Top

Calitate procesuala pasiva in cazul acţiunilor având ca obiect acordarea de despăgubiri formulate de persoane fizice care au constituit depozite la Casa de Economii si Consemnaţiuni C.E.C.-S.A. in vederea achiziţionării de autoturisme – acţiuni întemeiat

Prin cererea înregistrată la Judecătoria Iaşi sub nr. 7284/245/2010 la data de 10.03.2010 reclamanta N.M. a solicitat în contradictoriu cu pârâţii Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Finanţelor Publice si Banca Romana de Dezvoltare – Groupe Societe Generale – Sucursala Iaşi obligarea acestora la plata de despăgubirile ce se cuvin reclamantei in calitate de deponent pentru achiziţionarea unui autoturism si sa fie obligate paratele la plata de daune in suma de 100 lei pe zi de întârziere de la data rămânerii definitive a hotărârii si pana la plata efectiva a despăgubirilor.
Cererea a fost întemeiate pe dispoziţiile Legii nr. 232/2008, O.U.G. 156/2007 si art. 1073 Cod civil.
Parata BRD- GSG Sucursala Iaşi a depus la dosar întâmpinare prin care a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive. In motivare parata a arătat ca potrivit art. 4 alin. 2 din O.U.G. 156/2007 responsabilitatea privind calcularea si corectitudinea sumelor reprezentând despăgubiri revine CEC si BRD GSG S.A. iar potrivit art. 4 alin. 1 si 3 din aceeaşi ordonanţa responsabilitatea efectuării efective a despăgubirii revine de Ministerul Economiei si Finanţelor.
A fost invocata si excepţia inadmisibilităţii acţiunii motivat de împrejurarea ca potrivit art. 4 alin. 2 din O.U.G. 156/2007, BRD si CEC au obligaţia de a identifica persoanele deponente, realitatea soldurilor si de a calcula despăgubirile ce se cuvin fiecărei persoane. Conform art. 3 alin. 1-3 din acelaşi act normativ Ministerul Finanţelor Publice are obligaţia asigurării sumelor necesare prin emiterea de titluri de stat in valoare egala cu valoarea despăgubirilor individuale. Potrivit art. 3 alin. 4-9 din acelaşi act normativ CEC este obligata sa înregistreze in conturi deschise pe numele deponenţilor aceste titluri de stat care se vor stinge in momentul ajungerii la scadenta prin plata către persoanele îndreptăţite. Întrucât parata a avut doar obligaţia identificării deponenţilor si a calculării despăgubirilor, parata a solicitat admiterea excepţiei inadmisibilităţii. In ce priveşte cererea de plata a despăgubirilor, acţiunea reclamantei este inadmisibila întrucât, aşa cum prevede art. 3 alin. 7-9 din O.U.G-. 156/2007 CEC are obligaţia înregistrării in conturile sale a titlurilor de stat si procedează la stingerea obligaţiei de plata prin alimentarea fiecărui cont al deponenţilor cu suma reprezentând valoarea individuala a despăgubirii. Întrucât CEC nu este parte in cauza, aceasta nu poate fi obligata la plata. Pe fondul cauzei parata a solicitat respingerea cererii ca nefondata.
Parata Ministerul Finanţelor Publice a depus la dosar întâmpinare prin care a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Statului Român prin Ministerul Economiei şi Finanţelor si excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a paratului Ministerul Finanţelor Publice iar pe fond a solicitat respingerea cererii ce neîntemeiate.
Prin sentinţa civila nr. 14993/28.10.2010 au fost respinse excepţiile inadmisibilităţii acţiunii si lipsei calităţii procesuale pasive a paraţilor Statul Roman prin Ministerul Finanţelor Publice si Ministerul Finanţelor Publice, a fost admisa excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a paratei Banca Romana pentru Dezvoltare – Groupe Societe Generale – Sucursala Iaşi, fiind respinsa cererea formulata de reclamanta N.M. in contradictoriu cu parata Banca Romana pentru Dezvoltare – Groupe Societe Generale- Sucursala Iaşi pentru lipsa calităţii procesuale pasive a paratei. Pe fondul cauzei instanţa a hotărât admiterea in parte a acţiunii formulate de reclamanta N. M. in contradictoriu cu paraţii Statul Roman prin Ministerul Finanţelor Publice si Ministerul Finanţelor Publice fiind obligaţi paraţii Statul Roman prin Ministerul Finanţelor Publice si Ministerul Finanţelor Publice sa acorde reclamantei despăgubiri pentru depozitul constituit la CEC in vederea achiziţionării unui autoturism si transferat la Banca Roman pentru Dezvoltare – BRD-, despăgubiri calculate in condiţiile O.U.G. 156/2007 astfel cum a fost modificata si completata. De asemenea a fost respins capătul de cerere referitor la obligarea paraţilor la plata de daune cominatorii.
Pentru a hotărî astfel instanţa a reţinut următoarele:
In ce priveşte excepţiile invocate in cauza:
Calitatea procesuala pasiva a paratelor
Calitatea procesuală presupune existenţa unei identităţi între părţile din procesul civil şi persoanele implicate în raportul juridic dedus judecăţii. Astfel, reclamantul trebuie să coincidă cu titularul dreptului afirmat, iar pârâtul, cu cel care este subiect pasiv (obligat) în raportul juridic respectiv. În cazul situaţiilor juridice pentru a căror realizare este obligatorie calea justiţiei, calitatea procesuală activă aparţine celui care se poate prevala de acest interes, iar calitatea pasivă este a celui faţă de care se poate realiza interesul respectiv. Sarcina justificării calităţii procesuale active şi a celei pasive în procesul civil revine reclamantului, iar instanţa este datoare, odată sesizată, să verifice ambele calităţi.
In prezenta cauza instanţa retine ca reclamanta a solicitat in contradictoriu cu paraţii acordarea de despăgubiri pentru sumele de bani constituite cu titlu de depozit la CEC in vederea achiziţionării unui autovehicul.
Instanţa retine ca pentru despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii si Consemnaţiuni C.E.C.-S.A. in vederea achiziţionării de autoturisme a fost data Ordonanţa nr. 156/2007 care la art. 1 prevede: Persoanele fizice care pânã la data de 15 februarie 1992 au efectuat depuneri de sume la Casa de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. – S.A., precum şi cele care au transferat aceste sume dupã 22 decembrie 1989 în conturile Bãncii Române pentru Dezvoltare – B.R.D. – S.A., în vederea achiziţionãrii de autoturisme, au dreptul sã obţinã despãgubiri bãneşti dacã depozitele astfel constituite, existente în conturile active ale Casei de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. – S.A., respectiv ale Bãncii Române pentru Dezvoltare – B.R.D. – S.A., îndeplinesc condiţia neafectãrii soldului iniţial.
Textul de lege prevede posibilitatea acordării de despăgubiri persoanelor care au efectuat depuneri de sume la Casa de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. – S.A. precum si persoanelor ce au transferat aceste sume după 22 decembrie 1989 în conturile Băncii Române pentru Dezvoltare – B.R.D. – S.A. Aşadar art. 1 din O.U.G. 156/2007 stabileşte cu titlu de principiu care sunt categoriile de persoane îndreptăţite la despăgubiri.
Conform art. 4 din acelaşi act normativ : (1) Ministerului Economiei şi Finanţelor îi revine responsabilitatea ducerii la îndeplinire a prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, referitoare la emisiunea şi răscumpărarea titlurilor de stat. (2) Întreaga responsabilitate pentru realitatea şi corectitudinea sumelor reprezentând valoarea despăgubirilor, precum şi pentru ducerea la îndeplinire a acţiunii de despăgubire efectivă a persoanelor fizice beneficiare ale acestora, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, revine Casei de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. – S.A.
Aşadar ordonanţa stabileşte obligaţii in ceea ce priveşte plata efectiva a despăgubirilor in sarcina Ministerului Economiei şi Finanţelor nu si in sarcina Băncii Romane de Dezvoltare – Groupe Societe Generale.
In consecinţa instanţa va admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a paratei Banca Romana pentru Dezvoltare – Groupe Societe Generale – Sucursala Iaşi si va respinge cererea formulata de reclamanta N. M. in contradictoriu cu parata Banca Romana pentru Dezvoltare – Groupe Societe Generale- Sucursala Iaşi, pentru lipsa calităţii procesuale pasive a paratei.
De asemenea va respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a paraţilor Statul Roman prin Ministerul Economiei si Finanţelor si Ministerului Finanţelor Publice.

Referitor la excepţia inadmisibilităţii, instanţa o consideră, neîntemeiată şi urmează a o respinge ca atare.
Astfel, pentru exercitarea acţiunii civile este necesar ca o persoană să pretindă (să afirme) un drept subiectiv civil sau să se prevaleze de o situaţie juridică a cărei realizare pe calea justiţiei este obligatorie.
Instanţa ca instanţa ca art. 6 din Convenţia Europeana a Drepturilor Omului garantează dreptul fiecărei persoane de a avea acces la o instanţa. Dreptul de acces la instanţă nu este unul absolut. In cauza Golder împotriva Marii Britanii (Hotărârea din 21 februarie 1975) Curtea Europeana a drepturilor omului a reţinut ca „pot fi aduse restricţii exerciţiului acestui drept întrucât dreptul de acces, prin chiar natura sa, cere o reglementare din partea statului…”. În elaborarea unei asemenea reglementări statele se bucură de o anumită marjă de apreciere. Totuşi, limitările aduse trebuie sa respecte câteva principii. Ele trebuie sa urmărească un scop legitim si sa nu afecteze substanţa însăşi a dreptului. De asemenea este necesara asigurarea unui raport rezonabil de proporţionalitate intre scopul urmărit si mijloacele alese.
Parata a invocat excepţia inadmisibilităţii acţiunii motivat de faptul ca potrivit art. 4 alin. 2 din O.U.G. 156/2007, BRD si CEC au doar obligaţia de a identifica persoanele deponente, realitatea soldurilor si de a calcula despăgubirile ce se cuvin fiecărei persoane iar conform art. 3 alin. 1-3 din acelaşi act normativ Ministerul Finanţelor Publice are obligaţia asigurării sumelor necesare prin emiterea de titluri de stat in valoare egala cu valoarea despăgubirilor individuale. Potrivit art. 3 alin. 4-9 din acelaşi act normativ CEC este obligata sa înregistreze in conturi deschise pe numele deponenţilor aceste titluri de stat care se vor stinge in momentul ajungerii la scadenta prin plata către persoanele îndreptăţite.
Ori in cauza raportat la dispoziţiile legale invocate de către parata nu ne aflăm în faţa unor limitări impuse de către legiuitor, accesul reclamantei la justiţie nefiind restricţionat de o procedură prealabilă. Atât timp cât reclamanta a formulat o acţiune în baza unei norme legale care permite acesteia să se adreseze instanţei pentru apărarea şi valorificarea drepturilor sale, acţiunea nu poate fi considerată inadmisibilă.
Pentru aceste considerente instanţa va respinge excepţia inadmisibilităţii acţiunii invocate de parata.

Pe fondul cauzei, faţă de actele şi lucrările dosarului de faţă, instanţa reţine:
Prin chitanţele depuse la dosarul cauzei la filele 9-11 reclamanta a făcut dovada ca au depus in contul CEC suma de 70.000 lei ROL, soldul existent in contul reclamantei la data de 26.08.1994 fiind de 130.273,50 lei ROL (aspect confirmat si de adresa din data de 28.08.2009 emisa de BRD- Groupe Societe Generale- filelel 7-8 din dosar).
Potrivit art. 1 din O.U.G. 156/2007 astfel cum a fost modificata: Persoanele fizice care pânã la data de 15 februarie 1992 au efectuat depuneri de sume la Casa de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. – S.A., precum şi cele care au transferat aceste sume dupã 22 decembrie 1989 în conturile Bãncii Române pentru Dezvoltare – B.R.D. – S.A., în vederea achiziţionãrii de autoturisme, au dreptul sã obţinã despãgubiri bãneşti dacã depozitele astfel constituite, existente în conturile active ale Casei de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. – S.A., respectiv ale Bãncii Române pentru Dezvoltare – B.R.D. – S.A., îndeplinesc condiţia neafectãrii soldului iniţial.
Instanţa apreciază ca in cauza sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de acest text de lege. Astfel, prin înscrisurile depuse la dosar reclamanta a făcut dovada ca a depus la CEC S.A. la data de 14.12.1987 suma de 70.000 lei, în contul nr. 000/16055, în vederea achiziţionării unui autoturism, sumă pe care ulterior, a transferat-o la BRD-S.A..
Depozitul astfel constituit, îndeplineşte condiţia neafectării soldului iniţial, în sensul că din suma care a fost depusă pentru achiziţionarea autoturismului nu au fost efectuate retrageri.
In consecinţa instanţa va admite acest capăt de cerere formulat de reclamanta N. M. in contradictoriu cu paraţii Statul Roman prin Ministerul Finanţelor Publice si Ministerul Finanţelor Publice si va obliga paraţii Statul Roman prin Ministerul Finanţelor Publice si Ministerul Finanţelor Publice sa acorde reclamantei despăgubiri pentru depozitul constituit la CEC in vederea achiziţionării unui autoturism si transferat la Banca Roman pentru Dezvoltare – BRD-, despăgubiri calculate in condiţiile O.U.G. 156/2007 astfel cum a fost modificata si completata.
In ce priveşte capătul de cerere referitor la obligarea la plata de daune cominatorii instanţa retine ca daunele cominatorii reprezintă suma de bani pe care debitorul trebuie sa o plătească pentru fiecare zi de întârziere pana la executarea obligaţiei. Trăsătura esenţiala a daunelor cominatorii este aceea ca ele apar ca un mijloc de constrângere prin ameninţarea pe care o prezintă pentru debitor spre a-l determina sa-si execute obligaţia asumata. De aceea ele reprezintă un mijloc indirect de asigurare a executării in natura a obligaţiilor putând fi aplicate chiar si in cazul obligaţiilor intuitu personae. Prin natura lor, daunele cominatorii nu au legătura cu prejudiciul încercat de creditor datorita neexecutării obligaţiei de către debitor. Ele nu au caracter reperator ci caracterul unei pedepse civile prin ameninţarea pe care o reprezintă pentru debitor. Mai retine instanţa ca daunele cominatorii se aplica numai atunci când este vorba de asigurarea executării obligaţiilor de a face si de a nu face si nu pot fi acordate atunci când exista posibilitatea executării obligaţiilor in natura pe cale silita, cum este si cazul de fata.
In consecinţa instanţa va respinge acest capăt de cerere.

Etichete: