Top

Obligaţia de „a face”

OBIECT : obligaţia de „a face”

Sentinţa Civilă Nr.1800/ 05.07. 2010

S-a înregistrat, spre rejudecare cauza civilă având ca obiect obligaţia de a face formulată de reclamanta G. E. împotriva pârâtului D. I.T., având ca obiect „obligaţia de a face” .

Prin sentinţa civilă nr.300/28.01.2009 a Judecătoriei T.N. s-a admis acţiunea formulată de reclamanta G. E. împotriva pârâtului D. I.T., având ca obiect „obligaţia de a face” şi a fost obligat pârâtul să-şi ridice gardul cu temelie din beton şi să taie cireşul aflat pe terenul proprietatea reclamantei, în suprafaţă de 31 m.p., situat în comuna R., judeţul N., în caz contrar a fost autorizată reclamanta să ridice gardul şi să taie cireşul, pe cheltuiala pârâtului.

S-a respins cererea reconvenţională formulată de pârât împotriva reclamantei având ca obiect revendicare, pe excepţia autorităţii de lucru judecat şi s-a anulat, ca netimbrat, capătul de cerere, din reconvenţională, având ca obiect despăgubiri şi a fost obligat pârâtul la 19,30 lei cheltuieli de judecată către reclamantă.

Pentru a pronunţa sentinţa prima instanţă a reţinut următoarea situaţie de fapt:

Reclamanta G. E. a chemat în judecată pe pârâtul D. T. pentru demolare gard cu motivarea că s-a judecat cu pârâtul pentru revendicarea suprafeţei de 31 m.p. de teren din intravilanul comunei R. iar prin sentinţa civilă nr.1159/2005 pronunţată de Judecătorie ., definitivă prin decizia civilă nr.579/RC/2007 pronunţată de Tribunal, pârâtul a fost obligat să-i lase în deplină proprietate şi liniştită posesie acel teren. La punerea în executare a sentinţei s-a constatat de către executorul judecătoresc că pe terenul revendicat de reclamantă se află un cireş şi este construit un gard de către pârât, ceea ce împiedică punerea în executare a sentinţei.

Reclamanta a solicitat ca în cazul în care pârâtul se opune ridicării gardului şi tăierii cireşului să i se încuviinţeze de instanţă să le efectueze, pe cheltuiala pârâtului.

Pârâtul a formulat întâmpinare şi cerere reconvenţională prin care a solicitat respingerea acţiunii reclamantei şi obligarea acesteia să-i lase în deplină proprietate şi liniştită posesie suprafaţa de 15,49 m.p. de teren , în acelaşi loc , teren ocupat de reclamantă potrivit măsurătorii făcute de executorul judecătoresc şi obligarea acesteia la despăgubiri pentru gard şi cireş.

A motivat că expertul tehnic numit în cauză a favorizat-o pe reclamantă, susţinând că terenul aflat în curtea casei lui este proprietatea acesteia, fără să ţină cont de faptul că el are acte de proprietate pe acest teren, pe el se află şi cireşul care a fost plantat din copilăria lui.

Analizând probele administrate instanţa a reţinut că acţiunea reclamantei este întemeiată întrucât prin decizia civilă nr. 579/RC/2007 pronunţată de Tribunal, pârâtul a fost obligat să-i lase în deplină proprietate şi liniştită posesie suprafaţa de 31 m.p. de teren situată în intravilanul comunei R..

La executarea silită s-a constatat că pe terenul în litigiu se află un gard construit de pârât şi un cireş, bătrân, astfel că cererea a fost admisă, şi a fost obligat pârâtul să lase reclamantei liber terenul revendicat şi în caz că pârâtul nu se conformează acestei măsuri a încuviinţat ca reclamanta să ridice gardul şi să taie cireşul de pe teren.

Cu privire la cererea reconvenţională a pârâtului prima instanţă a reţinut că în ce priveşte capătul de cerere având ca obiect revendicare există autoritate de lucru judecat iar, în ce priveşte capătul de cerere având ca obiect despăgubiri pârâtul nu a fost de acord cu efectuarea unei expertize pentru evaluarea cireşului şi a gardului şi nici nu a precizat suma pe care o pretinde de la reclamantă pentru a fi timbrat acest capăt de cerere.

Împotriva sentinţei a declarat apel pârâtul criticând-o ca netemeinică şi nelegală pentru următoarele motive:

Instanţa de fond i-a respins în mod netemeinic şi nelegal cererea reconvenţională formulată de el având ca obiect revendicare, motivând că este autoritate de lucru judecat.

Or, niciodată pe rolul Judecătoriei nu a fost înregistrată vreo cauză în care să figureze ca reclamant în contradictoriu cu pârâta.

A existat o cauză având ca obiect revendicare în care a figurat ca pârât, sentinţa civilă soluţionată prin respingere şi definitivă şi irevocabilă prin decizia civilă nr. 579/RC/2007 a Tribunalului, prin care a fost obligat să lase din terenul moştenirea părinţilor săi, numitei G. I., care nu are nici un grad de rudenie cu el şi fraţii săi.

Instanţa de judecată nu s-a pronunţat cu privire la cererea reconvenţională, nu a pus în discuţie solicitarea sa, nu a încuviinţat administrarea de probe, deşi a solicitat, mai la toate termenele de judecată, efectuarea în cauză a unei cercetări locale, care să formeze părerea instanţei despre gardul care trebuie demolat şi cireşul care urmează a fi tăiat.

Pe de altă parte, instanţa de fond nu a solicitat relaţii de la vreo societate ecologică, care să formeze convingerea că un arbore de esenţă „cireş” are un grad de protejare deosebită, fiind un cireş care a fost plantat cu foarte mulţi ani în urmă, cu atât mai mult cu cât acest copac are şi valoare sentimentală.

Oricum autorizarea numitei G.I. de a ridica gardul şi de a tăia cireşul este ambiguă pentru că s-a admis acţiunea de demolare gard, însă nu s-a indicat ce distanţă are gardul, ce amplasament are cireşul.

Deşi a solicitat să fie despăgubit cu privire la gardul şi cireşul din litigiu, instanţa de fond a trecut cu vederea această solicitare, în motivarea hotărârii considerând că există autoritate de lucru judecat. În nici o expertiză de la dosarul cauzei nu sunt indicaţi copacii existenţi pe suprafaţa de 31 m.p. care trebuie să o lase numitei G.I.

De reţinut că şi executorul judecătoresc nu a respectat punerea în executare a titlului executoriu, plasând ţăruşii pe o lăţime de 1,8 m şi pe o lungime de 25,2 m şi în realitate trebuia măsurată doar lăţimea de 1,2 m şi o lungime de 25,5 m.

Astfel, rezultă că aşa cum a marcat executorul judecătoresc i-a fost acordat numitei G. I. o suprafaţă de 46,49 m.p. şi nu 31 m.p. cum rezultă din decizia civilă ce constituie titlu executoriu.

În consecinţă solicită admiterea cererii reconvenţionale, refacerea măsurătorilor de către executorul judecătoresc, punerea în posesie pentru suprafaţa de 31 m.p. şi obligarea numitei G.I. să îi lase în deplină proprietate şi liniştită posesie suprafaţa de 15,49 m.p.teren, obligarea la plata despăgubirilor civile constând în plata contravalorii cireşului şi a gardului edificate pe terenul său.

Examinând apelul, tribunalul a admis apelul, a casat sentinţa şi a trimis cauza spre rejudecare reţinând următoarele:

Sentinţa instanţei de fond este nelegală şi netemeinică sub aspectul modului de soluţionare, cât şi a cererii reconvenţionale cât şi a cererii principale.

Astfel, în ceea ce priveşte cererea reconvenţională, pârâtul a investit instanţa cu un capăt de cerere privind revendicarea unei suprafeţe de teren şi un capăt de cerere prin care solicita despăgubiri reprezentând contravaloarea gardului şi cireşului ce făceau obiectul acţiunii principale.

Fără nici o motivare, capătul de cerere având ca obiect revendicarea imobiliară este respins pe excepţia autorităţii de lucru judecat, deşi din cuprinsul cererii reconvenţionale rezultă că pârâtul revendică 15,49 m.p. care nu fac parte din cei 31 m.p. pentru care există decizia civilă nr. 579/RC/2007 a Tribunalului

Or, în lipsa motivării hotărârii, instanţa de apel se află în imposibilitatea de a exercita controlul judiciar şi de a cunoaşte care au fost argumentele şi temeiurile de fapt şi de drept care au stat la baza admiterii acestei excepţii, care de altfel, nici nu a fost pusă în discuţia părţilor.

În ce priveşte capătul de cerere având ca obiect despăgubiri, pe lângă faptul că cele arătate în considerentele hotărârii nu corespund cu cele ce rezultă din actele dosarului, în sensul că i s-ar fi pus vreodată în vedere pârâtului să precizeze contravaloarea daunelor solicitate pentru a se stabili timbrajul şi că acesta ar fi refuzat a se efectua o expertiză de evaluare a gardului şi cireşului (deşi aceasta, alături de expertiza topografică, respinsă de instanţă la termenul din 28 ianuarie 2009, a fost solicitată prin cererea reconvenţională) este anulat, în mod greşit, ca netimbrat.

Astfel, sancţiunea, în cazul în care i s-ar fi pus în vedere pârâtului (conform art.129 Cod proc.civ. raportat la art.112 Cod proc.civ.), să precizeze contravaloarea despăgubirilor solicitate şi acesta nu s-ar fi conformat (sau ar fi refuzat stabilirea acestora printr-o expertiză) era cu totul alta şi nu cea a anulării cererii ca netimbrată.

Aceasta întrucât, aşa cum prevăd dispoziţiile art.20 din Legea nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru coroborate cu dispoziţiile art.29,34 şi 36 din Normele de aplicare a Legii nr.146/1997, anularea unei cereri ca netimbrate nu se poate face, decât după ce, instanţa de judecată i-a pus în vedere părţii să achite suma datorată iar la termenul stabilit în acest scop nu s-a îndeplinit acea obligaţie.

Or, în speţă, instanţa nu i-a pus în vedere pârâtului să achite vreo taxă de timbru.

Mai mult, această excepţie nici măcar nu a fost pusă în discuţia părţilor, sentinţa fiind şi din acest punct de vedere nelegală, fiind dată cu încălcarea dreptului la apărare a pârâtului.

Nici soluţia pronunţată în cererea principală nu este temeinică în condiţiile în care este motivată extrem de sumar fără ca instanţa să fi avut în vreun fel în vedere apărările pârâtului din întâmpinare legate de împrejurările şi anul edificării gardului, anul plantării cireşului, apărări pe care, instanţa avea obligaţia de a le examina prin raportate şi la dispoziţiile art.494 Cod civil.

Faţă de cele reţinute mai sus, cum hotărârea primei instanţe nu corespunde exigenţelor impuse de dispoziţiile art.261 alin. 1 pct. 5 Cod proc.civ., ceea ce echivalează cu o necercetare a cauzei sub toate aspectele cu care instanţa a fost sesizată şi nici nu cuprinde temeiurile de fapt şi de drept pe care se întemeiază pentru a se putea efectua un control judiciar efectiv, având în vedere dispoziţiile art.297 alin.1 Cod proc.civ., tribunalul urmează a admite apelul, a desfiinţa sentinţa şi a trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

Cu prilejul rejudecării este necesar ca prima instanţă să analizeze şi să evalueze, în toată complexitatea lor, raporturile juridice deduse judecăţii, dând răspuns tuturor cererilor şi apărărilor invocate în conformitate cu dispoziţiile legale incidente.

Cu ocazia rejudecării pârâtul reclamant a arătat, ( fila 12) că renunţă la judecata capătul din cererea reconvenţional pe care a formulat-o în primul ciclu procesual, cu privire la despăgubiri pentru cireş şi gard.

Probatoriul a fost completat cu o expertiză topografică care a avut ca obiective identificarea şi evaluarea terenului revendicat de pârât în suprafaţă de 15,49 m.p, stabilirea şi evidenţiere pe schiţă a amplasamentului gardului şi cireşului.

Din probatoriul administrat în cauză instanţa reţine:

Cu privire la cererea principală:

Aşa cum s-a stabilit prin decizia civilă nr.579/RC/2007 pronunţată de Tribunalul Neamţ, pârâtul a fost obligat să-i lase în deplină proprietate şi liniştită posesie suprafaţa de 31 m.p. de teren situată n intravilanul comunei R., decizia a rămas irevocabilă şi s-a cerut de către reclamantă executarea silită.

La executarea silită s-a constatat că pe terenul în litigiu se află un gard construit de pârât şi un cireş, bătrân, astfel că reclamanta a solicitat ridicarea gardului şi tăierea cireşului.

Potrivit raportului de expertiză efectuat în acest ciclu procesual s-a constatat că pe suprafaţa de 31 mp pârâtul are edificat un gard din lemn pe temelie de beton, pe aliniamentul pe o lungime de 1,40 m iar pe porţiunea dintre literele R-G un gard din lemn pe o lungime de 10,50 mp.

În imediata apropierea a limitei nordice, dar pe terenul pârâtului, se află un cireş ale cărui ramuri depăşesc linia de hotar dintre cele două proprietăţi.

Astfel cererea reclamantei este întemeiată în ceea ce priveşte obligarea pârâtului de a ridica gardul amplasat pe proprietatea acesteia.

În ceea ce priveşte cireşul, aşa cum rezultă din raportul de expertiză, se află amplasat pe terenul pârâtului, astfel că, reţinând prerogativele conferite de lege dreptului de proprietate, pârâtul nu poate fi obligat să-l taie.

Faţă de cele reţinute, instanţa în baza art.1073,1076-1077 C.civ instanţa va admite în parte acţiunea reclamantei şi va obliga pârâtul să ridice gardul aflat pe terenul proprietatea reclamantei în suprafaţă de 31 m.p. situat în comuna R. judeţul N., teren revendicat de reclamantă de la pârât, conform deciziei civile nr.579/RC/2007 pronunţată de Tribunal şi, în caz contrar, autorizează pe reclamantă să ridice gardul, pe cheltuiala pârâtului.

Referitor la cererea reconvenţională formulată de pârât, prin care solicită obligarea reclamantei să-i lase în deplină proprietate şi liniştită posesie suprafaţa de 15,49 m.p, instanţa, în baza art. 480 C. civ o va respinge pentru următoarele:

Pârâtul este proprietarul suprafeţei de 3393 mp teren conform sentinţei civile nr. 1577/05.10.2001 iar reclamanta are în proprietate 1.1173 mp teren înscris în TP. nr. 51/1854, TP. nr. 51/1536 şi TP. nr. 51/1622.

Prin decizia civilă nr.579/RC/2007 pronunţată de Tribunal pârâtul a fost obligat să-i lase în deplină proprietate şi liniştită posesie suprafaţa de 31 m.p. de teren situată în intravilanul comunei R..

Prin cerere reconvenţională pârâtul a precizat că suprafaţa de 15,49 m.p. de teren, excede celor 31 mp., astfel că reclamanta ocupă 46,49 mp deci inclusiv 15,49 mp din terenul lui.

Prin acţiunea în revendicare, proprietarul care a pierdut posesia lucrului, poate cere restituirea acesteia de la cel la care se găseşte; proprietarul neposesor cere posesorului neproprietar recunoaşterea dreptului sau de proprietate si restituirea lucrului

Potrivit raportului de expertiză, s-a constatat că reclamanta nu ocupă vreo suprafaţă din terenul pârâtului, dimpotrivă acesta stăpâneşte cei 31 de mp. pe care a fost obligat să-i lase reclamantei în deplină proprietate şi posesie prin decizia civilă sus menţionată.

În baza art. 276 C.pr.civ. instanţa va obliga pârâtul la plata cheltuielilor de judecată.

Etichete: