Top

ORDONANŢĂ PREŞEDINŢIALĂ – OBLIGAŢIA DE A FACE (Ordonanţă preşedenţială.Aprecierea indeplinirii condiţiilor art. 581 alin. 1 Cod procedură civilă)

SENTINŢA CIVILĂ NR. 1009/08.10.2009 – ÎN MATERIE CIVILĂ – ORDONANŢĂ PREŞEDINŢIALĂ – OBLIGAŢIA DE A FACE (Ordonanţă preşedenţială.Aprecierea indeplinirii condiţiilor art. 581 alin. 1 Cod procedură civilă)

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Bicaz sub nr.

1353/188/2009, reclamantele S.C. AB S.R.L., cu sediul în com. Dămuc, jud. Neamţ şi BS au solicitat ca, în contradictoriu cu pârâtul IPJ Neamţ, pe calea ordonanţei preşedinţiale, să se dispună obligarea intimatei IPJ Neamţ la predarea în custodie a autoutilitarei marca Ford Tranzit cu număr de înmatriculare AAA, confiscată de agenţii constatatori, până la momentul soluţionării definitive a contestaţiei împotriva procesului verbal seria AP nr. 1103279/188/2009, încheiat la data de 22.09.2009, înregistrat pe rolul acestei instanţe sub nr. 1345/188/2009, cu termen de judecată la data de 22.10.2009.

În motivare, reclamanţii au arătat, în esenţă, că autoutilitara marca Ford Tranzit cu număr de înmatriculare AAA este proprietatea CD SA Bucureşti, reclamanta AB S.R.L. fiind doar utilizator al autoutilitarei. S-a arătat că reclamanta AB S.R.L. este prejudiciată de confiscarea autoutilitarei, întrucât subscrisa are o brutărie, iar livrarea produselor se face cu acest autovehicul. Reclamanta precizează că deşi maşina este confiscată, este obligată să-şi îndeplinească obligaţia de achitare a ratelor de leasing. Reclamanţii precizează că măsura confiscării nu le este opozabilă, şi este nelegală.

În drept au fost invocate dispoziţiile art.581 Cod procedură civilă.

Reclamanţii şi-au precizat acţiunea, în sensul că au solicitat restituirea sau predarea în posesie a autoutilitarei marca Ford Tranzit, cu număr de înmatriculare B-91-JVR până la soluţionarea irevocabilă a contestaţiei ce face obiectul dosarului nr. 1345/188/2009 şi în subsidiar predarea în custodie.

Analizând actele dosarului, instanţa reţine următoarele:

La data de 22.09.2009, în localitatea Bicaz agenţii constatatori din cadrul IPJ Neamţ Serviciul de investigare a fraudelor au întocmit procesul verbal seria AP nr. 1103279, prin care, în temeiul art. 14 pct.1 lit. e din O.U.G. 12/2006 au dispus confiscarea autoutilitarei marca Ford Tranzit, cu număr de înmatriculare AAA, proprietatea societăţii SC CD SA Bucureşti, utilizată în temeiul contractului de leasing nr. DF 40841260808 de către reclamanta S.C. AB S.R.L, condusă la momentul respectiv de şoferul BS. În fapt, s-a reţinut că la controlul efectuat s-au constatat diferenţe între avizul de însoţire a mărfii prezentat şi marfa existentă în autoutilitară.

Împotriva procesului verbal seria AP nr. 1103279 reclamanţii au formulat plângere contravenţională, înregistrată pe rolul Judecătoriei Bicaz sub nr. 1345/188/2009.

Potrivit dispoziţiilor art. 581 Cod procedură civilă instanţa va putea să ordone măsuri vremelnice în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara altfel, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări. Aşadar, textul de lege evocat anterior impune drept cerinţe de admisibilitate a ordonanţei următoarele: urgenţa, caracterul vremelnic al măsurii solicitate a se lua pe această cale şi neprejudecarea fondului dreptului.

Analizând îndeplinirea acestor condiţii la speţa dedusă judecăţii, instanţa apreciază că nu sunt îndeplinite nici una dintre condiţiile prevăzute de lege.

Sub aspectul urgenţei reclamanţii au arătat că solicită restituirea autoutilitarei , motivat de faptul că nu pot efectua transportul produselor de panificaţie la magazine şi că deşi confiscată ei trebuie să achite ratele de leasing conform contractului. Achitarea ratelor de leasing este o obligaţie contractuală asumată de reclamanta S.C. AB S.R.L., prin semnarea contractului de leasing şi nu este determinată de utilizarea efectivă a autoutilitarei. Faptul că reclamanta trebuie sa-şi îndeplinească obligaţiile nu reprezintă un motiv pentru care instanţa să considere că există urgenţă în sensul art. 581 alin.1 Cod procedură civilă. Faptul că reclamanţii nu pot efectua transport de produse de panificaţie cu autoutilitara confiscată reprezintă o situaţie care ar putea provoca pagube în patrimoniul societăţii, însă instanţa consideră că aceste pagube se pot repara prin recuperarea prejudiciilor de la persoanele vinovate de sancţionarea societăţii. In speţă nu se poate reţine urgenţa în sensul prevenirii unei pagube iminente, care nu s-ar putea repara.

Sub aspectul neprejudecării fondului şi al vremelniciei măsurii instanţa constată că reclamanţii au formulat o cerere care are ca obiect obligaţia de a face – obligaţia de restituire. Instanţa consideră că, pe calea procedurală a ordonanţei preşedenţiale nu se poate impune pârâtului obligaţia de restituire. Obligaţia de a face poate fi dispusă prin ordonanţă preşedenţială doar în cazurile în care se tinde la încetarea unor acte abuzive. În prezenta cauză, fără a analiza fondul contestaţiei la procesul verbal, instanţa constată că măsura aplicată de agenţii constatatori privind confiscarea este o măsura prevăzută de lege, nefiind un act abuziv al organului constatator. Legalitatea şi temeinicia procesului verbal vor fi analizate la judecarea pe fond a contestaţiei, însă pană la discutarea fondului nu se există nici un indiciu care să convingă instanţa că măsura aplicată este abuzivă.

În aceste condiţii instanţa apreciază ca nu sunt îndeplinite cerinţele dispoziţiilor art. 581 alin. 1 Cod procedură civilă şi în consecinţă va respinge cererea ca neîntemeiată.

Etichete: