2007 in referire la art.37 lit.a C.pen. instanta va condamna inculpatul CL la o pedeapsa de 2 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul, fara a poseda permis de conducere (fapta din 10.01.2007).

In baza art. 178 al.1,2,5 C.pen. va condamna inculpatul la o pedeapsa de 4 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de ucidere din culpa ( fapta din 10.01.2007).

In baza art.33/a – 34/b C.pen. va contopii cele doua pedepse, inculpatul avand de executat pedeapsa cea mai grea, aceea de 4 ani inchisoare.

In baza art.61 C.pen.va mentine masura liberarii conditionate pentru restul de 953 zile ramas neexecutat din pedeapsa anterioara de 7 ani si 6 luni inchisoare la care a fost condamnat prin sentinta penala a Tribunalului Buzau. S-a mentinut masura liberarii conditionate, avand in vedere ca la data pronuntarii prezentei sentinte, restul de pedeapsa mentionat anterior expirase.

In baza art. 71 C.pen.va interzice inculpatului drepturile prevazute de art. 64 lit.a teza a-II-a, b,c C.pen. cu incepere de la data ramanerii definitive a prezentei sentinte penale si pana la terminarea executarii pedepsei.

În ceea ce priveşte pedepsele accesorii instanţa apreciază că, nu se impune interzicerea în totalitate a dispoziţiilor art.64 lit.a C.penal, în condiţiile în care dreptul de a alege este consfinţit şi prin art.3 din Protocolul nr.1 la CEDO, iar faptele săvârşite de inculpat nu sunt de o gravitate deosebită ( una fiind savarsita din culpa ) astfel încât să conducă la interzicerea acestui drept. La aplicarea pedepselor accesorii s-a ţinut cont de criteriile de apreciere prevăzute în art.71 al.2 C.penal (Hotărârea CEDO Hirst vs. GB si decizia ICCJ nr. 74/5.11.2007 ).

In latura civila partile vatamate RG ( sotia victimei RV ), in nume personal si ca reprezentanta legala a minorilor RG si RA, SV ( mama victimei SL), in nume personal si ca reprezentanta legala a minorelor SM si STG conform dispozitiei privind instituirea curatelei emisa la 3.12.2007 de Primarul comunei Cilibia, RAA ( fiul lui victimei RC) prin reprezentantul sau legal DV s-au constituit parti civile cu sumele de cate 100.000 lei fiecare reprezentand daune morale. Partile vatamate BN si BT, parintii victimei BEA s-au constituit parti civile impreuna, cu suma de 100.000 lei reprezentand daune morale. RC, mama victimelor RV si RC, nu s-a constituit parte civila .

Tatal lui SL era decedat la data accidentului, la fel si tatal victimelor RV si RC.

In ceea ce priveste pe minorele SM si STG, instanta retine ca mama acestora le-a parasit, plecand in Spania, anterior producerii accidentului, cele doua minore ramanand in grija tatalui lor, respectiv SL, care locuia impreuna cu mama sa SV, aceasta din urma fiind si curatorul celor doua minore, curator desemnat la data de 22.02.2007 in vederea obtinerii alocatiilor de stat si alocatiilor complementare .

Chiar daca in certificatul de nastere al minorei STG nu este trecut si numele tatalui, instanta a retinut din sustinerile partilor vatamate ca si aceasta era fiica victimei SL, careia acesta îi presta intretinere la fel ca si celeilalte fiice, recunoscuta in mod legal.

Partea civila RAA este fiul victimei RC, rezultat din casatoria acestuia din urma cu numita DV, asa cum rezulta din sentinta civila a Judecatoriei Buzau, prin care s-a pronuntat divortul celor doi si prin care RC a fost obligat la plata unei pensii de intretinere in favoarea minorului.

Pentru cei cinci minori s-au solicitat si prestatii periodice in suma de cate 70 lei lunar pentru RG, RA si RAA si de cate 75 lei lunar pentru SM si STG.

Niciuna dintre partile civile nu a solicitat si daune materiale reprezentand cheltuielile cu inmormantarea si pomenirile ulterioare .

Instanta apreciaza ca se impun a fi acordate in totalitate despagubirile nepatrimoniale solicitate in conditiile in care suferintele afective sunt certe pentru partile civile, atata timp cat au pierdut persoane apropiate respectiv: parinti, copii si sotul uneia dintre ele. In astfel de situatii nici nu se poate cuantifica suferinta psihica pricinuita rudelor apropiate, instanta considerand insa ca sumele solicitate nu sunt exagerate si nu reprezinta amenzi excesive pentru inculpat, in conditiile existentei limitelor de despagubiri prevazute pentru accidentele produse in anul 2007 in Norma din 28.11.2006 a Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor privind asigurarea obligatorie de raspundere civila pentru prejudiciile produse prin accidentele de autovehicule ( art. 12 al.3) .

Cat priveste despagubirile solicitate pentru minori, sub forma prestatiei periodice, instanta apreciaza ca si acestea se impun a fi acordate in totalitate, in conditiile in care victimele nu realizau venituri permanente, nefiind incadrate in munca, insa realizau venituri din diferite activitati desfasurate ocazional.

Asadar, niciunul dintre minori nu beneficiaza de pensie de urmas, astfel ca la stabilirea cuantumului prestatiilor periodice s-a avut in vedere salariul minim pe economie stabilit prin actele normative in vigoare, raportat la persoanele pentru care fiecare dintre cele trei victime care aveau descendenti presta intretinere.

Asa cum s-a retinut, chiar daca din punct de vedere legal SL nu figureaza ca si tata al minorei STG, aceasta din urma nu a fost exceptata de la primirea unei prestatii periodice lunare, atata timp cat ea se afla in ingrijirea permanenta a victimei mentionata anterior, intretinerea acordata avand un caracter de stabilitate, care justifica presupunerea ca ar fi fost acordata si in viitor.

La stabilirea despagubirilor solicitate au fost avute in vedere si depozitiile martorelor TM si NM, care au relatat despre faptul ca RC îi presta intretinere fiului sau, dar si despre impactul emotional deosebit datorat disparitiei celor patru victime in accidentul rutier.

Din polita de asigurare obligatorie de raspundere civila rezulta ca autoturismul BMW 318 S avea incheiata asigurare obligatorie la SC Carpatica Asig SA Sibiu – Sucursala B, valabila de la 5.11.2006 la 4.05.2007.

Asa fiind, in baza art. 14 C.pr.pen. rap. la art. 346 C.pr.pen. in referire la art. 998-999 C.civ., Legea 136/1995, vazand si principiul disponibilitatii, va obliga inculpatul alaturi de SC Carpatica Asig SA Sibiu – Sucursala B sa plateasca partilor civile RG, RG, RA, SV, SM, STG, RAA, cate 100.000 lei pentru fiecare, partilor civile BT si BN suma de 100.000 lei reprezentand daune morale. Obliga inculpatul alaturi de societatea de asigurari sa plateasca minorilor RG, RA, RAA cate 70 lei lunar pentru fiecare, dintre ei , minorilor SM si STG cate 75 lei lunar pentru fiecare, reprezentand despagubiri sub forma prestatiilor periodice, incepand cu data savarsirii faptei ( 10.01.2007) si pana la majoratul minorilor.

Va obliga inculpatul alaturi de societatea de asigurare sa plateasca Spitalului Judetean de Urgenta Buzau suma de 175,9 lei reprezentand cheltuieli de spitalizare ocazionate de internarea la data de 10.01.2007 a victimei SL, cu dobanda legala aferenta pana la data platii integrale.

Va lua act ca partea vatamata RC nu s-a constituit parte civila.

In baza art. 191 C.pr.pen. va obliga inculpatul la 1200 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei onorariu aparator oficiu. Cu drept de apel in termen de 10 zile de la pronuntare si de la comunicare pentru partile civile si vatamate RAA prin reprezentant legal DV, BN si RC, Spitalul Judetean de Urgenta Buzau, SC Carpatica Asig. SA S – Sucursala B, lipsa de la judecata si pronuntare.

Etichete:

APEL PENAL. Ucidere din culpă. Nerespectarea măsurilor de protecţia muncii

Instanta de fond, prin sentinta penală nr.995/09.11.2010, în baza art.37 alin.1 din Legea nr.319/2006 cu aplicarea art.74 lit.a şi c – 76 lit.d Cod penal a condamnat pe inculpata … la o pedeapsă de 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de neluare a măsurilor legale de securitate şi sănătate, ceea ce a creat un pericol grav şi iminent de producere a unui accident de muncă; în baza art.178 alin.2 Cod penal cu aplicarea art.74 lit.a şi c – 76 lit. d Cod penal a condamnat pe aceeasi inculpată la o pedeapsă de 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă; în baza art.33 lit.b -34 lit.b Cod penal a contopit cele două pedepse, inculpata având de executat pedeapsa cea mai grea si anume aceea de 6 luni închisoare; în baza art.71 Cod penal a interzis inculpatei drepturile prevăzute de art.64 lit. a teza a II-a, b Cod penal; în baza art.81 Cod penal a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe perioada unui termen de încercare de 2 ani şi 6 luni, prevăzut de art.82 Cod penal; în baza art.359 Cod procedură penală cu referire la art.83 Cod penal a atras atenţia inculpatei că dacă în cursul termenului de încercare va săvârşi din nou o infracţiune pentru care s-a pronunţat o condamnare definitivă chiar după expirarea acestui termen, instanţa va revoca suspendarea condiţionată, dispunând executarea în întregime a pedepsei care nu se va contopi cu pedeapsa aplicată pentru noua infracţiune; în baza art.71 al. ultim Cod penal a suspendat executarea pedepselor accesorii prevăzute de art.64 lit.a, teza a-II-a, b Cod penal pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii; a luat act că părţile vătămate … şi … nu s-au constituit părţi civile iar în baza art.191 Cod procedură penală a obligat inculpata la 1.500 lei cheltuieli judiciare din care 200 lei onorariu apărător oficiu.

Pentru a pronunta această sentintă penală, instanta de fond a retinut următoarele considerente:

Inculpata … era administratorul S.C. „…” S.R.L. Buzău care avea ca obiect principal de activitate „ alte lucrări de instalaţii pentru construcţii”. Între inculpată şi victima … existase o relaţie intimă, de comuniune consensuală, care se desfăşurase pe o anumită perioadă de timp , victima fiind angajată la data de 06.10.2009 în funcţia de contabil dar se implicase în activitatea firmei şi anterior acestei date.

Societatea administrată de inculpată a încheiat în luna august 2009 un contract de prestări servicii cu locatarii din blocul … din cartierul Micro V din municipiul Buzău, având drept obiect realizarea izolaţiei termice exterioare a apartamentelor. Schelele metalice ce urmau a fi folosite la efectuarea lucrărilor au fost închiriate de la S.C. …S.R.L., cu care societatea inculpatei încheiase un contract de închiriere la data de 14.09.2009, din acest contract rezultând faptul că, schela metalică era echipată cu piloni, distanţiere, diagonale, panouri, picioare reglabile, picioare fixe, prinderi, plasă protecţie şi scări acces.

Lucrările de izolaţie au început în jurul datei de 15.09.2009, cu o echipă de muncitori care nu au avut contracte de muncă încheiate, această echipă neavând componenţă constantă.

Schela a fost montată pe peretele blocului de muncitori angajaţi cu ziua şi de …, acesteia nefiindu-i montate balustradele de protecţie, scările de acces, plasa de protecţie, iar platformele de lucru au fost montate parţial. Toate aceste dotări au fost lăsate la baza schelei, legate şi asigurate cu un lacăt.

Schela a fost amplasată la o distanţă de 1 m. lateral faţă de balcoane şi din această cauză muncitorii erau nevoiţi să stea căţăraţi cu un picior pe marginea balcoanelor şi cu un picior pe schelă, acest fapt rezultând din declaraţiile martorului …, dar şi din planşele foto, unde se observă foarte clar, modul în care a fost montată schela.

Muncitorii nu aveau echipament de muncă adecvat, respectiv salopetă, cască sau centură de siguranţă, existând doar un singur ham şi acesta legat cu o sârmă, iar instructajul de protecţia muncii nu a fost efectuat niciodată, ci li se atrăgea atenţia muncitorilor, verbal, să lucreze cu grijă (aceste aspecte rezultă fără putinţă de tăgadă din declaraţiile muncitorilor …, … dar şi din cele ale locatarilor …, …, … ).

La data de 23.10.2009, data producerii accidentului, schela metalică ar fi trebuit să fie demontată după efectuarea ultimelor lucrări, respectiv montarea unor table deasupra izolaţiei, de această lucrare urmând a se ocupa victima … care s-a deplasat la punctul de lucru împreună cu inculpata, aceasta din urmă plecând în jurul orelor 11,00 pentru a aduce o bormaşină care să ajute la demontarea structurii metalice.

Împreună cu martorul …, victima a montat un atic la îmbinarea etajului 6 cu 7, martorul intrând apoi pe geamul unui apartament de la etajul 6, coborând din bloc, plecând împreună cu martorul … să ia masa, la un bloc alăturat, în timp ce … a rămas pe schelă pentru a spăla geamul de la etajul 5. Acesta s-a sprijinit cu un picior pe marginea platformei de lucru şi cu un picior pe plinta balconului, însă, la un moment dat, o bucată din plinta pe care se sprijinea a cedat şi a căzut printre schelă şi zona balcoanelor şi a decedat.

Din procesul verbal de cercetare a evenimentului din data de 23.10.2009 întocmit de I.T.M. Buzău rezultă că principala cauză a producerii evenimentului o constituie „admiterea desfăşurării lucrului cu mijloace de producţie necorespunzătoare”, în sensul că angajatorul S.C. … S.R.L. a permis desfăşurarea activităţilor fără ca schelele utilizate să fie complet echipate cu balustrade de protecţie împotriva căderilor de la înălţime, atât pe partea frontală, cât şi pe părţile laterale, scări interioare de acces de la un nivel la altul sau scări exterioare prevăzute cu coş de protecţie, platforme de lucru lipsă, reţinându-se încălcarea prevederilor art.13 lit.g din Legea nr.319/2006 şi art.62 din H.G. nr. 300/2006.

S-a mai retinut că desi inculpata a recunoscut că dotarea schelei cu cele necesare pentru protejarea muncitorilor intra în atribuţiunile ei, că montarea schelei a fost efectuată de victimă cu ajutorul altor muncitori, că şi demontarea schelei urma să fie efectuată tot de victimă, posibila implicare a proprietarei de la etajul 5 (…) sau 6 ( …) în dezechilibrarea victimei nu a putut fi dovedită din declaratia martorului … rezultând faptul că victima avea o poziţie periculoasă în timp ce ştergea geamurile, în sensul că trebuia să se întindă de la schelă până la balcon, distanţa fiind de aproximativ un metru.

În ceea ce priveşte raportul de cauzalitate între prima şi cea de-a doua faptă reţinute în sarcina inculpatei, instanţa de fond a apreciat că acesta există în condiţiile în care măsurile legale de securitate şi sănătate în muncă nu au fost luate de către inculpată, această inacţiune înscriindu-se printre cauzele care au determinat rezultatul, respectiv decesul victimei. Astfel, inacţiunea inculpatei are valoare cauzală, contribuind, alături de activitatea victimei însăşi la producerea rezultatului, în condiţiile în care nu s-au luat măsurile de securitate şi sănătate în muncă, aceasta ducând la crearea unui pericol grav şi iminent, ce s-a materializat în decesul victimei … .

De asemenea, s-a mai retinut că o culpă concurentă, în egală măsură a avut-o şi victima, atâta timp cât aceasta a acceptat să-şi desfăşoare activitatea în condiţiile de la faţa locului care nu respectau normele legale în vigoare, aceasta cunoscând că schela nu era dotată corespunzător şi montată corect,lucru pe care îl cunoştea şi inculpata.

Împotriva acestei sentinte penale a declarat apel inculpata … care, prin apărătorul său, a învederat instantei că în sarcina sa, instanta de fond în mod gresit a retinut săvârsirea infractiunii de ucidere din culpă, prevăzută si pedepsită de art.178 alin.2 Cod penal, în conditiile în care nu există legătură de cauzalitate între actiunea sau inactiunea sa în ceea ce priveste asigurarea măsurilor de sănătate si securitate în muncă si decesul victimei, neluarea acestor măsuri neputând avea drept rezultat obligatoriu vătămarea cuiva.

Tribunalul examinând sentinta atacată prin prisma dispozitiilor art.361 si următoarele C.pr.pen., în raport de criticile formulate, de actele şi lucrările dosarului, constată că apelul formulat de apelanta … împotriva sentintei penale nr.995/09.11.2010 a Judecătoriei Buzău este nefondat din următoarele considerente:

Instanta de fond a retinut în mod corect situatia de fapt dedusă judecătii, a făcut o corectă încadrare juridică a faptelor săvârsite de apelanta-inculpată iar la individualizarea pedepselor aplicate, a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art.72 C.pen., respectiv împrejurările săvârşirii faptelor, gradul de pericol social concret al acestora, limitele de pedeapsă prevăzute de lege şi persoana apelantei-inculpat, care se află la prima incidenţă cu legea penală dar si faptul că aceasta a avut o atitudine sinceră pe toată durata de desfăşurare a procesului penal, instanta de fond retinând în favoarea acesteia circumstante atenuante, reducând cuantumul pedepselor aplicate sub minimul special prevăzut de lege.

Astfel, în mod corect, instanta de fond a retinut că raportul de cauzalitate între prima şi cea de-a doua faptă reţinute în sarcina apelantei acesta rezultă din faptul că, în condiţiile în care măsurile legale de securitate şi sănătate în muncă nu au fost luate de către apelantă, această inacţiune a constituit una din cauzele care au determinat rezultatul, respectiv decesul victimei, inacţiunea inculpatei având valoare cauzală, contribuind, alături de activitatea victimei însăşi la producerea rezultatului.

Potrivit dispozitiilor art.178 al.2 C.pen. uciderea din culpă ca urmare a nerespectării dispoziţiilor legale ori a măsurilor de prevedere pentru exerciţiul unei profesii sau meserii, ori pentru efectuarea unei anume activităţi, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani.

Astfel, nerespectarea de către apelanta inculpată … a dispozitiilor art.8 al.1, 4, art.13 lit.d si q, art.20 al.1 lit.a, art.77 si art.81 al.1 din Legea nr.319/2006 si a dispozitiilor pct.6.2 din Sectiunea a 2-a, Partea B, Anexa nr.4 din H.G.300/2006, în activitatea sa de administrator al S.C. „….” S.R.L. Buzău, inactiuni care au avut ca rezultat decesul victimei …, constituie un concurs ideal între infractiunile prevăzute si pedepsite de art.37 alin.1 din Legea nr.319/2006 şi art.178 alin.2 Cod penal, legătura de cauzalitate rezultând din faptul că aceste inactiuni ale apelantei au condus la crearea unei stări de pericol grav si iminent de producere a unui accident de muncă, accident care s-a si produs în realitate, la producerea sa, în mod corect, instanta de fond retinând si o culpă concurentă a victimei … care nu a respectat dispozitiile art.22 din Legea nr.319/2006 si art.53, 59 si 60 din Instructiunile de securitate si sănătate în muncă pentru lucrul la înăltime.

Apelanta-inculpată cunostea faptul că victima montase schela si că tot aceasta urma să o si demonteze, la data producerii accidentului deplasându-se împreună la punctul de lucru.

Având în vedere cele retinute mai sus, tribunalul, în baza dispozitiilor art.379 pct.1 lit.b C.pr.pen. urmează să respingă, ca nefondat, apelul formulat de apelanta-inculpată … împotriva sentintei penale nr.995/09.11.2010 a Judecătoriei Buzău iar în baza art.192 al.2 C.pr.pen, să o oblige pe acesta la plata sumei de 50 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.

Etichete:

Ucidere din culpa

Prin sentinţa penala nr. 585 din 25.06.2009, Judecătoria Buzau a hotarat următoarele:

În baza art. 178, alin.1 şi 2, Cod penal, cu aplicarea art. 74, lit. a şi c, art. 76, lit. d, Cod penal condamnă inculpatul CV, la o pedeapsă de 1an şi 6 luni închisoare pentru infracţiunea de ucidere din culpă săvârşită în dauna victimei D.I., în data de 07.05.2006.

În baza art.71, alin.2, Cod penal interzice inculpatului pe durata executării pedepsei drepturile prevăzute de art. 64, alin.1, lit. a, teza a II a, lit. b, Cod penal.

În baza art. 81, Cod penal dispune suspendarea condiţionata a executării pedepsei pe o durată de 3 ani şi 6 luni ce constituie termen de încercare pentru inculpat stabilit în condiţiile art. 82, Cod penal.

În baza art. 71, alin. 5, Cod penal dispune suspendarea executării pedepsei accesorii aplicată inculpatului, prevăzută de art. 64, alin.1, lit. a, teza a II a, lit. b, Cod penal, pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei.

În baza art. 359, Cod procedură penală atrage atenţia inculpatului cu privire la dispoziţiile art. 83 şi art. 84, Cod penal.

În baza art. 14, alin. 3, lit. b şi alin. 5, Cod procedură penala cu referire la art. 998, Cod civil obligă inculpatul C.V., împreună cu asigurătorul SC … SA . la 295,23 lei despăgubiri civile reprezentând daune materiale către partea civilă Spitalul Judeţean de Urgenţe …, la 7450 lei despăgubiri civile reprezentând daune materiale şi 25.000 lei despăgubiri civile reprezentând daune morale către partea civilă V. A.-C. şi la 50.000 lei despăgubiri civile reprezentând daune morale către partea civilă D.V.

În baza art. 191, Cod procedură penală obligă inculpatul la 500 lei cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a hotari astfel, a reţinut următoarea situaţie de fapt:

Inculpatul C. V. este proprietarul autoturismului marca „Jeep Grand Cherokee”, cu numărul de înmatriculare …. În data de 07.05.2006, în jurul orelor 8.30, se deplasa cu autoturismul pe strada …, pe raza municipiului …, pe direcţia …, pe banda a II-a a străzii respective.

În acelaşi timp şi în acelaşi sens, se deplasa şi victima D. I., pe banda I-a a străzii, cu intenţia de a vira la stânga pentru a intra pe strada ….

La un moment dat, inculpatul, care se deplasa cu o viteză de 74 km/oră, a observat cum victima D. I., aflat în faţa sa la circa 25,7 metri, direct de pe banda a I-a, fără o prealabilă semnalizare, a virat stânga spre strada …

Inculpatul a acţionat frâna, roţile s-au blocat, însă spaţiul avut la dispoziţie nu a permis evitarea impactului. Impactul s-a produs între partea frontală dreaptă a autoturismului şi partea laterală stânga a biciclistului, victima D. I. Victima a fost basculată pe capota motorului, capul ajungând în parbriz, spărgându-l. Bicicleta şi corpul victimei s-au deplasat împreună cu autoturismul, aflat în plin proces de frânare, până la oprirea acestuia, când au fost proiectate pe carosabil. Victima D. I. a fost transportată la Spitalul Judeţean de Urgenţă …, unde a decedat la orele 11.15, în aceiaşi zi. Din concluziile din Raportului medico-legal de necropsie nr. 145/C/2006 al Serviciului Judeţean de Medicină-Legală … rezultă că moartea numitului D. I. a fost violentă şi s-a datorat şocului traumatic şi hemoragic în evoluţia unui politraumatism cranio-facial, cervico-toracic şi de membre, cu dublă fractură de coloană şi fracturi costale bilaterale pe mai multe linii. Leziunile de violenţă s-au putut produce prin lovire cu şi de corpuri dure în cadrul unui accident de circulaţie, cu victima posibil biciclist şi au legătură de cauzalitate directă cu decesul, dar condiţionat şi e multiplele afecţiuni cronice degenerative preexistente ale victimei.

În drept, instanţa a stabilit că fapta inculpatului întruneşte elemetele constitutive ale infracţiunii de ucidere din culpă prevăzuta de art. 178 al. 1, 2 Cod penal şi l-a condamnat la o pedeapsă de 1 an şi 6 luni închisoare cu aplicarea dispoziţiilor art. 81 cod penal.

A reţinut instanţa că inculpatul a incălcat prevederile art. 48 din OUG 195/2002şi art. 121 al.1 din Regulamentul de aplicare a ordonanţei, conducand autoturismul cu o viteza peste limita legală, dar că trebuie reţinuta şi o culpa de 50% a victimei care nu a semnalizat din timp intentia de schimbare a sensului de mers (art. 54 din OUG 195/2002).

În latura civilă a cauzei părtile civile, V. A. C. şi D. V. (fiica, respectiv soţia victimei), s-au constituit părţi civile cu suma de 20.000 lei daune materiale împreună şi câte 100.000 lei daune morale.

În baza actelor depuse la dosar, reţinand şi culpa victimei, instanţa l-a obligat pe inculpat, împreună cu asigurătorul, la 7450 lei despăbugiri materiale, la 25.000 lei daune morale către partea civilă V. A. C. şi la 50.000 lei daune morale către partea civilă D. V..

Împotriva hotarârii Judecătoriei Buzau, au declarat apel inculpatul şi părţile civile.

Inculpatul C. V., prin apărător, a solicitat casarea în totalitate a sentinţei şi pe fond achitarea inculpatului întrucat, conform expertizelor tehnice auto, şi dacă ar fi circulat cu viteza legală, nu putea să evite accidentul care s-a datorat în totalitate victimei.

Cel mult, ar fi putut reţine instanţa o culpă doar de 10% a inculpatului, având în vedere încălcarea gravă de către victimă a regulilor de circulaţie.

Solicită, în subsidiar, recunoaşterea de circumstanţe atenuante judiciare în favoarea sa, cu consecinta reducerii pedepsei sub minimul special.

În latura civilă a cauzei, consideră că instanţa de fond nu trebuia să il oblige la despăgubiri către soţia victimei, deoarece, potrivit certificatului de moştenitor existent la dosar, aceasta a renunţat la moştenire.

Părţile civile au solicitat o modificare a sentinţei atat în latura penala, cat şi în latura civilă, susţinand că se impunea o sancţiune mai mare pentru inculpat (întrucat în mod sigur victima a semnalizat deoarece fusese şofer profesionist, fiind cert că ştia regulile de circulaţie, nu a avut nicio culpă în producerea accidentului, inculpatul circuland cu o viteza foarte mare, fapt ce rezulta din constatarea de la faţa locului, aceea că urma de franare avea o lungime de 36 m) şi acordarea în întregime a daunelor pe care le-au solicitat (considerand că victima nu a avut nici o culpă şi că instanţa nu putea să acorde sume diferite cu titlul de daune morale soţiei supravieţuitoare şi fiicei).

Tribunalul, analizand apelurile declarate, constată că acestea sunt nefondate, urmand a fi respinse pentru următoarele considerente:

Situaţia de fapt a fost corect reţinuta de prima instanţă şi fundamentata pe baza declaraţiilor inculpatului C. V., a martorilor C. V. şi M. M., a procesului-verbal de cercetare la faţa locului, a fotografiilor judiciare şi a expertizelor întocmite de expertii auto E. I., C. A. şi O. S. (din cadrul Laboratorului Interjudeţean de Expertize Criminalistice …, aceasta din urmă impunandu-se din cauza unor concluzii contradictorii ale celorlalti doi experti, referitoare la viteza de deplasare a autoturismului şi asupra posibilităţilor de evitare de către părţile implicate).

Din ultimul raport de expertiză rezultă că autoturismul inculpatului se deplasa cu o viteza de 74 km/h şi că ar fi putut evita producerea accidentului dacă ar fi circulat cu 44,6 km/h.

Din declaraţiile celor audiati rezultă şi culpa victimei care circula pe prima banda şi care, fără a semnaliza, a intenţionat să intre pe strada Orizontului, virand spre stanga, moment în care parte din faţă dreapta a autoturismului l-a lovit.

Nu poate fi reţinut punctul de vedere al părtilor civile (acela că în mod sigur victima a semnalizat intenţia de a schimba sensul de mers întrucat era şofer profesionist), întrucat din declaraţiile celor care au fost prezenti a rezultat nesemnalizarea intenţiei de schimbare a sensului de mers.

Nu poate fi reţinut nici punctul de vedere al inculpatului ( acela că, şi dacă ar fi circulat cu viteza legală de 50 km/h, tot nu putea evita producerea accidentului pentru că acest lucru putea fi făcut la o viteza de cel mult 44,6 km/h), deoarece este clar că între încălcarea obligaţiei de a circula cu o anumită viteza şi accidentul produs există legătura de cauzalitate.

Dacă ar fi circulat cu o viteza legală, exista posibilitatea să nu fi avut loc decesul victimei şi, dacă se reţinea doar culpa victimei, nu mai putea fi antrenată răspunderea penală a inculpatului.

În consecinţă, în mod corect instanţa de fond a reţinut culpa comuna a părţilor în procent de 50 % fiecare.

În ceea ce priveşte sancţiunea aplicată, părţile din proces solicitand o reducere, respectiv o majorare a acesteia, Tribunalul constata că a fost bine individualizata de prima instanţa, avand în vedere că pedeapsa pentru o astfel de fapta penala este sanctionata cu închisoarea de la 2 la 7 ani.

A susţinut inculpatul că nu poate fi obligat la daune către partea civilă D. V. întrucat aceasta a renunţat la moştenirea sotului său.

Acest punct de vedere nu poate fi primit de instanţa deoarece nu există nici o legătura între renunţarea la moştenire şi constituirea de parte civilă în procesul penal (aceasta fiind potrivit art. 15 din Codul de procedura penală persoana care a suferit un prejudiciu material sau moral în urma săvarşirii faptei penale).

Ori, sotia victimei a suportat cheltuielile de înmormantare şi a suferit un prejudiciu moral în urma pierderii vieţii soţului ei.

În ceea ce priveşte daunele materiale, în mod corect instanţa nu le-a acordat într-o sumă mai mare întrucat doar suma stabilita a fost dovedita pe baza înscrisurilor şi a martorelor C. C. şi M. E., neexistand alte dovezi pentru diferenta solicitata.

De altfel,prima instanţa a reţinut şi culpa victimei, reducand la jumătate despăgubirile solicitate.

În ceea ce priveşte daunele morale, este adevărat că nu exista criterii pe care instanţa să le aibă în vedere la stabilirea diferentiata a sumelor pentru sotie şi fiica, pentru că suferinta morala nu poate fi stabilita în mod cert pe baza unor probe concrete, însă instanţa poate avea în vedere faptul că, în ceea ce o priveşte pe soţie, este vorba de partenerul său de o viaţă.

Şi cu privire la aceste daune, în mod corect s-a reţinut şi culpa victimei şi, raportat la sumele acordate, nu se impune o majorare a lor.

În concluzie, pentru cele arătate, în baza art. 379 pct. 1 lit. b cod procedura penala, va respinge ca nefondate apelurile declarate de inculpatul C. V. şi de părţile civile D. V. şi V. A. C..

Văzand şi dispoziţiile art. 192 alin. 2 cod procedura penală,

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondate apelurile declarate de inculpatul C. V., şi părţile civile D. V., domiciliată în …, şi V. A. C., împotriva sentinţei penale nr.585 din 25.06.2009 pronunţată de Judecătoria Buzau în dosarul penal nr.1841/200/2009 pentru sav. infrac. prev. de art. 178 C.p.

Obligă apelanţii la câte 100 lei cheltuieli judiciare către stat.

Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare pentru inculpat şi partea civilă V. A. C. şi de la pronunţare pentru partea civilă D. V.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 22.10.2009

Preşedinte, Judecător Grefier

2 EX. 27.10.2009

Etichete:

Ucidere din culpa

Pe rol fiind judecarea procesului penal pornit prin Rechizitoriul nr. 672/P/ 2007 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Buzău prin care s-a dispus punerea in mişcare a acţiunii penale şi trimiterea in judecata a inculpatului A.N.A, pentru savarsirea infractiunii de ucidere din culpa prevazuta de art. 178 al, 1, 2 Cod penal.

Dezbaterile cauzei au avut loc în şedinţa publică din data de 26 iunie 2009, când s-au pus concluzii in fond, ce au fost consemnate în încheierea din acea zi şi care fac parte integrantă din prezenta.

In vederea reexaminarii actelor si lucrărilor dosarului, s-a amânat pronunţarea astazi 6 iulie 2009, când in urma deliberării se va pronunţa urmatoarea sentinţă:

JUDECATA,

Asupra acţiunii penale de faţă, după casare.

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Buzău nr. 672/P/2007 a fost pusă în mişcare actiunea penală şi trimis în judecată inculpatul A.N.A. pentru comiterea infracţiunii de ucidere din culpă prevăzută de art. 178 al. 1 si 2 Cod penal.

Se reţine în actul de sesizare al instanţei că la data de 4.11.2007 in jurul orei 03:50 inculpatul în timp ce circula cu autoturismul marca AUDI, proprietatea părinţilor săi, in afara localitatii Valea Rimnicului jud. Buzau a produs un accident de circulatie soldat cu decesul victimei M.I.

Urmare materialului probator administrat in cauza prin sentinţa penală nr.321/27.10.2008 a Judecatoriei Rm-Sărat inculpatul a fost condamnat in baza art.178 al.2 cod penal cu aplicarea art.74,76 Cod penal la 1 an închisoare.

In baza art.81 Cod penal s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe o perioada de 3 ani.

S-au aplicat dispozitiile art.71 – 64 lit.a teza a II-a si lit.b Cod penal si dispoziţiile art.71 al.5 cod penal.

A fost obligat inculpatul la 7000 lei despăgubiri civile către partea civila M.P. si la l00 lei lunar prestaţie periodică lunară in favoarea părţii civile M.S. începând cu 04.11.2007 şi până la majorat şi la l50 lei prestaţie periodică lunară în favoarea parţii vătămate M.D. începând cu data de 04.11.2007 şi până la terminarea studiilor dar nu peste vârsta de 26 de ani.

A fost obligat inculpatul la daune morale catre partea vatamata M.P. si fiicele victimei M.S. si M.D. in cuantum de câte 50.000 lei pentru fiecare.

A fost obligat inculpatul la 800 lei cheltuieli judiciare către partea vătamată M.P. reprezentind onorariu avocat si la cheltuieli judiciare către stat.

Impotriva sentinţei au declarat recurs inculpatul şi Asociatia Fondul de Protecţie a Victimelor Strazii.

Tribunalul Buzau examinând apelurile declarate a constatat ca sunt întemeiate retinîndu-se ca în şedinta publica din 02.10.2008 instanta a dispus introducerea in cauza in calitate de asigurator Fondul de Protectie a Victimelor Străzii , fiind citat in aceasta calitate la termenul din 27.10.2008.

Din cuprinsul minutei întocmită cu ocazia deliberării nu rezultă ca instanţa a stabilit vreo obligaţie in sarcina Fondului de Protecţie a Victimelor Străzii.

La data de 29.10.2008, după pronunţarea hotărârii instanţa dă o încheiere de îndreptare a erorii materiale pe care o numeşte proces verbal, în care reia conţinutul minutei si adaugă menţiunea că hotărârea se va comunica Fondului de Protecţie a Victimelor, fiindu-i opozabilă.

Modul in care a procedat instanţa de fond conduce la nelegalitatea hotaririi deoarece Fondul de Protectie a Victimelor Strazii a fost infiintat pentru acoperirea prejudiciilor cauzate de conducatorii auto ai autovehiculelor care nu au incheiata asigurarea de raspundere civila auto.

Acesta are calitatea de garant, el urmind sa acopere despagubirile civile produse victimelor urmind ca ulterior sa le recupereze de la cei vinovati de producerea acestora.

Instanta avea obligatia sa stabileasca in sarcina fondului obligatiile ce incumbau fata de victima in numele autorului accidentului,ori neobligarea acestuia la plata despagubirilor conduce la nelegalitatea sentintei.

Prin decizia penala nr.81/09.04.2009 s-au admis apelurile declarate de inculpat si Asociatia Fondul de Protectie a Victimelor Strazi, a desfiintat sentinta si a trimis cauza spre rejudecare urmind ca instanta fondului sa verifice si sustinerile inculpatului cu privire la luarea in calcul a sumelor stabilite cu titlu de pensie de urmas pentru cei doi copii ai victimei si a celorlalte sustineri legale de solutionare a laturii civile a cauzei.

Reluând judecarea cauzei instanta retine urmatoarele :

In noaptea de 03/04.11.2007 inculpatul A.N.A. a plecat sa se plimbe cu autoturismul marca Audi, proprietatea parintilor sai, si s-a intors la domiciliu, in comuna Valea Rimnicului in jurul orelor 23:30 fiind asteptat de tatal sau A.O. care i-a propus sa mearga impreuna in municipiul Rm-Sarat pentru a mai conduce autoturismul pe timp de noapte , intrucit inculpatul avea permis de conducere din luna septembrie 2007.

In jurul orei 01:20 au ajuns la „Hanul Ancutei” , unde A.O. a consumat o bere , apoi impreuna cu C.V. s-au intors la Oreavu , lasindu-l pe acesta acasa.

Inculpatul impreuna cu tatal sau au plecat dupa aceea la discoteca in comuna Valea Rimnicului unde s-au intilnit cu victima M.I., politist comunitar in localitate.

La propunerea lui A.O. au plecat in orasul Rm-Sarat pentru a consuma bere dupa care victima i-a rugat sa se deplasese in comuna Ziduri si sa consume aici bere motivat de faptul ca era in uniforma de politist si nu dorea sa fie vazut.

Ulterior s-au rezgindit si s-au indreptat spre comuna Valea Rimnicului.

Inculpatul a incercat sa schimbe treapta de viteza si pentru ca maneta nu a raspuns comenzii , atentia i-a fost distrasa astfel ca a pierdut controlul directiei de mers, autoturismul a intrat in derapaj ,moment in care inculpatul s-a speriat , a tras brusc de volan , manevra care a dus la parasirea carosabilului de catre autovehicul si lovirea de un copac cu partea laterala dreapta a masinii, din impact rezultind decesul victimei care ocupa un loc pe banchet din spate.

Fiind interogat inculpatul a recunoscut si a regretat fapta.

Fata de virsta inculpatului la momentul comiterii faptei , de pozitia sincera a acestuia pe tot parcursul procesului penal, instanta apreciaza ca in favoarea accestuia pot fi retinute circumstantele atenuiante prev.de art.74 cod penal urmind a face aplicarea in cauza si a dispozitiilor art.76 cod penal si va cobori pedeapsa sub limita ei inferioara.

Fata de pericolul social al faptei comise si de persoana inculpatului instanta s-a orientat la pedeapsa de 1 an inchisoare.

Fiind indeplinite conditiile prev.de art.81 cod penal si apreciindu-se ca scopul pedepsei poate fi atins fara executare se va dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei pe o durata de 3 ani.

Conform art.359 cod procedura penala se va atrage atentia inculpatului asupra dispozitiilor legale a caror nerespectare au ca urmare revocarea suspendarii conditionate.

De la data raminerii definitive a hotarii inculpatul va fi lipsit de drepturile prev.de art.64 lit.a teza a II-a si lit.b cod penal.

Conform art.71 al.5 cod penal pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei inchisorii se suspenda si executarea pedepselor accesorii.

In speta dedusa judecatii s–a constatat ca la data producerii accidentului inculpatul nu avea incheiata asigurarea de raspundere civila auto pentru autovehiculul pe care il conducea.

In acest context a fost introdus in calitate de garant Fondul de protectie a victimelor strazii care a fost infiintat pentru acoperirea prejudiciilor cauzate de conducatorii auto care nu au incheiata asigurarea de raspundere civila auto.

Cu privire la latura civila a cauzei urmare administrarii probei testimoniale si a actelor depuse , instanta apreciaza ca suma de 7000 lei cu titlu de despagubiri este justificata pentru acoperirea cheltuielilor pe care le-a efectuat partea vatamata M.P. cu inmormintarea si pomenile defunctului sau sot.

Este justificata includerea in cuantumul despagubirilor a cheltuielilor de inmormintare si a cheltuielilor facute cu parastasele ulterioare , deoarece pentru respectarea cultului mortilor , acestea se considera a fi necesare in cazul unui asemenea eveniment.

La determinarea despagubirilor reprezentind cheltuieli de inmorminatare si cele ulterioare ocazionate cu parastasele conform traditiei religioase a locului instanta a tinut seama de toate imprejurarile cauzei, respectiv de starea si conditiile victimei , obiceiul locului , conform religiei victimei.

Fata de aceste considerente instanta urmeaza ca in baza art.14 cod procedura penala si art.998 cod civil sa oblige inculpatul impreuna cu Fondul de protectie a victimelor strazii la 7000 lei despagubiri catre partea civila M.P.

Cu privirela daunele morale solicitate instanta retine ca prin savirsirea infractiunii partile vatamate , respectiv sotia si fiicele defunctului au suferit un prejudiciu moral cu traume psihice de exceptie.

Sotia si copii victimei decedate au dreptul in virtutea relatiilor de afectiune si rudenie la repararea prejudiciului moral suferit sub forma daunelor morale iar stabilirea daunelor morale la suma de 40.000 lei fiecare pentru sotia si fiicele defunctului este mai mult decit rezonabila.

In acest context instanta va obliga inculpatul impreuna cu fondul de protectie a victimelor strazii in baza art.14 cod procedura penala si art.998 cod civil la 40.000 lei daune morale catre partea civila M.P., la 40.000 lei cu titlu de daune morale catre aceiasi parte civila pentru minora M.S. si la 40.000 lei cu titlu de daune morale catre partea civila M.D.

La data producerii accidentului defunctul M.I. era salariat la Politia comunitara si avea in intretinere pe cele doua fiice ale sale, M.S. si M.D.

Cele doua fiice ale defunctului primesc in prezent o pensie de urmas de 323 lei potrivit deciziei eliberata de Casa Judeteana de Pensii Buzau.

In cazul savirsirii infractiunii de ucidere din culpa obligarea inculpatului la plata unei prestatii periodice catre copii victimei pina la majoratul acestora sau terminarea studiilor, are rolul de a acoperi prejudiciul cauzat copiilor prin lipsirea acestora de contributia lunara pe care victima o avea la intretinerea lor.

Fata de veniturile pe care le-ar fi realizat victima daca ar fi fost in viata potrivit adresei de la fila 16 , instanta a apreciat ca aceasta ar fi contribuit la intretinerea minorei M.S. cu suma de 100 lei lunar iar pentru cealalta fiica majora M.D. ar fi contribuit lunar cu suma de 150 lei.

Fata de considerentele de mai sus in baza art.14 cod procedura penala si art.998 cod civil instanta va obliga inculpatul la 100 lei lunar prestatie periodica in favoarea minorei M.S. incepind cu data de 04.11.2007 si pina la majorat si la 150 lei lunar prestatie periodica in favoarea partii civile M.D. incepind cu data de 04.11.2007 si pina la terminarea studiilor dar nu mai tirziu de implinirea virstei de 26 de ani.

In baza art.193 cod procedura penala va obliga inculpatul la 800 lei cheltuieli judiciare catre partea vatamata M.P. reprezentind onorariu avocat.

In baza art.191 cod procedura penala va obliga inculpatul la 250 lei cheltuieli judiciare catre stat.

In baza art. 178 al. 1, 2 Cod penal cu art.74,76 cod penal condamna inculpatul A.N.A., la 1 an inchisoare.

In baza art. 81 Cod penal dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei pe o durata de 3 ani.

Atrage atentia conform art. 359 Cod procedura penala.

Aplica art. 71-64 lit. a teza a-II-a si lit. b Cod penal.

Aplica art.71al.5 cod penal.

Obliga inculpatul impreuna cu Fondul de protectie a victimelor strazii Bucuresti la 7000 lei despagubiri catre partea civila M.P.

Obliga inculpatul impreuna cu Fondul de protectie a victimelor strazii Bucuresti la 40000 lei daune morale catre partea civila M.P., 40000 lei cu titlu de daune morale catre aceeasi parte civila pentru minora M.S. si la 40000 lei cu titlu de daune morale catre partea civila M.D.

Obliga inculpatul la 100 lei lunar prestatie periodica lunara in favoarea minorei M.S., incepand cu data de 04.11.2007 si pana la majorat si la 150 lei lunar prestatie periodica in favoarea partii civile M.D. incepand cu data de 04.11.2007 si pana la terminarea studiilor, dar nu mai tarziu de implinirea varstei de 26 ani.

Obliga inculpatul la 800 lei cheltuieli judiciare catre partea vatamata M.P. reprezentand onorar avocat.

Obliga inculpatul la 250 lei cheltuieli judiciare catre stat.

Cu apel in termen de 10 zile de la pronuntare si comunicare pentru inculpat si Fondul de protectie a victimelor strazii Bucuresti.

Pronuntata in sedinta publica azi 06 iulie 2009.

Etichete:

Ucidere din culpă prev.de art.178/2 Cp .L 219/2006

Domeniu: UCIDERE DIN CULPĂ

Tip: sentinta

Nr.53/21.02.2011

Autor: Judecatoria Adjud

Ucidere din culpă prev.de art.178/2 Cp .L 219/2006

Prin rechizitoriul nr. 741/P/2010 al Parchetului de pe langa Judecatoria Adjud, s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata a inculpatului D.Gh., pentru savarsirea infractiunilor de ucidere din culpa prev. de art. 178 alin. 2 C.pen. si infr. prev. de art.37 al.1-2 din L.319/2006 cu aplicarea art.33 lit.a C.P. constand in aceea ca in calitate de persoana fizica autorizata ,cu prilejul executarii unor lucrari de picture la Biserica din Parohia Ruginesti nu a luat masurile legale de securitate a muncii lucru ce a dus la accidentarea mortala a numitului S.I..

Partile vatamate nu s au constituit parti civile in prezenta cauza.

Inculpatul, present in instanta, a declarat ca recunoaste si regreta faptele comise si ca intelege sa se foloseasca de prevederile art.320 ind.1 C.P.P.

Examinand actele si lucrarile cauzei instanta retine urmatoarele:

Inculpatul a incheiat un contract de prestari servicii cu Parohia Ruginesti1 pentru executarea lucrarilor de picture la Biserica din satul Ruginesti.

Inculpatul avea calitatea de persoana fizica autorizata in lucrari de creatie artistica respectiv lucrari de pictura murala..

Pentru efectuarea acestor lucrari inculpatul impreuna cu alti enoriasi au edificat o schela la fata locului,iar pentru pregatirea peretilor pentru lucrare i-a luat drept ucenici pe numitii S.I.P.N si T.I.ca sa prepare materialele.

In data de 15.07.2010 in jurul orei 19,00 inculpatul se afla pe platforma schelei din turla bisericii aflata la aproximativ 9 m de sol langa el fiind si ucenicii S.I.P.N.

La un moment dat de P.N. i-a solicitat martorului T.I. o galeata cu apa pe care sa i-o trimita sus pe schela.

Acesta a inceput sa urce galeata sic and aceasta a ajuns la aproximativ 1 m de nivelul unde se afla victima S.I. acesta a sarit pe puntea schelei situate la 1 m sub el a alunecat si a cazut in gol pe pardoseala bisericii.

Ca urmare a impactului cu solul S.I. a fost grav ranit si a fost transportat la Spitalul de Neurochirurgie Iasi unde a decedat in data de 17.07.2010.

Din raportul medico-legal rezulta ca moartea numitului S.I. a fost violenta si ca leziunile suferite de acesta s-au putut produce prin precipitare.

Din cercetarile efectuate de ITM Vrancea s-a stabilit ca accidentul de munca a avut drept cauza neutilizarea mijloacelor de protectie a schelei-balustrada de protectie- atat la podinele situate la inaltimea de 8 m cat si la gura de vizitare din platforma situate la inaltimea de 9m retinandu se ca inculpatul nu a apelat la o persoana competenta in montarea si demontarea schelei.

De asemenea se retine in raport ca inculpatul nu a asigurat echipament individual de protectie pentru ucenici respective centura de siguranta,salopeta,casca de protectie si incaltaminte de protectie.

Situatia de fapt retinuta de instanta rezulta din procesul verbal de cercetare la locul accidentului, schita locului accidentului, plansa fotografica, raportul de necropsie dosarul de cercetare a accidentului de munca al ITM Vrancea,declaratiile inculpatului si declaratiile martorilor T.I.,N.I. date in cursul urmaririi penale.

In drept, fapta inculpatului care in data de 15.07.2010 nu a luat masurile legale de securitate a muncii si care au avut drept consecinta decesul numitului S.I. intrunesc elementele constitutive ale infractiunilor de ucidere din culpa prev. de art. 178 alin. 2 C.pen. si ale infr. prev. de art.37 al.1-2 din L.319/2006.

La individualizarea pedepsei ce urmeaza a fi aplicata inculpatului, se vor avea in vedere criteriile generale prevazute de art.72 C.pen. si anume dispozitiile partii generale a codului penal, limitele de pedeapsa prevazute in partea speciala a acestuia, gradul de pericol social al infractiunii, imprejurarile in care a fost comisa aceasta, faptul ca inculpatul nu are antecedente penale si ca a avut un comportament sincer pe parcursul procesului, aceste ultime doua aspecte urmand a fi retinute in favoarea lui ca circumstante atenuante conf. art. 74 lit a si c C.pen.

Fata de criteriile retinute urmeaza a fi aplicata inculpatului o pedeapsa privativa de libertate orientata sub minimul special prevazut de lege, ca efect al circumstantelor atenuante conf art 76 lit.d C.pen., si a aplicarii art.320 ind.1 C.P.P., pedeapsa considerata de instanta ca fiind suficienta pentru reeducarea inculpatului si indeplinirea scopurilor prev. de art.52 C.P..

In baza art.33 si 34 C.P. instanta constata ca faptele sunt in concurs urnand ca inculpatul sa execute pedeapsa cea mai grea

Cum in cauza sunt intrunite conditiile prevazute de art. 81 C.pen. si cum instanta apreciaza ca scopul pedepsei poate fi atins si fara executarea efectiva a acesteia urmeaza sa se dispuna suspendarea conditionata a executarii pedepsei pe durata unui termen de incercare ce se compune conf. art. 82 C.pen dintr-un interval de timp de 2 ani la care se adauga cuantumul pedepsei.

Urmeaza ca in baza art. 359 C.pr.pen sa se atraga atentia inculpatului asupra disp. art. 83 privind revocarea masurii suspendarii in cazul in care inculpatul savarseste o noua infractiune cu intentie in cursul termenului de incercare.

Instanta constata ca gravitatea faptelor este de natura sa atraga o limitare a drepturilor electorale ale inculpatului si de asenemea interzicerea derptului de a exercita o profesie sau de a desfasura o activitatew de natura celei de care s a folosit inculpatul pentru savarsirea infractiunii avand in vedere ca acesta nu a respectat nornele obligatorii de protectie si securitate a muncii pe santierul ce-l conducea lucru ce a avut ca efect moartea unui om.

Conform art. 71 alin. 2 Cod penal se va aplica inculpatului si pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a-c Cod penal, cu excepţia dreptului de a alege, urmand a se suspenda executarea pedepsei accesorii, pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei.

Instanta constata ca IML Iasi nu poate sa aiba calitate de parte civila intrucat necropsia a fost platita de parchetul de pe linga Judecatoria Adjud, urmand ca aceasta suma sa fie inclusa in cheltuiele avansate de stat.

Spitalul Clinic de Urgente Prof.Dr.N O. Iasi si Serviciul de Ambulanta Vrancea Nu s-au constituit parti civile.

In baza art. 191 alin. 1 C.pr.pen. va obliga inculpatul si la cheltuieli judiciare catre stat.

Etichete:

Ucidere din culpa

R O M A N I A

JUDECATORIA ONESTI

JUDETUL BACAU

Dosar nr. 142/270/2010

Din 08.01.2010 ucidere din culpa

SENTINTA PENALA NR. 294

Sedinta publica din data de 03.05.2010

COMPLETUL DE JUDECATA FORMAT DIN:

Presedinte – DANIELA POPA

Grefier – GILIOLA-RAMONA AVRAM

Ministerul Public reprezentat de procuror – VASILE DIMA

Astazi a fost pe rol judecarea cauzei penale pusa în miscare prin rechizitoriul Parchetului de pe lânga Judecatoria Onesti împotriva inculpatului ……. trimis în judecata pentru savârsirea infractiunii de ucidere din culpa.

La apelul nominal facut în sedinta publica au raspuns inculpatul asistat de avocat .., martorii .., ……., …… .., …, ……, lipsa celelalte parti si ceilalti martori.

Procedura completa.

S-a facut referatul oral al cauzei de grefierul de sedinta, dupa care, se prezinta numitul …. care la data de 22.03.2010 a depus o cerere de introducere în cauza în calitate de parte civila întrucât în urma accidentului i-a fost avariat gardul constituindu-se parte civila.

Instanta pune în discutie cererea formulata de ……..

Procurorul solicita respingerea cererii.

Avocat ……… pentru inculpat solicita respingerea cererii întrucât nu este formulata în termen legal.

Instanta, în baza art. 15 al. 2 Cod pr. pen., instanta respinge cererea formulata de M V privind introducerea sa în cauza în calitate de parte civila.

S-a procedat la audierea martorilor, sub prestare de juramânt, declaratiile acestora fiind consemnate la dosar.

Instanta constata ca este în imposibilitatea audierii martorului ……… si în baza art. 327 al. 3 Cod pr. pen. dispune citirea declaratiei acestuia data la urmarirea penala.

Dupa citirea declaratiei avocat …….. pentru inculpat depune un set de acte de stare civila.

Nefiind cereri de formulat instanta declara terminata cercetarea judecatoreasca si acorda cuvântul pe fond.

Procurorul, având cuvântul, expune situatia de fapt, solicita condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii pentru savârsirea infractiunii de ucidere din culpa prevazuta de art. 178 al. 1, 2, 3 Cod penal, interzicerea drepturilor prev. de art. 64 Cod penal în conditiile prev. de art. 71 Cod penal, obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare.

Avocat ……… pentru inculpat arata ca inculpatul a recunoscut fapta însa apararea sa se bazeaza pe un singur aspect: în momentul când a intrat în depasire s-a asigurat , autoturismul Renault circula pe dreapta si atunci inculpatul a accelerat si a intrat în depasire. Martorii din microbuz au confirmat ca autoturismul, Renault nu a semnalizat si a virat brusc stânga. Probatoriul este subred, se bazeaza mai mult pe recunoasterea inculpatului, o culpa o are însa si soferul autoturismului Renault. Inculpatul s-a prezentat la fiecare termen, nu a fost citat la efectuarea expertizei, dar si-a însusit concluziile acesteia, are 2 copii minori si solicita aplicarea unei pedepse spre minim cu suspendarea sub supraveghere.

Inculpatul având ultimul cuvânt, arata ca a încercat sa evite coliziunea si nu s-a gândit nici un moment ca va intra în banca pe care se aflau victimele.

Dezbaterile în cauza de fata s-au desfasurat în conformitate cu dispozitiile art. 304 Cod pr. pen, în sensul ca au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului pe suport magnetic si fiind terminate, cauza a ramas în pronuntare.

I N S T A N T A

Deliberând,

Asupra cauzei penale de fata,

Constata ca prin rechizitoriul Parchetului de pe lânga Judecatoria Onesti, înregistrat la aceasta instanta sub nr. 142/270/2010, s-a dispus punerea în miscare a actiunii penale si trimiterea în judecata a inculpatului ……, pentru comiterea infractiunii de ucidere din culpa prev. de art. 178 al. 1, 2, 5 Cod penal.

S-a retinut în esenta în sarcina inculpatului ca în seara de 26.04.2009, în jurul orei 19.30, în timp ce conducea autoturismul cu nr. de înmatriculare BC-11-ZKR, pe DN 12A , la km 92+850 m, datorita vitezei excesive , a intrat în coliziune cu autoturismul cu nr. de înmatriculare BC-18-GIl, ce era condus regulamentar de ….., fapt ce a dus la accidentarea mortala a numitelor …… si ……. .

Prin rechizitoriu s-a dispus: – neînceperea urmaririi penale fata de inculpat sub aspectul comiterii infractiunii de vatamare corporala din culpa , prev. de art. 184 al. 1, 3 Cod penal, având în vedere numarul de zile de îngrijiri medicale acordat partii vatamate ….., fapta nefiind prevazuta de legea penala ;

– neînceperea urmaririi penale fata de ………, cercetat pentru art.178 al. 1, 2, 5 Cod penal ,întrucât lipeste culpa acestuia în comiterea accidentului.

Din coroborarea probatoriilor administrate în cauza constând în procesul verbal de cercetare la fata locului, plansele foto, buletinele de examinare clinica, raport necropsie, buletinul de analiza alcoolemie,procesele verbale de verificare tehnica, raportul de constatare medico legala , concluziile raportul de expertiza tehnica întocmit de catre expertul ……. si a expertului parte ……., actele de constatare medico legala, declaratiile ……, ……., ….., …, …, … …, ………, ….., …., ……, ……., ………, cu declaratiile inculpatului instanta retine urmatoarea situatie de fapt:

Inculpatul …….poseda permis de conducere categoria B, din anul 2004 si este proprietarul autoturismului MB Vito 110 D,cu nr. de înmatriculare Bc-11-ZKR.

În seara zilei de 26.04.2009, în jurul orelor 19,30 a condus acest autoturism pe DN 11A, având sensul de mers Darmanesti – Tg. Ocna .

În localitatea Dofteana, pe DN 12A la km. 92+850, în fata sa se afla autoturismul marca Renault Megane , cu nr. de înmatriculare BC-18-GIl, condus de ………

În dreptul imobilului 121, situat pe partea stânga a drumului, ….., dupa ce s-a asigurat corespunzator si a redus viteza de deplasare, a efectuat manevra de viraj la stânga pentru a intra în curtea locuintei socrului sau.

Inculpatul, observa reducerea de viteza a autoturismului care circula în fata sa, însa interpreteaza eronat necesitatea reducerii de viteza, nu ia masuri preventive pentru o manevra similara , si la o distanta de aproximativ 44-46 m de autoturism intra în depasire pe contrasens .

Având o viteza mare de rulare, în vederea evitarii impactului, inculpatul efectueaza manevra de viraj spre stânga, prin trecerea prin fata autoturismului Renault.

Manevra a fost neadecvata, deoarece partea frontala a autoturismului condus de ……. se afla la cca 0,5 m de acostamentul din stânga urmând a intra pe spatiul verde si podetul de intrare în imobil .

În aceste conditii, coliziunea se produce între partea dreapta a microbuzului condus de inculpat si coltul stânga al autoturismului Renault Megane.

În urma impactului autoturismul MB paraseste carosabilul, parcurgând o distanta de 70 m în stare frânata în diferite faze .

Astfel, prin atacarea bordurii unui podet din beton, s-au deformat trei genti ale rotilor, concomitent cu depresurizarea acestora, apoi autoturismul a fost împins într-un stâlp electric pe care l-a foarfecat si culcat la pamânt, continuându-si deplasarea pe spatiul verde pâna la gardul din lemn si bancheta din lemn încastrata în soclu de beton lipit de gard pe care sedeau ….. si nepoata sa ……

În urma impactului, acestea au fost accidentate mortal iar minora …. ……. a fost vatamata corporal usor.

Conform raportului de constatare medico-legala nr. S60/38/A4 din 27.04.2009 a C.M.L. Onesti, ……., în vârsta de 65 de ani a decedat la 26.04.2009, cauza mortii fiind stop cardio-respirator, instalat dupa multiple fracturi de coste, stern, coloana toracica, bazin, umar drept si membre inferioare, cu rupturi pulmonare si hemoragie interna, consecutive unui politraumatism prin accident de circulatie rutiera, leziunile de violenta externe si interne având legatura de cauzalitate directa cu decesul, stabilindu-se ca nu se afla sub influenta alcoolului (f. 52 d.u.p.)

Conform raportului de constatare medico-legala nr. S61/39/A4 din 27.04.2009 a C.M.L. Onesti , moartea numitei ……., în vârsta de 12 ani, a fost violenta si s-a datorat stopului cardio-respirator instalat dupa multiple fracturi de coloana cervicala, baza de craniu, mandibula si membre inferioare dr., cu hemoragie subarahnoidiana cerebrala, consecutive unui politraumatism prin accident de circulatie rutiera, leziunile având legatura de cauzalitate directa cu decesul (fl.53).

Lânga cele doua victime s-a aflat si minora ……., în vârsta de 9 ani, care a suferit leziuni corporale vindecabile în 8-9 zile îngrijiri medicale, conform CML S94/34/A2 din 14.07.2009, a C.M.L Onesti, fiind si internata în Spitalul Onesti – Sectia chirurgie (F.0.922), în perioada 26-27.04.2009 (fl.55).

Conform procesului verbal de cercetare la fata locului, încheiat la 26.04.2009 de catre organele de politie, sectorul de drum pe care s-a produs accidentul este în linie dreapta, în interiorul localitatii Dofteana, câte o banda de circulatie pe fiecare sens de mers, marcajul axial era discontinuu în zona, carosabilul uscat si nu existau indicatoare sau restrictii (fl.6-9).

Totodata, au fost consemnate în procesul verbal si avariile suferite de ambele autoturisme si s-a stabilit ca, în autoturismul cu numarul BC-18-GIL se mai aflau ca pasagere si numitele ……., în vârsta de 22 de ani si ….., în vârsta de 17 ani, care însa nu au suferit leziuni corporale.

De asemenea, în autoturismul cu numarul BC-11-ZKR, ce era condus de catre inculpat, se mai aflau ca pasageri si numitii ….., …..; ….., ….., … si …., care însa nu au suferit leziuni corporale.

Inculpatul a recunoscut cu sinceritate comiterea faptei , sustinând însa ca si ……. are o culpa în producerea accidentului, pentru ca nu s-a asigurat corespunzator.

Instanta va respinge apararile inculpatului fiind lipsite de suport probator .

Astfel, desi martorii ….., ….., …….., ……, ……, ….. au declarat ca desi nu au vazut momentul impactului, au observat ca inculpatul s-a angajat în depasire înainte ca autoturismul din fata sa semnalizeze intentia de schimbare a sensului de mers, martorii ……, …. , ……., …, …, …., … au declarat ca autoturismul condus de catre .. avea viteza redusa si a semnalizat stânga pentru a vira pe podetul de la locuinta lui …., însa din spate a venit inculpatul care se deplasa cu o viteza foarte mare, impactul nemaiputând fi evitat.

Declaratiile acestora din urma martori se coroboreaza cu concluziile celor doua expertize tehnice auto si care sunt probe stiintifice .

Astfel, conform raportului de expertiza întocmit de inginer ….. (fl.71-89), s-a concluzionat ca viteza la intrarea în coliziune a autoturismului cu numarul BC-18-GIL, a fost de 7,6-8,6 Km/h, iar viteza autoturismului condus de catre inculpat a fost între 111 si 115,5 Km/h. Starea de pericol s-a creat în momentul începerii manevrei de virare stânga, de catre ………, când autoturismul condus de catre inculpat afla la cca.44-46 m în spatele acestuia, rulând în localitate cu o viteza de peste 111 Km/h. Inculpatul a observat reducerea de viteza a autoturismului ce circula în fata sa, dar interpreteaza în mod eronat necesitatea de reducere a vitezei si nu ia masuri preventive pentru manevra similara si în momentul când vede ca celalalt autoturism începe virajul spre stânga, se angajeaza totusi în depasire, manevra ce a fost total neadecvata. Locul producerii coliziunii a fost pe banda de mers catre Comanesti, de la …., în localitatea Dofteana, la o distanta de 6,5 m în plan longitudinal fata de reperul – stâlp electric 195 si la 1,5 m în plan transversal fata de acostamentul din stânga a sensului de mers catre Comanesti. Cauza determinanta a producerii accidentului a fost viteza excesiva a autoutilitarei la circulatia I în localitate. în conditii de trafic normal în localitate, manevra de schimbare a directiei de mers prin viraj spre stânga a autoturismului condus de catre ……….nu perturba si nu punea în pericol siguranta circulatiei celorlalti participanti la trafic. Daca inculpatul se deplasa cu o viteza maxima admisa de 50 Km/h, manevrele de evitare cu maxima eficienta erau frânarea usoara si pastrarea pozitiei de deplasare pe sensul de mers catre Onesti.

De asemenea, conform raportului de expertiza tehnica nr. 39 din 17.08.2009, a expertului parte ….. (fl.93-101), s-a concluzionat ca accidentul rutier se putea evita în conditiile reale ale producerii lui, daca inculpatul, chiar de la viteza avuta, declansa sistemul de frânare de la aparitia starii de pericol, putând opri înaintea locului de coliziune sau daca se rula macar cu o viteza de sub 100 Km/h. ………, pe toata durata efectuarii manevrei de virare stânga, nu a avut cunostinta de starea de pericol creata în spatele sau. În conditiile rularii în localitate cu viteza regulamentara accidentul era perfect evitabil de catre învinuit.

Infractiunea de ucidere din culpa prev. de art. 178 al. 1, 2 Cod penal, presupune sub aspect obiectiv nerespectarea dispozitiilor legale ori a masurile de prevedere pentru exercitiul unei profesii sau meserii.

Or, producerea accidentului a avut loc pe un tronson de drum în localitate, viteza de deplasare a autoutilitarei fiind de aprox. 111 km/h.

Potrivit normelor din Codul rutier , art. 48/1 –limita maxima de viteza în localitati este de 50 Km/h iar conform dispozitiilor art.118 lit. a din Regulamentul de aplicare a Codului rutier, conductorului de vehicul care efectueaza depasirea este obligat sa se asigure ca acela care îl urmeaza sau îl preceda nu a semnalizat intentia de începerii unei manevre similare si ca poate depasi fara a pune în pericol, sau fara a stânjeni circulatia din sens opus si numai dupa ce s-a asigurat ca poate efectua aceasta manevra în conditii de siguranta pentru vehiculul depasit.

Or, în cauza, inculpatul a condus autoturismul pe drumurile publice în localitate, având o viteza de deplasare peste limita legala si fara a efectua manevra de depasire în maxima siguranta prin efectuarea manevrelor corespunzatoare .

Drept consecinta, instanta va retine culpa exclusiva a inculpatului în producerea accidentului.

În drept, fapta inculpatului întruneste elementele constitutive ale infractiunii de ucidere din culpa prev. de art. 178 al. 1, 2, 5 Cod penal, întrucât s-a cauzat moartea a doua persoane.

Retinând vinovatia, se va dispune în baza textului de lege mentionat, condamnarea lui la pedeapsa închisorii.

Ca efect al condamnarii la pedeapsa închisorii, în baza art. 71 Cod penal i se va aplica si inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor civile prevazute de art.64 litera a teza a II-a si lit. b Cod penal.

La individualizarea judiciara a pedepsei, conform art. 72 Cod penal, se va avea în vedere gradul de pericol social al infractiunii,comisa din culpa, concretizat cu decesul a doua persoane, viteza de deplasare .

La circumstantele reale se vor adauga si circumstantele personale ale inculpatului, prezentarea în fata organelor judiciare, sinceritatea, lipsa antecedentelor penale, conduita buna în societate si la locul de munca si ca are în întretinerea sa doi copii minori .

În raport de aceste circumstante, de cuantumul pedepsei ce i se va aplica, de comportamentul inculpatului dupa comiterea faptei, instanta apreciaza ca pronuntarea condamnarii constituie un avertisment pentru acesta si, chiar fara executarea pedepsei, nu va mai savârsi infractiuni.

În consecinta, în baza art. 861 Cod penal, se va dispune suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere pe durata termenului de încercare.

În temeiul art. 863 Cod penal, pe durata termenului de încercare inculpatul va trebui sa se supuna urmatoarelor masuri de supraveghere:

– sa se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probatiune de pe lânga Tribunalul Bacau;

– sa anunte în prealabil orice schimbare de domiciliu, resedinta sau locuinta si orice deplasare care depaseste 8 zile, precum si întoarcerea;

– sa comunice si sa justifice schimbarea locului de munca;

– sa comunice informatii de natura a putea fi controlate mijloacele de existenta.

În baza art. 71 al 5 Cod penal pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei sub supraveghere , se va suspenda si executarea pedepselor accesorii.

În baza art.359 Cod procedura penala ,se va atrage atentia inculpatului asupra dispozitiilor art.86/4 Cod penal cu ref. la art. 83 Cod penal , privind revocarea suspendarii.

Din înscrisurile de la f.47-50 din dosarul de urmarire penala, rezulta ca mostenitorii victimelor sunt …… , ….. si ….. .

Desi prin cererile de la filele 12-14 , dosar instanta s-au constituit parti civile ,prin declaratia notariala din data de 11.03.2010 au precizat ca nu mai au pretentii fata de inculpat , fiind despagubiti de catre asiguratorul SC”Carpatica Asigurari ”SA.

De alt fel, la termenul de judecata din data de 15.03.2010, partea civila …… a si declarat nemijlocit ca a fost despagubit de catre asigurator si ca nu mai are pretentii civile .

Asa fiind, se va lua act ca partile vatamate ……, …….. si ……… prin reprezentantul legal ……., au renuntat la pretentiile civile formulate fiind despagubiti de asiguratorul S.C.”Carpatica Asigurari” SA Sibiu .

Dupa citirea actului de sesizare ,la data de 22.03.2010, prin cererea de la fila 55 dosar instanta, ……., proprietarul gardului distrus în urma accidentului rutier, a solicitat introducerea în cauza în calitate de parte civila si obligarea inculpatului la plata sumei de 1830 reprezentând contravaloarea lucrarilor de reparatii la gard.

Însa, conform dispozitiilor art.15 al.2 Cod procedura penala, constituirea ca parte civila, se poate face în cursul urmaririi penale precum si în fata instantei de judecata pâna la citirea actului de sesizare.

Or, în cauza citirea actului de sesizare s-a facut la termenul de judecata din data de 15.03.2010, iar constituirea de parte civila a numitului …… s-a depus ulterior la dosarul cauzei.

Asa fiind, se va respinge ca tardiva cererea formulata de …… de introducere în cauza ca parte civila, el având posibilitatea recuperarii prejudiciului pe calea unei actiuni civile separate.

Se va constata ca inculpatul a avut aparator ales.

Fiind în culpa procesuala, inculpatul va fi obligat la cheltuieli judiciare catre stat, conform art. 191 al. 1 Cod procedura penala.

Pentru aceste motive,

În numele legii,

H O T A R A S T E:

În baza art. 178 al. 1 ,2, 5 Cod penal, pentru comiterea infractiunii de ucidere din culpa, condamna pe inculpatul ………, fiul lui …….. si ……, nascut la data de ….. în ….., judetul ……, domiciliat în ….., sat …. ,judetul …., studii ….clase, muncitor, casatorit, are 2 copii minori, necunoscut cu antecedente penale, …….., la o pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare.

În baza art. 71 Cod penal aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor civile prevazute de art.64 litera a teza a II-a si lit. b Cod penal.

În baza art. 861 Cod penal, dispune suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere pe durata termenului de încercare de 6 ani si 6 luni.

În temeiul art. 863 Cod penal, pe durata termenului de încercare inculpatul trebuie sa se supuna urmatoarelor masuri de supraveghere:

– sa se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probatiune de pe lânga Tribunalul Bacau;

– sa anunte în prealabil orice schimbare de domiciliu, resedinta sau locuinta si orice deplasare care depaseste 8 zile, precum si întoarcerea;

– sa comunice si sa justifice schimbarea locului de munca;

– sa comunice informatii de natura a putea fi controlate mijloacele de existenta.

În baza art. 71 al. 5 Cod penal pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei sub supraveghere, suspenda si executarea pedepselor accesorii.

În baza art. 359 Cod procedura penala, atrage atentia inculpatului asupra dispozitiilor art.86/4 Cod penal cu ref. la art. 83 Cod penal, privind revocarea suspendarii.

Ia act ca partile vatamate ….., ……. si …… prin reprezentantul legal ….., au renuntat la pretentiile civile formulate fiind despagubiti de asiguratorul S.C.”Carpatica Asigurari” SA Sibiu.

Respinge ca tardiva cererea formulata de ……… de introducere în cauza ca parte civila .

Constata ca inculpatul a avut aparator ales.

În baza art. 191 al. 1 Cod procedura penala, obliga inculpatul la 550 lei cheltuieli judiciare catre stat.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la pronuntare pentru inculpat si de la comunicare pentru celelalte parti.

Pronuntata în sedinta publica, azi 03.05.2010.

Etichete:

Descopera Primul Stagiu
Zonia.ro