Fond – conflict de drepturi – cheltuieli spitalizare
Dosar nr.262/88/2009
R O M A N I A
TRIBUNALUL TULCEA
SENTINTA CIVILA NR.481
Sedinta publica din data de 20 martie 2009
Presedinte :
T R I B U N A L U L :
Prin cererea adresată Judecătoriei Tulcea, înregistrată sub nr.3067/327/2008 Casa de Asigurări de Sănătate Tulcea a chemat în judecată pe pârâta Compania Naţională Poşta Română SA Bucureşti prin Direcţia Regională de Poştă Galaţi, solicitând instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 516,06 lei reprezentând cheltuieli de spitalizare în sumă de 394,90 lei pentru salariata Condrea Marcela şi majorări de întârziere, în sumă de 121,16 lei.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat în esenţă, că salariata…., a fost internată la Spitalul Judeţean de Urgenţă Tulcea, ca urmare a unui accident de muncă, în urma căruia a beneficiat de servicii medicale spitaliceşti în sumă de 394,90 lei, sumă decontată de Casa de Asigurări de Sănătate din fondul Naţional de Asigurări Sociale de Sănătate.
În drept, cererea a fost motivată pe disp. OG nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, art.1092, art.998, 999, 1088 Cod civil şi Ordinului comun al ministrului sănătăţii şi preşedintelui C.N.A.S. nr. 1220/890/2003 pentru aprobarea Normelor de aplicarea a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, art. 15 anexa 18 modificat şi completat prin Ordinul nr.999/397/2004, art. 720 indice 1 alin. 1, 2, 3, 4 Cod procedură civilă.
În dovedirea cererii, reclamanta a depus la dosar o serie de înscrisuri.
Pârâta a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii ca nefondată, întrucât culpa pentru producerea accidentului de muncă nu aparţine Companiei Naţionale Poşta Română SA Bucureşti prin Direcţia Regională de Poştă Galaţi, ci şoferului autoutilitarei care nu a asigurat corespunzător autovehiculul pe care-l conducea.
La termenul de judecată din 20 ianuarie 2009, instanţa din oficiu a invocat excepţia necompetenţei materiale a Judecătoriei Tulcea, având în vedere dispoz. Legii nr.346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale din conţinutul cărora rezultă că, în primă instanţă tribunalele soluţionează litigii privind modul de stabilire şi de plată a prestaţiilor şi serviciilor cuvenite beneficiarilor de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale.
Prin sentinţa civilă nr.155/20.01.2009 Judecătoria Tulcea a admis excepţia necompetenţei materiale a instanţei şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Tulcea.
La Tribunalul Tulcea s-a format dosarul nr.262/88/2009.
În şedinţa publică din data de 18.03.2009 instanţa din oficiu a invocat excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Tulcea, raportat la temeiul de drept invocat de reclamantă.
Faţă de excepţia invocată, instanţa reţine următoarele:
Casa de Asigurări de Sănătate Tulcea a formulat cerere de chemare în judecată împotriva pârâtei COMPANIA NAŢIONALĂ DE POŞTĂ prin DIRECŢIA REGIONALĂ DE POŞTĂ GALAŢI, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să fie obligată pârâta la plata sumei de 516,06 lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare în sumă de 394,90 lei pentru salariata …… şi majorări de întârziere în sumă de 121,16 lei.
Reclamanta şi-a întemeiat acţiunea în pretenţii pe prevederile Ordinului Comun al Ministerului Sănătăţii şi Preşedintelui CNAS nr.1220/890/2003, pentru aprobarea normelor de aplicare a contractului cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, art.15 din Anexa 18, modificat şi completat prin Ordinul nr.999/397/2004, art.720 indice 1 alin.1, 2, 3, 4 Cod proc.civilă, OG nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală, art.1092, art.998, 999, 1088 Cod civil.
În mod greşit Judecătoria Tulcea a apreciat că în cauză competenţa de soluţionare a cererii reclamantei revine Tribunalului Tulcea, având în vedere disp. art.128 şi dispoziţiile cuprinse în art.129 al.1 lit.e din Legea nr.346/2002. Conform art.128 din Legea nr.346/2002:”jurisdicţia asigurărilor pentru accidente de muncă şi boli profesionale se realizează prin secţiile de asigurări sociale sau, după caz, prin completele specializate pentru asigurări sociale, constituite la nivelul tribunalelor şi curţilor de apel, […]”..
Potrivit art.129 lit.e din Legea nr.346/2002, tribunalele soluţionează în prima instanţă litigiile privind modul de stabilire şi de plată a prestaţiilor şi serviciilor cuvenite beneficiarilor de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale.
Ori, reclamanta CAS Tulcea nu şi-a întemeiat acţiunea pe prevederile Legii nr.346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale, ci pe răspunderea civilă delictuală, prevăzută de art.998, 999 Cod civil.
Nu trebuie să se facă confuzie între contribuţia de 0,5% datorată fondului de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale, prevăzută de Legea nr.346/2002 şi cheltuielile de spitalizare, ignorându-se şi faptul că accidentul de muncă s-a petrecut în anul 2004, iar Legea nr.346/2002 a intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2005.
Faţă de aceste considerente, instanţa urmează a admite excepţia şi a declina competenţa soluţionării cauzei în favoarea Judecătoriei Tulcea.
Având în vedere că, în prezenta cauză atât Judecătoria Tulcea cât şi Tribunalul Tulcea s-au declarat necompetente în a soluţiona prezenta cauză, instanţa urmează a înainta dosarul Curţii de Apel Constanţa pentru a se pronunţa asupra conflictului negativ de competenţă.