Somatie de plata
SENTINŢA CIVILĂ Nr. 682
Şedinţa publică de la 03 Martie 2009
INSTANŢA
Deliberând asupra cauzei comerciale de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tulcea sub nr. 1333/327/12.01.2009, creditoarea _ a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să someze debitorul _ la plata sumei de 739,22 lei din care 306,09 lei contravaloare energie electrică, 158,50 lei c/val penalităţi de întârziere, 72,50 lei c/val taxă radio, 116 lei c/val taxă TV, 52,98 lei c/val penalităţi taxă TV, 33,24 lei c/val penalităţi taxă radio, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii introductive, creditoarea a arătat că în derularea raporturilor contractuale cu debitorul din prezenta cauză a furnizat acestuia energie electrică, conform contractului nr. 8141/43/02.04.2001, în condiţiile din contract.
În drept, invocă disp. OG 5/2001, art. 969-970 C-civ şi art. 56 din Lg 13/2007, art. 56 din Lg 13/2007, HG 977/2003 şi HG 978/2003 .
Cererea a fost legal timbrată.
În dovedirea cererii au fost ataşate o serie de înscrisuri: contractul nr. 8141/43/02.04.2001- filele 19- 22 dosar, facturile fiscale –filele 7-18 dosar.
Legal citat, debitorul nu a formulat întâmpinare şi nu s-a prezentat în faţa instanţei pentru a-şi formula apărări.
Instanţa a încuviinţat în temeiul art. 167 raportat la art. 3 alin.2 din OG 5/2001 pentru părţi proba cu înscrisuri, acestea fiind administrate în condiţii de contradictorialitate.
Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:
Între părţile din prezenta cauză s-au derulat raporturi contractuale, născute din contractul nr. 8141/43/02.04.2001- filele 19- 22 dosar, în baza căruia creditoarea a furnizat debitorului energie electrică la locul de consum convenit în contract, pentru care a emis facturile fiscale filele 7-18 dosar.
Potrivit dispoziţiilor art.1 din OG nr.5/2001, procedura somaţiei de plată se desfăşoară la cererea creditorului, în scopul realizării creanţelor certe, lichide şi exigibile ce reprezintă obligaţii de plată a unor sume de bani, asumate prin contract constatat printr-un înscris, ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însuşit de părţi prin semnătură ori prin alt mod admis de lege şi care atestă drepturi şi obligaţii privind executarea anumitor servicii, lucrări sau orice alte prestaţii.
În lumina acestor dispoziţii legale, procedura somaţiei de plată presupune, pe lângă condiţiile generale pentru exercitarea oricărei acţiuni în justiţie, îndeplinirea anumitor cerinţe speciale. Astfel, creditorul trebuie să aibă o creanţă a cărei obligaţie corelativă constă în îndatorirea debitorului de a plăti o sumă de bani, creanţa trebuie să fie certă, lichidă şi exigibilă, iar dovada acesteia se poate face numai cu înscrisuri.
Instanţa reţine că în cauză sunt îndeplinite cerinţele impuse de lege.
Astfel, creditoarea a solicitat obligarea debitorului la plata unei sume de bani, în cuantum de 306,09 lei, reprezentând c/val. energie electrică.
Contractul nr. 8141/43/02.04.2001- filele 19- 22 dosar îndeplineşte condiţiile de fond şi formă prevăzute de lege pentru valabilitatea lui, astfel că în baza art. 969 C.civ., contractul are valoarea de lege între părţile contractante cu privire la drepturile şi obligaţiile stabilite, nefiind necesar ca _să îşi dovedească pretenţiile în alt mod decât prin înscrisul constatator al voinţei părţilor şi facturile fiscale emise în derularea raporturilor contractuale, faţă de care debitorul nu a formulat obiecţiuni în ce priveşte cuantumul consumului înregistrat şi facturat.
Creditoarea a făcut dovada existenţei obligaţiei de plată în sarcina debitorului, astfel că se prezumă neexecutarea. Este în sarcina debitorului de a face dovada executării obligaţiei reţinute în sarcina sa prin chitanţele liberatorii emise de creditor la momentul primirii sumei de bani, probă pe care aceasta nu a înţeles a o face.
Pentru acestea, creanţa reclamantei este certă, conform dispoziţiilor art.379 al.3 Cod procedură civilă , întrucât rezultă fără a putea fi pusă la îndoială din înscrisurile depuse la dosar, respectiv.
Creanţa pretinsă îndeplineşte condiţia de a fi lichidă, potrivit prevederilor art.379 al.4 Cod procedură civilă , întrucât cuantumul creanţei este de 306,09 lei, prevăzut în facturile fiscale depuse la dosar.
Instanţa apreciază că în cauză creanţa creditoarei îndeplineşte şi cerinţa exigibilităţii, întrucât data scadenţei e convenită de părţi în contract, art. 8, împlinindu-se în 7 zile de la data înştiinţării de plată.
Înscrisurile care fac proba existenţei obligaţiei de plată în sarcina debitorului, atestă drepturi şi obligaţii privind executarea unor servicii între părţile prezentei cauze, fiind îndeplinită condiţia prevăzută de teza finală a art. 1 alin.1 din OG 5/2001, modificată.
Faţă de capătul acesoriu de cerere privind obligarea debitorului la plata penalităţilor de întârziere, instanţa reţine că părţile au prevăzut în contract clauză penală, art. 8 din contract, clauză valabil întocmită şi cu putere obligatorie între părţile contractante. Astfel că apreciază ca fiind temeinic capătul de cerere accesoriu, urmând a admite şi a soma debitorul la plata sumei de 158,41 lei.
Se mai reţine că potrivit art.5 din HG nr.977/2003 şi HG nr. 978/2003 taxa pentru serviciul public de radio şi televiziune se încasează de către reclamantă, iar potrivit art.6 din HG-urile menţionate privind plata la termen a taxei lunare se calculează penalităţi de întârziere.
Având în vedere că sumele datorate au fost dovedite cu înscrisurile depuse la dosar, reprezentând facturi şi modul de calcul al penalităţilor, sumele nefiind prescrise şi raportat la dispoziţiile art.969-970 cod civil, precum şi la dispoziţiile HG 997/2003 şi HG 978/2003, instanţa va admite acţiunea şi va obliga debitorul la plata către reclamantă a sumei de 306,09 lei contravaloare energie electrică, 158,50 lei c/val penalităţi de întârziere, 72,50 lei c/val taxă radio, 116 lei c/val taxă TV, 52,98 lei c/val penalităţi taxă TV, 33,24 lei c/val penalităţi taxă radio , în termen de 10 zile de la comunicare.
Reţinând culpa procesuală a debitorului în declanşarea procedurii somaţiei de plată pentru neexecutarea obligaţiei de plată ce-i incumba, instanţa, în temeiul art. 274 alin.1 C.pr.civ., va obliga debitorul la plata către creditoare a cheltuielilor de judecată efectuate în prezenta cauză şi dovedite cu chitanţele –fila 4 dosar, în cuantum de 39,30 lei reprezentând contravaloarea taxei de timbru şi timbru judiciar.
Tags: somaţie de plată