Top

Omor

La nr.673/110/2009 a fost înregistrată cauza penală privind pe inculpatul P.T. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de lipsire de libertate în mod ilegal prev. de art.189 al.1,2,6 Cod penal, art.89 al.1 din OUG nr.195/2002 cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal, constând în aceea că în ziua de 6.07.2008 în timp ce se deplasa pe DN 11 la volanul autotrenului pe raza localităţii H. din jud.Bacău a lipsit-o în mod nelegal de libertate pe minora O.A., pe care o luase la ocazie şi nu a oprit la solicitarea acesteia, fapta având ca urmare sinuciderea acesteia, după care a părăsit locul accidentului în mod nejustificat.

Tribunalul analizând actele şi lucrările dosarului prin prisma motivelor invocate precum şi din oficiu constată şi reţine următoarele:

Inculpatul era conducător auto la S.C.”B.T.I.” SRL, iar în ziua de 06.07.2008 a fost trimis în cursă (conform fooi de parcurs) cu autotrenul „S.”, la C. – Republica Moldova, fără însoţitor, fapt pentru care s-a pus în mişcare în jurul orei 18,00, din localitatea .

S-a deplasat în direcţia Bacău, urmând a merge spre C. pe traseul Roman – Iaşi – Sculeni şi după ce a trecut prin mun.Oneşti, a oprit în centrul comunei H. în jurul orei 19,00, pentru a lua la ocazie tânăra care i-a făcut semn să oprească.

Imediat după ce a urcat, inculpatul a început să intre în vorbă cu tânăra, fapt pentru care, acesteia făcându-i-se teamă să-şi continue călătoria cu acel autotren, după numai câteva minute de mers,tânăra s-a răzgândit şi i-a cerut conducătorului auto să oprească pentru a coborî, însă acesta nu a oprit imediat.

Teama sa accentuându-se, tânăra a deschis portiera din partea dreaptă a cabinei şi s-a aruncat din autotren aproape de ieşirea din localitatea H., în dreptul imobilului cu nr.400.

În cădere, acea tânără a căzut peste peste numita R.C., care se deplasa pe jos pe partea stângă a părţii carosabile, din sens opus, împreună cu martorul Ţ.Ş., proiectând-o în şanţ, iar ea a rămas pe acostamentul de pe aceiaşi parte.

Observând ce se întâmplase, dar speriat de gravitatea situaţiei, inculpatul a încetinit viteza până aproape de oprire, atât cât să poată să închidă portiera de pe partea dreaptă, rămasă deschisă, după care şi-a continuat deplasarea de la faţa locului fără nici un fel de justificare.

Potrivit declaraţiilor martorului Ţ.Ş., inculpatul chiar a oprit la aproximativ 100 m de locul accidentului şi a privit câteva momente de pe scara din partea dreaptă a cabinei autotrenului spre locul evenimentului în care fusese implicat, însă observându-l că se apropria, a pus în mişcare maşina şi a părăsit locul faptei.

De faţă erau mai multe persoane, care au venit imediat în ajutorul acelei tinere (care în cădere se lovise puternic în zona capului) şi a numitei R.C., însă la foarte scurt timp tânăra a decedat, deşi aceasta a beneficiat şi de ajutor medical de specialitate atât de la personalul ambulanţei cât şi de la cel medical al Spitalului mun.Oneşti, unde a fost transportată de urgenţă.

Ulterior, acea tânără a fost identificată în persoana numitei O.A., în vârstă de aproape 16 ani .

Ajungând în intersecţia din com. S., inculpatul s-a abătut de la traseu şi nu s-a mai deplasat în direcţia Bacău, ci a virat la stânga, spre localitatea F. din com.S., iar la intersecţia cu D.N.2G, de asemenea, nu a urmat traseul spre Bacău, ci a virat din nou la stânga, spre mun. Moineşti, însă nu a ajuns în această localitate, întrucât la intersecţia de pe raza com. A.cu D.J.156A, a virat la dreapta şi s-a îndreptat spre com.R.

Ca urmare a sesizării organelor de poliţie şi cu ajutorul martorului V.E.A., participant şi el la trafic şi beneficiar al unei staţii radio auto de emisie – recepţie, care cunoştea foarte bine zona Oneşti – Bacău – Moineşti, autotrenul implicat în eveniment a fost identificat şi oprit pe raza com.B., jud.Bacău, în jurul orei 20,00.

Martorul arată că întâlnindu-l pe conducătorul auto la postul de poliţie şi întrebându-l dacă ştie ce a făcut, acesta încerca să se dezvinovăţească precum că nu a ştiut ce a intenţionat să facă victima, că aceasta ar fi sărit fără motiv din cabina autotrenului şi că a sărit pentru că nu a oprit imediat maşina.

Din raportul de constatare medico-legală necropsică întocmit în cauză reiese că „Moartea numitei O.A. a fost violentă.

Ea s-a datorat comei cerebrale traumatice survenite consecutiv unui traumatism craniocerebral soldat cu fractură de calotă craniană iradiată la baza craniului, contuzie şi dilacerare cerbrală.

Topografia şi morfologia leziunilor cranio cerebrale pledează pentru producerea lor prin cădere de pe un plan superior, cu impact cranian temporal stâng, de suprafaţă dură, când s-au produs şi placardele escoriate dispuse pe partea stângă a corpului, posibil prin cădere dintr-un autovehicul.

Leziunile craniocerebrale au fost foarte grave şi direct mortale, între leziunile craniocerebrale şi deces există o legătură directă de cauzalitate”.

În urma cercetărilor efectuate şi a probatoriului administrat s-a constatat că în acea zi, victima fusese în mun.Oneşti şi în localitatea G. din com. Ş ., unde se întâlnise cu prietenul său şi cu o colegă de clasă, timp în care a fost sunată de către o soră a sa. Aceasta i-a spus că este căutată de părinţi, care nu cunoştea unde este plecată, fapt pentru care victima s-a grăbit să plece mai repede acasă, cu orice mijloc de transport s-ar ivi, fiindu-i teamă mai cu seamă de tatăl său.

În jurul orei 18,30, condusă fiind de prieteni, victima s-a urcat într-un autoturism condus de un cunoscut al prietenului său, care a lăsat-o în centrul comunei H., de unde a făcut semn la ocazie. A oprit autotrenul mai sus precizat şi s-a urcat în aceasta, deşi cei apropiaţi o sfătuiseră să evite a circula cu astfel de mijloace.

Amintindu-şi probabil de sfat, pe fondul unei experienţe personale anterioare neplăcute şi în urma discuţiei iniţiate de către inculpat, la câteva minute după ce a urcat în cabina autotrenului victima s-a răzgândit, i-a cerut inculpatului să oprească înainte de a ieşi din localitate, într-o zonă în care pe drum se deplasau mai multe persoane, dar acesta nu a oprit, fapt pentru care victima a deschis portiera şi s-a aruncat din cabină.

Faptul aruncării voluntare a victimei din cabina autotrenului este în mod amănunţit descris de către martora B.F., care arată că a văzut-o pe victimă în cadrul portierei larg deschise, cu ambele mâini şi cu un picior întins spre înainte şi cu celălalt picior pe scara autotrenului.

Audiat în cursul cercetării judecătoreşti, inculpatul a avut o atitudine nesinceră, disimulată, şi a încercat să arunce răspunderea asupra victimei decedate.

Apărările inculpatului nu numai că sunt infirmate de toate probele administrate în cauză, dar sunt apărări care sfidează orice urmă şi regula de umanitate.

Deşi tată a 3 fete, atitudinea acestuia a fost una care nu confirmă, nici un fel de scuze sau explicaţii, şi asta pe de o parte datorită faptului că nu a oprit la solicitarea fetei (minoră fiind) iar pe de altă parte în momentul în care aceasta s-a aruncat din maşină, nu numai că nu a oprit să dea prim ajutor ba chiar a şi fugit de la locul accidentului şi mai mult decât atât a schimbat şi direcţia de deplasare pentru a i se pierde urma.

Apărările inculpatului prin apărător nu numai că sunt unele ce excede întregului cadru procesual, şi ţin exclusiv de domeniul teoriei, nu se pliază în nici un mod pe situaţia de fapt ce corect a fost stabilită în cauză şi care îl plasează pe inculpat cu certitudine şi fără echivoc în câmpul infracţional şi îl indică drept autor al infracţiunilor pentru care a fost trimis în judecată, aşa încât tribunalul urmează a le înlătura ca fiind făcute cu scopul de a înlătura răspunderea penală.

În drept faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de lipsire de libertate în mod ilegal prev. de art.189 al.1,2,6 Cod penal şi părăsirea locului accidentului prev. de art.89 al.1 din OUG nr.195/2009.

La individualizarea judiciară a pedepselor ce se va aplica inculpatului instanţa va avea în vedere criteriile de individualizare prev. de art.72 Cod penal.

Având în vedere pericolul social concret al faptelor săvârşite, împrejurările comiterii, urmările produse, persoana şi conduita inculpatului, instanţa va dispune condamnarea acestuia şi va aplica acestuia pentru fiecare infracţiune săvârşită câte o pedeapsă corespunzătoare gradului de pericol social al faptelor comise şi valorile lezate prin comiterea unei infracţiuni cu un grad de pericol social extrem de ridicat.

Faţă de faptul că infracţiunile săvârşite sunt concurente, tribunalul va face în cauză aplicarea regulei ce reglementează concursul de infracţiuni aşa încât în temeiul art.33 lit.a şi 34 lit.b Cod penal va aplica inculpatului pedeapsa cea mai grea.

Va interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art.64 alin.1 teza a II a şi lit.b Cod penal în condiţiile şi pe durata prev. de art.71 al.2 Cod penal.

În latura civilă a cauzei, tribunalul apreciază că daunele solicitate de partea civilă, sunt pe deplin întemeiate şi dovedite, atât cele cu titlu de daune materiale cât şi cele cu titlu de daune morale, motiv pentru care în temeiul art.14,346 Cod penal rap. La art.998 cod civil şi art.1003 cod civil, constatând îndeplinite condiţiile răspunderii civile delictuale, va obliga inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente la plata acestora.

Va dispune scoaterea din cauză a asiguratorului de răspundere civilă S.C.”Carpatica Asigurări” SA, întrucât aceasta nu are calitate de asigurator şi nu răspunde în raport de natura infracţiunilor pentru care inculpatul a fost trimis în judecată şi condamnat.

Văzând şi dispoziţiile art.191 şi 193 Cod pr.penală; În temeiul art.189 alin.1,2,6 Cod penal pentru săvârşirea infracţiunii de lipsire de libertate în mod ilegal condamnă inculpatul P.T. la pedeapsa închisorii în cuantum de 20(două zeci) de ani.

În temeiul art.89 al.1 din OUG nr.195/2009 pentru săvârşirea infracţiunii de părăsirea locului accidentului, condamnă inculpatul P.T. la pedeapsa închisorii în cuantum de 3(trei) ani.

În temeiul art.33 lit.a şi 34 lit.b aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea.

Pedeapsă rezultantă de executat: închisoare în cuantum de 20(două zeci) ani.

Interzice inculpatului exerciţiul dreptului prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a II şi lit.b Cod penal în condiţiile şi pe durata prev. de art.71 alin.2 Cod penal.

Etichete: