Top

Actiune în constatare – capacitate procesuala

Dosar nr. 4816/333/2008
Actiune în constatare – capacitate procesuala
TRIBUNALUL VASLUI
SECTIA CIVILA
DECIZIE CIVILA Nr. 105/A
Sedinta publica de la 13 Octombrie 2009
Instanta constituita din:
PRESEDINTE MIRELA-CRISTINA TÂRLEA
Judecator DIANA ELENA SÎRGHI
Grefier CAMELIA APOSTOL

Pe rol judecarea apelului civil declarat de reclamantii apelanti M V si S C- prin Av.Natalia Mosnegutu-Av.Oana Chirita în contradictoriu cu pârâtii M E, C VI, si Autoritate Tutelara Primaria Municipiului Vaslui, împotriva sentintei civile nr. sentintei civile nr.1987 din 28.05.2009 pronuntata de Judecatoriei Vaslui.

Obiectul cauzei-actiune în constatare

La apelul nominal facut în sedinta publica se prezinta avocat Burtan Cristina cu împuternicire avocatiala la dosar pentru reclamantii apelanti si avocat Pasarica Carmina cu împuternicire avocatiala la dosar pentru

Procedura legal îndeplinita.

S-au verificat actele si lucrarile dosarului si s-a facut referatul cauzei de catre grefier aratându-se ca recursul(apelul) a fost declarat si motivat în termen, cauza este la primul termen de judecata, intimatii au depus prin registratura la data de 8.10.2009, întâmpinare în 2 exemplare, nu se solicita judecarea cauzei si în lipsa, dupa care:

Instanta da cuvântul pe probe .

Avocat Pasarica Carmina, având cuvântul depune împuternicirea avocatiala si arata ca urmeaza sa depuna la dosar un set de înscrisuri respectiv decizii de speta pe o problema similara cu prezenta cauza.

Aparatorii partilor având cuvântul pe rând arata ca nu mai au alte cereri de formulat în cauza.

Instanta constata cauza în stare de judecata, dupa care da cuvântul pe fondul cauzei.

Avocat Burtan Cristina, având cuvântul solicita admiterea apelului, asa cum a fost formulat, respingerea exceptiilor invocate si trimiterea cauzei pentru judecata fondului la Judecatoria Vaslui.

A chemat în judecata trei pârâti, M E mama minorului C V si autoritatea tutelara. Faptul ca a mentionat ca pârâti pe M E si pe fiul acesteia C V, în loc de a mentiona expres faptul ca mama minorului este chemata ca si reprezentant al minorului acest lucru nu reprezinta o eroare procesuala ci reprezinta doar o eroare materiala, o eroare materiala care ar putea fi reparata în conformitate cu art. 132 alin. 2 pct.1 Cod proc. Civila. Având în vedere ca nu reprezinta o eroare procesuala ci o eroare materiala si poate fi complinita pe tot parcursul judecatii, considera ca instanta de fond în mod gresit a admis exceptiile invocate. Imediat dupa ce s-au invocat aceste exceptii a încercat sa complineasca aceasta eroare, si anume lipsa mentiunii ca mama minorului este chemata în judecata ca reprezentant legal al minorului. Solicita respingerea exceptiilor invocate si trimiterea cauzei pentru judecarea cauzei pe fond.

Cu cheltuieli de judecata. depune la dosar chitanta nr. 442 din 21.10.2008 si factura nr.662 din 21.10.2008 reprezentând onorariu avocat.

Avocat Pasarica Carmina, având cuvântul, solicita respingerea apelului.

În mod corect a retinut în considerente prima instanta faptul ca reclamanta a chemat în judecata trei pârâti, respectiv M E, C V si autoritatea tutelara. Faptul ca reclamantele au înteles sa cheme în judecata, în nume propriu acesti pârâti, rezulta atât din petitul actiunii cât si din considerentele cererii de chemare în judecata în care se fac aprecieri la aceste calitati. Considera ca este absolut formala si nereala apararea pe care reclamantele si-o fac, în aceasta cauza apreciind ca este vorba doar de o eroare materiala în conditiile în care au venit cu aceasta aparare dupa momentul în care a invocat aceste exceptii si instanta le-a pus în discutia partilor. Faptul ca reclamantele au înteles sa cheme în judecata alaturi de cei doi pârâti persoane fizice si autoritatea tutelara, considera ca nu este un argument pentru a justifica calitatea în care au înteles sa cheme partile în judecata. Trebuie subliniat faptul ca suntem într-un proces civil care este guvernat de principiul disponibilitatii si reclamantele în cazul de fata, având aparare calificata au înteles sa stabileasca cadrul procesual în aceste limite. Raportat la aceste limite, intimata a invocat exceptiile pe care le-a ridicat în fata instantei de fond, exceptii care considera ca au fost corect solutionate de instanta de fond. A admite punctul de vedere al reclamantelor, ca schimbând calitatea partilor ar fi doar o simpla eroare materiala, ar trebui ca asa cum a precizat instanta de fond, sa nu se mai dea eficienta textelor de lege care permit sa se invoce aceste exceptii, iar judecata sa fie efectiv formala si fara nici o finalitate juridica.

Arata ca a gasit mai multe decizii de speta, majoritatea a Înaltei Curti de Casatie si Justitie, care trateaza foarte clar aceasta problema. În decizia nr. 5210/2007 a Înaltei Curti de Casatie si Justitie se arata foarte clar conform principiului disponibilitatii consacrat de art. 129 alin.6 Cod proc. Civila, instantele sunt obligate sa se pronunte în limitele în care au fost investite prin cererea de chemare în judecata, cadrul procesual atât sub aspectul obiectului cât si al partilor între care se deruleaza procesul este indicat de parti, nefiind permis instantei ca din oficiu sa se pronunte înafara limitelor în care a fost investita prin introducerea în cauza a altor persoane decât cele între care se poarta procesul. Discutând de calitatea procesuala a partilor, calitatea în care au fost chemati în judecata, nu suntem în prezenta unei erori materiale, ci se discuta despre o modificare a cererii de chemare în judecata care asa cum prevad dispozitiile art. 132 Cod proc. civila, nu poate fi facuta dupa prima zi de înfatisare decât cu acordul partilor.

Din deciziile pe care le depune la dosar, rezulta foarte clar ca instanta nu poate depasi limitele actiunii fixata de reclamant, obligativitatea precizarii în mod clar si fara echivoc a cadrului procesual, care nu trebuie sa se subînteleaga, iar instanta a admite punctul de vedere al reclamantelor, ar însemna sa se substituie, sa se subroge în drepturile reclamantului si sa precizeze o actiune care trebuia facuta de catre reclamant. Reclamantele au avut aparare calificata iar modul redactarii actiunii si pretentiile pe care le-a formulat nu tin decât de atributul exclusiv al aparatorilor, al partilor.

În mod just instanta de fond a apreciat ca cele doua exceptii trebuie sa fie admise si pe cale de consecinta, a respins actiunea fata de persoana care nu avea calitate procesuala pasiva, respectiv mama minorului si a anulat actiunea fata de o persoana lipsita de capacitate de exercitiu. Toate referirile facute în motivele de apel, de catre apelanta cu privire la textele de lege care tin de reprezentarea judiciara si celelalte aspecte sunt reale, ar fi trebuit sa le, aiba în vedere reclamantele atunci când au formulat actiunea si nu acum în calea de atac, dupa ce intimata a invocat în termen legal aceste exceptii.

În concluzie, solicita respingerea apelului, mentinerea sentintei de fond ca temeinica si legala. Depune la dosar extrase decizii de speta a Înaltei Curti de Casatie si Justitie. Depune chitanta nr.193 din 13.10.2009 reprezentând onorariu avocat.

Avocat Burtan Cristina, având cuvântul în replica, arata ca a stabilit foarte corect cadrul procesual în prezenta cauza, a chemat în judecata mama minorului si autoritatea tutelara. Daca este vorba de o greseala, atunci este vorba doar de o greseala materiala. Faptul ca a ales sa declare acest apel, pentru ca a considerat hotarârea instantei de fond injusta, nelegala si netemeinica, solicitând admiterea apelului asa cum a fost formulat.

S-au declarat dezbaterile închise, când deliberând;

TRIBUNALUL,

Asupra apelului civil de fata;

Prin sentinta civila nr. 1987 din 28.05.2009 Judecatoria Vaslui a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a pârâtei M E.

A respins actiunea civila formulata de reclamantele în contradictoriu cu pârâta M E, domiciliata ca fiind formulata împotriva unei persoane lipsita de calitate procesuala pasiva.

A admis exceptia lipsei capacitatii procesuale de exercitiu invocata de pârâta Mosulet Eugenia.

A anulat actiunea civila formulata de reclamantele în contradictoriu cu pârâtii pentru lipsa capacitatii procesuale de exercitiu a pârâtului minor C V I.

A respins exceptia lipsei de interes.

Pentru a pronunta aceasta solutie prima instanta a retinut urmatoarele:

Asupra exceptiilor invocate, în temeiul dispozitiilor art. 137 Cod procedura civila:

1.Din petitul actiunii, asa cum a fost formulata, rezulta în mod clar, fara echivoc faptul ca reclamantele, au înteles sa cheme în judecata 3 pârâti si anume:

-a) pe M E

-b) pe C V I

-c) autoritatea Tutelara de pe lânga Primaria Vaslui.

Acest aspect rezulta si din motivarea actiunii unde pârâtei M E i se atribuie aceasta calitate, exprimându-se aparari cu privire la pârâta „ chemata în judecata „.

O conditie esentiala pentru ca o persoana sa fie parte în proces este calitatea procesuala care contribuie la desemnarea titularului dreptului de a actiona si în acelasi timp a persoanei împotriva careia se poate exercita actiunea.

Calitatea procesuala, activa sau pasiva se determina în concret, în raport de litigiul dedus judecatii.

În cauza de fata, instanta apreciaza ca pârâta M E, nu poate sta în aceasta calitate în judecata ci doar ca reprezentanta legala a minorului C V I.

Apararea reclamantelor în sensul ca trebuie interpretat ca fara echivoc pârâta a fost chemata în judecata ca reprezentanta legala a minorului si nu în nume personal – facuta dupa invocarea exceptiei de catre pârâta – nu poate fi primita de vreme ce, pe de o parte din petitul actiunii rezulta cu claritate ca M E a fost chemata în calitate de pârâta si nu ca reprezentanta legala a minorului iar, pe de alta parte, a accepta contrariul înseamna a lipsi de esenta rostul exceptiilor si a lipsii de continut apararea pârâtilor care au înteles sa invoce exceptiile.

Pe cale de consecinta, instanta va admite exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a pârâtei M E si va respinge actiunea formulata în contradictoriu cu aceasta ca fiind introdusa împotriva unei persoane fara de calitate procesuale pasiva.

2. Capacitatea de exercitiu, potrivit art. 5 alin. 3 din Decretul nr. 31/1954 este capacitatea persoanei de a-si exercita drepturile si de a-si asuma obligatii, savârsind acte juridice.

În conditiile art. 42 Cod procedura civila, „persoanele care nu au exercitiul drepturilor lor nu pot sta în judecata decât daca sunt reprezentate, asistate sau autorizate în chipul aratat în legile sau statutele care rânduiesc capacitatea sau organizarea lor.”

Rezulta asadar, ca numai persoana fizica cu capacitate deplina de exercitiu (respectiv, persoana care a împlinit vârsta de 18 ani), potrivit art. 8 alin. 1 si 2 din Decretul 31/1954 poate sta singura în judecata si sa participe personal sau sa-si exercite drepturile procesuale printr-un mandatar.

Asa cum am demonstrat în analiza exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a pârâtei M E, din petitul actiunii de chemare în judecata rezulta fara echivoc ca reclamantele – asistate de aparator ales au înteles sa cheme în judecata, pârâtii , din motivarea actiunii nerezultând ca minorul C V I ar fi fost chemat în judecata prin reprezentantul sau legal – mama ci ca acestia au fost chemati în judecata în calitate de pârâti – în calitati procesuale pasive distincte, aspect ce rezulta din întreaga motivare în fapt a actiunii.

Potrivit dispozitiilor art. 112 alin. 1 punctul 2 Cod procedura civila, cererea de chemare în judecata va cuprinde, printre altele numele si calitatea celui care reprezinta partea în proces, din motivarea actiunii rezultând ca M E a fost chemata în judecata în calitate de pârâta.

În opinia instantei, chemarea în judecata si a Autoritatii Tutelare nu acopera lipsa chemarii în judecata a minorului – prin reprezentantul sau legal deoarece actele de asistare sunt necesare pentru ocrotirea intereselor persoanelor cu capacitate de exercitiu restrânsa.

Având în vedere dispozitiile art. 9 alin. 1 din Decretul 31/1954, capacitate de exercitiu restrânsa are minorul care a împlinit vârsta de 14 ani iar potrivit art. 11 din acelasi act normativ reprezentarea intervine în privinta persoanelor lipsite de capacitate de exercitiu (minorul care nu a împlinit vârsta de 14 ani si persoana pusa sub interdictie).

Cu toate ca, dupa momentul invocarii exceptiei de catre pârâti reclamantele au încercat sa demonstreze ca doar dintr-o eroare materiala în cuprinsul cererii au fost mentionati ca pârâti atât M E cât si minorul C I V, pârâta M E nu a înteles sa-si asume calitatea de reprezentant legal al minorului – spre a-i ratifica apararile prezente si viitoare, insistând în exceptiile invocate, neîntelegând sa accepte o judecata în care actele de procedura dar si hotarârea pot sta sub semnul nesigurantei dedusa din riscul anularii lor.

Pe cale de consecinta, instanta va admite exceptia lipsei capacitatii procesuale de exercitiu a pârâtului C V I si va anula cererea formulata în contradictoriu cu acesta ca fiind promovata împotriva unei persoane lipsite de capacitate procesuala de exercitiu.

3.Cât priveste exceptia lisei de interes a reclamantelor instanta retine urmatoarele:

Potrivit dispozitiilor art. 58 din Codul Familiei, actiunea în contestarea recunoasterii de paternitate se poate face de catre orice persoana care dovedeste un interes patrimonial sau nepatrimonial. În aceasta situatie se pot gasi, printre altii si mostenitorii barbatului care a facut recunoasterea.

Reclamantele sunt surorile defunctului C V asa cum rezulta din actele de stare civila depuse la dosarul cauzei si în aceasta calitate îsi justifica interesul de a initia si sustine actiunea în contestarea recunoasterii paternitatii.

Pentru aceste motive, instanta va respinge exceptia lipsei de interes a reclamantelor invocata de pârâti.

Cât priveste apararea reclamantelor în sensul ca admitând exceptiile invocate, instanta ar încalca rigorile unui proces echitabil stabilit de articolul 6.1 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului retine urmatoarele:

Accesul liber la justitie este consacrat, ca drept cetatenesc fundamental, atât prin art. 6 pct. 1 din Conventie cât si prin art. 21 din Constitutia României si este conceput ca drept al oricarei persoane de a se putea adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.

Ca mijloace procedurale concrete de care pot uza cetatenii pentru a accede la justitie, legea interna prevede cererea de chemare în judecata si caile de atac ordinare si extraordinare.

În ceea ce priveste mijloacele concrete de asigurare a accesului liber la justitie, acestea sunt lasate de Conventie la latitudinea statelor care au ratificat-o, de vreme ce prin art. 6 pct. 1 nu s-au prevazut expres alte asemenea mijloace.

Ca atare, dispozitiile din dreptul intern referitoare la modurile de sesizare a instantei judecatoresti sunt pe deplin aplicabile deoarece, asa cum a hotarât si Plenul Curtii Constitutionale prin decizia 1/8 februarie 1994, prin lege, pot fi instituite reguli deosebite în considerarea unor situatii deosebite.

Instanta apreciaza ca niciunul din argumentele invocate de reclamanti nu justifica o îngradire reala a dreptului de acces la justitie, modul de sesizare a instantei judecatoresti (în anumite situatii) fiind lasat de Conventie la latitudinea legiuitorului intern.

Dreptul al un proces echitabil înseamna si posibilitatea rezonabila a oricarei parti de a expune cauza sa instantei de judecata, în conditii care sa nu o dezavantajeze fata de partea adversa, ceea ce se realizeaza prin asigurarea dreptului sau la aparare.

Dreptul la aparare are, în dreptul românesc si valoare de principiu constitutional, dreptul la aparare fiind garantat art. 24 alin. 1 Constitutie.

În cauza, reclamantele, prin aparator, au înteles sa expuna vointa lor cu privire la partile pe care au înteles sa le cheme în judecata iar pârâtii, tot prin aparator au înteles sa invoce aparari, prin invocarea unor exceptii care, în opinia instantei si potrivit dispozitiilor art. 137 Cod procedura civila fac de prisos cercetarea în fond a pricinii.

Împotriva acestei sentinte au declarat apel reclamantele prin aparator ales, considerând-o netemeinica si nelegala sub aspectul modalitatii de solutionare a exceptiilor privind lipsa calitatii procesuale pasive a pârâtei M E si exceptia lipsei capacitatii de exercitiu a minorului C V I.

Astfel, instanta de fond nu a avut în vedere precizarile reclamantilor care au calificat calitatea procesuala a celor chemati în judecata si nici nu a avut în vedere faptul ca reprezentarea judiciara legala sau obligatorie este prevazuta pentru persoanele fizice lipsite de capacitate de exercitiu – minorul pâna la vârsta de 14 ani care este reprezentat de parinti sau, în lipsa acestora tutore.

Faptul ca reclamantele au mentionat ca pârâtii atât pe mama cât si pe fiul acesteia minor, în loc de a mentiona expres faptul ca M E – ca mama, reprezentantul legal al copilului. constituie doar o eroare materiala în cuprinsul cererii, iar nu procesuala.

Prin urmare, adaugarea formala a mentiunii de reprezentanta legala a numitei M E pentru minorul C V I – nu poate fi considerata o modificare conform art. 132 pct.1.

Intimatii au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea apelului si pastrarea sentintei de fond motivat de faptul ca în mod corect au fost admise cele doua exceptii pe care le-au invocat. Sustinerea apelantelor ca ar fi vorba doar de o eroare materiala este nereala în conditiile în care au facut precizari dupa ce au fost invocate cele doua exceptii, iar modificarea cererii de chemare în judecata o puteau face doare în termenul prevazut de art. 132 Cod proc. civ.

Apelul este întemeiat.

Din petitul cererii de chemare în judecata rezulta ca reclamantele au chemat în calitate de pârâti pe numitii M E si C Vl. Prin motivele în fapt si în drept ale actiunii s-a explicat calitatea procesuala a pârâtilor, iar la sfârsitul cererii, reclamantele arata ca solicita citarea pârâtei cu obligarea de a depune copie dupa certificatul de nastere a l minorului.

Prin precizarile de la fila 32 dosar fond, cât si oral la termenul de judecata din 23.03.2009, reclamantele au aratat ca s-a strecurat o eroare de redactare a cererii si ca pârât în prezenta cauza este minorul C V I prin reprezentant legal, M E.

Indicarea calitatii procesuale a persoanelor chemate în judecata nu reprezinta o modificare a cererii de chemare în judecata, în sensul definit de art. 132 Cod proc. civila si ca atare ea trebuia primita de catre instanta.

Mai mult decât atât, si instanta de fond avea obligatia în conformitate cu dispozitiile art. 129 alin. 4 Cod proc. civila sa ceara explicatii reclamantelor cu privire la calitatea persoanelor chemate în judecata, în sensul daca au fost chemate în nume propriu sau ca reprezentant legal al minorului, chiar daca intimatii nu ar fi formulat întâmpinare.

În consecinta, prima instanta în mod gresit a considerat ca nu mai pot fi primite rectificarile reclamantelor cu privire la cadrul procesual si în mod eronat a admis cele doua exceptii-lipsa calitatii procesuale pasive si lipsa capacitatii de exercitiu a pârâtului C V I.

În schimb exceptia lipsei de interes a reclamantelor în mod corect a fost solutionata.

Pentru considerentele aratate, tribunalul ca admite apelul declarat de M V si S C împotriva sentintei civile nr. 1987 din 28.05.2009 a Judecatoriei Vaslui pe care o va desfiinta si în baza art. 297 alin. 1 Cod proc. civila va trimite cauze pentru rejudecare primei instante pe fondul cauzei.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite apelul declarat de M V si S C împotriva sentintei civile nr.1987 din 28.05.2009 a Judecatoriei Vaslui, pe care o desfiinteaza în tot:

Respinge exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a pârâtei M E si exceptia lipsei capacitatii procesuale de exercitiu a pârâtului C V I.

Trimite cauza aceleiasi instante pentru rejudecarea fondului.

Definitiva.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronuntata în sedinta publica astazi, 13 octombrie 2009.

Etichete: , ,