Top

Pretentii

Dosar nr. 605/121/2008

ROMÂNIA

TRIBUNALUL GALAŢI

SECŢIA CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ NR.162

Şedinţa publică din data de 6.03.2008

PREŞEDINTE. Arhip Rodica

JUDECĂTOR: Doru Benescu

JUDECĂTOR: Alina Savin

GREFIER: Gagu Gabriela

Pe rol fiind soluţionarea recursului declarat de către reclamanta Asociaţia de Proprietari nr.561 cu sediul în Galaţi Micro 21 Bd. Dunărea nr.90, Bl. E14 împotriva sentinţei civile nr.9103/03.12.2007 pronunţată de Judecătoria Galaţi în dosarul nr.11697/233/2007 în contradictoriu cu intimatul-pârât Chiciuc Toma domiciliat în Galaţi Micro 21 Bd. Dunărea nr.90Bl. E19, ap.26.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică au lipsit părţile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care:

Nemaifiind alte cereri de formulat şi excepţii de invocat instanţa constată cauza în stare de judecată şi o reţine spre soluţionare.

TRIBUNALUL

Asupra recursului civil de faţă:

Examinând actele şi lucrările dosarului, Tribunalul constată următoarele:

Prin cererea formulată la data de 2.10.2007 reclamanta Asociaţia de Proprietari nr.561 a solicitat obligarea pârâtului la plata sumei de 3073 lei reprezentând cheltuieli întreţinere spaţiu locativ, 1247 penalităţi de întârziere, 103 lei cheltuieli de judecată.

În fapt, a arătat reclamanta că pârâtul este membru al asociaţiei şi a beneficiat de toate serviciile prestate de furnizori şi cu toate acestea pârâtul nu şi-a achitat datoriile la întreţinere , înregistrând în perioada ianuarie 2003-31 decembrie 2006 o datorie de 5482 lei .Pentru neachitarea la termen a datoriilor reclamanta a fost nevoită să calculeze penalităţi de întârziere conform art 31 (3) din regulamentul Asociaţiei De Proprietari , Legea nr. 114/1996 , cât şi Legea 326/2001 şi art 42 Legea 51/2006. A mai arătat reclamanta că a calculat penalităţile în procent de 0,05şi 0,06% asupra debitelor restante conform HG 67/2004 şi 784/2005 ..

Prin sentinţa civilă nr. 9103/03.12.2007 a Judecătoriei Galaţi s-a admis excepţia prescripţiei extinctive a dreptului la acţiune pentru pretenţiile cerute pentru perioada 01. ianuarie 2003-septembrie 2004, a admis în parte acţiunea şi a fost obligat pârâtul să plătească reclamantei suma de 474 RON reprezentând cheltuieli de întreţinere pentru perioada octombrie 2004-31 decembrie 2006.

S-a respinsul capătul de cerere privind penalităţile ca nefondat .

Pentru a se pronunţa astfel instanţa a reţinut că reclamanta a solicitat obligarea pârâtului la plata cheltuielilor comune de întreţinere aferente perioadei ianuarie 2003 – 31 decembrie 2006.

În acest sens, s-a depus fişa de cont a debitorului Chiciuc Toma începând cu ianuarie 2003, şi unde au fost evidenţiate toate operaţiunile derulate asupra debitului precum soldul restant, debitul lunar acumulat şi credit respectiv plăţile parţiale făcute de debitor în această perioadă.

Faţă de desfăşurător, instanţa a constatat că debitul aferent perioadei ianuarie 2003 – septembrie 2004 cu regularizările făcute pe parcursul acestei perioade este prescris şi este în sumă de 2.598 lei.

Astfel soldul la data de 01 ianuarie 2003 era de 14.270.099 lei, vechi, pe parcursul perioadei o parte din debit a fost achitat conform menţiunilor de la rubrica credit dar s-au acumulat şi cheltuielile lunar astfel că în septembrie 2004 soldul debitor era de 2.599 de lei.

Orice plată făcută în acest interval de timp trebuie interpretată ca o recunoaştere din partea debitorului a datoriei către creditor şi care în temeiul art. 16 lit. a şi 17 alin. 2 din Decretul 167/1958 întrerupe cursul prescripţiei. Însă de la fiecare plată care întrerupe astfel cursul prescripţiei începe să curgă un nou termen de prescripţie de 3 ani. Orice întrerupere a termenului de prescripţie din acest interval de timp dă naştere la un nou termen de prescripţie de 3 ani care în toate cazurile se împlineşte mai înainte de data promovării acţiunii din 2 octombrie 2007. Astfel că mergând înapoi de la această dată de 2 octombrie 2007 cu termenul de prescripţie de 3 ani, ultima datorie neprescrisă este cea din octombrie 2004.

Pentru aceste considerente instanţa a admis excepţia prescripţiei şi a constatat că debitul în sumă de 2.599 lei scadent în septembrie 2004 este prescris urmând să oblige pe debitor la plata diferenţei de 474 de lei cu titlu de întreţinere restantă neprescrisă.

Instanţa urmează să respingă şi capătul de cerere privind la penalităţile de întârziere pentru următoarele considerente.

Temeiul invocat de reclamantă cu privire la penalităţi este legea şi arată că aceste penalităţi au o natură legală.

Instanţa apreciază ca greşită această apărare, deoarece legile invocate de reclamantă constituie doar cadrul legal în temeiul cărora părţile au dreptul să convină şi asupra unor penalităţi de întârziere. Prin urmare natura penalităţilor este convenţională şi legală în măsura în care această convenţie respectă legea în materie. Convenţia părţilor în materia penalităţilor se numeşte clauză penală iar în speţă o asemenea convenţie nu putea fi încheiată între asociaţie şi membrii asociaţiei decât urmare unei hotărâri a adunării generale a asociaţilor constituită conform legii. Este evident că reclamanta nu a întrunit adunarea generală pentru a hotărî asupra obligaţiei şi cuantumului penalităţilor atâta vreme cât însăşi reclamanta invocă natura legală a penalităţilor şi evită convenţia părţilor cu privire la aceste penalităţi.

Văzând şi disp. art. 274 şi 276 C.pr.civ.

În ceea ce priveşte penalităţile instanţa a reţinut că susţinerea reclamantei că penalităţile sunt legale şi curg în baza legii este greşită deoarece cadrul legal invocat de reclamanta permit părţilor , respectiv asociaţiei şi proprietarilor , să stabilească eventual anumite penalităţile pentru întârzierea în plata cheltuielilor de întreţinere . Prin urmare penalităţile sunt convenţionale şi curg doar dacă au fost stabilite convenţional de părţi şi nu curg de drept în baza legii.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamanta, Asociaţia de Proprietari nr.561 a formulat recurs în termen legal, criticând soluţia primei instanţe ca fiind nelegală şi netemeinică sub aspectul respingerii a o parte din pretenţii ca prescrise , precum şi sub aspectul soluţiei de respingere a penalităţilor .

Analizând sentinţa recurată Tribunalul apreciază ca fiind fondat recursul declarat pentru următoarele motive :

În mod corect a reţinut instanţa de fond că prescripţia a fost întreruptă prin orice plată făcută de pârâtă , plata reprezentând o recunoaştere a datoriei către reclamantă în sensul art 16 şi art 17 Decretul 167/1958 .Cu fiecare întrerupere începe să curgă un nou termen de prescripţie care este de asemenea întrerupt prin orice plată făcută de pârât .Ca atare deşi a motivat corect instanţa de fond în mod greşit a respins o parte din pretenţii ca prescrise .

În ceea ce priveşte natura penalităţilor Tribunalul reţine că acestea sunt datorate şi Asociaţia plătind la rândul ei penalităţi către furnizorii de utilităţi Întârzierea în achitarea sumelor datorate, după expirarea termenului de 30 de zile atrage majorări de întârziere egale cu cele utilizate pentru neplata obligaţiilor faţă de bugetul de stat; valoarea penalităţilor nu va depăşi cuantumul debitului şi se constituie venit al prestatorului.(art. 25 din Legea nr. 326/2001).

De asemenea , conform art. 42, Legea nr. 51/2006(10) Neachitarea facturii de către utilizator în termen de 30 de zile de la data scadenţei atrage penalităţi de întârziere stabilite conform reglementărilor legale în vigoare, după cum urmează:

a) penalităţile se datorează începând cu prima zi după data scadenţei;

b) penalităţile sunt egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligaţiilor bugetare;

c) valoarea totală a penalităţilor nu va depăşi valoarea facturii şi se constituie în venit al operatorului.

Cum în mod greşit instanţa nu a soluţionat fondul cauzei în întregime soluţionând cererea în parte pe excepţie rezultă că nu a intrat în cercetarea fondului astfel că în baza art 312 pct 5 cod procedură civilă se va admite recursul declarat , se va casa sentinţa civilă nr.9103/3.12.2007 şi se va trimite cauza spre rejudecare pentru soluţionarea în întregime a fondului. În rejudecare instanţa va avea în vedere şi penalităţile solicitate de reclamantă .

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de reclamanta Asociaţia de Proprietari nr.561 cu sediul în Galaţi Micro 21 Bd. Dunărea nr.90, Bl. E14 împotriva sentinţei civile nr.9103/03.12.2007 pronunţată de Judecătoria Galaţi în dosarul nr.11697/233/2007 în contradictoriu cu intimatul-pârât Chiciuc Toma domiciliat în Galaţi Micro 21 Bd. Dunărea nr.90Bl. E19, ap.26, casează sentinţa recurată şi trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 6.03.2008.

PREŞEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR GREFIER

Red.AS/Dact.GG/2 EX/28.03.2008

Etichete: