Legături personale cu minorul. Necompetenţa instanţei române atunci când părinţii şi minorul locuiesc în străinătate.
Sentinta civilă nr. 53/2008
Emitent Judecătoria Tecuci
Legături personale cu minorul. Necompetenţa
instanţei române atunci când părinţii şi minorul
locuiesc în străinătate.
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Tecuci sub
nr.4106/324/2007, reclamantul V.V. a chemat în judecată pe
pârâta S.M. pentru stabilirea dreptului de a avea legături
personale cu minora V.C.E.
A solicitat acest drept să fie concretizat în
următoarele forme: de două ori pe săptămână, în fiecare sâmbătă
şi duminică să ia minora la domiciliul său, o săptămână din
vacanţa de vară şi o săptămână din vacanţa de iarnă să ia
minora la domiciliul său.
In motivarea acţiunii a arătat că prin sentinţa civilă
nr.553 din 22.11.2005 a Judecătoriei Tg.Bujor s-a declarat
desfăcută căsătoria dintre părţi, iar minora a fost încredinţată
pârâtei spre creştere şi educare.
Pentru că pârâta nu îi permite să aibă legături
personale cu minora, a formulat prezenta cerere.
In drept, a invocat art.43 C.fam.
In dovedirea acţiunii reclamantul a depus la dosar, în
copie, sentinţa civilă nr.553/2005 şi certificatul de naştere seria T
nr.435742.
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a invocat
excepţia lipsei calităţii procesuale active, întrucât acţiunea nu este
introdusă de tatăl minorei şi excepţia inadmisibilităţii acţiunii
deoarece ambele părţi şi minora se află în Italia şi prin urmare
cererea reclamantului nu poate fi admisă.
A mai arătat că în principiu nu se opune ca
reclamantul să aibă legături personale cu minora, dar ca
acestea să aibă loc în prezenţa pârâtei.
Ulterior, la termenul de judecată din data de
15.01.2008 pârâta prin apărător a renunţat la cele două excepţii.
Prin sentinţa civilă nr.53/15.01.2008 a Judecătoriei
Tecuci s-a admis acţiunea civilă având ca obiect „ legături
personale cu minorul” .
Pârâta a fost obligată să permită reclamantului de a
avea legături personale cu minora V.C.E., după cum urmează:
I s-a permis reclamantului să o ia pe minoră la
domiciliul său în prima şi a treia săptămână din lună, în zilele de
sâmbătă şi duminică, precum şi o săptămână în vacanţa de vară
şi o săptămână în vacanţa de iarnă.
S-a arătat că acest program este necesar a fi instituit
pentru consolidarea şi menţinerea raporturilor efective dintre
părinte şi copil.
Impotriva acestei hotărâri a declarat apel pârâta S.M.,
solicitând schimbarea în parte a sentinţei, în sensul de a se
permite reclamantului să aibă legături personale cu minora
numai la domiciliul pârâtei, o singură dată pe lună, de la ora 9,00
la ora 12,00. De asemenea să o ia pe minoră numai două zile
în vacanţa de iarnă şi o săptămână în vacanţa de vară.
Prin decizia civilă nr.216/2008 a Tribunalului Galaţi s-a
admis apelul declarat de pârâtă şi a fost schimbată în tot sentinţa
civilă nr.53/2008 a Judecătoriei Tecuci, iar în rejudecare s-a admis
excepţia necompetenţei şi s-a respins acţiunea, ca nefiind de
competenţa instanţelor române.
Instanţa de recurs a constatat că atât reclamantul cât
şi pârâta au fost stabiliţi în Italia, ca de altfel şi minora, aşa încât
competenţa de soluţionare a prezentei acţiuni nu revine
instanţelor române.
Publicat de: pe 17 July, 2011 
Categorie: 
