Top

Suspendarea efectelor prevederilor unui articol dintr-un contract de locatiune – inadmisibilitatea procedurii prevayute de art. 581 Cpc

Prin sentinta civila nr. 10616 din 3 octombrie 2008, Judecatoria Iasi a respins, ca neintemeiata, cererea de ordonanta presedintiala formulata de catre reclamanta S.C. A Iasi in contradictoriu cu parata SC B Iasi, prin care solicita instantei sa dispuna suspendarea efectelor prevederilor unui articol dintr-un contract de locatiune si acordarea unui drept de retentie asupra unui imobil, pana la solutionarea irevocabila a unui dosar aflat pe rolul Judecatoriei Iasi. reclamantul PE in contradictoriu cu parata BP, si a dispus incredintarea minorului BE, spre crestere si educare, reclamantului, precum si incuviintarea ca minorul sa poarte numele de familie al reclamantului.

Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta a apreciat ca in speta nu erau indeplinite cumulativ conditiile ordonantei, respectiv cele referitoare la urgenta dar si aparenta dreptului. Astfel, urgenta trebuie sa rezulte din fapte concrete, specifice fiecarui caz in parte, urmand a fi indicate imprejurarile din care se deduce urgenta. In speta, din nicio proba administrata in cauza nu rezulta caracterul urgent al acestei solicitari sau producerea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara.

Totodata, pentru a se putea dispune o masura pe calea acestei proceduri speciale, un examen sumar este autorizat de lege si chiar indispensabil, pentru ca instanta sa poata aprecia, din punctul de vedere al masurii care i se cere, care din parti are in favoarea sa aparenta unei situatii juridice legale si justifica un interes legitim pentru ca sa i se poata mentine o stare de fapt provizorie sau chiar de drept; or instanta a apreciat ca aparenta dreptului nu este in favoarea reclamantei.

Cat priveste acordarea unui drept de retentie pe calea ordonantei presedintiale, respingerea acestei cereri a fost motivata, pe de o parte, pe neindeplinirea cumulativa a conditiilor speciale ale procedurii reglementate de art. 581 din Cpc, iar pe de alta parte, pe aprecierea ca, pentru a putea fi invocat, dreptul de retentie trebuie sa aiba ca suport drepturi de creanta determinate si deplin stabilite, drepturi certe, si nu unele eventuale, care nu au fost stabilite, cum sunt cele din speta; instanta a apreciat ca s-ar fi putut recunoaste reclamantei un drept de retentie (pe calea dreptului comun insa) doar in momentul in care drepturile sale de creanta ar fi fost recunoscute printr-o hotarare judecatoreasca.

Etichete: