Anulare act

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA CONSTANŢA

SECŢIA CIVILĂ

Operator de date cu caracter personal nr. 3047

Dosar civil nr. 2267/256/2008

SENTINŢA CIVILĂ Nr. 6640

ŞEDINŢA PUBLICĂ DIN DATA DE : 09.04.2009

COMPLETUL CONSTITUIT DIN:

PREŞEDINTE: Mihaela Glodeanu

GREFIER: Lida Teglas

Pe rol soluţionarea cauzei civile având ca obiect anulare act, cerere formulată de reclamantul MINCĂ NICOLAE, cu domiciliul în Medgidia, str. Spitalului nr.2, bl.S1, sc.A, etj.4, ap.28, judeţ Constanţa, în contradictoriu cu pârâtul LISMAN ŞTEFAN, cu domiciliul în Constanţa, str. Comarnic nr.117, judeţ Constanţa.

Dezbaterile asupra fondului au avut loc în şedinţa publică din data de 02.04.2009 şi au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată care face parte integrantă din prezenta sentinţă. La acel termen de judecată instanţa, pentru a da posibilitatea reprezentanţilor părţilor să depună concluzii scrise la dosar, a amânat pronunţarea la data de 09.04.2009, când a hotărât următoarele:

INSTANŢA,

Prin cererea formulata si inregistrata pe rolul Judecatoriei Medgidia la data de 22.05.2008, sub numar dosar 2267/256/2008 reclamantul Minca Nicolae a solicitat anularea contractului de imprumut autentificat sub numar 4004/24.08.2007 incheiat cu paratul Lisman Stefan si in contradictoriu cu BNP Doina Gheorghe.

In motivarea actiunii, reclamantul a aratat ca a fost angajatul paratului in cadrul SC Drametismar SRL in perioada octombrie 2006 – august 2007, in calitate de sofer. La data de 17.08.2007 a fost anuntat ca catre parat ca nu mai are calitate de angajat, ocazie cu care i-a fost solicitat sa predea cheile autovehiculului.Ulterior a fost acuzat de catre parat ca a furat motorina, fiind depusa o plangere penala impotriva sa la Politia Portului Constanta. Pe fondul amenintarilor, paratul i-a propus incheierea unui contract de imprumut in care sa se stipuleze suma lipsa din contabilitatea firmei, fiind asigurat ca nu se va solicita executarea contractului. In data de 24.08.2007 contractul a fost perfectat, dar fara a i se preda suma inscrisa. Solicita admiterea actiunii datorita consimtamantului viciat.

La termenul de judecata din 26.06.2008 paratul a invocat exceptia necompetentei teritoriale raportat la art. 5 si art. 10, pct.1 Cpc si declinarea cauzei la Judecatoria Constanta.

Paratul BNP Doina Gheorghe a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea actiunii ca neintemeiata intrucat contractul a fost incheiat cu respectarea conditiilor de fond si forma impuse de lege, reclamantul si-a manifestat hotararea de a incheia actul juridic, a dat dovada de discernamant la intocmirea actului, manifestarea de vointa fiind expresa.

Prin sentinta civila nr. 1555/C/26.06.2008 Judecatoria Medgidia a admis exceptia necompetentei teritoriale si a declinat solutionarea cauzei in favoarea Judecatoriei Constanta.

Cauza a fost inregistrata la data de 27.08.2008, sub numar dosar 2267/256/2008.

La data de 27.11.2008 a fost depus la dosar contractul de imprumut nr. 4004/24.08.2007 precum si precizari la actiune, invocandu-se dispozitiile art. 948, 953 Cciv.

La termenul de judecata din 22.01.2009 instanta a admis exceptia lipsei calitatii procesual pasive a paratului BNP Doina Gheorghe.

A fost administrata proba cu inscrisuri, fiind depus raport cu propunere de clasare interna nr. 496969/11.02.2008, proba cu interogatoriul paratului, proba testimoniala cu martorii Popescu Anisoara, Stefan Maria, Baciu Florin, Vasile Marin, Hliza Carmen.

Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:

Prin contractul de imprumut autentificat sub numar 4004/24.08.2007 la BNP Doina Gheorghe paratul Lisman Stefan i-a imprumutat reclamantului Minca Neculae suma de 12 500 lei, cu termen de restituire 24.04.2008. In acelasi inscris s-a retinut ca reclamantul a beneficiat de suma imprumutata anterior autentificarii actului, dar se obliga sa o restituie la data scadenta.

Reclamantul a invocat nulitatea absoluta a contractului, intrucat a avut consimtamantul viciat.

Consimtamantul valabil reprezinta o cerinta imperativa prevazuta de art. 948,pct.2 Cciv. Pentru a fi afectat de eroare, ca viciu de consimtamant, falsa reprezentare trebuie sa priveasca calitatea substantiala a obiectului actului juridic sau persoana cocontractanta. Cerinta a fost respectata intrucat reclamantul a avut reprezentarea atat a continutului actului, cat si a efectelor juridice ce urmeaza a le produce. Acest aspect rezulta si din declaratiile martorilor audiati Baciu Florin, Vasile Marin, Hliza Carmen, care au precizat ca intre parti s-a incheiat un contract de imprumut. Faptul ca reclamantul a invocat ca a fost determinat sa incheie contractul, datorita acuzatiilor aduse nu vizeaza reprezentarea eronata asupra inscrisului intocmit, ci poate privi cel mult violenta ca viciu de consimtamant, reglementata de art. 955 Cciv.

Declaratiile martorilor audiati la solicitarea reclamantului pe aspectul de nulitate invocat nu au relevanta, astfel incat nu vor mai fi analizate.

Insa, instanta va admite actiunea si va dispune anularea contractului de imprumut pentru urmatoarele considerente:

Prin dispozitiile art. 967 Cciv a fost instituita prezumtia de valabilitate a cauzei, indiferent de faptul redarii ei in inscrisul constatator al actului juridic si prezumtia de existenta. Aceasta presupune ca existenta si valabilitatea cauzei nu trebuie dovedite, iar cel ce invoca contrariul are sarcina probei, in conditiile art. 1169 Cciv. Chiar daca reclaamntul nu s-a prevalat in sustinerea actiunii de un asemenea temei, instanta urmeaza a-l retine data fiind sanctiunea care intervine.

Sanctiunea nulitatii absolute este determinata de lipsa cauzei, respectiv a scopului imediat. In cazul contractelor de imprumut, scopul imediat, numit si scopul obligatiei il constituie prefigurarea mentala de catre fiecare parte a prestatiei efectuate. In speta se constata ca ambele parti aveau cunostinta despre incheierea contractului in mod fictiv: reclamantul pentru a da posibilitatea paratului de a-si acoperi lipsa in gestiune, iar paratul pentru a-l determina pe reclamant sa acopere valoarea combustibilului sustras.

Motivele ce au fost avute in vedere de fiecare parte nu vor fi analizate de catre instanta, intrucat nu constituie obiectul prezentei actiuni. Insa, din probele administrate, respectiv raspunsul paratului la interogatoriu, coroborat cu declaratiile martorilor Vasile Marin, Popescu Anisoara si Hliza Carmen rezulta cu certitudine ca suma de 12500 lei nu a fost niciodata imprumutata reclamantului, lipsind in acest fel causa proxima.

Cum lipseste un element esential al actului juridic, iar lipsa scopului imediat se rasfrange si asupra scopului mediat, lasandu-l fara suport juridic, sanctiunea care intervine este nulitatea absoluta.

Pentru considerentele expuse, instanta urmeaza a admite actiunea formulata si a dispune anularea contractului de imprumut.

Reclamantul, prin concluziile scrise a invocat si cauza falsa. Intrucat motivul a fost invocat cu ocazia concluziilor scrise, reprezentand o completare a actiunii principale, nu a fost pusa in discutia partilor si nu respecta dispozitiile art. 132, alin.1 Cpc, instanta nu o va analiza sub aspectul temeiniciei si nu se va pronunta asupra ei.

In baza art. 274 Cpc instanta urmeaza a dispune obligarea paratului la plata chletuielilor de judecata reprezentad taxa de timbru si timbru judiciar.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Admite acţiunea formulată de reclamantul MINCĂ NICOLAE, cu domiciliul în Medgidia, str. Spitalului nr.2, bl.S1, sc.A, etj.4, ap.28, judeţ Constanţa, în contradictoriu cu pârâtul LISMAN ŞTEFAN, cu domiciliul în Constanţa, str. Comarnic nr.117, judeţ Constanţa.

Dispune anularea contractului de împrumut autentificat sub nr.4004/24.08.2007 la B.N.P. Gheorghe Doina din Ovidiu, încheiat între reclamant şi pârât.

Obligă pârâtul la plata sumei de 12,3 lei cheltuieli de judecată reprezentând taxa judiciară de timbru şi timbru judiciar.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică azi, 09.04.2009.

PREŞEDINTE, GREFIER,

Mihaela Glodeanu Lida Teglas

Red. Jud. M.G. / 08 mai 2009

Tags: Anulare act

Anulare act. Nulitate absolută contract vânzare-cumpărare

Pe rol solutionarea amânarii pronuntarii cauzei civile, având ca obiect „anulare act – nulitate absoluta contract v/c”, actiune formulata de reclamantii E. A., E. E. si D. E., împotriva pârâtilor A. N., E. A. si E. C., dosar casat cu trimitere spre rejudecare.

Dezbaterile au avut loc în sedinta publica din data de 05.08.2009, fiind consemnate în încheierea de sedinta din acea zi, ce face parte integranta din prezenta, iar instanta având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronuntarea la data de 12.08.2009, apoi la 19.08.2009, când în urma deliberarilor a pronuntat urmatoarea sentinta:

I N S T A N T A

Prin actiunea introdusa la aceasta instanta la data de 17.10.2006 si înregistrata sub nr. 1635/249, reclamantii E. A. si E. E. si D. E., i-au chemat în judecata pe pârâtii: A. N. P. V. si P. G. pentru ca prin hotarârea ce se va pronunta sa se constate nulitatea absoluta a Contractului de vânzare – cumparare autentificat sub nr. 2334 la data de 02.09.1988 de fostul Notariat de Stat Local Oltenita, judetul Calarasi; cu cheltuieli de judecata.

În motivarea actiunii reclamantii arata ca sunt mostenitorii defunctului E. A., decedat la data de 23.03.1997, fiind sotia supravietuitoare si respectiv descendentii sai, fiu si fiica.

Mai arata ca, la data de 02.09.1988, P. V. si P. G. au încheiat cu autoarea pârâtei A. N., numita A. D., la fostul Notariat Local de Stat Oltenita, contractul de vânzare – cumparare autentificat sub nr. 2334, act în care aceasta din urma figureaza în calitate de cumparatoare a imobilului locuinta construita din caramida, acoperita cu tabla, formata din patru camere si o anexa, între vecinii: la Est – drum comunal si la Vest – tot drum comunal, situata în comuna Tamadau Mare, judetul Calarasi, pe un teren aferent care era proprietatea statului, conform legislatiei în vigoare de atunci.

Precizeaza ca, desi în contractul sus – mentionat apare ca fiind cumparatoare A. D., în realitate cel care a cumparat imobilul si a platit integral pretul (18.000 lei) a fost E. A., în acest sens fiind si întelegerea „de facto” a partilor.

Mai arata ca, având în vedere ca la acea data E. A. mai detinea o locuinta în proprietate si ca dispozitiile Legii nr. 4/1977 republicata în 1980 si cele ale decretului nr. 189/1977, în vigoare atunci, interziceau detinerea în proprietate a doua sau mai multe locuinte, s-a convenit ca în cuprinsul actului sa figureze A. D. care era cumnata lui E. A., desi aceasta nu a platit pretul si nu a avut nici un moment intentia de a stapâni imobilul cumparat ca adevarat proprietar.

Situatia expusa rezulta din chiar declaratia olografa data de A. D. prin care ea recunoaste ca nu are nici o pretentie asupra imobilului cumparat cu pretul platit de cumnatul sau E. A.

Ca atare, contractul de vânzare-cumparare a avut la momentul încheierii sale o cauza ilicita, intentia partilor contractante fiind aceea de fraudare a legii, iar interesul reclamantilor în a promova o astfel de actiune în constatarea nulitatii absolute a actului rezida în aceea ca au fost chemati în judecata, E. A. si E. E., de catre A. N. care a solicitat pe aceasta cale sa-i lase în deplina proprietate locuinta în cauza si terenul aferent acestei, litigiul facând obiectul dosarului nr. 1585/2005 aflat pe rolul Judecatoriei Lehliu Gara.

În drept, se invoca dispozitiile art. 948 pct. 4 Cod civil.

În dovedirea actiunii se solicita proba cu acte si interogatoriu.

La cerere reclamantii au atasat în copie urmatoarele acte: Contractul de vânzare cumparare autentificat sub nr. 2334 din 02.09.1988 la fostul Notariat Local de Stat Oltenita; declaratia olografa dat de A. D.

Actiunea a fost legal timbrata conform chitantei nr.008411/06.00.2007 si timbru judiciar de 0,5 lei.

Pârâta A. N. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea actiunii, motivat de faptul ca în cauza contractul de vânzare cumparare nu a fost încheiat prin frauda la lege sau având o cauza ilicita sau imorala, în momentul încheierii contractului fiind valide toate conditiile de încheiere a unui act juridic. Se mai arata ca mama sa a stapânit imobilul din 1988 pâna la data decesului si a obtinut titlu de proprietate pentru terenul în cauza ce nu a fost atacat de autorul reclamantilor în timpul vietii, iar dupa moartea autorului reclamantilor si a mamei sale reclamantii au ocupat abuziv imobilul.

În drept, au fost invocate disp. Art. 115 si urm. Cod proc.civ.

În dovedirea celor precizate în întâmpinare s-a solicitat proba cu înscrisuri.

S-au depus la dosar copiile certificatelor de deces ale defunctilor P. V., decedata la data de 14.09.1988, si P. G., decedat la data de 21.05.1989.

La termenul din 01.02.2007, cauza a fost suspendata în baza art. 243 pct. 1 Cod proc.civ. si repusa pe rol la 13.03.2007.

În cererea de repunere pe rol s-au mentionat mostenitorii pârâtilor defuncti P. V. si P. G., respectiv E. A.

Dupa repunerea pe rol a cauzei s-a invocat exceptia lipsei capacitatii de folosinta a pârâtilor, exceptie admisa cu motivarea cuprinsa în încheierea din 05.04.2007.

Reclamantii, la acelasi termen, si-au modificat actiunea în sensul introducerii în cauza în calitate de pârât a lui E. A., legatar testamentar al lui P. G., cerere fata de care pârâta A. N. nu s-a opus.

Pârâtul E. A. a formulat întâmpinare prin care a invocat exceptia prescriptiei dreptului la actiune, motivata de faptul ca a fost depasit termenul general de prescriptie de 3 ani, exceptie respinsa la termenul din 21.06.2007, si exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, ce a fost unita cu fondul.

În drept pârâtul a invocat prev. art. 115 C.p.civ.

S-au mai depus la dosarul cauzei urmatoarele înscrisuri: certificatul de legatar nr. 85/30.04.2002 emis de BNP Niculae Tiganila – or. Lehliu – Gara de pe urma defunctului E. A.; certificatul de mostenitor nr. 37/28.01.2005 emis de BNP Niculae Tiganila – or. Lehliu – Gara de pe urma defunctei P. D.; declaratia de notorietate autentificata sub nr. 201/28.01.2005 de BNP Niculae Tiganila – or. Lehliu – Gara.

Urmare a solicitarii instantei, cu adresa nr. 639/28.09.2007, Camera Notarilor Publici Bucuresti – Sediul Judetean Calarasi a înaintat copie de pe testamentul autentificat sub nr. 2431/17.05.1988 de fostul Notariat de Stat Judetean Calarasi lasat de defunctul P. G.

Prin sentinta civila nr. 650/04.10.2007, instanta a admis exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantilor si a respins actiunea acestora ca fiind formulata de persoane fara calitate procesuala activa, motivat de faptul ca reclamantii nu au depus la dosar actele de stare civila pentru dovedirea calitatii.

Împotriva acestei sentinte au formulat apel reclamantii, iar prin decizia civila nr. 33/A/12.02.2008 Tribunalul Calarasi a admis apelul, a desfiintat în tot sentinta si a trimis cauza spre rejudecare, motivat de faptul ca reclamantii au facut în apel dovada calitatii procesuale active, depunând la dosar urmatoarele acte de stare civila: certificatul de deces al defunctului E. A.; certificatele de nastere si de casatorie ale reclamantilor; Sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale (Anexa 24) nr. 4105/03.12.2007 emisa de Primaria com. Tamadau Mare de pe urma defunctului E. A., din care rezulta ca succesorii acestuia sunt: E. A. – sotie, D. E. – fiica, E. E. – fiu.

Cauza a fost înregistrata pe rolul Judecatoriei Lehliu – Gara sub nr. 543/249/2008.

În sedinta publica din 11.06.2008, instanta a respins exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a pârâtului E. A., invocata de acesta prin întâmpinare, deoarece, potrivit Testamentului autentificat sub nr. 2431/17.05.1988 acesta are calitatea de mostenitor al defunctului P. G., iar potrivit codului civil român exista doua categorii de mostenitori, legali si testamentari, iar E. A., facând parte din aceasta ultima categorie, trebuie sa stea în judecata în calitate de pârât, pentru ca hotarârea ce se va pronunta sa-i opozabila. Nu are relevanta compunerea masei succesorale, ci doar calitatea de mostenitor al defunctului.

Într-adevar testamentul a fost întocmit la data de 17.05.1988, iar actul de vânzare cumparare contestat a fost încheiat la data de 02.09.1988, dar acest aspect nu are relevanta si nu duce la concluzia revocarii legatului, întrucât în cauza nu este vorba de un legat cu titlu particular, numai cu privire la casa si teren, ci este vorba de un legat cu titlu universal, facând referire la întreaga avere mobila si imobila, or, înstrainarea imobilului avea ca rezultat numai o diminuare a patrimoniului celui care a lasat testamentul.

De asemenea, instanta a luat act ca în sedinta din data de 06.09.2007 s-a solicitat introducerea în cauza a lui E. C., sotia lui E. A., cerere pusa în discutia partilor la momentul respectiv.

Cu privire la aceasta cerere, în aceeasi sedinta, instanta a admis-o având în vedere calitatea de mostenitor testamentar (legatar cu titlu universal al defunctului P. G.) si tot pentru motivele de mai sus, se impune introducerea în cauza a acesteia în calitate de pârâta, pentru ca hotarârea ce se va pronunta sa-i fie opozabila

În sedinta publica din 19.11.2008, reclamantii au prezentat instantei originalul înscrisului invocat în actiune, iar pârâta A. N., în aceeasi sedinta, a contestat semnatura cu care autoarea sa figureaza pe înscris, solicitând verificare de scripte prin compararea acestei semnaturi cu cea de pe contractul de vânzare – cumparare.

S-a procedat la interogarea pârâtei A. N. pe interogatoriul solicitat de reclamanti si la interogarea reclamantei D. E. pe interogatoriul solicitat de pârâta A. N.

În sedinta publica din 21.01.2009, reclamanta a precizat ca înscrisul încheiat între A. D. si E. A. invocat în dovedirea actiunii, a fost întocmit dupa un an sau doi de la încheierea antecontractului autentic de vânzare cumparare, iar pârâta A. N. a precizat ca mama sa nu a folosit niciodata doua semnaturi, ca s-a îmbolnavit în cursul anului 2003 si a decedat în anul 2004, dar pâna în anul 2003 a fost sanatoasa si se îngrijea singura.

În aceeasi sedinta, instanta a procedat la verificarea semnaturilor lui A.D.de pe cele doua documente prezentate în instanta si a constatat ca semnatura de pe contractul autentificat este o semnatura lunga, cumparatoarea mentionându-si atât numele de familie, cât si prescurtarea prenumelui, iar pe înscrisul nedatat denumit „declaratie”, semnatura lui A.D.este una scurta, predominând litera „D”, celelalte cuvinte fiind indescifrabile. Exista o usoare asemanare a literei „D” din contractul autentificat si litera „D” din declaratie, aceasta din urma fiind usor deformata, neregasindu-se în semnatura de pe declaratie litera „t” care apare în contractul autentic.

Instanta având în vedere ca în urma verificarii de scripte nu s-a stabilit concret daca exista identitate între cele doua semnaturi, ci doar o usoara asemanare a unor caractere, a apreciat ca se impune efectuarea unei expertize grafice, de catre Laboratorul Interjudetean de Expertize Criminalistice Bucuresti.

În cauza s-a efectuat o expertiza grafica de catre Laboratorul Interjudetean de Expertize Criminalistice Bucuresti. Astfel, din concluziile Raportului de Expertiza Criminalistica nr. 220/23.06.2009 rezulta ca nu se poate stabili daca declaratia referitoare la mentiunea „ca nu am nicio pretentie în ceea ce priveste imobilul din com. Tamadau…” a fost sau nu semnata de A.D.

Instanta, analizând actele si lucrarile dosarului, a retinut urmatoarea situatie de fapt:

La data de 02.09.1988, la fostul Notariat de Stat Local Oltenita s-a încheiat contractul de vânzare – cumparare autentificat sub nr. 2339, prin care numita A.D.(mama pârâtei) a cumparat de la numitii P.V.si P.G. locuinta situata în com. Tamadau Mare, jud. Calarasi.

În urma cererii formulate în baza legii 18/1991 de catre A. D., acesteia i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafata de 1200 m.p. teren intravilan aferent locuintei descrise mai sus, situat în com. Tamadau Mare, jud. Calarasi, în tarlaua 11, parcelele 646, 647, având urmatoarele vecinatati: Nord – drum, Est – teren primarie, Sud – balta, Vest – teren primarie, eliberându-se pe numele sau titlul de proprietate nr. 75937/14.06.2005 de catre Comisia Judeteana pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra terenurilor Calarasi.

La data de 11.06.2004, A. (P.) D. a decedat, ramânând ca masa succesorala imobilul în litigiu, iar ca unica mostenitoare reclamanta A. N. – în calitate de fiica, culegând întreaga masa succesorala, potrivit certificatului de mostenitor nr. 37/28.01.2005.

Printre conditiile actului juridic civil prevazute de art. 948 Cod civil se numara si cauza (scopul) actului juridic, fiind acel element care consta în obiectivul urmarit la încheierea unui asemenea act si trebuie sa îndeplineasca, pentru a fi valabila, cumulativ urmatoarele conditii: sa existe, sa fie reala, licita si morala.

Dupa cum se stie, nulitatea este sanctiunea care intervine în cazul în care nu se respecta, la încheierea actului juridic civil, conditiile de validitate.

Printre cauzele de nulitate absoluta se numara si frauda legii, motiv invocat de reclamanti în cauza de fata, în sensul ca la momentul încheierii sale contractul a avut o cauza ilicita, intentia partilor contractante fiind aceea de fraudare a legii, având în vedere declaratia olografa data de A. D.

Precizarile reclamantilor în sensul ca întelegerea „de facto” a partilor actului a fost ca cel care a cumparat imobilul si a platit pretul de 18.000 lei a fost E. A (autorul reclamantilor) nu are suport probator.

Înscrisul invocat în dovedirea acestei sustineri nu duce la aceasta concluzie. Astfel, acest înscris nu numai ca nu este datat, neputându-se stabili momentul întocmirii lui, dar nici nu s-a stabilit cu exactitate daca a fost semnat de defuncta A. D. Fata de aceasta situatie, nu se poate retine ca înscrisul invocat reprezinta recunoasterea defunctei cumparatoare în ce priveste plata pretului imobilului si, implicit, nici faptul ca adevaratul cumparator al imobilului ar fi fost E. A.

Prin probele administrate nu s-a facut dovada ca actul s-a întocmit în frauda legii, respectiv ca intentia partilor contractante a fost cu totul alta.

Daca aceasta era situatia, nimic nu-i împiedica pe reclamanti sau pe autorul acestora sa o actioneze în instanta pe A. D. în timpul vietii acesteia.

Mai mult decât atât, ca situatia nu a fost aceasta, este demonstrata si de pozitia defunctei cumparatoare care a depus diligente pentru obtinerea titlului de proprietate pentru terenul aferent casei la intrarea în vigoare a Legii 18/1991.

Prin urmare, în raport de probatoriul administrat, instanta constata ca, contractul de vânzare – cumparare a carui nulitate s-a solicitat nu se întemeiaza pe o cauza ilicita.

Fata de toate aceste considerente, instanta constata ca actul în litigiu a fost întocmit cu respectarea prevederilor art. 948 Cod civil, motiv pentru care apreciaza neîntemeiata actiunea reclamantilor, urmând a o respinge.

Cum actiunea a fost respinsa, iar pârâtii au efectuat cheltuieli cu acest proces, cheltuieli dovedite, reprezentând onorariu de avocat, transport si taxe expertiza, (pârâta A. N. însumând 1220 lei, iar pârâtii E. A. si E. C. însumând 600 lei), în conformitate cu prevederile art. 274 rap. la art. 277 Cod proc.civ., urmeaza a-i obliga pe reclamanti, în solidar, la plata catre pârâta A. N. a sumei de 1220 lei si la plata catre pârâtii E. A. si E. C. a sumei de 600 lei – cu titlu de cheltuieli de judecata.

PENTRU ACSTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTARÂSTE

Respinge actiunea formulata de reclamantii E. A., E. E. si D. E., împotriva pârâtilor: A. N. E. A. si E. C.

Obliga reclamantii, în solidar, la plata catre pârâta A. N. a sumei de 1220 lei si la plata catre pârâtii E. A. si E. C. a sumei de 600 lei – cu titlu de cheltuieli de judecata.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

(La data de 10.11.2009 au declarat recurs reclamantii, sentinta ramânând irevocabila prin Decizia civila nr. 181/R/01.03.2010 fiind respins recursul de catre Tribunalul Calarasi.)

Tags: Anulare act

ANULARE ACT

Pe rol solutionarea cauzei civile, având ca obiect anulare act, actiune formulata de reclamanta M.S.L., împotriva pârâtilor COMUNA L prin PRIMAR, PRIMARIA COMUNEI L prin PRIMAR si P.M.

Dezbaterile au avut loc în sedinta publica din 12.03.2009, fiind consemnate în încheierea de la acea data, când instanta având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronuntarea, la data de 19.03.2009 si în urma deliberarii a pronuntat urmatoarea hotarâre.

I N S T A N T A

Deliberând asupra cererii civile de fata:

Prin actiunea înregistrata la aceasta instanta la data de 25.09.2008, sub nr.1449, reclamanta M.S.L., în contradictoriu cu pârâtii COMUNA L prin Primar, PRIMARIA COMUNEI L prin Primar, si P.M., a solicitat ca prin hotarârea ce se va pronunta sa se constate nulitatea absoluta a Dispozitiei 53 din 21.11.2001, emisa de primarul comunei L prin care s-a restituit în natura, suprafata de 2.000 mp teren arabil intravilan, pe numele pârâtei P.M..

În motivarea actiunii, reclamanta arata ca mama sa O.T.R. si sora acesteia O.T.M., ambele decedate, au fost fiicele din aceeasi casatorie a numitului O.T., iar dupa intrarea în vigoare a legii 18/1991, acestea au formulat cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile ce au apartinut autorului lor.

Din adeverinta nr.606/14.08.1991, rezulta ca mostenitoare ale defunctului O.T. sunt O.R. si O.M, carora li s-a stabilit dreptul de proprietate asupra a 0,60 ha teren intravilan, asa cum se prevede în tabelul anexa 3, la pozitia 235, iar conform procesului-verbal din 27.05.1992, încheiat de Comisia Locala L pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, se mentioneaza ca se pune în posesie OR si OM, pe o suprafata de 0,40 ha teren intravilan cu vecinatatile: la N- drum comunal, la Est – AD, la Vest – BD si la Sud cu T N.

Se mai arata ca, prin adresa nr.857/13.03.2006, Primaria comunei L i-a comunicat ca titlul de proprietate pentru suprafata de 0,60 ha teren intravilan, pe numele mostenitorilor OR si OM, nu a fost înca emis, întrucât exista neclaritati în ceea ce priveste identificarea unor parcele de teren, astfel ca, a fost nevoita sa formuleze o actiune la Judecatoria LG, prin care a solicitat punerea în posesie asupra terenului de 0,60 ha teren intravilan.

Reclamanta mai arata ca prin sentinta civila 926/23.11.2007, pronuntata în dosarul nr.327/249/2007, Judecatoria LG, a dispus obligarea Comisiei Locale L pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, sa o puna în posesie cu terenul în suprafata de 3 ha si 6000 mp teren, din care 6.000 mp in intravilan, pentru care s-a reconstituit dreptul de proprietate potrivit anexei 3, pozitia 235 din Legea 18/1991, pentru comuna L, sub sanctiunea obligarii Primarului comunei L, la plata de daune cominatorii, în cuantum de 50 lei, pentru fiecare zi de întârziere. Cu privire la expertiza tehnica efectuata de expertul CV în dosarul nr.926/23.11.2007 al Judecatoriei LG, arata ca acesta a stabilit ca terenul intravilan, mentionat în procesul-verbal din 27/05.1992, situat pe raza comunei L, sat RV, are o suprafata de 4.052 mp, din care suprafata 848 mp este detinuta de ILSA SA C, iar din suprafata ramasa de 2.400 mp teren, 2.000 mp sunt detinuti fara acte, de o verisoara a reclamantei.

Reclamanta mai arata ca a fost nevoita sa puna în executare sentinta civila nr.926/23.11.2007 a Judecatoriei LG, iar Comisia Locala L chemat-o în judecata, formându-se dosarul nr.723/249/2008, având ca obiect contestatie la executare, cu termen de judecata la 1.10.2008, în cadrul caruia s-a prezentat dispozitia 53/21.11.2001, emisa de primarul comunei L, din care rezulta ca, în baza Legii 10/2001, s-a reconstituit în natura numitei PM, în calitate de mostenitoare a defunmctului OT, suprafata de 2.000 mp teren intravilan, în localitatea R V.

Reclamanta mai arata ca, potrivit art.8 din Legea 10/2001, nu intra sub incidenta acestei legi, terenurile al caror regim juridic este reglementat prin Legea fondului funciar 18/1991, în cauza de fata rezulta ca terenul intravilan de 6.000 mp mentionat în sentinta 926/23.11.2007 prevazut în procesul-verbal din 27.05.1992, nu intra sub incicdenta Legii 10/2001 si nu se putea emite o dispozitie în temeiul Legii 10/2001 pe numele PM, asa cum gresit s-a procedat în cauza.

În drept, reclamanta îsi întemeiaza actiunea pe dispozitiile art.III (1) din Legea 169/1997.

În dovedirea actiunii solicita proba cu acte si interogatoriu.

La cerere reclamanta a atasat în copie urmatoarele acte: dispozitia 53/21.11.2001, emisa de primarul comunei L, certificate de nastere seria Nu, nr.729664, privind pe OM, certificat de nastere seria N.u., nr.731494, privind pe OR, adeverinta nr.606/14.08.1991, emisa de Primaria comunei L, sentinta civila nr.926/23.11.2007 a Judecatoriei LG, proces-verbal nr.57/12.05.2008, al executorului judecatoresc OC, adresa nr.1806/30.06.2008 emisa de Primaria comunei L, certificat de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor emis la 16.11.1993, tabel centralizator cu calculatia valorica a terenurilor, raport de expertiza efectuat în dosarul nr.723/249/2008, plan de amplasament al terenului intravilan situat în comuna Lupsanu, sat RV, judetul Ci, proces –verb al de punere în posesie încheiat astazi 27.05.1992, adresa nr.857/13.-03.2006, emisa de Primaria comunei L, certificat nr.C-3422/27.03.1998, emis de Arhivele Statului, adresa nr.1704/17.04.2007, emisa de Comisia Locala L, certificat de calitate de mostenitor nr.83/16.08.2005.

Actiunea a fost timbrata conform chitantei nr5001036/15.10.2008 si timbru judiciar de 0,30 lei.

Prin întâmpinarea depusa la data de 14.11.2008 pârâta Comuna L a solicitat respingerea actiunii ca neântemeiata. Pe cale de exceptie a invocat:

– exceptia necompetentei materiale a instantei, aratând ca dispozitia a carei constatare a nulitatii absolute se cere, este un act administrativ si, potrivit dispozitiilor art.III alin.2 din Legea nr.169/1997, solutionarea unor astfel de cereri este de competenta Tribunalului C.

– exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Comunei L motivat de faptul ca, potrivit, prevederilor art.21 alin.1 din Lg. nr.215/2001, republicata si modificata cu completarile ulterioare, comuna este persoana juridica si titulara a drepturilor si obligatiilor ce decurg din administrarea patrimoniului propriu si nu pot avea calitate procesuala într-un litigiu, privind constatarea nulitatii absolute a unui act administrativ emis de primar.

– exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Primariei L, aratând ca, potrivit dispozitiilor art.77 din Lg. nr.215/200, republicata, „primarul, viceprimarul, secretarul unitatii administrativ-teritoriale si aparatul de specialitate al primarului constituie o structura functionala cu activitate permanenta, denumita primaria comunei, orasului, municipiului, care duce la îndeplinire hotarârile consiliului local si dispozitiile primarului, solutionând problemele curente ale colectivitatii locale”, astfel ca apreciaza ca primaria nu are personalitate juridica, deci nu poate sta în instanta.

– exceptia inadmisibilitatii prin care arata ca, potrivit dispozitiilor art.III din Legea nr.169/1997 pentru modificarea si completarea Lg.nr.18/1991, pot fi lovite de nulitate absoluta, doar actele emise cu încalcarea prevederilor Lg nr.18/1991, Legii 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit Legii fondului funciar nr.18/1991 si ale Legii nr.169/1997 si nu o dispozitie a primarului emisa în baza Legii nr.10/2001, privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, iar dispozitia nu este data cu încalcarea Legii 18/1991; arata ca reclamanta nu a precizat care sunt prevederile din Legea 18/1991 pe care le-a încalcat prin emiterea dispozitiei nr.53/21.11.2001, ca obiectul prezentei actiuni este constatarea nulitatii absolute a unei dispozitii emise în baza Legii nr.10/2001, iar motivarea în drept a actiunii se face conform Legii 169/1997, motive pentru care apreciaza ca actiunea este inadmisibila.

Pe fond, pârâta a solicitat respingerea actiunii formulata de reclamanta MSL, aratând ca art.III din Legea 169/1997 prevede în mod limitativ care sunt actele care pot fi considerate nule, iar cauza de fata nu se încadreaza în nici unul dintre acestea. Arata ca reclamanta nu a precizat exact în dispozitiile carui articol se încadreaza, presupunând ca este vorba despre art.III, lit.a – h si nu o încadrare generala. Apreciaza ca în mod corect primarul comunei Lupsanu a emis dispozitia 53/2001, având în vedere prevederile Legii nr.10/2001, privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, apreciind ca pârâta PM a formulat în termen legal notificarea privind restituirea în natura a suprafetei de 2000 mp, situati în extravilanul localitatii RV, comuna L judetul C. Arata pârâta ca, desi reclamanta detinea procesul-verbal de punere în posesie din data de 27.05.1992, care nu este înregistrat la primarie, aceasta nu a dispus în nici un fel de suprafata de teren pe care o detinea. Mai arata pârâta ca la emiterea dispozitiei 53/21.11.2001, primarul a avut în vedere toate dispozitiile legale pe care le-a pus în aplicare.

Urmare a solicitarii instantei Primaria L a depus în cadrul probei cu înscrisuri actele care au stat la baza emiterii dispozitiei atacate, aflate la filele 53-95 dosar.

La termenul din data de 20.11.2008 instanta a respins exceptiile necompetentei materiale a instantei, exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Comunei L si Primariei L si exceptia inadmisibilitatii cu motivarea cuprinsa în încheierea de la aceeasi data.

În cauza s-a administrat proba cu înscrisuri.

Analizând înscrisurile aflate la dosar instanta retine urmatoarele:

Potrivit actelor de stare civila autorul reclamantei si pârâtei PM pe nume T O a avut un fiu OE dintr-o casatorie, PM fiind fiica sa si doua fiice dintr-o alta casatorie, respectiv O M si OR, reclamanta fiind fiica lui OR.

Din adresa nr. 1704/17.04.2007 si nr. 2160/30.05.2007 emisa de Comisia Locala L (fila 25 si 107) rezulta ca în baza Legii 18/1991 mostenitorilor defunctului O T li s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra suprafetei de 3,60 ha conform anexei 3 poz. 235 din care 3,00 ha teren arabil extravilan si 0,60 ha teren intravilan, mostenitori fiind O R (mama reclamantei), O M si P M, la baza validarii anexei fiind cererile de reconstituire formulate de acestea în 1991 aflate la filele 118-120.

Ulterior prin cererea nr. 162 din 20.01.1998 formulata de P M si prin cererea nr.2 din 18.11.1997 formulata de O R, acestea au solicitat în baza Lg.169/1997 reconstituirea dreptului de proprietate asupra a 30 ha si morii detinute de O T, fiind înscrise în Anexa 19 poz.29 cu suprafata de 3,00 ha (si eliberat TP 120689/04.01.2001) si în Anexa 37 poz.5 cu suprafata de 18,33 ha (si eliberat TP 120690/04.01.2001) – filele107, 113,114,117,118.

Nefiind pusa în posesie si nefiind eliberat titlul de proprietate pentru suprafata reconstituita de 3,60 ha din care 6000 mp teren intravilan, reclamanta MSL a chemat în judecata Comisia Locala L pentru a o pune în posesie si a i se elibera titlul de proprietate, litigiu ce a format obiectul dosarului nr. 327/249/2007 în care s-a pronuntat sentinta civila nr. 926/23.11.2007 de catre Judecatoria LG, definitiva si irevocabila, prin care instanta a obligat comisia locala sa o puna în posesie pe reclamanta cu aceasta suprafata. În considerentele hotarârii s-a retinut ca potrivit anexei 3 poz.235 suprafata reconstituita este de 3,60 ha din care 6000 mp teren intravilan, întreaga suprafata fiind reconstituita mostenitorilor defunctului OT, respectiv OR, OM si PM, iar punerea în posesie s-a încercat a se realiza abia la data de 21.04.2008 conform procesului verbal de punere în posesie de la fila 159, care nu este semnat de catre reclamanta, aceasta nefiind de acord cu amplasamentul (împrejurare fata de care reclamanta a avut un litigiu cu comis locala ce a format obiectul dos. nr. 723/249/2008).

Paralel cu cererile formulate în baza Lg.18/1991 si urmatoarele, prin notificarea adresata prin intermediul BEJ OC, din 06.08.2001, pârâta PM, la aparitia Legii 10/2001, solicita retrocedarea în natura a terenului extravilan de 35 ha si 2000 mp teren intravilan, situate în com. L, sat RV, de la OCOTA, care la rândul ei o trimite spre solutionare Comisiei Judetene C, neintrând în atributiile ei, prin adresa nr. 250/30.08.2001.

Ulterior PM notifica Consiliul Local L la 13.09.2001 pentru a-i retroceda în natura terenul intravilan în suprafata de 2000 mp.

Primind notificarea din 06.08.2001, Prefectura Judeteului C prin adresa nr. 5793/17.09.2001 o trimite spre solutionare Primariei comunei L, întrucât s-a solicitat restituirea în natura a terenurilor (fila 62).

În urma notificarii, prin decizia nr. 53 din 21 noiembrie 2001 data de Primarul comunei L s-a restituit în natura pârâtei PM suprafata de 2000 mp teren intravilan situata în intravilanul loc. RV, tarlaua 13, parcela 399.

Potrivit art. 8 al.1 din Lg.10/2001 (în forma initiala în vigoare la data emiterii dispozitiei), nu intra sub incidenta acestei legi terenurile al caror regim juridic este reglementat prin Legea fondului funciar nr. 18/1991 si prin Legea 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si cele forestiere, solicitate potrivit prevederilor acestei legi.

Rezulta deci ca sunt exceptate de la aplicarea prevederilor Lg.10/2001 acele terenuri care au facut obiectul legilor anterioare de restituire.

În speta pârâta PM a uzat de prevederile Legii 18/1991 în temeiul careia aceasta a fost inclusa în anexa 3 poz.235, urmare a Hotarârii nr. 1076/02.09.1994 data de Comisia Judeteana C prin care s-a admis contestatia acesteia si a fost inclusa si ea în aceasta anexa alaturi de ceilalti mostenitori ai lui TO, respectiv O R si O M.

Cu toate acestea în paralel Popescu Maria a formulat notificarea în baza Lg.10/2001 pentru terenul intravilan de 2000 mp, constituind teren aferent morii pe care a detinut-o O T, teren cu care a fost pusa în posesie mama acesteia O E prin procesul verbal de punere în posesie din 20.09.1995, identificarea terenului fiind aceeasi cu cel restituit în natura prin dispozitia primarului, respectiv tarlaua 13, parcela 399 (fila 74).

Desi la data formularii notificarii (06.08.2001 si 13.09.2001) terenul în cauza era liber, se apreciaza ca raportat la data eliberarii deciziei, acest teren nu facea obiectul Legii 10/2001, fiind exceptat prin art. 8 al. 1 din aceeasi lege si art.7 lit.b din HG 614/2001 privind Normele metodologice de aplicare a Lg.10/2001 (în vigoare la data emiterii deciziei primarului 53/21.11.2001).

Legiuitorul a intervenit dupa emiterea deciziei 53/21.11.2001, si prin prev. pct.8.1 din Normele metodologice de aplicare a Lg.10/2001 aprobate prin HG 498/2003 a prevazut ca restituirea în natura a terenurilor inclusiv cele arabile aflate în intravilanul localitatilor, intra sub incidenta procedurilor prevazute de lege, daca terenul respectiv este liber. Deci caracterul reparatoriu al Lg.10/2001 potrivit acestor Norme acopera si acele terenuri din intravilan care pâna la intrarea în vigoare a legii – 14.02.2001 – nu au fost restituite persoanelor îndreptatite, cu conditia ca terenul sa fie intravilan, sa fi fost preluat abuziv si sa nu fi fost restituit.

Însa disp. pct.8.1 din Normele metodologice de aplicare a Lg.10/2001 aprobate prin HG 498/2003 suscitate nu sunt aplicabile decât situatiilor juridice ulterioare aparitiei acestor Norme, potrivit principiului neretroactivitatii legii.

În consecinta notificarea formulata de Popescu Maria pentru restituirea terenului intravilan de 2000 mp, trebuia respinsa ca inadmisibila, întrucât terenul era exceptat de la aplicarea Lg.10/2001 prin art. 8 al.1 din aceeasi lege, facând obiectul Lg.18/1991, teren pentru care PM a fost înscrisa în Anexa 3 poz.235, încadrându-se în disp.art. 35 al.5 din Lg.18/1991 în categoria terenurilor preluate în mod abuziv de catre stat si intrate în proprietatea acestora, întrucât terenul si moara apartinând lui OT au fost nationalizate prin Lg.119/1948 – dovada Extrasul din registrul agricol al anilor 1948-1951, Extrasul din Tabelul cu întreprinderile nationalizate din plasa Lehliu si adresa nr.3093/13.08.1948 emisa de Comisia Judeteana de Nationalizare I de la filele 68,73 si 87 dosar.

Drept urmare se apreciaza ca prin eludarea dipozitiilor art. 8 al. 1 din Lg.10/2001 s-a emis dispozitia de restituire în natura pentru terenul de 2000 mp care facea obiectul Lg.18/1991, urmarea fiind încalcarea legii si fraudarea acesteia, dispozitia de restituire având o cauza ilicita (art.948 pct.4 si art. 966 C.civ.).

În ceea ce priveste interesul reclamantei în desfiintarea dispozitiei de restituire, fata de calitatea sa de tert în raport de dispozitia primarului 53/21.11.2001, se apreciaza ca acesta exista, reclamanta beneficiind de o hotarâre judecatoreasca prin care Comisia Locala L a fost obligata sa o puna în posesie cu terenul intravilan de 6000 mp, din care suprafata de 2000 mp este detinuta de PM prin aceasta dispozitie de restituire în natura.

Prin urmare reclamanta urmarind punerea în executare a sentintei civile nr. 926/23.11.2007 a Judecatoriei LG, punerea în posesie trebuie sa se realizeze pe vechiul amplasament conform art. 2 al.1 din Lg.1/2000, chiar daca hotarârea judecatoreasca prin care comisia locala a fost obligata la punerea în posesie nu sprecifica acest lucru, punerea în posesie pe vechiul amplasament fiind principiul ce guverneaza materia fondului funciar care constituie o ingerinta în dreptul reclamantei la respectarea bunurilor sale. În plus se retine ca dreptul de proprietate al autoarei reclamantei a fost confirmat prin validarea anexelor legii fondului funciar anterior obtinerii de catre PM a dispozitiei de restituire atacate. Aceasta sentinta a creat în beneficiul reclamantei speranta legitima de a fi pusa efectiv în posesie pe vechiul amplasament si a obtine ulterior titlul de proprietate. În aceste conditii creanta sa este suficient de stabilita pentru a constitui o valoare patrimoniala ce antreneaza aplicarea garantiilor prev. de art.1 din Protocolul nr. 1 la Conventia Europeana a Drepturilor Omului.

Fata de considerentele susaratate instanta apreciaza întemeiata actiunea reclamantei urmând a o admite si în temeiul art. 948 pct.4 si art. 966 C.civ., va constata nulitatea absoluta a Dispozitiei de restituire nr. 53/21.11.2001 data de Primarul comunei L.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTARASTE

Admite actiunea formulata de reclamanta M.S.L, în contradictoriu cu pârâtii COMUNA L prin Primar, PRIMARIA COMUNEI L prin Primar, si P.M..

Constata nulitatea absoluta a Dispozitiei de restituire nr. 53/21.11.2001 data de Primarul comunei Lu.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pe rol solutionarea cauzei civile, având ca obiect anulare act, actiune formulata de reclamanta M.S.L., împotriva pârâtilor COMUNA L prin PRIMAR, PRIMARIA COMUNEI L prin PRIMAR si P.M.

Dezbaterile au avut loc în sedinta publica din 12.03.2009, fiind consemnate în încheierea de la acea data, când instanta având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronuntarea, la data de 19.03.2009 si în urma deliberarii a pronuntat urmatoarea hotarâre.

I N S T A N T A

Deliberând asupra cererii civile de fata:

Prin actiunea înregistrata la aceasta instanta la data de 25.09.2008, sub nr.1449, reclamanta M.S.L., în contradictoriu cu pârâtii COMUNA L prin Primar, PRIMARIA COMUNEI L prin Primar, si P.M., a solicitat ca prin hotarârea ce se va pronunta sa se constate nulitatea absoluta a Dispozitiei 53 din 21.11.2001, emisa de primarul comunei L prin care s-a restituit în natura, suprafata de 2.000 mp teren arabil intravilan, pe numele pârâtei P.M..

În motivarea actiunii, reclamanta arata ca mama sa O.T.R. si sora acesteia O.T.M., ambele decedate, au fost fiicele din aceeasi casatorie a numitului O.T., iar dupa intrarea în vigoare a legii 18/1991, acestea au formulat cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile ce au apartinut autorului lor.

Din adeverinta nr.606/14.08.1991, rezulta ca mostenitoare ale defunctului O.T. sunt O.R. si O.M, carora li s-a stabilit dreptul de proprietate asupra a 0,60 ha teren intravilan, asa cum se prevede în tabelul anexa 3, la pozitia 235, iar conform procesului-verbal din 27.05.1992, încheiat de Comisia Locala L pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, se mentioneaza ca se pune în posesie OR si OM, pe o suprafata de 0,40 ha teren intravilan cu vecinatatile: la N- drum comunal, la Est – AD, la Vest – BD si la Sud cu T N.

Se mai arata ca, prin adresa nr.857/13.03.2006, Primaria comunei L i-a comunicat ca titlul de proprietate pentru suprafata de 0,60 ha teren intravilan, pe numele mostenitorilor OR si OM, nu a fost înca emis, întrucât exista neclaritati în ceea ce priveste identificarea unor parcele de teren, astfel ca, a fost nevoita sa formuleze o actiune la Judecatoria LG, prin care a solicitat punerea în posesie asupra terenului de 0,60 ha teren intravilan.

Reclamanta mai arata ca prin sentinta civila 926/23.11.2007, pronuntata în dosarul nr.327/249/2007, Judecatoria LG, a dispus obligarea Comisiei Locale L pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, sa o puna în posesie cu terenul în suprafata de 3 ha si 6000 mp teren, din care 6.000 mp in intravilan, pentru care s-a reconstituit dreptul de proprietate potrivit anexei 3, pozitia 235 din Legea 18/1991, pentru comuna L, sub sanctiunea obligarii Primarului comunei L, la plata de daune cominatorii, în cuantum de 50 lei, pentru fiecare zi de întârziere. Cu privire la expertiza tehnica efectuata de expertul CV în dosarul nr.926/23.11.2007 al Judecatoriei LG, arata ca acesta a stabilit ca terenul intravilan, mentionat în procesul-verbal din 27/05.1992, situat pe raza comunei L, sat RV, are o suprafata de 4.052 mp, din care suprafata 848 mp este detinuta de ILSA SA C, iar din suprafata ramasa de 2.400 mp teren, 2.000 mp sunt detinuti fara acte, de o verisoara a reclamantei.

Reclamanta mai arata ca a fost nevoita sa puna în executare sentinta civila nr.926/23.11.2007 a Judecatoriei LG, iar Comisia Locala L chemat-o în judecata, formându-se dosarul nr.723/249/2008, având ca obiect contestatie la executare, cu termen de judecata la 1.10.2008, în cadrul caruia s-a prezentat dispozitia 53/21.11.2001, emisa de primarul comunei L, din care rezulta ca, în baza Legii 10/2001, s-a reconstituit în natura numitei PM, în calitate de mostenitoare a defunmctului OT, suprafata de 2.000 mp teren intravilan, în localitatea R V.

Reclamanta mai arata ca, potrivit art.8 din Legea 10/2001, nu intra sub incidenta acestei legi, terenurile al caror regim juridic este reglementat prin Legea fondului funciar 18/1991, în cauza de fata rezulta ca terenul intravilan de 6.000 mp mentionat în sentinta 926/23.11.2007 prevazut în procesul-verbal din 27.05.1992, nu intra sub incicdenta Legii 10/2001 si nu se putea emite o dispozitie în temeiul Legii 10/2001 pe numele PM, asa cum gresit s-a procedat în cauza.

În drept, reclamanta îsi întemeiaza actiunea pe dispozitiile art.III (1) din Legea 169/1997.

În dovedirea actiunii solicita proba cu acte si interogatoriu.

La cerere reclamanta a atasat în copie urmatoarele acte: dispozitia 53/21.11.2001, emisa de primarul comunei L, certificate de nastere seria Nu, nr.729664, privind pe OM, certificat de nastere seria N.u., nr.731494, privind pe OR, adeverinta nr.606/14.08.1991, emisa de Primaria comunei L, sentinta civila nr.926/23.11.2007 a Judecatoriei LG, proces-verbal nr.57/12.05.2008, al executorului judecatoresc OC, adresa nr.1806/30.06.2008 emisa de Primaria comunei L, certificat de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor emis la 16.11.1993, tabel centralizator cu calculatia valorica a terenurilor, raport de expertiza efectuat în dosarul nr.723/249/2008, plan de amplasament al terenului intravilan situat în comuna Lupsanu, sat RV, judetul Ci, proces –verb al de punere în posesie încheiat astazi 27.05.1992, adresa nr.857/13.-03.2006, emisa de Primaria comunei L, certificat nr.C-3422/27.03.1998, emis de Arhivele Statului, adresa nr.1704/17.04.2007, emisa de Comisia Locala L, certificat de calitate de mostenitor nr.83/16.08.2005.

Actiunea a fost timbrata conform chitantei nr5001036/15.10.2008 si timbru judiciar de 0,30 lei.

Prin întâmpinarea depusa la data de 14.11.2008 pârâta Comuna L a solicitat respingerea actiunii ca neântemeiata. Pe cale de exceptie a invocat:

– exceptia necompetentei materiale a instantei, aratând ca dispozitia a carei constatare a nulitatii absolute se cere, este un act administrativ si, potrivit dispozitiilor art.III alin.2 din Legea nr.169/1997, solutionarea unor astfel de cereri este de competenta Tribunalului C.

– exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Comunei L motivat de faptul ca, potrivit, prevederilor art.21 alin.1 din Lg. nr.215/2001, republicata si modificata cu completarile ulterioare, comuna este persoana juridica si titulara a drepturilor si obligatiilor ce decurg din administrarea patrimoniului propriu si nu pot avea calitate procesuala într-un litigiu, privind constatarea nulitatii absolute a unui act administrativ emis de primar.

– exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Primariei L, aratând ca, potrivit dispozitiilor art.77 din Lg. nr.215/200, republicata, „primarul, viceprimarul, secretarul unitatii administrativ-teritoriale si aparatul de specialitate al primarului constituie o structura functionala cu activitate permanenta, denumita primaria comunei, orasului, municipiului, care duce la îndeplinire hotarârile consiliului local si dispozitiile primarului, solutionând problemele curente ale colectivitatii locale”, astfel ca apreciaza ca primaria nu are personalitate juridica, deci nu poate sta în instanta.

– exceptia inadmisibilitatii prin care arata ca, potrivit dispozitiilor art.III din Legea nr.169/1997 pentru modificarea si completarea Lg.nr.18/1991, pot fi lovite de nulitate absoluta, doar actele emise cu încalcarea prevederilor Lg nr.18/1991, Legii 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit Legii fondului funciar nr.18/1991 si ale Legii nr.169/1997 si nu o dispozitie a primarului emisa în baza Legii nr.10/2001, privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, iar dispozitia nu este data cu încalcarea Legii 18/1991; arata ca reclamanta nu a precizat care sunt prevederile din Legea 18/1991 pe care le-a încalcat prin emiterea dispozitiei nr.53/21.11.2001, ca obiectul prezentei actiuni este constatarea nulitatii absolute a unei dispozitii emise în baza Legii nr.10/2001, iar motivarea în drept a actiunii se face conform Legii 169/1997, motive pentru care apreciaza ca actiunea este inadmisibila.

Pe fond, pârâta a solicitat respingerea actiunii formulata de reclamanta MSL, aratând ca art.III din Legea 169/1997 prevede în mod limitativ care sunt actele care pot fi considerate nule, iar cauza de fata nu se încadreaza în nici unul dintre acestea. Arata ca reclamanta nu a precizat exact în dispozitiile carui articol se încadreaza, presupunând ca este vorba despre art.III, lit.a – h si nu o încadrare generala. Apreciaza ca în mod corect primarul comunei Lupsanu a emis dispozitia 53/2001, având în vedere prevederile Legii nr.10/2001, privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, apreciind ca pârâta PM a formulat în termen legal notificarea privind restituirea în natura a suprafetei de 2000 mp, situati în extravilanul localitatii RV, comuna L judetul C. Arata pârâta ca, desi reclamanta detinea procesul-verbal de punere în posesie din data de 27.05.1992, care nu este înregistrat la primarie, aceasta nu a dispus în nici un fel de suprafata de teren pe care o detinea. Mai arata pârâta ca la emiterea dispozitiei 53/21.11.2001, primarul a avut în vedere toate dispozitiile legale pe care le-a pus în aplicare.

Urmare a solicitarii instantei Primaria L a depus în cadrul probei cu înscrisuri actele care au stat la baza emiterii dispozitiei atacate, aflate la filele 53-95 dosar.

La termenul din data de 20.11.2008 instanta a respins exceptiile necompetentei materiale a instantei, exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Comunei L si Primariei L si exceptia inadmisibilitatii cu motivarea cuprinsa în încheierea de la aceeasi data.

În cauza s-a administrat proba cu înscrisuri.

Analizând înscrisurile aflate la dosar instanta retine urmatoarele:

Potrivit actelor de stare civila autorul reclamantei si pârâtei PM pe nume T O a avut un fiu OE dintr-o casatorie, PM fiind fiica sa si doua fiice dintr-o alta casatorie, respectiv O M si OR, reclamanta fiind fiica lui OR.

Din adresa nr. 1704/17.04.2007 si nr. 2160/30.05.2007 emisa de Comisia Locala L (fila 25 si 107) rezulta ca în baza Legii 18/1991 mostenitorilor defunctului O T li s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra suprafetei de 3,60 ha conform anexei 3 poz. 235 din care 3,00 ha teren arabil extravilan si 0,60 ha teren intravilan, mostenitori fiind O R (mama reclamantei), O M si P M, la baza validarii anexei fiind cererile de reconstituire formulate de acestea în 1991 aflate la filele 118-120.

Ulterior prin cererea nr. 162 din 20.01.1998 formulata de P M si prin cererea nr.2 din 18.11.1997 formulata de O R, acestea au solicitat în baza Lg.169/1997 reconstituirea dreptului de proprietate asupra a 30 ha si morii detinute de O T, fiind înscrise în Anexa 19 poz.29 cu suprafata de 3,00 ha (si eliberat TP 120689/04.01.2001) si în Anexa 37 poz.5 cu suprafata de 18,33 ha (si eliberat TP 120690/04.01.2001) – filele107, 113,114,117,118.

Nefiind pusa în posesie si nefiind eliberat titlul de proprietate pentru suprafata reconstituita de 3,60 ha din care 6000 mp teren intravilan, reclamanta MSL a chemat în judecata Comisia Locala L pentru a o pune în posesie si a i se elibera titlul de proprietate, litigiu ce a format obiectul dosarului nr. 327/249/2007 în care s-a pronuntat sentinta civila nr. 926/23.11.2007 de catre Judecatoria LG, definitiva si irevocabila, prin care instanta a obligat comisia locala sa o puna în posesie pe reclamanta cu aceasta suprafata. În considerentele hotarârii s-a retinut ca potrivit anexei 3 poz.235 suprafata reconstituita este de 3,60 ha din care 6000 mp teren intravilan, întreaga suprafata fiind reconstituita mostenitorilor defunctului OT, respectiv OR, OM si PM, iar punerea în posesie s-a încercat a se realiza abia la data de 21.04.2008 conform procesului verbal de punere în posesie de la fila 159, care nu este semnat de catre reclamanta, aceasta nefiind de acord cu amplasamentul (împrejurare fata de care reclamanta a avut un litigiu cu comis locala ce a format obiectul dos. nr. 723/249/2008).

Paralel cu cererile formulate în baza Lg.18/1991 si urmatoarele, prin notificarea adresata prin intermediul BEJ OC, din 06.08.2001, pârâta PM, la aparitia Legii 10/2001, solicita retrocedarea în natura a terenului extravilan de 35 ha si 2000 mp teren intravilan, situate în com. L, sat RV, de la OCOTA, care la rândul ei o trimite spre solutionare Comisiei Judetene C, neintrând în atributiile ei, prin adresa nr. 250/30.08.2001.

Ulterior PM notifica Consiliul Local L la 13.09.2001 pentru a-i retroceda în natura terenul intravilan în suprafata de 2000 mp.

Primind notificarea din 06.08.2001, Prefectura Judeteului C prin adresa nr. 5793/17.09.2001 o trimite spre solutionare Primariei comunei L, întrucât s-a solicitat restituirea în natura a terenurilor (fila 62).

În urma notificarii, prin decizia nr. 53 din 21 noiembrie 2001 data de Primarul comunei L s-a restituit în natura pârâtei PM suprafata de 2000 mp teren intravilan situata în intravilanul loc. RV, tarlaua 13, parcela 399.

Potrivit art. 8 al.1 din Lg.10/2001 (în forma initiala în vigoare la data emiterii dispozitiei), nu intra sub incidenta acestei legi terenurile al caror regim juridic este reglementat prin Legea fondului funciar nr. 18/1991 si prin Legea 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si cele forestiere, solicitate potrivit prevederilor acestei legi.

Rezulta deci ca sunt exceptate de la aplicarea prevederilor Lg.10/2001 acele terenuri care au facut obiectul legilor anterioare de restituire.

În speta pârâta PM a uzat de prevederile Legii 18/1991 în temeiul careia aceasta a fost inclusa în anexa 3 poz.235, urmare a Hotarârii nr. 1076/02.09.1994 data de Comisia Judeteana C prin care s-a admis contestatia acesteia si a fost inclusa si ea în aceasta anexa alaturi de ceilalti mostenitori ai lui TO, respectiv O R si O M.

Cu toate acestea în paralel Popescu Maria a formulat notificarea în baza Lg.10/2001 pentru terenul intravilan de 2000 mp, constituind teren aferent morii pe care a detinut-o O T, teren cu care a fost pusa în posesie mama acesteia O E prin procesul verbal de punere în posesie din 20.09.1995, identificarea terenului fiind aceeasi cu cel restituit în natura prin dispozitia primarului, respectiv tarlaua 13, parcela 399 (fila 74).

Desi la data formularii notificarii (06.08.2001 si 13.09.2001) terenul în cauza era liber, se apreciaza ca raportat la data eliberarii deciziei, acest teren nu facea obiectul Legii 10/2001, fiind exceptat prin art. 8 al. 1 din aceeasi lege si art.7 lit.b din HG 614/2001 privind Normele metodologice de aplicare a Lg.10/2001 (în vigoare la data emiterii deciziei primarului 53/21.11.2001).

Legiuitorul a intervenit dupa emiterea deciziei 53/21.11.2001, si prin prev. pct.8.1 din Normele metodologice de aplicare a Lg.10/2001 aprobate prin HG 498/2003 a prevazut ca restituirea în natura a terenurilor inclusiv cele arabile aflate în intravilanul localitatilor, intra sub incidenta procedurilor prevazute de lege, daca terenul respectiv este liber. Deci caracterul reparatoriu al Lg.10/2001 potrivit acestor Norme acopera si acele terenuri din intravilan care pâna la intrarea în vigoare a legii – 14.02.2001 – nu au fost restituite persoanelor îndreptatite, cu conditia ca terenul sa fie intravilan, sa fi fost preluat abuziv si sa nu fi fost restituit.

Însa disp. pct.8.1 din Normele metodologice de aplicare a Lg.10/2001 aprobate prin HG 498/2003 suscitate nu sunt aplicabile decât situatiilor juridice ulterioare aparitiei acestor Norme, potrivit principiului neretroactivitatii legii.

În consecinta notificarea formulata de Popescu Maria pentru restituirea terenului intravilan de 2000 mp, trebuia respinsa ca inadmisibila, întrucât terenul era exceptat de la aplicarea Lg.10/2001 prin art. 8 al.1 din aceeasi lege, facând obiectul Lg.18/1991, teren pentru care PM a fost înscrisa în Anexa 3 poz.235, încadrându-se în disp.art. 35 al.5 din Lg.18/1991 în categoria terenurilor preluate în mod abuziv de catre stat si intrate în proprietatea acestora, întrucât terenul si moara apartinând lui OT au fost nationalizate prin Lg.119/1948 – dovada Extrasul din registrul agricol al anilor 1948-1951, Extrasul din Tabelul cu întreprinderile nationalizate din plasa Lehliu si adresa nr.3093/13.08.1948 emisa de Comisia Judeteana de Nationalizare I de la filele 68,73 si 87 dosar.

Drept urmare se apreciaza ca prin eludarea dipozitiilor art. 8 al. 1 din Lg.10/2001 s-a emis dispozitia de restituire în natura pentru terenul de 2000 mp care facea obiectul Lg.18/1991, urmarea fiind încalcarea legii si fraudarea acesteia, dispozitia de restituire având o cauza ilicita (art.948 pct.4 si art. 966 C.civ.).

În ceea ce priveste interesul reclamantei în desfiintarea dispozitiei de restituire, fata de calitatea sa de tert în raport de dispozitia primarului 53/21.11.2001, se apreciaza ca acesta exista, reclamanta beneficiind de o hotarâre judecatoreasca prin care Comisia Locala L a fost obligata sa o puna în posesie cu terenul intravilan de 6000 mp, din care suprafata de 2000 mp este detinuta de PM prin aceasta dispozitie de restituire în natura.

Prin urmare reclamanta urmarind punerea în executare a sentintei civile nr. 926/23.11.2007 a Judecatoriei LG, punerea în posesie trebuie sa se realizeze pe vechiul amplasament conform art. 2 al.1 din Lg.1/2000, chiar daca hotarârea judecatoreasca prin care comisia locala a fost obligata la punerea în posesie nu sprecifica acest lucru, punerea în posesie pe vechiul amplasament fiind principiul ce guverneaza materia fondului funciar care constituie o ingerinta în dreptul reclamantei la respectarea bunurilor sale. În plus se retine ca dreptul de proprietate al autoarei reclamantei a fost confirmat prin validarea anexelor legii fondului funciar anterior obtinerii de catre PM a dispozitiei de restituire atacate. Aceasta sentinta a creat în beneficiul reclamantei speranta legitima de a fi pusa efectiv în posesie pe vechiul amplasament si a obtine ulterior titlul de proprietate. În aceste conditii creanta sa este suficient de stabilita pentru a constitui o valoare patrimoniala ce antreneaza aplicarea garantiilor prev. de art.1 din Protocolul nr. 1 la Conventia Europeana a Drepturilor Omului.

Fata de considerentele susaratate instanta apreciaza întemeiata actiunea reclamantei urmând a o admite si în temeiul art. 948 pct.4 si art. 966 C.civ., va constata nulitatea absoluta a Dispozitiei de restituire nr. 53/21.11.2001 data de Primarul comunei L.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTARASTE

Admite actiunea formulata de reclamanta M.S.L, în contradictoriu cu pârâtii COMUNA L prin Primar, PRIMARIA COMUNEI L prin Primar, si P.M..

Constata nulitatea absoluta a Dispozitiei de restituire nr. 53/21.11.2001 data de Primarul comunei Lu.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Tags: Anulare act

ANULARE ACT, NULITATE ABSOLUTĂ CONTRACT VÂNZARE CUMPĂRARE

Pe rol solutionarea amânarii pronuntrii cauzei civile, având ca obiect „anulare act – nulitate absoluta contract v/c”, actiune formulata de reclamantii EA, EE si DE, împotriva pârâtilor AN, EA si EC, dosar casat cu trimitere spre rejudecare.

Dezbaterile au avut loc în sedinta publica din data de 05.08.2009, fiind consemnate în încheierea de sedinta din acea zi, ce face parte integranta din prezenta, iar instanta având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronuntarea la data de 12.08.2009, apoi la 19.08.2009, când în urma deliberarilor a pronuntat urmatoarea sentinta:

I N S T A N T A

Prin actiunea introdusa la aceasta instanta la data de 17.10.2006 si înregistrata sub nr. 1635/249, reclamantii EA, EE si DE, i-au chemat în judecata pe pârâtii: AN, PV si PG, pentru ca prin hotarârea ce se va pronunta sa se constate nulitatea absoluta a Contractului de vânzare – cumparare autentificat sub nr. 2334 la data de 02.09.1988 de fostul Notariat de Stat Local O.; cu cheltuieli de judecata.

În motivarea actiunii reclamantii arata ca sunt mostenitorii defunctului EA, decedat la data de 23.03.1997, fiind sotia supravietuitoare si respectiv descendentii sai, fiu si fiica.

Mai arata ca, la data de 02.09.1988, PV si PG au încheiat cu autoarea pârâtei AN, numita AD, la fostul Notariat Local de Stat O., contractul de vânzare – cumparare autentificat sub nr. 2334, act în care aceasta din urma figureaza în calitate de cumparatoare a imobilului locuinta construita din caramida, acoperita cu tabla, formata din patru camere si o anexa, între vecinii: la Est – drum comunal si la Vest – tot drum comunal, situata în comuna TM, judetul C, pe un teren aferent care era proprietatea statului, conform legislatiei în vigoare de atunci.

Precizeaza ca, desi în contractul sus – mentionat apare ca fiind cumparatoare AD, în realitate cel care a cumparat imobilul si a platit integral pretul (18.000 lei) a fost EA, în acest sens fiind si întelegerea „de facto” a partilor.

Mai arata ca, având în vedere ca la acea data EA mai detinea o locuinta în proprietate si ca dispozitiile Legii nr. 4/1977 republicata în 1980 si cele ale decretului nr. 189/1977, în vigoare atunci, interziceau detinerea în proprietate a doua sau mai multe locuinte, s-a convenit ca în cuprinsul actului sa figureze AD care era cumnata lui EA, desi aceasta nu a platit pretul si nu a avut nici un moment intentia de a stapâni imobilul cumparat ca adevarat proprietar.

Situatia expusa rezulta din chiar declaratia olografa data de AD prin care ea recunoaste ca nu are nici o pretentie asupra imobilului cumparat cu pretul platit de cumnatul sau EA.

Ca atare, contractul de vânzare-cumparare a avut la momentul încheierii sale o cauza ilicita, intentia partilor contractante fiind aceea de fraudare a legii, iar interesul reclamantilor în a promova o astfel de actiune în constatarea nulitatii absolute a actului rezida în aceea ca au fost chemati în judecata, EA si EE, de catre AN care a solicitat pe aceasta cale sa-i lase în deplina proprietate locuinta în cauza si terenul aferent acestei, litigiul facând obiectul dosarului nr. 1585/2005 aflat pe rolul Judecatoriei LG.

În drept, se invoca dispozitiile art. 948 pct. 4 Cod civil.

În dovedirea actiunii se solicita proba cu acte si interogatoriu.

La cerere reclamantii au atasat în copie urmatoarele acte: Contractul de vânzare cumparare autentificat sub nr. 2334 din 02.09.1988 la fostul Notariat Local de Stat O; declaratia olografa dat de AD.

Actiunea a fost legal timbrata conform chitantei nr.008411/06.00.2007 si timbru judiciar de 0,5 lei.

Pârâta AN a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea actiunii, motivat de faptul ca în cauza contractul de vânzare cumparare nu a fost încheiat prin frauda la lege sau având o cauza ilicita sau imorala, în momentul încheierii contractului fiind valide toate conditiile de încheiere a unui act juridic. Se mai arata ca mama sa a stapânit imobilul din 1988 pâna la data decesului si a obtinut titlu de proprietate pentru terenul în cauza ce nu a fost atacat de autorul reclamantilor în timpul vietii, iar dupa moartea autorului reclamantilor si a mamei sale reclamantii au ocupat abuziv imobilul.

În drept, au fost invocate disp. Art. 115 si urm. Cod proc.civ.

În dovedirea celor precizate în întâmpinare s-a solicitat proba cu înscrisuri.

S-au depus la dosar copiile certificatelor de deces ale defunctilor PV, decedata la data de 14.09.1988, si PG, decedat la data de 21.05.1989.

La termenul din 01.02.2007, cauza a fost suspendata în baza art. 243 pct. 1 Cod proc.civ. si repusa pe rol la 13.03.2007.

În cererea de repunere pe rol s-au mentionat mostenitorii pârâtilor defuncti PV si PG, respectiv EA.

Dupa repunerea pe rol a cauzei s-a invocat exceptia lipsei capacitatii de folosinta a pârâtilor, exceptie admisa cu motivarea cuprinsa în încheierea din 05.04.2007.

Reclamantii, la acelasi termen, si-au modificat actiunea în sensul introducerii în cauza în calitate de pârât a lui EA, legatar testamentar al lui PG, cerere fata de care pârâta AN nu s-a opus.

Pârâtul EA a formulat întâmpinare prin care a invocat exceptia prescriptiei dreptului la actiune, motivata de faptul ca a fost depasit termenul general de prescriptie de 3 ani, exceptie respinsa la termenul din 21.06.2007, si exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, ce a fost unita cu fondul.

În drept pârâtul a invocat prev. art. 115 C.p.civ.

S-au mai depus la dosarul cauzei urmatoarele înscrisuri: certificatul de legatar nr. 85/30.04.2002 emis de BNP NT, de pe urma defunctului EA; certificatul de mostenitor nr. 37/28.01.2005 emis de BNP NT de pe urma defunctei PD; declaratia de notorietate autentificata sub nr. 201/28.01.2005 de BNP NT.

Urmare a solicitarii instantei, cu adresa nr. 639/28.09.2007, Camera Notarilor Publici Bucuresti – Sediul Judetean C. a înaintat copie de pe testamentul autentificat sub nr. 2431/17.05.1988 de fostul Notariat de Stat Judetean C. lasat de defunctul PG.

Prin sentinta civila nr. 650/04.10.2007, instanta a admis exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantilor si a respins actiunea acestora ca fiind formulata de persoane fara calitate procesuala activa, motivat de faptul ca reclamantii nu au depus la dosar actele de stare civila pentru dovedirea calitatii.

Împotriva acestei sentinte au formulat apel reclamantii, iar prin decizia civila nr. 33/A/12.02.2008 Tribunalul C. a admis apelul, a desfiintat în tot sentinta si a trimis cauza spre rejudecare, motivat de faptul ca reclamantii au facut în apel dovada calitatii procesuale active, depunând la dosar urmatoarele acte de stare civila: certificatul de deces al defunctului EA; certificatele de nastere si de casatorie ale reclamantilor; Sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale (Anexa 24) nr. 4105/03.12.2007 emisa de Primaria com. TM de pe urma defunctului EA, din care rezulta ca succesorii acestuia sunt: EA – sotie, DE – fiica, EE – fiu.

Cauza a fost înregistrata pe rolul Judecatoriei LG sub nr. 543/249/2008.

În sedinta publica din 11.06.2008, instanta a respins exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a pârâtului EA, invocata de acesta prin întâmpinare, deoarece, potrivit Testamentului autentificat sub nr. 2431/17.05.1988 acesta are calitatea de mostenitor al defunctului PG, iar potrivit codului civil român exista doua categorii de mostenitori, legali si testamentari, iar EA, facând parte din aceasta ultima categorie, trebuie sa stea în judecata în calitate de pârât, pentru ca hotarârea ce se va pronunta sa-i opozabila. Nu are relevanta compunerea masei succesorale, ci doar calitatea de mostenitor al defunctului.

Într-adevar testamentul a fost întocmit la data de 17.05.1988, iar actul de vânzare cumparare contestat a fost încheiat la data de 02.09.1988, dar acest aspect nu are relevanta si nu duce la concluzia revocarii legatului, întrucât în cauza nu este vorba de un legat cu titlu particular, numai cu privire la casa si teren, ci este vorba de un legat cu titlu universal, facând referire la întreaga avere mobila si imobila, or, înstrainarea imobilului avea ca rezultat numai o diminuare a patrimoniului celui care a lasat testamentul.

De asemenea, instanta a luat act ca în sedinta din data de 06.09.2007 s-a solicitat introducerea în cauza a lui EC, sotia lui EA, cerere pusa în discutia partilor la momentul respectiv.

Cu privire la aceasta cerere, în aceeasi sedinta, instanta a admis-o având în vedere calitatea de mostenitor testamentar (legatar cu titlu universal al defunctului PG) si tot pentru motivele de mai sus, se impune introducerea în cauza a acesteia în calitate de pârâta, pentru ca hotarârea ce se va pronunta sa-i fie opozabila

În sedinta publica din 19.11.2008, reclamantii au prezentat instantei originalul înscrisului invocat în actiune, iar pârâta AN, în aceeasi sedinta, a contestat semnatura cu care autoarea sa figureaza pe înscris, solicitând verificare de scripte prin compararea acestei semnaturi cu cea de pe contractul de vânzare – cumparare.

S-a procedat la interogarea pârâtei AN pe interogatoriul solicitat de reclamanti si la interogarea reclamantei DE pe interogatoriul solicitat de pârâta AN.

În sedinta publica din 21.01.2009, reclamanta a precizat ca înscrisul încheiat între AD si EA invocat în dovedirea actiunii, a fost întocmit dupa un an sau doi de la încheierea antecontractului autentic de vânzare cumparare, iar pârâta AN a precizat ca mama sa nu a folosit niciodata doua semnaturi, ca s-a îmbolnavit în cursul anului 2003 si a decedat în anul 2004, dar pâna în anul 2003 a fost sanatoasa si se îngrijea singura.

În aceeasi sedinta, instanta a procedat la verificarea semnaturilor lui AD de pe cele doua documente prezentate în instanta si a constatat ca semnatura de pe contractul autentificat este o semnatura lunga, cumparatoarea mentionându-si atât numele de familie, cât si prescurtarea prenumelui, iar pe înscrisul nedatat denumit „declaratie”, semnatura lui AD este una scurta, predominând litera „D”, celelalte cuvinte fiind indescifrabile. Exista o usoare asemanare a literei „D” din contractul autentificat si litera „D” din declaratie, aceasta din urma fiind usor deformata, neregasindu-se în semnatura de pe declaratie litera „t” care apare în contractul autentic.

Instanta având în vedere ca în urma verificarii de scripte nu s-a stabilit concret daca exista identitate între cele doua semnaturi, ci doar o usoara asemanare a unor caractere, a apreciat ca se impune efectuarea unei expertize grafice, de catre Laboratorul Interjudetean de Expertize Criminalistice B.

În cauza s-a efectuat o expertiza grafica de catre Laboratorul Interjudetean de Expertize Criminalistice B. Astfel, din concluziile Raportului de Expertiza Criminalistica nr. 220/23.06.2009 rezulta ca nu se poate stabili daca declaratia referitoare la mentiunea „ca nu am nicio pretentie în ceea ce priveste imobilul din com. T…” a fost sau nu semnata de AD.

Instanta, analizând actele si lucrarile dosarului, a retinut urmatoarea situatie de fapt:

La data de 02.09.1988, la fostul Notariat de Stat Local O s-a încheiat contractul de vânzare – cumparare autentificat sub nr. 2339, prin care numita AD (mama pârâtei) a cumparat de la numitii PV si PG locuinta situata în com. TM, jud. C.

În urma cererii formulate în baza legii 18/1991 de catre AD, acesteia i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafata de 1200 m.p. teren intravilan aferent locuintei descrise mai sus, situat în com. TM, jud. C, în tarlaua 11, parcelele 646, 647, având urmatoarele vecinatati: Nord – drum, Est – teren primarie, Sud – balta, Vest – teren primarie, eliberându-se pe numele sau titlul de proprietate nr. 75937/14.06.2005 de catre Comisia Judeteana pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra terenurilor C.

La data de 11.06.2004, A(P)D a decedat, ramânând ca masa succesorala imobilul în litigiu, iar ca unica mostenitoare reclamanta AN – în calitate de fiica, culegând întreaga masa succesorala, potrivit certificatului de mostenitor nr. 37/28.01.2005.

Printre conditiile actului juridic civil prevazute de art. 948 Cod civil se numara si cauza (scopul) actului juridic, fiind acel element care consta în obiectivul urmarit la încheierea unui asemenea act si trebuie sa îndeplineasca, pentru a fi valabila, cumulativ urmatoarele conditii: sa existe, sa fie reala, licita si morala.

Dupa cum se stie, nulitatea este sanctiunea care intervine în cazul în care nu se respecta, la încheierea actului juridic civil, conditiile de validitate.

Printre cauzele de nulitate absoluta se numara si frauda legii, motiv invocat de reclamanti în cauza de fata, în sensul ca la momentul încheierii sale contractul a avut o cauza ilicita, intentia partilor contractante fiind aceea de fraudare a legii, având în vedere declaratia olografa data de AD.

Precizarile reclamantilor în sensul ca întelegerea „de facto” a partilor actului a fost ca cel care a cumparat imobilul si a platit pretul de 18.000 lei a fost EA(autorul reclamantilor) nu are suport probator.

Înscrisul invocat în dovedirea acestei sustineri nu duce la aceasta concluzie. Astfel, acest înscris nu numai ca nu este datat, neputându-se stabili momentul întocmirii lui, dar nici nu s-a stabilit cu exactitate daca a fost semnat de defuncta AD. Fata de aceasta situatie, nu se poate retine ca înscrisul invocat reprezinta recunoasterea defunctei cumparatoare în ce priveste plata pretului imobilului si, implicit, nici faptul ca adevaratul cumparator al imobilului ar fi fost EA.

Prin probele administrate nu s-a facut dovada ca actul s-a întocmit în frauda legii, respectiv ca intentia partilor contractante a fost cu totul alta.

Daca aceasta era situatia, nimic nu-i împiedica pe reclamanti sau pe autorul acestora sa o actioneze în instanta pe AD în timpul vietii acesteia.

Mai mult decât atât, ca situatia nu a fost aceasta, este demonstrata si de pozitia defunctei cumparatoare care a depus diligente pentru obtinerea titlului de proprietate pentru terenul aferent casei la intrarea în vigoare a Legii 18/1991.

Prin urmare, în raport de probatoriul administrat, instanta constata ca, contractul de vânzare – cumparare a carui nulitate s-a solicitat nu se întemeiaza pe o cauza ilicita.

Fata de toate aceste considerente, instanta constata ca actul în litigiu a fost întocmit cu respectarea prevederilor art. 948 Cod civil, motiv pentru care apreciaza neîntemeiata actiunea reclamantilor, urmând a o respinge.

Cum actiunea a fost respinsa, iar pârâtii au efectuat cheltuieli cu acest proces, cheltuieli dovedite, reprezentând onorariu de avocat, transport si taxe expertiza, (pârâta AN însumând 1220 lei, iar pârâtii EA si EC însumând 600 lei), în conformitate cu prevederile art. 274 rap. la art. 277 Cod proc.civ., urmeaza a-i obliga pe reclamanti, în solidar, la plata catre pârâta AN a sumei de 1220 lei si la plata catre pârâtii EA si EC a sumei de 600 lei – cu titlu de cheltuieli de judecata.

PENTRU ACSTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTARÂSTE

Respinge actiunea formulata de reclamantii EA, EE si DE, împotriva pârâtilor: AN, EA si EC.

Obliga reclamantii, în solidar, la plata catre pârâta AN a sumei de 1220 lei si la plata catre pârâtii EA si EC a sumei de 600 lei – cu titlu de cheltuieli de judecata.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Tags: Anulare act

Anulare act

Dosar nr.59/179/2007

Domeniu alocat : fond funciar

Tip speta : sentinta civila

Data spetei : s.c. nr. 699/15.90.2009

Titlu: anulare act

Prin cererea adresata Judecatoriei Babadag, înregistrata sub nr.59/179/11.01.2007, reclamanta SC Agrozootehnica SA Mihail Kogalniceanu prin lichidator R. N.S.P.R.L. Tulcea a chemat în judecata pe pârâtii V.E., V.T., G.P., M.G., R.D., G.M. si Comisia Judeteana Tulcea de fond funciar pentru ca, pe cale de hotarâre judecatoreasca, sa se dispuna anularea titlurilor de proprietate emise de numele pârâtilor pentru diferite suprafete de teren situate în incinta Fermei de taurine Toprachioi – Babadag.

S-a motivat ca, potrivit H.G. nr.834/1991, în urma încheierii nr.1210 din 15.06.2004, lichidatorul judiciar SC.R.N.SRL Tulcea a depus toate demersurile pentru obtinerea titlului de proprietate cu privire la terenul aflat în incinta SC Agrozootehnica SA Mihail Kogalniceanu, respectiv suprafata pe care se întinde Ferma de taurine Toprachioi si colonia de case aferenta acesteia.

Pe parcursul derularii demersurilor de identificare si delimitare a terenului de catre SC V.SRL Tulcea, unde reclamanta a comandat lucrarea necesara pentru intabularea dreptului de proprietate, aceasta societate a fost nevoita sa întrerupa operatiunile ce le efectua, deoarece a constatat ca pe terenul atribuit în proprietate pârâtilor se întinde ferma de taurine si colonia de case.

Constatarea s-a facut dupa ridicarea masuratorilor din teren si efectuarea documentatiei când s-a efectuat suprapunerea masuratorilor peste planurile de la Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Tulcea. Terenul la care se refera reclamanta în aceste planuri figureaza la categoria curti – constructii si actionarii mentionati în petitul cererii nu puteau fi pusi în posesie, ci trebuia sa li se retrocedeze teren agricol.

Prin adeverinta nr.2938 din 17.03.2006, Primaria orasului Babadag confirma împrejurarea ca terenul din incinta fermei de taurine si colonia de locuinte, situate în parcela 880 cu o suprafata de 8,39 ha, nu a fost revendicata de nicio persoana, conform legilor funciare.

Agentia Domeniilor Statului si-a dat acordul cu privire la întocmirea si obtinerea titlului de proprietate conform H.G. nr.834/1991 pentru terenul sus mentionat.

Desi reclamanta s-a adresat Primariei orasului Babadag pentru îndreptarea erorilor materiale strecurate în titlurile de proprietate, aceasta institutie prin adresa nr.10416 din 12.12.2006 a adus la cunostinta SC R.N.SRL Tulcea ca nu dispune de teren pentru rezolvarea amiabila, pe cale administrativa, a situatiei creata de suprapunere a terenurilor.

A precizat ca suprafetele de teren care fac obiectul cauzei datorita constructiilor existente pe ele au regim de teren intravilan, motiv pentru care nu pot fi atribuite ca teren agricol.

Daca predarea – primirea terenului s-ar fi facut corect de catre comisie si de cei pusi în posesie, prin delimitare cu însemne, ar fi fost evidenta imposibilitatea atribuirii acestui conform Legii nr.18/1991.

Pentru dovedirea sustinerilor s-au atasat: adresa nr.286 din 16.03.2006 emisa de catre reclamanta, cererea înregistrata sub nr.6799 din 25.07.2006 adresata Primarului orasului Babadag, adeverinta nr.2938 din 17.03.2006 a Primariei orasului Babadag, schita cuprinzând terenurile atribuite pârâtilor, fisa de audienta de la O.C.P.I. Tulcea, adresa nr.6799 din 28.07.2006 adresata de catre Primaria orasului Babadag Institutiei Prefectului Judetului Tulcea.

Ulterior, la 20.02.2007, s-au depus la dosar de catre reclamanta titlurile de proprietate nr.74775 din 10.07.2001 a Comisiei judetene Tulcea de fond funciar emis pe numele pârâtei V.E., titlul de proprietate nr.74776 din aceeasi data în care figureaza ca titular V.T., titlul de proprietate nr.74777 din 10 iulie 2001 emis pe numele pârâtului G.P., titlul de proprietate nr.74779 eliberat la 11 iulie 2001 pârâtului Rosu Dumitru, titlul de proprietate nr.74778 din 11.07.2001 pe numele titularului M.G. si titlul de proprietate nr.74780 emis pentru G.M. si S.V. de catre aceeasi comisie la 11.07.2001.

Pârâtii V.T. si V.E. au învederat la 08.02.2007 ca suprafetele de teren atribuite în proprietate prin titlurile nr.74776 din 10.07.2001 si 74775 din aceeasi data au fost înstrainate în cursul anului 2002.

Au depus în acest sens copie de pe contractul de vânzare-cumparare autentificat sub nr.456 din 02.07.2002 la BNP E.M..

Cum reclamanta a solicitat si anularea actelor subsecvente în ipoteza în care terenul primit în proprietate conform dispozitiilor din legile funciare a fost înstrainat, s-a dispus introducerea în cauza în calitate de pârâta a cumparatoarei B.D., pentru ca judecata sa se faca si în contradictoriu si cu aceasta, iar hotarârea ce se va pronunta sa-i fie opozabila.

Pe parcursul procesului, în baza actelor de stare civila depuse si a precizarilor facute de parti, s-a stabilit ca pârâtul M.G. a decedat, fiind introdusi în cauza mostenitorii acestuia: M.E., M.C., M.S. si L.M..

De asemenea, reclamanta a învederat ca renunta la chemarea în judecata a pârâtelor G.M. si S.V. si la anularea titlului de proprietate nr.74780 din 11.07.2001, în care acestea figureaza ca titulare.

În vederea solutionarii cauzei, Comisia judeteana Tulcea de fond funciar a comunicat la cererea instantei, prin adresa nr. FF 2839 din 07.09.2007 documentatia care a stat la baza emiterii titlurilor de proprietate a caror anulare s-a solicitat de catre reclamanta.

De asemenea, s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice topografice având ca obiective: stabilirea, raportat la categoria de folosinta arabil, înscrisa în titlurile de proprietate ale partilor, daca în fapt acestea au fost împroprietarite cu teren din aceasta categorie sau li s-a reconstituit dreptul de proprietate din alte categorii – curti, constructii; stabilirea daca terenul primit în proprietate de pârâti la Ferma Toprachioi, aflata pe raza comunei Mihail Kogalniceanu, judetul Tulcea, are regim de teren intravilan sau extravilan si delimitarea terenurilor din cadrul Fermei Toprachioi si a celor înscrise în titlurile de proprietate, atribuite pârâtilor si sa se determine ce suprafata se suprapune perimetrului administrativ al fermei.

Lucrarea efectuata de expert S.C..N, raspunzând la obiectivele fixate a concluzionat ca pârâtii au fost împroprietariti cu teren arabil, dar si cu teren din categoria curti constructii.

A fost posibila aceasta eroare deoarece în fapt tarlaua A 881 are o alta forma decât în planurile aflate în evidentele Primariei Babadag si a OCPI Tulcea.

Potrivit adresei nr.2964 din 15.05.2009 a Primariei Babadag, Ferma Toprachioi este situata în extravilanul orasului.

Portiunea de teren care se suprapune cu perimetrul administrativ al Fermei Toprachioi este de 32.948 mp (care include si o parte din suprafata de teren atribuita numitelor G.M. si S.V.).

Procedând la judecata cauzei, instanta retine ca, potrivit art.27 din Legea nr.18/1991 republicata, punerea în posesie si eliberarea titlurilor de proprietate celor îndreptatiti nu poate avea loc decât numai dupa ce s-au facut în teren delimitarile necesare pentru masuratori si stabilirea vecinatatilor.

În conformitate cu art.57 din H.G. nr.131/1991, în vigoare la data împroprietaririi pârâtilor chemati în judecata prin cererea introductiva, persoanele fizice carora li s-a stabilit calitatea de actionar la societatile comerciale pe actiuni cu profil agricol sau piscicol, erau înscrise în anexa nr.32.

În temeiul art.36 din Legea nr.18/1991, nemodificata, acestora li se restituia în natura suprafete cu destinatie agricola pe baza documentelor care atestau fosta proprietate în perimetrul acestor societati potrivit art.8 din Legea nr.1/2000.

Ori, în speta, persoanelor îndreptatite la reconstituirea dreptului de proprietate, foste actionare la SC A. Mihail Kogalniceanu SA, li s-a atribuit, asa cum reiese din raportul de expertiza, diferite suprafete de teren amplasate în incinta Fermei zootehnice Toprachioi, perimetru afectat de gardurile fermei, colonia de case si gard de beton, care face parte din categoria curti – constructii, nicidecum teren agricol asa cum prevede legea.

Prin urmare, se va aprecia ca întemeiata cererea de chemare în judecata si se va dispune anularea în parte a titlurilor de proprietate emise de Comisia judeteana Tulcea de fond funciar cu încalcarea dispozitiilor legale.

Suprafetele de teren cu care au fost pusi în posesie nelegal numitii V.E., V.T., G.P., M.G. si R.D. sunt cele prevazute în anexa nr.3 la raportul de expertiza S.C.N. si anume: 2028 mp din titlul de proprietate nr.74775 din 10.07.2001 emis pe numele pârâtei V.E., 22038 mp din titlul de proprietate nr.74776/10.07.2001 emis pe numele titularului V.T., 5153 mp din titlul de proprietate nr.74777 din 10.07.2001 emis pentru pârâtul G.P., 977 mp din titlu de proprietate nr.74779 titular R.D. si 1444 mp din titlul de proprietate nr.74778 din 11.07.2001 emis pe numele titularului M.G..

Cum pârâtii V.T. si V.E. dupa obtinerea titlurilor de proprietate nr.74776 din 10.07.2001 si 74775 din aceeasi data au înstrainat suprafetele de teren dobândite, de 5 ha 5.000 mp si respectiv 3800 mp catre B.D., în cauza, este incident principiul resoluto iure dantis, resolvitur ius accipientis.

În temeiul acestei reguli de drept, desfiintarea actului initial conduce la anularea actului subsecvent.

Asadar, si contractul de vânzare cumparare autentificat sub nr.456 din 02.07.2002 la BNP E.M. din Babadag va fi desfiintat în parte, cu privire la suprafetele de teren de 2028 mp si respectiv 22038 mp.

Se va lua act ca nu au fost solicitate cheltuieli de judecata.

Tags: Anulare act

Anulare act

SC.1033/01.04.2009

I N S T A N T A :

A. ASUPRA CAUZEI CIVILE DE FATA:

1. In prezenta cauza, instanţa a fost sesizata de către ………….. cu cerere ce are ca obiect desfiinţarea totala a certificatului de moştenitor nr. 55/25.04.2002 emis de Biroul Notarial “Gâlcă”. In motivarea cererii, s-a arătat ca prin ordonanţa nr. 1459/P/2005 s-a constatat ca la data de 25.04.2002 paratii s-au prezentat in fata notarului public si in mod nereal au declarat ca sunt singurii descendenţii ai defuncţilor …………. si ………… fără a-l indica si pe …………. Tot prin ordonanţa amintita Parchetul a dispus scoaterea de sub urmărire penala a pârâţilor si aplicarea unei sancţiuni cu caracter administrativ pentru săvârşirea infracţiunii de fals in declaraţii (art. 292 Cod Penal). In drept, acţiunea a fost întemeiata pe disp. art. 249(2) in referire la art. 245(1)(c?) Cod de Procedura Penala si art. 45(2) Cod de Procedura Civila.

2. Legal citaţi, paratii au fost prezenţi in instanţa, insa nu au depus întâmpinare, solicitând in faza dezbaterilor respingerea acţiunii in principal pentru existenta autorităţii de lucru judecat si in subsidiar datorita faptului ca ulterior formulării plângerii penale, ………….. ar fi ajuns la înţelegere cu paratii, primind in natura cota succesorala ce i se cuvenea ca urmare a decesului părinţilor.

3. La termenul din 19.11.2008, instanţa a dispus introducerea in cauza a lui ………….. in calitate de reclamant – titular al dreptului, conform art. 45(2) Cod de Procedura Civila.

B. ANALIZAND ACTELE SI LUCRARILE DOSARULUI, INSTANTA RETINE URMATOAREA SITUATIE DE FAPT:

Situaţia de fapt

4. Reclamantul …………. si paratii …………………..…………. descendenţi de gradul I ai defuncţilor ………… (decedat 04.02.1996) si ………….. (decedata 08.12.1995).

5. La data de 25.04.2002 paratii din prezenta cauza s-au prezentat in fata notarului public Gâlcă Ana in vederea dezbaterii succesiunii. Pentru a-l exclude pe reclamantul ………… de la succesiune, ……………..a determinat-o pe ………….. sa depună mărturie mincinoasa in sensul de a declara ca cei doi defuncţi nu au avut decât sase copii, ascunzând existenta si celui de-al şaptelea moştenitor, respectiv reclamantul …………….. In baza mărturiei acestei persoane, dar si a declaraţiilor false date de către paraţi, notarul public a emis certificatul de moştenitor nr. 55 in care au fost trecuţi ca moştenitori doar paratii.

6. Ulterior emiterii certificatului de moştenitor, in cursul anului 2005 reclamantul …………. s-a deplasat in localitatea natala Mila 23 si a sesizat ca pe locul de casa care ştia ca îl primise de la părinţii săi era in curs de edificare o construcţie de către persoane străine, care i-au spus ca dobândiseră terenul prin cumpărare de la fraţii săi. Discutând cu surorile sale ……………….., reclamantul a aflat ca moştenirea de pe urma părinţilor săi fusese deja dezbătuta in cursul anului 2002, moştenire de la care fusese exclus. Întrucât in urma discuţiei purtate cu fraţii săi nu s-a ajuns la o înţelegere, reclamantul a formulat plângere penala împotriva acestora, fiind constituit dosarul de urmărire penala nr. 1459/P/2005. Ulterior, părţile din prezenta cauza au rezolvat diferendele de natura civila prin încheierea unui contract de vânzare – cumpărare (nr. 1162/16.10.2005 – filele 22 – 23 dosar instanţa), in urma acestuia reclamantul a primit un teren in intravilanul comunei Crisan, sat Mila 23, urmând sa isi retragă acţiunea civila având ca obiect anulare certificat moştenitor (fila 24 dosar instanţa).

7. Prin ordonanţa Parchetului de pe lângă Judecătoria Tulcea din data de 25.08.2008, s-a dispus scoaterea de sub urmărire penala a pârâţilor si aplicarea unei sancţiuni cu caracter administrativ (amenda in cuantum de 800 lei in parte).

9. Totodată, Parchetul de pe lângă Judecătoria Tulcea in urma solicitării reclamantului a dispus formularea unei acţiuni având ca obiect desfiinţarea certificatului de moştenitor nr. 55/25.04.2002 emis de Biroul Notarial “Gâlcă”.

Excepţia autorităţii de lucru judecat

10. Paratii au solicitat respingerea acţiunii formulate in cauza datorita existentei autorităţii de lucru judecat, întrucât pe rolul Judecătoriei Tulcea a mai existat o cauza civila având ca obiect anulare certificat de moştenitor (dosar nr. 3701/2005), cauza in care reclamantul ………….. a renunţat la judecata.

11. Aceasta excepţie nu poate fi primita: autoritatea de lucru judecat intervine atunci când printr-o hotărâre anterioara, rămasa definitiva si irevocabila, o instanţa de judecata s-a pronunţat asupra raporturilor juridice dintre aceleaşi parti. Cum in dosarul nr. 3701/2005 al Judecătoriei Tulcea reclamantul ………….. a renunţat la judecata potrivit art. 246 Cod de Procedura Civila, instanţa a pronunţat o hotărâre prin care s-a luat doar act de manifestarea sa de voinţa, nepronunţându-se asupra valabilităţii sau legalităţii certificatului de moştenitor atacat. Din acest motiv, pronunţarea in prezenta cauza a unei hotărâri prin care instanţa va decide asupra desfiinţării certificatului de moştenitor amintit nu încălca principiul autorităţii de lucru judecat, astfel ca excepţia invocata va fi respinsa ca nefondata.

12. In ceea ce priveşte fondul cauzei, instanţa apreciază ca acţiunea formulata prin care se solicita desfiinţarea certificatul de moştenitor nr. 55/25.04.2002 este întemeiata pentru următoarele motive:

13. In urma declaraţiilor false date in fata notarului public de către paratii ……………… si de către ………………., a fost emis un certificat de moştenitor care a consemnat o situaţie de fapt si juridica neconforma cu realitatea, si anume ca paratii sunt singurii moştenitori ai defuncţilor ………….

14. Chiar daca reclamantul a primit de la fraţii săi un teren drept compensaţie patrimoniala pentru fraudarea drepturilor sale ca moştenitor al părinţilor săi, necesitatea desfiinţării certificatului de moştenitor subzista; aşa cum s-a arătat anterior, acesta consemnează o situaţie nereala, reclamantul nefiind nici la acest moment din punct de vedere legal moştenitor al părinţilor săi. Un asemenea înscris, care pe langa faptul ca nu exprima situaţia reala, este si rezultatul săvârşirii unor fapte prevăzute de legea penala, se impune a fi desfiinţat, in temeiul disp. art. 249(2) in referire la art. 245(1)(c?) Cod de Procedura Penala. Menţinerea unui asemenea înscris, pe langa faptul ca lezează drepturile si interesele legitime ale reclamantului, subminează si siguranţa circuitului civil, precum si autoritatea organului emitent. Desfiinţarea certificatului de moştenitor atacat are astfel in mod vădit o raţiune de ordine publica si anume împiedicarea producerii ori menţinerii efectelor unor acte juridice ce au la origine o activitate infracţionala (Curtea Suprema de Justiţie – Secţia Civila, decizia nr. 2812 din 27 iunie 2003).

15. Prin urmare, acţiunea formulata de către ………… si …………… in contradictoriu cu paratii ……………. si …………….. va fi admisa, cu consecinţa desfiinţării certificatului de moştenitor nr. 55/25.04.2002 emis de Biroul Notarial “Gâlcă”.

Tags: Anulare act

Anulare act

SENTINŢA CIVILĂ NR. 553

S-a luat în examinare cererea având ca obiect anulare act formulată de reclamanta S.C…… în contradictoriu cu ……….prin care a solicitat anularea autorizaţiei de mediu nr. ……. emisă de Agenţia pentru Protecţia Mediului ……

La apelul nominal făcut în şedinţa publică se constată lipsa părţilor.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că cererea este timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 12 lei, conform OP nr. R2708081/27.08.2008 şi timbru judiciar de 0,3 lei, anulate la dosar; s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă conform art. 242 alin. 2) Cod procedură civilă; după care :

Având în vedere prevederile art. 104 alin. (13) din Hotărârea nr. 387/2005 privind Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti şi faptul că nici una dintre părţi nu s-a prezentat la apelul cauzei, instanţa lasă dosarul la sfârşitul şedinţei.

La al doilea apel nominal făcut în şedinţa publică se constată lipsa părţilor.

Instanţa pune în discuţie excepţia de necompetenţă materială a Judecătoriei ……. şi reţine cauza în pronunţare cu privire la acest aspect.

JUDECĂTORIA :

Deliberând asupra prezentei cauze, constată următoarele :

Prin acţiunea formulată la data de 31.03.2008 şi înregistrată pe rolul Judecătoriei Tulcea sub nr. …….., petenta S.C. …….. S.A. a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună anularea procesului- verbal seria …….. încheiat de …………..

La termenul din ………… petenta a formulat cerere de anulare a autorizaţiei de mediu nr. …….. pentru următoarele motive de nelegalitate:

– cererea prin care s-a solicitat autorizaţia de mediu nu a fost formulată de petentă sau de vreun reprezentant legal al acesteia;

– lipsa cauzei actului administrativ (autorizaţia de mediu); potrivit art. 7 alin. 4 lit. b din HG nr. 448/ 2005 activitatea de colectare deşeuri de echipamente electrice şi electronice în sarcina producătorilor de echipamente electrice şi electronice face obiectul transferului de responsabilitate pe bază de contract, către operatorii economici legal constituiţi; petenta a încheiat 01.06.2007 contractul de transfer de responsabilitate cu Organizaţia colectivă …… Faţă de acest transfer, nu era necesară obţinerea unei autorizaţii de mediu de către petenta SC …….. SA.

Prin sentinţa civilă nr. ….. din …….. instanţa a respins plângerea contravenţională formulată de petenta SC …… SA.

Hotărârea a fost atacată cu recurs de petentă, prin decizia civilă nr. ………din ….. s-a admis recursul, s-a casat în totalitate sentinţa civilă nr. …………… şi s-a trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

În urma deciziei civile mai sus arătate s-a format dosarul nr. ………

La data de 18.02.2009 petenta SC …….. SA a solicitat instanţei să soluţioneze cererea incidentală de anulare a a autorizaţiei de mediu nr. ……..

La termenul de judecată din data de 19.02.2009, instanţa, a dispus disjungerea cererii principale de cererea incidentală, a dispus formarea unui nou dosar cu nr…… având ca obiect cererea de anulare a autorizaţiei de mediu, iar din oficiu, a invocat excepţia de necompetenţă materială a Judecătoriei …….. în ceea ce priveşte cererea de anulare a autorizaţiei de mediu nr. …..

Analizând actele si lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele :

Prin procesul-verbal seria ……. încheiat de intimata ………, petenta SC ……… SA a fost sancţionată deoarece, în urma controlului efectuat la data de 01 februarie 2008 la punctul de lucru din ……….. s-a constatat că nu există evidenţa gestiunii deşeurilor şi nu se transmite evidenţa gestiunii deşeurilor către Autoritatea de Protecţie a Mediului. Cele constatate au fost înscrise în raportul de inspecţie nr……., înregistrat numai la ………deoarece reprezentantul legal al centrului respectiv directorul de magazin a refuzat înregistrarea acestuia precum şi semnarea şi ştampilarea ordinului de deplasare nr……. al Comisariatului ……

La termenul din 02. 09.2008, petenta a formulat cerere incidentală de anulare a autorizaţiei de mediu nr. ……

Potrivit art. 17 c.proc.civ „cererile accesorii şi incidentale sunt în căderea instanţei competente să judece cererea principală”.

Această prorogare de competenţă operează numai în cazul necompetenţei relative, în cazul necompetentei absolute aceasta nu operează.

Autorizaţia de mediu este un act administrativ în înţelesul art. 2 alin. 1 lit.c din Legea nr. 554/ 2004 fiind „act administrativ – actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naştere, modifică sau stinge raporturi juridice”.

Potrivit art. 1 din lege „Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului”.

Competenţa cererilor de contencios administrativ aparţine, potrivit art. 2 pct. 1 lit. d c.proc.civ., tribunalului, iar anularea autorizaţiei de mediu este un act administrativ de competenţa materială a tribunalului.

Prin urmare, avându-se în vedere caracterul absolut al competenţei materiale, instanţa apreciază ca întemeiată excepţia de necompetenţă materială a Judecătoriei Tulcea în soluţionarea prezentei cereri, faţă de dispoziţiile art.159 pct.1 C.pr.civ raportate la art.2 pct. lit. d c.proc.civ, urmând a o admite ca atare.

În consecinţă, va declina competenţa de soluţionare a cererii de anulare a autorizaţiei de mediu în favoarea Tribunalului Tulcea – secţia contencios administrativ, aceasta fiind instanţa competentă.

Tags: Anulare act

Anulare act

SENTINTA CIVILA NR. 714
Sedinta publica din 12 martie 2008

Prin cererea adresata acestei instante si inregistrata sub nr.3372/327/25.06.2007, reclamanta …… a chemat in judecata pe paratii ………pentru ca in contradictoriu cu acestia, prin hotararea ce se va pronunta, sa se constate nulitatea absoluta a contractului de vanzare cumparare autentificat sub nr…….intocmit de ……..
In motivare, reclamanta arata ca de mai multi ani a tolerat-o sa locuiasca cu ea pe nepoata de fiica ….aceasta profitand de ingaduinta ei de a se folosi de bunurile sale a reusit sa gaseasca actele de proprietate ale imobilului-casa de locuit si, pentru ca are unele relatii la primarie, a obtinut o decizie de curatela fara ancheta sociala, cu care, in numele ei a vandut casa parintilor ei care sunt fiica si ginerele reclamantei.
A mai sustinut reclamanta ca incepand din acest an nepoata ei a inceput sa se poarte foarte urat cu ea in conditiile in care sufera de o boala grea si cand i-a atras atentia ca o sa solicite evacuarea ei nepoata a anuntat-o cinic ca nu mai este proprietara casei.
Cu mare greutate, arata reclamanta, a aflat ce notariat i-a intocmit actele insa nu i s-a permis sa verifice decizia de curatela.
Se mai mentioneaza ca boala de care sufera nu i-a alterat discernamantul, astfel ca ar fi putut sa-si dea consimtamantul la instrainarea imobilului daca ar fi dorit acest fapt; mai mult, se arata ca functionarii primariei sustin ca acea decizie s-a emis doar in scop de administrare.
Se mai arata ca actul intocmit de notar este lovit de nulitate deoarece ea nu si-a dat consimtamantul pentru a face un transfer de proprietate, acesta fiind facut in scopul de a o frauda.
A mai precizat reclamanta ca paratii nu i-au acordat niciodata intretinere sau vreun ajutor, ea fiind in relatii proaste cu ei de mai multa vreme.
In dovedire, reclamanta a depus la dosar o serie de inscrisuri, a solicitat efectuarea unei expertize medicale psihiatrice si audierea martorilor ……..
Paratii, legal citati, au depus la dosarul cauzei o intampinare si inscrisuri si au solicitat audierea martorilor ……..
Prin intampinare paratii au aratat ca, prin definitie nulitatea este acea sanctiune de drept civil constand in lipsirea de efecte a contractului incheiat cu incalcarea normelor imperative care reglementeaza conditiile sale de validitate, prin dispozitiile art.948 C.Civ., legiuitorul a statuat conditiile de fond necesare la incheierea actului juridic; aceste conditii trebuie sa coexiste si sa fie premergatoare incheierii actului; printre conditiile mai sus aratate se afla si lipsa consimtamantului prin eroarea-obstacol, manifestata in cele doua modalitati: error in negatio si error in corpore.
In acest context, se arata, fata de speta dedusa judecatii, in conditiile in care reclama lipsa desavarsita a acordului reclamantei in incheierea actului-fapt ce nu se plaseaza pe domeniul reglementat de doctrina consacrata in materie prin cele doua modalitati mai sus aratate-urmeaza sa se determine natura juridica a cererii cu care a fost investita instanta precum si daca, aflandu-se in prezenta unui vanzator-reprezentat prin curatela, neafectat sub aspectul discernamantului sau, putem vorbi despre situatia erorii obstacol imprejurare ce are drept consecinta sanctiunea nulitatii absolute a actului juridic.
In continuare s-a facut o prezentare cronologica legata de imobilul si de partile din prezenta cauza aratandu-se in final ca reclamanta este o persoana vicleana care si-a stabilit ca mic scop obtinerea de beneficii de pe urma imobilului in discutie.
Se mai arata ca anterior autentificarii contractului nr….. consimtamantul vanzatoarei a existat-neviciat si ca la data incheierii actului s-au aflat in prezenta tuturor conditiilor de fond stabilite prin dispozitiile art.948 C.Civ. necesare incheierii valabile a actului translativ de proprietate.
Consimtamantul mai devreme aratat, se sustine, este dat prin aplicarea procedurii instituirii curatelei motivat de imprejurarea ca reclamanta se afla in nevoie sub aspect fizic(fiind nedeplasabila si suferind de boala Parkinson)-discenamantul acesteia nefiind afectat-iar manifestarea de vointa in sensul transmiterii dreptului de proprietate este materializata prin conduita exprimata deschis in fata reprezentantilor …..in sensul de a fi reprezentata in actul vanzarii imobilului din ……..
De aceea se arata in conditiile in care reclamanta, anterior autentificarii contractului de vanzare-cumparare, a cunoscut ca va fi reprezentata de nepoata sa de fiica la notariat, unde urma sa fie notarizat un act translativ de proprietate, in conditiile cuprinse in contract, se solicita sa se aprecieze ca ea a manifestat un acord liber exprimat, aflandu-ne in prezenta unui consimtamant neviciat fata de incheierea contractului autentificat sub nr…. de Biroul Notarului Public ……
Analizand actele si lucrarile dosarului instanta retine urmatoarele:
Potrivit contractului de vanzare-cumparare cu obligatie de intretinere autentificat sub nr…… incheiat intre … in calitate de curator pentru………, vaduva, domiciliata in ……., in varsta de … ani, majora nedeplasabila-suferind de boala Parkinson stadiul IV, conform adeverintei medicale nr….. din ……, eliberata de Cabinetul medical Individual si semnata de medicul de familie ……., numita in baza dispozitiei nr………..eliberata de …… in calitate de vanzatoare si beneficiara obligatiei de intretinere si ……….. soti in calitate de cumparatori si intretinatori prima in calitate de curator pentru majorul nedeplasabil ……..a vandut sotilor …………. nuda proprietate a imobilului situat in intravilanul ……
Potrivit concluziilor raportului de expertiza medico-legala psihiatrica intocmit in cauza, in perioada instituirii curatelei si a intocmirii actelor notariale, in cursul anului … reclamanta prezenta tulburari psihice, acestea debutand ulterior, in anul ….in consecinta se retine, a avut capacitatea psihica de apreciere critica a continutului si consecintelor juridice ce pot decurge din actele civile incheiate, in perioada de timp la care se face referire.
Conform art.58 din Legea nr.36/1995 pentru autentificarea unui act notarul public verifica si stabileste, in prealabil, identitatea partilor;partile pot fi reprezentate la autentificare printr-un mandatar cu procura speciala autentica.
Potrivit art.48 din Legea nr.36/1995 actele notariale se indeplinesc la sediul biroului notarului public in timpul programului de serviciu cu publicul, afisat in mod corespunzator; un act notarial se poate indeplini in afara sediului biroului notarului public, in limitele circumscriptiei sale teritoriale, daca la incheierea lui este interesat un numar mai mare de persoane sau partea care-l solicita este impiedicata sa se prezinte, din motive temeinice, la sediul biroului.
Conform art.948 C.Civ. conditiile esentiale pentru validitatea unei conventii: capacitatea de a contracta; consimtamantul valabil al partii ce se obliga; un obiect determinat; o cauza licita.
Este de observat, cu alte cuvinte, ca in raport de probatoriul administrat in cauza, nimic nu impiedica prezenta reclamantei la autentificarea actului sau reprezentarea ei printr-un mandatar cu procura speciala autentica.
In aceeasi ordine de idei nu pot fi primite sustinerile paratilor potrivit carora emiterea dispozitiei nr…… privind instituirea tutelei a fost suficienta pentru reprezentarea reclamantei.
Or, in raport de aceste considerente, avand in vedere capacitatea psihica a petentului la data incheierii contractului de vanzare cumparare autentificat sub nr…… neexistand nici un impediment pentru exprimarea unui eventual consimtamant valabil al reclamantei in fata notarului public in legatura cu incheierea respectivului contract urmeaza ca instanta sa admita actiunea formulata de reclamanta …… si sa constate nulitatea absoluta a contractului de vanzare-cumparare cu obligatie de intretinere autentificat sub nr…….din …. de Biroul Notarului Public …….
Totodata, instanta va obliga paratii sa plateasca reclamantei suma de …… cu titlu de cheltuieli de judecata.

Tags: Anulare act

Anulare act

ROMÂNIA

JUDECATORIA ONESTI

JUDETUL BACAU

DOSAR NR. 7570/270/2009 anulare act

Înreg. 13.11.2009

SENTINTA CIVILA NR. 1823

Sedinta publica din data de 08.06.2010

COMPLETUL DE JUDECATA FORMAT DIN:

PRESEDINTE – ANGHEL LUMINITA

GREFIER – ANDREI MIHAELA

Pe rol fiind solutionarea cauzei civile având ca obiect anulare act, privind pe reclamantul ….. – domiciliat în ……., împotriva pârâtilor ……. – domiciliati în …., …. – cu sediul în …..

La apelul nominal facut în sedinta publica se prezinta avocat ….. pentru reclamant, si pârâtii …., …. asistati de avocat ….., lipsind pârâta ….. .

Procedura completa.

S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, dupa care:

Avocat .., pentru reclamant depune la dosar interogatorii pentru ambii pârâti prezenti si solicita a se lua aceste interogatorii pârâtilor separat.

Instanta admite cererea si procedeaza la luarea interogatoriilor celor doi pârâti …., ……, pe rând si separat, raspunsurile acestora fiind consemnate la dosar.

Avocat ……. depune la dosar chitanta prin care s-a achitat onorariul de avocat , notificarea nr. 23/N/2008, chitanta nr. 526/2009, factura nr. 526/01.10.2009, notificare nr. 90/30.09.2009 si întelege sa renunte la interogatoriul pentru pârâta …….., fata de raspunsurile date de ceilalti pârâti la interogatoriu.

Avocat ….. pentru pârâti depune la dosar interogatoriu pentru reclamant în dublu exemplar si chitanta prin care s-a achitat onorariul de avocat. Solicita amânarea cauzei fata de lipsa reclamantului, urmând ca la urmatorul termen de judecata sa se poata lua interogatoriul reclamantului.

Avocat ……. precizeaza ca nu se opune cererii formulate de aparatorul pârâtilor. Reclamantul nu s-a putut prezenta la termenul de astazi, fiind bolnav.

Instanta respinge cererea formulata de aparatorul pârâtilor privind amânarea cauzei, ca nefiind utila solutionarii cauzei.

Nefiind formulate cereri noi, instanta constata cauza în stare de judecata si acorda cuvântul pe exceptii si pe fond.

Avocat ….. pentru reclamant, având cuvântul solicita admiterea actiunii, în sensul de a se admite primul capat de cerere privind constatarea nulitatii absolute a contractului de vânzare – cumparare nr. 2150/2005, având în vedere faptul ca înainte de încheierea acestui contract, între parti s-a încheiat un act secret în care s-a mentionat un pret care era pretul real, iar în contractul încheiat ulterior la notar , pretul a fost simulat. La acea data era în vigoare O.G. 12/1998. Ca efect al legii, nulitatea contractului de vânzare – cumparare nr. 2150/2005 se extinde si asupra actului secret. Astfel ca, în cazul în care contractul de vânzare – cumparare nr. 2150/2005 se va constata ca este nul, atunci, si contractul de vânzare – cumparare încheiat între pârâtii ……si ……. ESTE VICIAT. În subsidiar, solicita rezolutiunea contractului de vânzare – cumparare nr. 2150/2005 , cu obligarea reclamantului la restituirea pretului care a fost confirmat de pârâti la interogatoriu si a fost de 22.000 euro. La data încheierii actului sub semnatura privata, s-a achitat pretul doar partial, iar diferenta de 8.500 euro nu a mai fost achitata, fapt dovedit prin probele administrate în cauza. Fata de faptul ca pârâtul nu este de acord sa achite diferenta de pret, solicita a se avea în vedere depozitia martorilor audiati în cauza. Totodata, solicita respingerea exceptiilor ridicate, fata de faptul ca , creanta este certa si lichida, dar nu este exigibila. Pârâtul a fost notificat prin executorul judecatoresc, iar de la data de 6.10.2009, creanta a devenit si exigibila. Solicita respingerea exceptiei lipsei de interes ca neîntemeiata, respingerea exceptiei de inadmisibilitate, actiunea fiind perfect justificata, perfect admisibila de lege, iar actul sub semnatura privata este întocmit înainte de facerea actului public. Urmeaza a fi înlaturate apararile pârâtilor întrucât exista contradictie între raspunsurile date la interogator de pârâti si mentiunile facute în întâmpinare . Solicita obligarea pârâtilor la cheltuieli de judecata.

Avocat ……. pentru pârâti, având cuvântul, solicita respingerea actiunii ca neîntemeiata si nelegala întrucât este vorba de doua acte încheiate între parti, reclamantul a recunoscut în fata notarului ca a primit pretul, ulterior, dupa o anumita perioada, precizând ca pârâtii mai aveau de achitat o diferenta de pret. Reclamantul nu si-a întemeiat actiunea pe temeiul de drept privind simulatia, iar antecontractul s-a încheiat în prezenta unui martor , dupa care s-a încheiat contractul de vânzare – cumparare în fata notarului, când reclamantul a recunoscut ca a primit pretul. Depune concluzii scrise si solicita obligarea reclamantului la cheltuieli de judecata.

Avocat ……. pentru reclamant, având cuvântul în replica, precizeaza ca prin actiunea formulata nu s-a cerut de catre reclamant a se constata ca actul autentic este simulat.

Dezbaterile fiind terminate, cauza a ramas în pronuntare.

I N S T A N T A

DELIBERÂND

Asupra cauzei civile de fata;

Prin cererea înregistrata pe rolul acestei instante la data de 13.11.2009 sub nr. 7570/270/2009 reclamantul …… – domiciliat în ……. a chemat în judecata pe pârâtii …… – domiciliati în …., ….. – cu sediul în …… solicitând sa se constate nulitatea absoluta a contractului de vânzare cumparare nr. 2150/14.11.2005 si a contractului de vânzare – cumparare nr. 2150/14.11.2005, în secundar, rezolutiunea contractului de vânzare cumparare nr. 2150/14.11.2005 pentru neplata integrala a pretului, obligarea pârâtilor la cheltuieli de judecata.

În motivare se arata ca actele defaimate s-au încheiat cu nesocotirea dispozitiilor O.G. 12/1998. Exista doua acte: unul autentic, în care pretul este fictiv, si unul secret, în care este mentionat pretul real.

În drept reclamantul a invocat dispozitiile art. 115 si urmatoarele cod procedura civila, art. 174 cod procedura civila, art. 1365 si urmatoarele cod civil, art. 6 O.G. 12/1998.

Cererea a fost timbrata cu 10 lei, 401 lei, 411 lei taxa judiciara de timbru si 9 lei timbru judiciar.

Pârâtii au depus întâmpinare prin care au invocat exceptiile lipsei de interes si a inadmisibilitatii , motivat de faptul ca rezolutiunea în contractul autentic nu are legitimitate procesuala. Cele doua contracte de vânzare – cumparare nu se încadreaza în situatiile care sa conduca la nulitatea lor, deoarece nulitatile sunt strict prevazute de literatura juridica.

În drept , pârâtii au invocat dispozitiile art. 115 cod procedura civila coroborat cu art. 1169 Cod civil.

Reclamantul a depus la dosar: înscris sub semnatura privata, contract de vânzare – cumparare cu dezmembrare autentificat sub nr. 2150/14.11.2005, contract de vânzare – cumparare autentificat sub nr. 2330/9.12.2005. A solicitat si proba cu interogatoriu si cu martorul ………

Pârâtii au solicitat probele cu înscrisuri si cu interogator.

În baza art. 167 cod procedura civila, instanta a încuviintat probele cu înscrisuri, interogatoriu si cu un martor, ca fiind utile, pertinente si concludente cauzei.

În conformitate cu dispozitiile art. 137 cod procedura civila, instanta va da rezolvare mai întâi exceptiilor invocate:

Exceptia lipsei de interes

Prin interes se întelege folosul practic urmarit de cel ce a pus în miscare actiunea civila.

Interesul trebuie sa fie legitim, juridic, nascut, actual si direct.

Reclamantul are interes legitim juridiceste proteguit si în legatura cu pretentia formulata. Totodata, pentru reclamant, interesul este nascut, actual, în sensul ca, daca n-ar fi recurs la aceasta forma concreta de manifestare a actiunii, ar fi înregistrat un prejudiciu.

Exceptia lipsei de interes este o exceptie de fond, absoluta si peremtorie si, retinând cele de mai sus, urmeaza a fi respinsa.

Exceptia inadmisibilitatii

Notiunea de inadmisibilitate vizeaza nu exceptia, ci efectul spre care tinde aceasta , o anumita modalitate de respingere a cererii. Exceptia are ca trasatura o anumita modalitate de împiedicare a judecatii în fond.

Prezenta actiune, asa cum a fost formulata , nu contravine normelor juridice care reglementeaza regimurile nulitatilor si ale rezolutiunii, motiv pentru care si aceasta exceptie va fi respinsa.

Din analiza actelor si lucrarilor dosarului, instanta retine urmatoarea situatie de fapt:

Reclamantul a vândut numitului …….. prin actul de vindere – cumparare nr. 2150/14.11.2005 , suprafata de 3029,57 mp teren arabil intravilan. Acesta, care are calitatea de asociat si administrator al …, prin actul de vindere – cumparare subsecvent, respectiv 2330/09.12.2005, vinde acest teren ………

Au convenit acolo, anterior facerii actului notarial, ca pretul vânzarii sa fie un autoturism marca Mercedes E – 200, cu nr. de înmatriculare AG – 69 – LEO, proprietatea numitului ………, evaluat la 8.000 euro, pentru echivalentul suprafetei de 1.200 mp, iar pentru diferenta de 2.000 mp, pretul fiind stabilit la suma de 15.000 euro. La facerea actului secret s-a achitat suma de 5.000 euro si 5.000 lei, urmând ca diferenta de 8.500 euro(5.000 lei era echivalentul a 1.500 euro la nivelul anului 2005) sa fie achitata ulterior, la un termen neprecizat.

Dupa facerea actului de vindere – cumparare în forma autentica, ……… a refuzat sistematic sa îsi îndeplineasca obligatiile asumate, astfel ca, în prezent, diferenta de pret nu a mai fost achitata.

Potrivit art. 6 al. 1 O.G. 12/1998, este nula vânzarea prin care partile se înteleg, printr-un act secret, sa se plateasca un pret mai mare decât cel care se declara în actul autentic. Conform alin. al 2-lea, nulitatea prevazuta de alin. 1 se extinde atât asupra actului secret, cât si asupra actului autentic.

Actul normativ de mai sus este abrogat prin Legea 343/2006, dar, o lege se aplica pe o perioada cuprinsa între momentul intrarii în vigoare si cel al iesirii din vigoare. Principiul neretroactivitatii legii civile este unul rational si un factor de stabilitate al circuitului civil.

Asa fiind, se va constata nulitatea absoluta a contractului de vânzare – cumparare autentificat sub nr. 2150/14.11.2005 (numai pentru suprafata de 3.029,57 mp) si a contractului de vânzare – cumparare autentificat sub nr. 2330/09.12.2005.

Fata de rezolvarea ce s-a dat primului capat de cerere, instanta nu va cerceta al doilea capat de cerere privind rezolutiunea.

Pârâtii fiind cazuti în pretentiuni, vor fi obligati la plata cheltuielilor de judecata catre reclamant, în conformitate cu dispozitiile art. 274 cod procedura civila.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

H O T A R A S T E :

Respinge exceptiile lipsei de interes si a inadmisibilitatii.

Admite în parte actiunea formulata de reclamantul ….. – domiciliat în ……, împotriva pârâtilor ….. – domiciliati în ……, …… – cu sediul în ……..

Constata nulitatea absoluta a contractului de vânzare cumparare cu dezmembrare, autentificat sub nr. 2159/14.11.2005 de catre B.N.P. …., pentru suprafata de 3.029,57 mp teren arabil, situat în ….. nr. 77B, sola 42, parcela 126/6 si a contractului de vânzare – cumparare autentificat sub nr. 2330/09.12.2005 de catre B.N.P. ……..

Respinge capatul de cerere privind rezolutiunea contractului de vânzare – cumparare autentificat sub nr. 2150/14.11.2005.

Conform art. 274 cod procedura civila obliga pârâtii sa plateasca reclamantului suma de 1.433 lei cheltuieli de judecata.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronuntata în sedinta publica azi, 08.06.2010.

Tags: Anulare act

Anulare act

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA ONEŞTI, JUDEŢUL BACĂU

Dosar nr. 235/270/2008

din 11.01.2008 anulare act

SENTINŢA CIVILĂ NR.592

Şedinţa publică din data de 20.02.2009

COMPLETUL DE JUDECATĂ FORMAT DIN:

PREŞEDINTE – ADRIAN ASAVEI

GREFIER – DORINICA LUNGU

Astăzi a fost pe rolul instanţei rejudecarea cauzei civile pentru anulare act, formulată de reclamantul C.A., împotriva pârâţilor C.D. ş.a.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică au răspuns: avocat D. C. pentru reclamantul lipsă , lipsă pârâţii .

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei de grefierul de şedinţă, după care, avocat D.C. solicită a se lua act că nu are cereri noi de formulat şi solicită a se acorda cuvîntul pe fond .

Instanţa constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul în fond .

Avocat D.C. solicită a se admite acţiunea , a se dispune constatarea nulităţii actului de vânzare – cumpărare , a se lua act că nu se solicită cheltuieli de judecată .

Dezbaterile fiind terminate , cauza a rămas în pronunţare .

I N S T A N Ţ A

Deliberând ,

Asupra cauzei civile de faţă ;

Constată că prin cererea înregistrată în data de 11.02.2008 reclamantul C.A., domiciliat în municipiul …, i-a chemat în judecată pârâţii B.S.-L., domiciliată în …., C.S.-A., domiciliat în …, C.D. şi C.E.-A., domiciliată în … solicitând instanţei de fond constatarea nulităţii actului de vânzare-cumpărare autentificat la Biroul Notarial Lex Voluntaris cu sediul în ….

Taxa judiciară de timbru a fost achitate de către reclamant în cuantum de 20 lei şi s-a aplicat timbru judiciar în valoare de 0,3 lei, taxe care au fost anulate.

În motivarea acţiunii reclamantul C.A. învederează instanţei că pârâtul C.Ş. a vândut celorlalţi pârâţi suprafaţa de 2359,233 mp însă prin sentinţa civilă nr. 1487/2005 a Judecătoriei Oneşti, termenul despre care se face vorbire mai sus nu a revenit în lotul vânzătorului, respectiv în lotul pârâtului C.Ş.

La dosar s-au depus înscrisuri doveditoare cu privire la această cauză şi s-a ataşat spre consultare dosarul nr. 2580/2005 al Judecătoriei Oneşti.

Din analiza probelor administrate în cauză instanţa reţine în fapt următoarele :

Între pârâtul C.Ş. în calitate de vânzător şi C.S.A., căsătorit cu pârâta C.S.-L. în calitate de cu,părător a intervenit vânzare-cumpărarea suprafeţei de 2359,233 mp, teren arabil situat în intravilanul municipiul Oneşti, tarlaua 7, parcela 362 contra sumei de 2.500 lei, preţ care a fost achitat.

După întocmirea actului prin sentinţa civilă nr. 1487/12.05.2005 instanţa a luat act de tranzacţia intervenită între C.A. şi C. Ş.

În tranzacţie se menţionează terenul vândut în lotul reclamantului C.A. şi nu în lotul vânzătorului C.Ş.

Întrucât pârâtul C.Ş. a decedat au fost introduşi în cauză ca moştenitori cu vocaţie succesorală la această succesiune pârâţii C. D. şi C.E.-A., în calitate de descendenţi de gr.I.

Din raportul de expertiză rezultă că suprafaţa de 5000 mp , cuprinsă în T7 P302 a fost atribuită lui C.A. iar această parcelă cuprinde şi terenul din contractul de vânzare-cumpărare respectiv suprafaţa de 2359,53 mp.

Mai arată că întreaga suprafaţă de 5000 mp este folosită în exclusivitate de către reclamantul C.A.

În cauză, suprafaţa de teren de 2359,233 mp nu a fost inclusă în partaj în lotul vânzătorului situaţie în care actul de vânzare criticat prin acţiune va fi desfiinţat întrucât la data vânzării pârâtul C.A. nu avea calitatea de proprietar.

Pentru motivele arătate, în baza art. 480 din Codul civil se va admite acţiunea şi în consecinţă se va constata nulitatea actului de vânzare-cumpărare nr.899/23.02.2004 întocmit de Biroul Notarului Public Lex Voluntaris din Oneşti.

Fiind în culpă procesuală în bază art.274 din Codul procedură civilă vor fi obligaţi pârâţii să achite reclamantului 540 lei cheltuieli de judecată.

Pentru aceste motive,

În numele legii,

H O T Ă R Ă Ş T E:

Admite acţiunea civilă formulată de reclamantul C.A., domiciliat în … în contradictoriu cu pârâţii B.S.-L., domiciliată în …, C.S.– A., domiciliat în …, C.D. şi C.E.A., domiciliaţi în ….

Constată nulitatea actului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.899/23.02.2004 la Notariatul Public din Oneşti cu sediul în …

Obligă pârâţii să achite reclamantei 540 lei cheltuieli de judecată.

Cu apel în 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 20.02.2009.

PREŞEDINTE, GREFIER,

Red. A.A. – 19.03.2009

Dact.M.I. 23.03.2009

Ex.7- com. 24.03.2009

Tags: Anulare act