Top

Art.180 alin.2 cod penal Criteriile avute de instanţă la individualizarea pedepselor. Acordarea de daune materiale şi morale în cazul infracţiunii de lovire – criterii de acordare

MATERIE PENALĂ

Dosar nr. 2626/324/2008

Sentinta penală nr. 478 / 01.10. 2008

Art.180 alin.2 cod penal

Criteriile avute de instanţă la individualizarea pedepselor. Acordarea de daune

materiale şi morale în cazul infracţiunii de lovire – criterii de acordare

Prin rechizitoriul nr. 1035/P/2008, din data de 30.07.2008 al Parchetului de pe

lângă Judecătoria Tecuci, înregistrat pe rolul acestei instanţe la data de 31.07.2008 sub

nr.2626/324/2008, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare libertate, a inculpatului M

M, pentru săvârşirea infracţiunii de lovire şi alte violenţe în formă calificată, prevăzută

de art.180 alin.2 C.Pen.

În actul de sesizare a instanţei s-a reţinut că în noaptea de 26/27.04.2008, în jurul

orei 05.00, pe fondul unor discuţii contradictorii ce au avut loc în incinta unui internet-

cafe situat la parterul blocului nr.58 de pe str. Gh. Petraşcu din Tecuci, inculpatul a lovit-

o pe partea vătămată L E cu pumnul în zona feţei. Partea vătămată a suferit o vătămare a

integrităţii corporale ce a necesitat 5-7 zile de îngrijiri medicale. Partea vătămată s-a

constituit parte civilă cu echivalentul în lei a sumei de 1000 euro.

În cursul urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de probă:

plângerea şi declaraţiile părţii vătămate (filele 4, 6-7d.u.p.), certificatul medico-legal nr.

626/29.04.2008 eliberat de Serviciul de Medicină Legală din cadrul Spitalului Clinic

judeţean de Urgenţă « Sf. Ap. Andrei » din Galaţi (fila 5d.u.p.) şi declaraţiile martorilor

M I, A F, F R şi M A-C (filele 12-18 d.u.p.).

Înainte de începerea cercetării judecătoreşti, în temeiul art.320 C.proc.pen

instanţa a audiat partea vătămată constituită parte civilă în cursul urmăririi penale (fila

10). În cursul cercetării judecătoreşti, după citirea actului de sesizare, conform art. 322

C.p.p., a fost audiat inculpatul în conformitate cu disp. art. 323 C.p.p (fila 11), partea

vătămată în conformitate cu art.326 C.proc.pen. (fila 12) şi martorii M I (fila 13), F R

(fila 14), A F (fila 26), S P (fila 27) şi C V M (fila 31) declaraţiile acestora fiind

consemnate în scris şi ataşate la dosar. Partea vătămată/civilă M M a depus în susţinerea

pretenţiilor sale civile înscrisul denumit «chitanţă », datat 28.04.2008 (fila 24).

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanţa reţine

următoarele:

În noaptea de 26/27.04.2008, în jurul orei 05.00, pe fondul unor discuţii

contradictorii ce au avut loc în incinta unui internet-cafe situat la parterul blocului nr.58

de pe str. Gh. Petraşcu din Tecuci, inculpatul a lovit-o pe partea vătămată L E cu pumnul

în zona feţei, cauzându-i o vătămare a integrităţii corporale ce a necesitat 5-7 zile de

îngrijiri medicale.

Partea vătămată L E a declarat în cursul urmăririi penale şi în faţa instanţei, că în

noaptea de 26/27 aprilie 2008, fiind noaptea de Înviere, după ce s-a întors de la cimitir, a

consumat băuturi nealcoolice în incinta barului menţionat, cu câţiva prieteni, printre care

şi martorii M I, F R şi A F. Partea vătămată a arătat că a intervenit verbal în discuţia

contradictorie dintre inculpat şi soţia sa şi că, din această cauză, a fost lovit pe la spate,

cu pumnul în zona ochiului drept, lovitură care i-a provocat căderea. Partea vătămată a

mai arătat că a fost ridicat de către prietenii săi care au chemat şi poliţia.

Martorii M I, F R şi A F au confirmat prin declaraţiile date în cursul urmăririi

penale şi în cursul cercetării judecătoreşti, împrejurările de fapt învederate de partea

vătămată, arătând că nu au mai fost aplicate alte lovituri acestuia (fila 13, 14) şi că

incidental a avut loc în interiorul barului. De asemenea martorii au confirmat faptul că

partea vătămată nu a consumat băuturi alcoolice în acea seară (fila 26) şi că discuţia cu

inculpatul s-a referit la comportamentul acestuia faţă de soţia sa, în noaptea de Înviere

(fila 13). Martorul A F a menţionat că inculpatul l-a lovit pe L E, cu pumnul în partea

dreaptă a feţei în momentul în care acesta s-a întors pentru a se duce la masa unde se

aflau prietenii săi. Martorul F R a declarat în cursul urmăririi penale că inculpatul se

certa cu soţia, iar partea vătămată i-a atras atenţia să nu mai facă gălăgie (filele 16, 17

d.u.p.), iar în faţa instanţei a arătat că el l-a ridicat pe Lupu Eugen de la pământ, din

cauză că acesta era inconştient (fila 14).

Martora S P a confirmat că a avut loc un conflict între inculpat şi partea-vătămată

în dimineaţa zilei de 27 aprilie 2008, pe fondul unei discuţii contradictorii, însă aceasta a

susţinut că L E a determinat acest incident, prin comportamentul său inadecvat faţă de ea

şi faţă de soţia inculpatului. Martora a arătat că nu a văzut cum inculpatul a lovit-o pe

partea vătămată, în acel moment aflându-se aproape de ieşirea din bar, dar că l-a văzut pe

L E căzut în interiorul internet-café-ului. Martora a mai susţinut că L E a căzut din nou,

pe scări, după ce a ieşit din bar (fila 27). Martorul C V-M, a prezentat o situaţie de fapt

asemănătoare cu cea prezentată de martora Stan Paula, arătând că partea vătămată a fost

cea care a provocat incidentul, dar că nu a văzut cum inculpatul l-a lovit pe Lupu Eugen.

În finalul declaraţiei, martorul a menţionat că l-a văzut pe Lupu Eugen căzut, dar că nu

şi-a pierdut cunoştinţa (fila 31).

Instanţa constată că susţinerile martorilor S P şi C V-M, în ceea ce priveşte

comportamentul provocator al părţii vătămate, nu sunt susţinute de celelate probe.

Astfel, din declaraţiile luate martorilor M I, A F, F R şi M A în cursul urmăririi penale

(filele 12-18 d.u.p.), la scurt timp după incident, rezultă că partea vătămată a intervenit

pentru a aplana discuţiile aprinse dintre inculpat şi soţia sa. În ceea ce priveşte

săvârşirea faptei, chiar dacă din declaraţiile martorilor S P şi C V-M rezultă că aceştia nu

au perceput în mod direct acţiunea de lovire a părţii vătămate, ambii l-au văzut căzut la

pământ pe acesta din urmă.

Din certificatul medico-legal eliberat de Serviciul de Medicină Legală din cadrul

Spitalului Clinic judeţean de Urgenţă « Sf. Ap. Andrei »din Galaţi (fila 5d.u.p.) rezultă

că partea vătămată a prezentat leziuni (la nivelul ochiului drept, cu plagă sprâncenară

laterală dreapta; tumefacţii şi excoriaţii în partea stângă a toracelui şi la nivelul mâinii

stângi şi cervical posterior stâng) ce au putut fi produse prin loviri cu corpuri

contondente, datând din 27.04.2008, pentru care a fost nevoie de 5-7 zile de îngrijiri

medicale.

Inculpatul a avut o atitudine oscilantă pe parcursul procesului penal. În faza de

urmărire penală a declarat că îl cunoaşte pe L E din vedere, că acesta a căzut pe scări,

fiind în stare de ebrietate şi nu a recunoscut că l-ar fi lovit pe acesta cu pumnul în zona

feţei (fila 11d.u.p.). În declaraţia luată în cursul cercetării judecătoreşti, inculpatul a

arătat că, pe fondul comportamentului agresiv al părţii vătămate, este posibil să-l fi lovit,

dar că acesta, din cauza stării de ebrietate, a căzut în afara barului (fila 11). Instanţa va

înlătura din ansamblul materialului probator, susţinerea privitoare la căderea inculpatului

din cauza stării de ebrietate, ca fiind nesinceră şi întrucât nu a fost confirmată de

celelalte probe administrate în cauză.

Acţiunea penală, în cazul infracţiunii de lovire şi alte violenţe prevăzută de art.180

alin.2 C.pen., se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, iar

împăcarea părţilor sau retragerea plângerii prealabile înlătură răspunderea penală a

inculpatului. În cursul procesului penal de faţă, nu a intervenit retragerea plângerii

prealabile sau împăcarea părţilor, în conformitate cu art. 131 alin.2 şi 132 C.P.

În drept, instanţa constată că fapta inculpatului M M de a lovi partea vătămată L

E, provocându-i leziuni care au necesitat pentru vindecare 5-7 zile de îngrijiri medicale,

întruneşte elementele constiturive ale infracţiunii de lovire şi alte violenţe în formă

calificată, prevăzută şi pedepsită de art. 180 alin.2 C.pen.

Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infracţiunii s-a realizat prin

lovirea părţii vătămate cu pumnul în zona feţei. Urmarea imediată este atestată de

concluziile certificatului medico-legal nr. 626/29.04.2008 eliberat de Serviciul de

Medicină Legală din cadrul Spitalului Clinic judeţean de Urgenţă « Sf. Ap. Andrei »din

Galaţi (fila 5d.u.p.), potrivit cărora partea vătămată a suferit leziuni traumatice care s-au

putut produce prin lovire cu corp dur, pot data din 27.04.2008 şi au necesitat pentru

vindecare 5-7 zile de îngrijiri medicale. Între acţiunea inculpatului şi rezultatul constând

în vătămarea suferită de victimă, există legătură de cauzalitate, demonstrată prin

declaraţiile părţii vătămate cât şi ale martorilor .

Sub aspectul laturii subiective, fapta s-a săvârşit cu intenţie indirectă, în

modalitatea prevăzută de art. 19 punctul 1 lit.b C.P., inculpatul prevăzând rezultatul

faptei sale, pe care nu l-a urmărit, dar a acceptat posibilitatea producerii lui. Inculpatul a

urmărit să lovească partea vătămată, fără însă să urmărească producerea unei vătămări

corporale de o anumită gravitate, dar şi-a dat seama şi a acceptat că, prin acţiunea sa

vătămătoare poate produce leziuni ce pot necesita îngrijiri medicale.

La individualizarea pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului, instanţa va avea

în vedere dispoziţiile art. 52 Cod penal, precum şi criteriile generale de individualizare

prevăzute de art. 72 Cod penal, respectiv gradul de pericol social al faptei săvârşite,

persoana infractorului şi împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

În concret instanţa reţine că fapta inculpatului prezintă un grad de pericol social mediu

prin aceea că a adus atingere relaţiilor sociale privind protejarea integrităţii corporale a

părţii vătămate L E, relaţii sociale a căror desfăşurare normală este importantă pentru

stabilitatea şi siguranţa socială. Instanţa reţine de asemenea faptul că inculpatul M M a

avut o atitudine oscilantă privind săvârşirea faptei, că nu are antecedente penale, după

cum rezultă din fişa de cazier judiciar (fila 22 d.u.p.).

În raport cu aceste criterii, văzând şi celelalte dispoziţii ale art. 72 C.pen., instanţa

va condamna inculpatul în temeiul art. 180 alin.2 C.Pen cu aplicarea art.63 alin.3 teza a

II-a C.pen la o pedeapsă de 500 lei amendă, pedeapsă apreciată de instanţă ca fiind

proporţională cu gradul de pericol social al faptei şi de periculozitate a inculpatului, fiind

aptă să înlesnească reeducarea şi reinserţia socială a acestuia.

Va atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 631 C.pen. privitoare la

înlocuirea acestei pedepse cu pedeapsa închisorii în cazul sustragerii cu rea-credinţă de

la executare.

Sub aspectul laturii civile a cauzei, instanţa constată că partea vătămată s-a

constituit parte civilă în conformitate cu art. 15 C.p.p., solicitând repararea prejudiciului

rezultat prin săvârşirea infracţiunii de lovire şi alte violenţe, apreciat ca fiind de 1000

euro în echivalentul în lei la data plăţii. Partea civilă a solicitat despăgubiri materiale în

cuantum de 1.500 lei reprezentând costul drumurilor la Galaţi şi contravaloarea

îngrijirilor medicale şi a medicamentelor, iar restul până la 1000 euro, în echivalentul în

lei, reprezintă daune morale pentru atingerea adusă onoarei prin săvârşirea infracţiunii

într-un loc public.

Potrivit dispozitiilor art. 14 alin. 3 C.proc.pen., repararea pagubei se va face

potrivit legii civile, iar acţiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal trebuie să

îndeplinească, pentru admisibilitatea ei, condiţiile prevăzute de dispozitiile art. 998-999

C.civ., respectiv existenţa faptei ilicite, a prejudiciului, a unei legături de cauzalitate între

fapta ilicită şi prejudiciu, precum şi a vinovăţiei autorului cu capacitate civilă delictuală.

Instanţa reţine că, potrivit art. 1169 C.civ., cel care face o afirmaţie în faţa

instanţei este dator să o dovedeasca. Analizând probatoriul administrat în cauză, instanţa

reţine că s-au dovedit doar parţial cheltuielile făcute cu îngrijirile medicale şi cu

medicamentele necesare în urma vătămării fizice suferite de partea vătămată. Astfel din

declaraţiile părţii vătămate (fila 12) şi ale martorului A F (fila 26) rezultă că acesta a

plătit 60 lei taxă pentru eliberarea certificatului medico-legal, 30 de lei pentru o

consultaţie medicală la Spitalul Tecuci şi aproximativ 60 de lei pentru drumul dus-întors

Galaţi –Tecuci. În ceea ce priveşte contravaloarea medicamentelor, instanţa reţine că

partea vătămată nu a dovedit cheltuielile făcute, însă, având în vedere prevederile

art.1203 C.civ, plecând de la premise care au puterea de a naşte probabilitatea, prin

prezumţie simplă, deduce că aceste cheltuieli au fost făcute.

În privinţa cererii de despăgubiri pentru daune morale, instanţa reţine că imaginea

parţii civile faţă de prietenii săi, demnitatea şi onoarea acesteia a fost afectată, din cauza

modului în care a fost săvârşită infracţiunea de lovire şi alte violenţe : în loc public şi

prin agresiune fizică. În privinţa întinderii acestui prejudiciu moral însă, instanţa

apreciază, faţă de împrejurările în care a fost săvârşită fapta, faţă de urmările acesteia şi

faţă de practica judiciară în domeniu, că suma de 500 lei este suficientă pentru

acoperirea lui integrală.

În consecinţă, în baza art. 14 raportat la art. 346 C.p.p. şi art. 998 C.civ., va

admite în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă L E şi va obliga inculpatul M M

la plata către partea civilă, a sumei de 500 lei cu titlu de despăgubiri pentru daune morale

şi 300 lei cu titlu de despăgubiri pentru daune materiale.

Faţă de modul de soluţionare a laturii penale, instanţa, în temeiul art.191 alin.1

C.p.p., va obliga pe inculpatul M M la plata sumei de 60 lei RON, cu titlu de cheltuieli

judiciare avansate de stat.

Avînd în vedere culpa procesuală a inculpatului, în temeiul art. 193 alin.1

C.proc.pen, instanţa va obliga inculpatul la plata către partea vătămată a sumei de 700 lei

cu titlu de cheltuieli judiciare reprezentând onorariu avocaţial conform chitanţei

nr.36/17.09.2008.

Etichete: