Top

Despăgubiri. Acordare în cadrul Legii nr. 290/2003. Condiţii de admisibilitate – probele.

Tribunalul Brăila prin sentinţa nr. 287/2008 a admis contestaţia reclamantei C.L., a anulat Decizia emisă de A.N.R.P. Bucureşti, stabilind că aceasta are dreptul la despăgubiri, întrucât a dovedit calitatea sa de refugiat din Basarabia, cu martori.

Recursul Agenţiei Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor a fost respins prin Decizia nr. 276/12 martie 2009 a Curţii de Apel Galaţi, stabilindu-se ca în interpretarea art. 5 din Legea nr. 298/2003 şi art. 2 alin. 4 din H.G. nr. 1120/2006 nu se poate concluziona că aceste dispoziţii conţin modalităţi de limitare a probatoriului, astfel cum susţine recurenta.

În cauză au fost coroborate datele rezultând din extrasele de pe tabelul cuprinzând refugiaţii stabiliţi pe teritoriul plăşii Viziru, jud. Brăila, cu actele de stare civilă şi cu declaraţiile autentificate ale martorilor.

În recurs, s-a constatat că instanţa de fond a analizat sub aspect probator şi corespondenţa purtată de reclamantă cu Primăria satului Valea Perjei şi Arhivele Naţionale ale Republicii Moldova, demersurile reclamantei încadrându-se de asemenea în prevederile art. 2 alin. 5 din H.G. nr. 1120/2006.

Etichete:

Despăgubiri

SENTINŢA CIVILĂ NR. 1546/17.06.2010

Prin cererea înregistrată pe rolul instanţei sub nr.555/260/10.02.2009, reclamanta SC P SA, prin lichidator judiciar LICHIDATOR INSTANT EXPERT S.P.R.L., a chemat în judecată pe pârâtul SC C SA solicitând instanţei să îl oblige pe pârât la plata către reclamantă a sumei de 9671.65 lei, din care suma de 8902.48 lei, reprezentând preţ materiale conform facturii fiscale nr. 100256/31.10.2007, iar suma de 769.17 lei, reprezentând dobânda legală aferentă debitului, calculată până la data de 17.11.2008, precum şi actualizarea sumei pretinsă cu titlu de dobândă, de la data la care a fost calculată şi până la data plăţii.

In motivarea cererii reclamanta a arătat, în esenţă, că reclamanta a furnizat pârâtei, la solicitarea acesteia prin comanda nr.932/20.09.2007, materiale în valoare de 8902.48 lei, pentru care a emis factura fiscală nr. 100256/31.10.2007, iar pârâta, deşi a recepţionat marfa, nu a plătit contravaloarea acesteia.

Reclamanta a mai arătat că deşi a notificat societatea pârâtă în vederea realizării procedurii concilierii prealabile, aceasta nu a răspuns convocării.

In drept reclamanta şi-a întemeiat cererea pe dispoziţiile art.112-1141 C.proc.civ., ale art.993-994 C.civ, ale art.43 C.com. şi ale art.2-3 din OG nr.9/2000.

Cererea este scutită de plata taxei judiciare de timbru, conform art.77 din Legea nr.85/2006.

In dovedirea cererii, reclamanta a depus la dosarul cauzei un set de înscrisuri.

In temeiul art.242 C.proc.civ., reclamanta a solicitat judecarea cauzei şi în lipsa reprezentantului său.

Prin întâmpinare, pârâta a solicitat instanţei să constate intervenirea compensaţiei legale şi, în consecinţă să respingă cererea ca neîntemeiată.

în motivare, pârâta a arătat, în esenţă, că, în calitate de distribuitor, a livrat reclamantei, în cursul anului 2007, diferite cantităţi de produse abrazive.

Având în vedere că reclamanta nu a plătit contravaloarea mărfii livrate, părţile s-au înţeles ca partea de marfă care mai exista pe stocul reclamantei să îi fie returnată societăţii pârâte, iar reclamanta urma să emită o factură a cărei valoare să se compenseze cu o parte din suma datorată pârâtei, însă, deşi operaţiunea de returnare a mărfii a avut loc, datorită faptului că reclamanta a intrat în faliment, nu s-a mai putut semna ordinul de compensare a sumelor.

în probaţiune pârâta a depus la dosarul cauzei un set de înscrisuri.

Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa reţine următoarele:

Intre părţi a existat în cursul anului 2007 o relaţie comercială în virtutea căreia pârâta, în calitate de vânzător, i-a livrat reclamantei, în calitate de cumpărător, diferite cantităţi de marfă, în schimbul unui preţ (fila 14).

La data de 16.08.2007, reclamanta avea o datorie către pârâtă în cuantum de 20526.98 lei (fila 14).

întrucât reclamanta întâmpina greutăţi financiare – motiv pentru care la data de 01.10.2007 s-a şi deschis împotriva sa procedura de faliment (filele 8-9) – la data de 20.09.2007, părţile au convenit ca marfa livrată şi neachitată de reclamantă până la acea dată, care se mai găsea pe stocul reclamantei să îi fie returnată pârâtei, mijlocul ales de părţi pentru realizarea acestei operaţiuni fiind vânzarea-cumpărarea în sens invers, urmând ca suma datorată de pârâtă cu titlu de preţ să se compenseze cu datoria reclamantei către pârâtă.

In executarea acestui contract de vânzare-cumpărare în formă simplificată pârâta i-a comunicat reclamantei comanda nr.932/20.09.2007, prin care îi solicita acesteia să îi vândă marfa care se mai găsea pe stocul său, în valoare de 8902.48 lei (fila 2).

Potrivit art.1295 alin.l C.civ., „vinderea este perfectă între părţi (…) îndată ce părţile s-au învoit asupra lucrului şi asupra preţului, deşi lucrul încă nu se va fi predat şi preţul încă nu se va fi numărat”.

Aceste aspecte rezultă din examinarea facturilor fiscale emise atât de reclamantă cât şi de către pârâtă.

Astfel, instanţa constată că, spre exemplu, din factura fiscală seria VS CAB nr.731/23.07.2007 (fila 7) reiese faptul că pârâta i-a vândut reclamantei produsul denumit „SUPERTIT FIN RUTILIC 2.50″ cu preţul de 7.66 lei/kg, iar din factura fiscală seria A nr. 100256/31.10.2007 reiese că reclamanta i-a vândut pârâtei acelaşi produs cu acelaşi preţ (fila 5 verso).

De asemenea, din factura fiscală seria VS CAB nr.731/23.07.2007 (fila 7) reiese faptul că pârâta i-a vândut reclamantei produsul denumit

„SUPERTIT FIN RUTILIC 3.25″ cu preţul de 7.06 lei/kg, iar din factura fiscală seria A nr. 100256/31.10.2007 reiese că reclamanta i-a vândut pârâtei acelaşi produs cu acelaşi preţ (fila 5 verso).

Datorită faptului că la data de 01.10.2007 s-a dispus, prin sentinţa civilă nr.393/01.10.2010, pronunţată de Tribunalul Bacău în dosarul nr.4963/110/2007, deschiderea procedurii falimentului în formă simplificată împotriva societăţii reclamante, reclamanta nu a mai avut posibilitatea de a semna ordinul de compensare cu privire la suma de 8902.48 lei (filele 8-9 şi 18).

De asemenea, din acelaşi motiv, reclamanta nu a mai avut nici posibilitatea de a executa obligaţia de a face izvorâtă din contractul de vânzare-cumpărare încheiat cu pârâta, anume aceea de a livra marfa către pârâtă, astfel că livrarea mărfii şi emiterea facturii fiscale au avut loc abia la data de 31.10.2007 (fila 5 verso).

In aceste condiţii, rezultă, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că la data de 20.09.2007, data încheierii contractului-de vânzare-cumpărare în formă simplificată, reclamanta avea faţă de pârâtă o datorie certă, lichidă şi exigibilă în cuantum de 20526.98 lei (fila 14), iar pârâta avea faţă de reclamantă o datorie certă, lichidă şi exigibilă în cuantum de 8902.48 lei.

Potrivit art.52 din Legea nr. 85/2006, deschiderea procedurii de insolvenţă nu afectează dreptul unui creditor de a invoca compensarea creanţei sale cu cea a debitorului asupra sa, atunci când condiţiile prevăzute de lege în materie de compensare legală sunt îndeplinite la data deschiderii procedurii.

Potrivit art.1144 C.civ., „compensaţia se operează de drept, în puterea legii, şi chiar când debitorii n-ar şti nimic despre aceasta; cele două datorii se sting reciproc în momentul când ele se găsesc existând deodată şi până la concurenţa cotităţii lor respective”, iar potrivit art.1145 alin.l C.civ., „compensaţia n-are loc decât între două datorii care deopotrivă au ca obiect o sumă de bani (…) şi care sunt deopotrivă lichide şi exigibile”.

Având în vedere că în cauză erau îndeplinite, la data de 20.09.2007, deci anterior datei deschiderii procedurii falimentului în formă simplificată împotriva societăţii reclamante – data de 01.10.2007 (filele 8-9), condiţiile compensaţiei legale, întrucât creanţele erau reciproce, ambele aveau ca obiect o sumă de bani, erau certe, lichide şi exigibile de la data de 20.09.2007, instanţa constată că la data de 20.09.2007, creanţa reclamantei având ca obiect suma de 8902.48 lei s-a stins ca efect al compensaţiei legale.

Având în vedere aceste considerente, instanţa constată că acţiunea formulată de reclamantă este neîntemeiată, motiv pentru care o va respinge.

Etichete:

Despăgubiri

Prin sentinta civila nr.806/1.02.2008 a Judecatoriei Bacau a fost admisa în parte actiunea civila în pretentii formulata de catre reclamanta P.L. în contradictoriu cu pârâtul BEJ C.F..

A fost obligat pârâtul sa plateasca reclamantei suma de 4338 lei reprezentând sporul de valoare rezultat prin aplicarea indicelui mediu al preturilor de consum la suma de 20.000 lei în perioada decembrie 2003-mai 2006.

A fost respinsa ca nefondata cererea de chemare în garantie formulata de catre pârât în contradictoriu cu SC Asigurarea Româneasca Asirom SA.

S-a facut aplicarea art.274 cod procedura civila.

Pentru a pronunta aceasta hotarâre instanta de fond a retinut urmatoarele:

În dosarul de executare nr. 400/2003 privind creditoarea Asociatia de proprietari si debitoarea C.C., executorul judecatoresc C.F. a întocmit în data de 09.12.2003 o publicatie de vânzare prin care a adus la cunostinta generala ca la data de 15.12.2003 la sediul sau din Bacau, str. Trotus nr. 5, va avea loc licitatia publica privind apartamentul cu 2 camere situat în Bacau.

În schimb, în publicatia de vânzare afisata la Primaria Municipiului Bacau s-a indicat ca în data de 15.12.2003 va avea loc vânzarea apartamentului situat în Bacau, proprietatea debitoarei C.C., asa cum rezulta din procesul – verbal nr. 381801/14.01.2004.

Din procesul – verbal de licitatie întocmit în data de 15.12.2003 rezulta ca executorul judecatoresc a organizat în fapt licitatia la locul situarii imobilului, iar nu la sediul biroului, asa cum anuntase prin publicatia de vânzare. Adjudecatar la licitatie a fost declarata reclamanta P.L.O., care a depus la C.E.C. suma de 200.000.000 ROL, astfel ca executorul a întocmit proces – verbal de adjudecare definitiva.

Retinând ca modul eronat de întocmire a actelor de executare a fost de natura a vatama interesele debitoarei C.C., constituind obstacole în participarea altor persoane potential interesate în achizitionarea imobilului si, deci, obstacole în cresterea pretului de vânzare, prin sentinta civila nr. 3112/12.05.2006 instanta a admis contestatia la executare formulata de C.C., anulând procesul – verbal de licitatie si procesul – verbal de adjudecare definitiva întocmite în data de 15.12.2003 în dosarul nr. 400/2003 al BEJ C.F.. Hotarârea a ramas irevocabila prin respingerea recursului conform deciziei civile nr. 328/R/30.03.2007 a Tribunalului Bacau – dosar nr. 2279/110/4674/2006.

Din dosarul de executare nr. 400/2003 (atasat la dosarul nr. 9389/2005 al Judecatoriei Bacau) instanta retine ca suma de 20.000 lei reprezentând pretul imobilului adjudecat nu a fost distribuita creditorilor, ci se afla si în prezent consemnata la C.E.C., astfel ca poate fi ridicata oricând de catre reclamanta.

Reclamanta P.L.O. (adjudecatarul imobilului) a solicitat obligarea BEJ C.F. la acoperirea prejudiciului ce i-a fost produs prin îndeplinirea defectuoasa a atributiilor de serviciu de catre executorul judecatoresc. În mod concret, prejudiciul produs consta în devalorizarea sumei de 20.000 lei depusa la C.E.C. de catre reclamanta în data de 15.12.2003 ca pret al imobilului, suma despre care reclamanta a aratat ca la acea data era suficienta pentru achizitionarea unei locuinte, dar care în prezent nu îi mai permite cumpararea unui apartament. În acest sens, reclamanta a depus la dosar adresa nr. 1001/03.01.2008 emisa de Institutul National de Statistica, în care se arata ca suma de 20.000 lei din decembrie 2003 reactualizata în functie de indicele mediu al preturilor de consum reprezinta în noiembrie 2007 suma de 26.364 lei.

Analizând actele dosarului, instanta retine ca, într-adevar, prin neglijenta de care a dat dovada executorul judecatoresc la îndeplinirea actelor de executare s-a adus un prejudiciu patrimonial reclamantei, câta vreme reclamanta a consemnat la C.E.C. suma de 20.000 lei în data de 15.12.2003, însa prin sentinta civila nr. 3112/12.05.2006 a fost anulat procesul – verbal prin care era declarata adjudecatar al imobilului, astfel ca în aceasta perioada reclamanta nu s-a folosit de suma reprezentând pret al apartamentului, suma care s-a devalorizat raportat la economia nationala.

Instanta mai retine ca de la data pronuntarii sentintei civile nr. 3112/12.05.2006, hotarâre definitiva, reclamanta era în masura a-si ridica de la C.E.C. suma consemnata, asa încât prejudiciul pe care l-a suferit trebuie raportat la data de 12.05.2006, iar nu la data actuala, deoarece devalorizarea sumei ulterior datei de 12.05.2006 nu îi mai este imputabila executorului judecatoresc, nemaiavând legatura cu actele îndeplinite de acesta.

Tinând cont de datele oficiale, publice, comunicate de catre Institutul National de Statistica (bazele de date fiind afisate pe site-ul oficial al acestei institutii), instanta constata ca indicele mediul al preturilor de consum pentru perioada decembrie 2003 – mai 2006 este de 121,69%; aplicând acest indice la suma de 20.000 lei rezulta suma de 24.338 lei.

Prin urmare, în cauza sunt întrunite conditiile prevazute de art. 998 – 999 Cod civil pentru atragerea raspunderii civile delictuale a pârâtului, si anume existenta unui prejudiciu (constând în devalorizarea sumei de 20.000 lei indisponibilizate la C.E.C. în perioada 15.12.2003 – 12.05.2006), a unei fapte ilicite (îndeplinirea defectuoasa a atributiilor de serviciu de catre pârât), a raportului de cauzalitate dintre fapta ilicita si prejudiciu (prejudiciul fiind consecinta directa a faptei pârâtului, din considerentele hotarârii nr. 3112/12.05.2006 rezultând ca actele de executare au fost anulare din cauza modului defectuos de întocmire a acestora de catre executorul judecatoresc), vinovatia celui ce a cauzat prejudiciul (culpa în forma neglijentei, deoarece pârâtul nu a prevazut rezultatul faptei, desi data fiind calitatea sa trebuia si putea sa-l prevada, iar raspunderea civila delictuala opereaza si pentru cea mai usoara culpa) si capacitatea delictuala.

De altfel, pârâtul în apararea sa a invocat doar inexistenta prejudiciului, fara a contesta îndeplinirea celorlalte cerinte, iar cu privire la prejudiciu s-a aratat anterior ca acesta se ridica la suma de 4338 lei (24.338 lei – 20.000 lei).

Pârâtul a invocat în sprijinul cererii sale contractul de asigurare nr. 422/13.01.2005, considerând ca acest contract acopera riscul produs la data de 12.05.2006 (data pronuntarii sentintei civile nr. 3112 în dosarul nr. 9389/2005) câta vreme a formulat cererea de chemare în garantie în data de 18.10.2005.

ASIROM, prin întâmpinare, a facut referire la contractul de asigurare nr. 883/19.01.2006.

În realitate, trebuie stabilit daca între parti existau raporturi contractuale la data de 15.12.2003, data la care a executorul judecatoresc a întocmit defectuos actele de executare ce au condus la admiterea contestatiei la executare formulate de C.C. si la admiterea cererii de chemare în garantie formulate de P.L.O., deoarece evenimentul ce ar fi asigurat îl reprezinta neglijenta, eroarea sau omisiunea în desfasurarea profesiunii asigurate, data producerii acestuia fiind în speta data întocmirii proceselor – verbale ce au fost ulterior anulate. Momentul în care se constata printr-o hotarâre judecatoreasca producerea prejudiciului ca urmare a evenimentului asigurat sau momentul în care partea îndreptatita se îndreapta împotriva asiguratului solicitând despagubiri nu au relevanta din acest punct de vedere.

Din înscrisurile aflate la dosar instanta retine ca între ASIROM si C.F. s-au încheiat urmatoarele contracte de asigurare pentru raspundere civila profesionala: 231/09.01.2004 (perioada asigurata 09.01.2004 – 08.01.2005), 422/12.01.2005 (perioada asigurata 13.01.2005 – 12.01.2006) si 883/19.01.2006 (perioada asigurata 20.01.2006 – 19.01.2007). Pentru perioada 01.12.2002 – 31.11.2003 executorul judecatoresc a fost asigurat la SC ASA Asigurari Atlassib SA, conform politei nr. 355/27.11.2002.

Prin urmare, în data de 15.12.2003 executorul judecatoresc C.F. nu avea încheiat contract de asigurare cu chematul în garantie ASIROM, asa încât cererea de obligare a societatii de asigurare la suportarea despagubirilor ce-i revin reclamantei P.L. apare ca fiind nefondata.

Impotriva acestei hotarâri au declarat recurs atât reclamanta cât si pârâtul.

Recurenta reclamanta a criticat hotarârea pronuntata pentru urmatoarele motive:

– instanta de fond, admitând în parte cererea reconventionala nu a analizat si nu s-a pronuntat cu privire la precizarea la actiune pe care reclamanta a facut-o cu privire la ceea ce reprezinta suma de 20.000 lei, care era pretul la care aceasta ar fi putut achizitiona un apartament la data licitatiei.

– instanta a încalcat dispozitiile art.998 cod civil în sensul ca nu a dispus repararea prejudiciului în integritatea sa ci doar partial.

-instanta a depasit cadrul procesual cu care fusese investita stabilind ca prejudiciul consta în devalorizarea sumei de 20.000 lei depusa la CEC, în acest sens se ignora faptul ca sentinta civila nr.3112/2006 a ramas irevocabila în anul 2007, iar pâna la pronuntarea hotarârii recurate reclamanta nu a putut beneficia de suma depusa un titlu de pret al imobilului.

– în mod nelegal a fost respinsa cererea de chemare în garantie formulata de catre BEJ C.F., întrucât acesta avea încheiate contracte de asigurare profesionala.

– hotarârea este nelegala si sub aspectul cuantumului cheltuielilor de judecata acordate reclamantei.

Recurentul pârât a criticat hotarârea pentru urmatoarele motive:

– instanta a administrat din oficiu probe în favoarea reclamantei, probe care nu au fost depuse la dosar, încalcându-se dreptul la un proces echitabil si la aparare.

– cererea de chemare în garantie a fost respinsa în mod nelegal, deoarece la data de 18.10.2005 când a fost formulata cererea de chemare în garantie a pârâtului era în vigoare contractul de asigurare 422/13.01.2005, riscul asigurat preoducându-se la data de 12.05.2006 când a fost pronuntata sentinta civila nr. 12.05.2006 a Judecatoriei Bacau.

In aparare nu s-a formulat întâmpinare.

In recurs nu au fost administrate probe noi.

Examinând actele si lucrarile dosarului prin raportare la motivele de recurs invocate constata ca acestea sunt nefondate pentru urmatoarele considerente:

I. Recursul reclamantei.

Prin cererea de chemare în judecata (fila 8 dosar fond) reclamanta a solicitat obligarea pârâtului la plata unei sume de bani echivalente cu pretul apartamentului pe care l-ar fi putut cumpara la data adjudecarii apartamentului în litigiu, neprecizând cuantumul sumei solicitate.

In subsidiar s-a solicitat obligarea pârâtului la plata unei sume reactualizate la zi, la data executarii, a celor 200.000.000 lei (Rol) platiti cu titlu de pret, începând cu data de 15.12. 2003.

Ulterior, cererea de chemare în judecata a fost precizata în sensul ca suma echivalenta cu pretul unui apartament este de 900.000.000 lei iar capatul de cerere subsidiar a fost precizat în sensul ca se solicita obligarea pârâtului la plata sumei de 200.000.000 lei pe care a platit-o, reactualizata la data executarii si cheltuieli de judecata (fila 24 dosar fond).

Sub asepectul primelor doua motive de recurs hotarârea este criticata în esenta pentru ca instanta nu s-a pronuntat în ceea ce priveste precizarea actiunii cu privire la suma de 20.000 lei .

De mentionat este faptul ca în recurs recurenta nu a criticat hotarârea asupra solutiei date în ceea ce priveste suma de 90.000 lei solicitata prin capatul principal al cererii precizate, motiv pentru care instanta nu se va referi la aceasta.

Instanta de fond s-a pronuntat în limitele investirii cu respectarea dispozitiilor art.129 alin.6 cod procedura civila care consacra principiul disponibilitatii.

Astfel, suma de 20.000 lei a fost solicitata ca suma ce a fost depusa la data de 15.12.2003 si reactualizata la data executarii.

In mod judicios instanta de fond a apreciat ca la plata sumei de 20.000 lei pârâtul nu poate fi obligat întrucât reclamanta poate ridica oricând aceasta suma de bani de la CEC, iar prejudiciul de asemenea a fost reparat integral prin obligarea pârâtului la plata sporului de valoare al sumei de 20.000 lei pe perioada cât reclamanta s-a aflat în imposibilitatea utilizarii sale ca urmare a conduitei culpabile a pârâtului.

Acordarea de catre instanta a mai putin decât s-a cerut nu încalca de asemenea principiul disponibilitatii, aceasta solutie fiind determinata de dovedirea doar în parte a temeiniciei actiunii.

In mod corect a considerat instanta ca reactualizarea sumei de 20.000 lei trebuie facuta doar pentru perioada 15.12.2003 (data consemnarii la CEC a sumei) 12.05.2006 (data ramânerii definitive a sentintei civile nr. 3112/2006 prin care a fost anulat procesul verbal de adjudecare la licitatie a apartamentului).

Dupa data de 12.05.2006 reclamanta se putea prezenta pentru ridicarea sumei de 20.000 lei, temeiul consemnarii sale nemaiexistând, prin anularea în mod definitiv a actului de executare contestat, motiv pentru care reactualizarea acestei sume ca si prejudiciu determinat de fapta ilicita a pârâtului nu poate fi acordata pâna la ramânerea irevocabila a hotarârii pronuntata în contestatia la executare sau pâna la pronuntarea hotarârii recurate.

Critica solutiei de respingere a cererii de chemare în garantie pe care pârâtul a formulat-o împotriva sentintei civile Asirom SA este lipsita de interes pentru recurenta reclamanta întrucat raporturi juridice între reclamanta si chemata în garantie nu exista. Chiar în ipoteza admiterii cererii de chemare în garantie, pârâtul ar fi persoana în favoarea careia chemata în garantie ar fi obligata, iar nu reclamanta.

Cheltuielile de judecata au fost corect calculata si acordate.

Cheltuielile de judecata nu puteau fi acordate în totalitate deoarece s-a facut aplicarea art.274 si 276 cod procedura civila. Actiunea a fost admisa în parte, astfel ca taxa judiciara de timbru si timbru judiciar au fost acordate proportional cu suma pentru care a fost admisa actiunea, astfel cum s-a precizat în considerentele hotarârii.

In ceea ce priveste onorariului aparatorului, acesta nu a fost acordat întrucat nu exista chitanta doveditoare. Chitanta nr.8583705/9.06.2004 (fila 47 dosar 2990/ 2004) în valoare de 400 lei este pentru judecata contestatiei la executare , la acel moiment nefiind înca formulata cererea în pretentii ce face obiectul prezentei cauze si care a fost formulata la data de 18.10.2005.

II.Recursul pârâtului.

Reactualizarea sumei de 20.000 lei conform indicelui mediu al preturilor de consum a fost solicitata de catre reclamanta.

Faptul ca instanta de fond a acordat aceasta suma pentru o perioada mai redusa decât cea solicitata de câtre reclamanta având în vedere date publice oficiale si faptul ca recurentul nu a motivat în ce mod i-a fost încalcat dreptul la aparare sau cel la un proces echitabil si care ar fi fost datele de referinta pe care instanta sa le aiba în vedere, determina netemeinicia motivului invocat.

Referitor la cel de-al doilea motiv de recurs constata ca nici acesta nu este fondat.

Riscul asigurat nu consta în pronuntarea sentintei civile nr.3112/12.05.2006 a Judecatoriei Bacau prin care au fost anulate actele de executare contestate.

Riscul asigurat este fapta ilicita a pârâtului care s-a produs prin întocmirea în mod nelegal a actelor de executare, respectiv la data de 15.12.2003 si 9.12.2003. Aceasta este conduita culpabila a pârâtului care a determinat angajarea raspunderii civile delictuale astfel ca în mod corect a stabilit instanta de fond ca la data de 15.12.2005 s-a produs evenimentul asigurat si ca în acel moment trebuia sa existe relatii contractuale de asigurare cu intimata chemata în garantie, neavând relevanta în speta contractul de asigurare nr.422/2005.

Pentru aceste considerente în temeiul art. 312 alin. 1 cod procedura civila va respinge ambele recursuri ca nefondate.

Etichete:

Despagubiri , penalităţi

Prin cererea înregistrată sub nr.1305/110/03.03.2009, reclamanta N. F., cheamă în judecată pârâţii Unitatea Administrativ Teritorială a comunei A. şi D. V., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună anularea Dispoziţiei nr.26/18.02.2009 a Primarului comunei A., jud. Bacău, prin care a fost destituită din funcţia publică de referent contabil din cadrul Primăriei A., începând cu data de 23.02.2009, reintegrarea în funcţia publică avută şi obligarea în solidar a pârâţilor la plata drepturilor salariale şi de personal de care este lipsită în perioada destituirii, actualizate cu indicele de inflaţie, cu cheltuieli de judecată.

Acţiunea este scutită de plata taxei de timbru.

În motivarea acţiunii s-a arătat că dispoziţia emisă de Primarul comunei A. privind destituirea sa din funcţia publică de referent contabil, este netemeinică şi nelegală, măsura fiind luată cu rea credinţă şi în mod abuziv, fiind determinată de interesele personale ale primarului V. D.care a dorit înlăturarea sa din funcţie.

Astfel, în cursul anului 2005, i s-au aplicat pe nedrept o serie de sancţiuni disciplinare care au culminat cu destituirea din funcţia publică, fiind reintegrată în luna decembrie 2006, cu plata tuturor drepturilor salariale cuvenite. Ca urmare a proceselor avute pe rolul diferitelor instanţe judecătoreşti cu Primăria A., având ca obiect litigiu de muncă, a fost nevoită să se prezinte la termenele de judecată, când citaţiile i-au fost semnate şi ştampilate de instanţele de judecată şi cu toate acestea primarul a dat ordin celor din subordine, să-i considere zilele respective absente, nemotivate de la serviciu, acesta fiind unul din motivele care au stat la baza sesizării comisiei de disciplină, cât şi în motivarea dispoziţiei contestate.

S-a mai arătat că o altă abatere disciplinară reţinută în sarcina sa a fost aceea că nu-şi realizează sarcinile de serviciu prin întârzierea sistematică în efectuarea lucrărilor şi neglijenţă repetată în rezolvarea lucrărilor.

Ori, pentru a fi îndepărtată din funcţie, pe căi aparent legale, primarul a angajat un „administrator public” şi „un auditor intern”, tocmai pentru a-i monitoriza activitatea şi pentru a găsi o modalitate legală pentru destituirea sa din funcţie, chemând în acelaşi timp doi controlori de la Curtea de Conturi pentru a-i verifica activitatea, raportul acestei instituţii nefiindu-i adus la cunoştinţă, acesta stând practic la baza destituirii sale din funcţie, deşi abateri financiare au fost stabilite şi în sarcina altor persoane din primărie, inclusiv primarului, dar numai ea a fost sancţionată disciplinar şi cu sancţiunea cea mai aspră.

De asemenea, raportul Curţii de Conturi a fost depus la Comisia de disciplină, trunchiat, tocmai pentru faptul că persoanele care au săvârşit o serie de abateri de la disciplina financiară şi contabilă făceau parte din Comisia de disciplină.

Deoarece evidenţa contabilă nu a fost ţinută la zi în perioada cât a fost destituită din funcţie şi până la reintegrare, a solicitat în mod repetat primarului, prin referate scrise: să-i pună activitatea pe calculator, să-i stabilească un program de lucru distinct, separat pentru activitatea pur contabilă de activitatea cu publicul, să lucreze peste program, inclusiv sâmbăta şi duminica, dar i s-a refuzat cele solicitate.

S-a mai arătat că primarul a avut în permanenţă o atitudine jignitoare faţă de ea, în prezenţa funcţionarilor primăriei, a făcut afirmaţii neconforme cu realitatea privind activitatea sa profesională, discreditând-o inclusiv în cadrul unei şedinţe a consilierilor locali.

Cercetarea sa în faţa comisiei de disciplină a fost un simulacru, după un scenariu pregătit din timp, sesizarea primarului neîndeplinind condiţiile prevăzute de art.29 pct.2 lit.b) coroborat cu art.28(1) lit.c) şi d) din HG nr.1344/2007, în sensul că nu sunt descrise la modul real, faptele care fac obiectul cercetării disciplinare nu sunt menţionate datele la care au fost săvârşite aşa zisele abateri disciplinare, nu au fost arătate dovezile pe care se sprijină susţinerile celuia care a făcut sesizarea, solicitând prin întâmpinarea depusă, clasarea dosarului.

De asemenea, la cererile insistente formulate în scris, i s-a refuzat dreptul de a studia dosarul comisiei de disciplină, contrar dispoziţiilor HG nr.1344/2007, motivându-se că este secret şi ca urmare nu a avut posibilitatea să se apare în faţa comisiei, să formuleze răspunsurile la întrebările adresate, să administreze probe, singura apărare posibilă fiind Întâmpinarea depusă.

În susţinerea acţiunii au fost depuse înscrisuri.

Pârâta Unitatea Administrativ Teritorială-Comuna A., a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată şi nelegală.

În apărare, s-a arătat că în urma controlului efectuat de Curtea de Conturi, primarul comunei A.a înaintat reclamantei adresele nr.4391/22.01.2008 şi nr.4108/3.02.2009 prin care a fost înştiinţată să înlăture o parte din neregulile şi abaterile constatate, dar aceasta a refuzat să respecte dispoziţiile date.

Reclamanta, ştiind de sesizarea Primarului comunei A. la Comisia de disciplină, pentru ziua când a fost citată pentru audieri, şi-a formulat cerere de învoire, astfel că, prin adresa nr.680/10.02.2009 i s-a recomunicat faptul că pentru data de 11.02.2009 este citată la Comisia de Disciplină în aceeaşi zi-10.02.2009, fiindu-i înmânate şi probele pe care se sprijină sesizarea comisiei.

S-a mai arătat că în ziua audierii, reclamanta nu s-a prezentat în faţa Comisiei de disciplină, sustrăgându-se de la cercetarea efectuată care în conformitate cu HG nr.1344/2007, se soluţionează şi în lipsă.

De asemenea, atât din cuprinsul cererii de chemare în judecată, cât şi din înscrisurile depuse de Comisia de Disciplină, se poate observa că reclamanta a încălcat cu vinovăţie şi bună ştiinţă prevederile art.6,7,8 şi 12 din Legea nr.7/2004 privind Codul de conduită a funcţionarului public, coroborate cu prevederile art. 77(2) lit.a),b),c),g),i) şi k) din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcţionarului public. Astfel, s-a adus atingere prestigiului autorităţii şi personalului din instituţia Primăriei A., iar din probatoriul depus la Comisia de disciplină reiese faptul că petenta nu şi-a formulat cereri de învoire, ci doar formula înscrisuri „vă aduc la cunoştinţă”, plecând de la locul de muncă, fără a mai aştepta rezoluţia ordonatorului de credite.

Ca urmare, avându-se în vedere desele şi gravele abateri săvârşite, comportamentul reclamantei, insultele şi jignirile aduse în mod repetat colegilor şi conducerii instituţiei, nerespectarea sarcinilor de serviciu şi a dispoziţiilor primarului, s-a apreciat că dispoziţia este temeinică şi legală, din acţiunea formulată rezultând comportamentul ieşit din comun al reclamantei prin folosirea de epitete, injurii, expresii calomnioase, care nu fac cinste unui funcţionar public, prin această cerere de chemare în judecată, reclamanta arătându-şi adevărata valoare a caracterului.

În susţinerea legalităţii emiterii dispoziţiei de destituire, s-a mai arătat că s-a avut în vedere concluziile Comisiei de disciplină care în urma dezbaterilor a concluzionat că faptele reclamantei sunt de o gravitate enormă şi săvârşite cu vinovăţie, fiind încălcate îndatoririle corespunzătoare funcţiei publice, normele prevăzute de Codul de conduită a funcţionarilor publici, nerezolvarea sarcinilor de serviciu, conform Raportului Curţii de Conturi, prin nefolosirea sistemului informatizat, fapt ce a condus la diminuarea veniturilor bugetului local prin necalcularea, neînregistrarea în contabilitate şi neîncasarea impozitelor şi taxelor de la contribuabili.

Ca urmare, dispoziţia de destituire din funcţia publică, emisă de Primarul comunei A. este temeinică şi legală, motiv pentru care s-a solicitat respingerea acţiunii ca nefondată.

Pârâtul V. D., nu a formulat întâmpinare, invocând la termenul din data de 27.05.2009, prin apărătorul ales, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive şi excepţia lipsei cadrului procesual ales.

La termenul din data de 17.06.2009, instanţa a respins excepţia lipsei cadrului procesual legal, având în vedere dispoziţiile art.109 din Legea nr.188/1999 modificată şi republicată, conform cărora cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcţionarului public, sunt de competenţa instanţelor de contencios administrativ, cu excepţia situaţiilor pentru care este stabilită expres prin lege competenţa altor instanţe.

Instanţa, analizând probatoriile administrate în cauză, reţine următoarele:

Referitor la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Diaconu Victor, instanţa urmează să o admită având în vedere că actul administrativ de sancţionare a fost emis de Autoritatea Administrativ Teritorială-Comuna A. prin reprezentantul său legal, respectiv Primarul D. V. şi nu de persoana fizică D. V..

Prin calitate procesuală se înţelege îndreptăţirea, respectiv obligaţia legală a unei persoane fizice sau juridice de a figura într-un anumit proces în calitate de parte, calitatea de parte trebuind să corespundă cu calitatea de titular al dreptului şi respectiv al obligaţiei ce formează conţinutul raportului juridic de drept material asupra judecăţii. Astfel, calitatea de reclamant într-un anumit proces poate aparţine numai persoanei care pretinde că i-a fost încălcat un drept al său, iar calitatea de pârât numai persoanei despre care se afirmă că a încălcat sau nu a recunoscut acel drept.

Deci, calitatea de parte în proces, presupune existenţa unei identităţi între persoana reclamantului şi persoana care este titular al dreptului în raportul juridic dedus judecăţii (calitate procesuală activă) şi pe de altă parte, între persoana pârâtului şi cel obligat în acelaşi raport juridic (calitate procesuală pasivă).

Ori, în speţă, raportul juridic dedus judecăţii este raportul de serviciu al funcţionarului public, raport încheiat între reclamantă, în calitatea sa de funcţionar public şi angajatorul, respectiv Unitatea Administrativă Teritorială-comuna A..

Ca urmare, instanţa va respinge acţiunea formulată împotriva pârâtului D. V. ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Pe fondul cauzei, instanţa reţine următoarele:

Prin Dispoziţia nr.26/18.02.2009 emisă de Comuna A., jud.Bacău, s-a dispus sancţionarea disciplinară a reclamantei, cu destituirea din funcţia publică de execuţie, referent clasa III, grad superior, treapta de salarizare 2, din cadrul aparatului de specialitate al Primarului comunei A., jud. Bacău, începând cu data de 23.02.2009, conform art.77(3) lit.e) din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, reţinându-se în sarcina reclamantei săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de art.77(2) lit.a,b,c,g,i şi k din Legea nr.188/1999 şi art.6,7,8 şi 12 din Legea nr.7/2004 privind Codul de conduită a funcţionarilor publici, încălcând cu vinovăţie îndatoririle corespunzătoare funcţiei pe care o deţine şi normele de conduită profesională şi civică prevăzute de lege care constituie abatere disciplinară şi atrage răspunderea disciplinară prin faptul că:

-nu-şi realizează sarcinile de serviciu, prin întârzierea sistematică în efectuarea lucrărilor, neglijenţa repetată în rezolvarea lucrărilor;

-încălcarea normelor din Codul de conduită al funcţionarilor publici;

-refuzul de a îndeplini atribuţiile de serviciu;

-absenţele nemotivate de la serviciu;

-manifestări care aduc atingere prestigiului autorităţii şi personalului din instituţie;

La baza luării acestei dispoziţii a stat Raportul Comisiei de disciplină nr.14/17.02.2009 privind sesizarea Primarului comunei A., dl. V. D., pentru abaterile disciplinare săvârşite de funcţionarul public N. F., referent în aparatul de specialitate al Primarului comunei A..

Conform dispoziţiilor art.50 alin.3 din HG nr.1344/2007 privind normele de organizare şi funcţionare a comisiilor de disciplină, actul administrativ de sancţionare, va cuprinde în mod obligatoriu sub sancţiunea nulităţii absolute;

a)descrierea faptei care constituie abatere disciplinară;

b)temeiul legal în baza căruia se aplică sancţiunea disciplinară;

c)motivul pentru care a fost aplicată o altă sancţiune decât cea propusă de comisia de disciplină, în situaţia prevăzută la alin.2;

d) termenul în care sancţiunea disciplinară poate fi atacată;

e)instanţa competentă la care poate fi contestat actul administrativ prin care s-a dispus sancţiunea disciplinară.

Din analiza Dispoziţiei nr.26/18.02.2009, instanţa constată că la emiterea acesteia nu au fost respectate dispoziţiile art.50 alin.3 lit.a) din HG nr.1344/2007, în sensul că faptele reţinute ca fiind abateri disciplinare nu au fost descrise, acestea fiind doar enumerate.

Astfel, nu s-au menţionat care au fost sarcinile de serviciu care nu au fost realizate, prin raportare la fişa postului, data sau perioadele de timp, în care trebuiau realizate, nu au fost indicate lucrările care au fost efectuate cu întârziere şi menţionarea termenului în care trebuiau realizate.

Nu s-a indicat în ce a constat încălcarea normelor din Codul de conduită al funcţionarilor publici şi nici în ce a constat refuzul de a îndeplini sarcinile de serviciu, în sensul de a se arăta data refuzului şi care au fost sarcinile de serviciu care au fost refuzate a fi îndeplinite.

De asemenea, tot la modul general s-a reţinut că reclamanta a absentat nemotivat de la serviciu, fără a se specifica în mod concret care au fost zilele în care reclamanta nu s-a prezentat la serviciu.

În această manieră, s-a consemnat în dispoziţia atacată, că reclamanta a avut manifestări care aduc atingere prestigiului autorităţii şi personalului din instituţie, fără a se arăta, în concret în ce a constat aceste manifestări.

Instanţa, reţine faptul că legiuitorul a enumerat în cuprinsul art.50 alin.3 din HG nr.1344/2007, elementele care trebuie cuprinse în mod obligatoriu în actul administrativ de sancţionare sub sancţiunea nulităţii absolute, tocmai ca instanţa să poată aprecia gravitatea faptelor reţinute ca abateri disciplinare, cauzele şi împrejurările în care acestea au fost săvârşite, gradul de vinovăţie şi nu în ultimul rând ca însuşi persoana vizată să-şi poată formula apărările în deplină cunoştinţă de cauză.

Faptul că în Raportul comisiei de disciplină nr.14/17.02.2009, sunt descrise o serie de fapte care au fost apreciate ca fiind abateri disciplinare, nu are relevanţă în cauză atâta timp cât acestea nu au fost descrise în dispoziţia de sancţionare disciplinară cu destituirea din funcţia publică deţinută, şi nici în referatul nr.162/13.01.2009 adresat de Primarul V. D. Comisiei de disciplină, contrar dispoziţiilor art.2881) lit.c) din HG nr.1344/2007.

Pentru motivele de fapt şi de drept reţinute, instanţa urmează a constata nulitatea absolută a Dispoziţiei nr.26/18.02.2009 emisă de Primarul comunei A. privind destituirea din funcţia publică a reclamantei şi în consecinţă, instanţa urmează a dispune, în baza art.106 din Legea nr.188/1999 republicată, reîncadrarea reclamantei în funcţia publică de execuţie din care a fost destituită , respectiv referent clasa III, grad superior, treapta de salarizare 2.

Instanţa va obliga pârâta să plătească reclamantei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate şi reactualizate şi celelalte drepturi de care ar fi beneficiat reclamanta dacă nu ar fi fost destituită.

În baza art.274 Cod procedură civilă, instanţa va obliga pârâta să achite reclamantei suma de 199,9 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului D.V. şi în consecinţă.

Respinge acţiunea formulată împotriva pârâtului D. V. ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Constată nulitatea absolută a Dispoziţie nr. 26/18.02.2009 emisă de Primarul comunei A. privind destituirea din funcţia publică a reclamantei N.F.

Dispune reîncadrarea reclamantei în funcţia publică de execuţie din care a fost destituită, respectiv referent, clasa III, grad superior, treapta de salarizare 2.

Obligă pârâta să plătească reclamantei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate şi reactualizate şi celelalte drepturi de care ar fi beneficiat reclamanta dacă nu ar fi fost destituită.

Obligă pârâta să achite reclamantei suma de 199,9 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Definitivă şi executorie de drept.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Etichete: ,

Despăgubiri,penalităţi

Prin cererea înregistrată la Tribunalul Bacău sub nr 2648 /2295/110/2006 , reclamanta SC R. E. SRL a solicitat în contradictoriu cu pârâta SC N. C. SRL obligarea la plata sumei de 239.861,28 euro (839.515,48 ron ) cu titlu de despăgubiri civile , obligarea paratei la predarea proiectelor de execuţie pentru două învelitori la lucrarea ce aparţine reclamantei , sub sancţiunea daunelor cominatorii de 500 euro pe zi sau la plata contravalorii acestor proiecte , încheierea procesului verbal de predare primire sub sancţiunea daunelor-cominatorii de 500 EUR pe zi şi obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata.

Acţiunea a fost legal timbrată .

În motivarea cererii se arată că , între societatea reclamantă si parata s-au derulat relaţii contractuale privind edificarea unui obiectiv civil, constând intr-o hala industriala si un show-room. Pentru a realiza acest edificiu, societatea reclamantă a derulat un Contract de împrumut bancar, prin care a fost condiţionată acordarea sumei împrumutate de etapele si termenele stabilite in vederea realizării edificiului.

Pentru realizarea lucrării, intre reclamantă si societatea parata s-au încheiat trei contracte de antrepriza. Nici unul dintre aceste contracte nu a fost dus la bun sfârşit.

De asemenea, pentru nici unul dintre aceste contracte nu s-a respectat termenul de execuţie. Toate lucrările executate in temeiul acestor contracte au avut deficiente calitative si cantitative.

Prin contractul de antrepriza nr 48/25.04.2005 s-au stabilit a fi efectuate de către societatea parata toate lucrările prevăzute in oferta de preţ, înaintata către reclamantă de către societatea parata, anterior încheierii contractului. Aceste lucrări sunt: proiectare structura metalica de rezistenta, planuri de montaj structura metalica, livrare structura metalica: ferme, contravantuiri, rânduri de grinzi de faţada, rânduri de pene pe fiecare versant, piese de legătura accesorii montaj;livrare panouri de pereţi ISOBOX#60mm, RAL 3000 exterior, RAL 902 interior; panouri de acoperiş ISOTEGO 1000#80mm, RAL 5010 exterior, RAL 902 interior; panouri luminatoare pentru acoperiş ISOPLAST; accesorii montaj; garnituri bituminate sub coama si pentru luminatoare;montare ,structura metalica ,panouri închidere si luminatoare;

Valoarea totala acestor lucrări a fost 307.235 EUR, inclusiv TVA,însa,societatea reclamantă, deşi lucrările nu au fost terminate potrivit devizelor de lucrări, a achitat o suma totala de 311.000 EUR.

Fata de acest prim contract de antrepriza societatea reclamanta are următoarele nemulţumiri:nu s-a respectat timpul de execuţie ;Potrivit contractului încheiat intre părţi, timpul de execuţie a fost stabilit la 90 zile de la data semnării contractului, data când s-a achitat avansul stabilit prin prezentul contract. Acest termen de execuţie a fost stabilit prin art. 31 si art. 52 din contract.

Antreprenorul nu a respectat proiectul întocmit de arhitect, în sensul ca pentru acoperişul de la hala a procedat la comandarea acestuia unui producător specializat in asemenea lucrări, care a livrat totodată si proiectul de execuţie al acestui acoperiş. Antreprenorul nu a mai înmânat către reclamantă acest proiect de execuţie, deşi, potrivit contractului, avea aceasta obligaţie. În legătura cu aceasta construcţie metalica, reclamanta arată ca nu a existat un deviz de lucrări asupra construcţiei metalice, după cum, antreprenorul nu a întocmit situaţia amănunţita de lucrări, nici pentru edificarea halei. Acest deviz nu a fost emis niciodată de către constructor pentru că , probabil, acoperişul are o greutate mult mai mica decât cea care a fost facturata, apreciază reclamanta

Nici panourile ISOBOX nu au fost livrate conform proiectului,în sensul ca întreg edificiul a fost proiectat ca având culoare roşie, iar pentru plafon, constructorul a adus panouri de culoare albastră, panouri ce nu sunt in conformitate cu proiectul;Un alt motiv de nemulţumire rezida in aceea ca, prin devizul de oferta,avansat către reclamantă , de către constructor, erau cuprinse si jgheaburile de scurgere, in timp ce , ulterior, constructorul a revenit spunând ca este vorba de o greşeala si ca jgheaburile nu intra in preţul convenit În aceste condiţii, contra cost, s-a procedat la montarea acestor jgheaburi însa, montajul s-a făcut defectuos, fapt care a dus la infiltraţii de apa si, probabil, datorita calităţii proaste a materialelor folosite, precum si a soluţiilor de remediere nu tocmai fericite s-a ajuns la situaţia in care aceste jgheaburi nu au putut fi folosite potrivit destinaţiei lor, motiv pentru care am procedat la contractarea acestei lucrări cu o alta societate. De altfel, întreaga hala a fost executata cu deficiente majore in ceea ce priveşte etanşeizarea, in sensul ca exista infiltraţii de apa prin numeroase locuri, fapt care face ca remedierea acestora sa fie anevoioasa si costisitoare.

In aceste condiţii, in ciuda lipsurilor mai sus semnalate, reclamanta a consimţit la plata sumei de 311.000 EUR pentru a nu periclita contractul de împrumut cu banca, contract care ar fi fost reziliat în condiţiile în care reclamanta nu utiliza creditul la termenele stabilite. Prin acest prim contract, societatea reclamantă apreciază ca este prejudiciată cu următoarele sume: contravaloare proiectului asupra construcţiei metalice1.500 EUR (5250 RON) executarea jgheaburilor de scurgere cu o alta societate.9.000 EUR(31500 RON).restituirea sumelor de bani plătite in plus, pe carele estimam provizoriu la 1.OOOEUR(3500 RON ;înlocuirea panourilor ISOBOX de culoare necorespunzatoar 2000 EUR (7000 RON)-TOTAL: 13.500 EURO( 47.250 RON); cat priveşte nerespectarea termenul de execuţie, societatea reclamantă solicita o despăgubire globala in finele acţiuni, întrucât întârzierea este comuna tuturor contractelor.

Potrivit celui de-al doilea contract de antrepriză nr 107/21.09.2005 antreprenorul avea obligaţia de a executa un perete cortina, conform ofertei de preţ, in valoare totala de 61.937 EUR. Din aceşti bani s-au plătit numai 44.373 EUR, reprezentând valoarea lucrărilor efectuate. Neajunsurile acestui contract sunt următoarele:

Nerespectarea termenului de execuţie. Termenul de execuţie a acestui contract a fost de 90 de zile, iar lucrările nu au fost terminate nici în prezent;

Antreprenorul nu a executat lucrările cuprinse la literele din oferta de preţ, adică nu a executat:acoperişul de la casa scării cu geam termopan anteefractie de 8 mm;usa spate parter lateral dreapta;usi de balcon etajul II;ferestre grupuri sanitare, conform proiectului;ferestre director vânzări si birou contabilitate; Antreprenorul nu a finalizat peretele cortina, in sensul ca nu a montat accesoriile exterioare ale acestuia si, mai mult decât atât, aceste accesorii nici nu au fost redate . Reclamanta face precizarea că acest perete tip cortina a fost comandat tip SCHDCO, de import Germania. Pentru reclamantă a fost imposibil, ulterior, sa găsească accesorii exterioare originale, iar antreprenorul, deşi deţinea aceste accesorii, a refuzat să le predea. Din acest motiv, reclamanta a fost nevoită sa procedeze la finalizarea peretelui cortina cu accesorii de alt tip si de o calitate inferioara fapt care a dus si la degradarea aspectului, dar si la neajunsuri de ordin tehnic respectiv imperfecţiuni de etanşare . Acoperişul la casa scărilor a fost executat de către antreprenor fără respectarea proiectului de construcţie. În ceea ce priveşte nerespectarea termenului de execuţie, reclamanta arată ca,prin contractul de antrepriza, s-a stabilit ca termen al lucrărilor 90 de zile de la achiziţionarea materialelor de construcţie, iar aceste materiale s-au achiziţionat în data de 02.08.2005, arătând că nici la data introducerii prezentei acţiuni lucrările nu au fost finalizate si nu s-a întocmit proces-verbal de recepţie.

Pentru nerespectarea acestui al doilea contract , reclamanta solicită despăgubiri, după cum urmează: lipsuri calitative la peretele tip cortina2.000 EURO(7000RON) TOTAL: 2.000 EURO ( 7.000 RON);. Reprezentând întârzieri de execuţie. Prin cel de-al treilea contract nr 115/03.10.2005 de antrepriza, s-au stabilit efectuarea următoarelor lucrări:executare placa beton 49.500 EUR;executare pardoseala beton 48.000 EUR; sistematizare verticala 72.530 EUR;finisaje interioare 93.533 EUR. Nemulţumirile reclamantei legate de executarea celui de-al treilea contract de antrepriză sunt următoarele :nu s-au efectuat decât lucrările prevăzute la primele trei puncte, si acelea in mod necorespunzător. Aceste lucrări au fost executate prin înglobarea a 38 plase sudate, care erau proprietatea reclamantei si pe care constructorul si le-a însuşit. De asemenea, au fost facturaţi in plus 30 mc de beton, material pe care constructorul nu 1-a putut justifica. Cu toate acestea , sumele arătate in contract la primele trei puncte au fost plătite in totalitate cel de-al patrulea punct, referitor la finisajele interioare, nu s-a efectuat deloc ;lucrările prevăzute la primele trei puncte s-au efectuat cu deficiente.

Reclamanta solicită următoarele despăgubiri : deficiente de execuţie pentru primele trei puncte, estimam provizoriu la suma de 3.000 EUR; (10.500 RON). restituirea contravalorii a 38 de plase sudate 1.000 EUR;(3.500 RON); restituirea contravalorii a 30 mc de beton aprox 2.000 EUR;(7.000 RON) TOTAL: 6.000 euro 21.000 RON) In afara acestor contracte de antrepriza, constructorul a mai executat si structura metalica acoperişului de la show-room, structura metalica pentru care aceasta s-a obligat sa prezinte si proiect de construire. Aceasta lucrare s-a executat contra unei sume de 22.000 EUR, fără ca, in final, constructorul sa prezinte proiectul sau vreun deviz de lucrări, din care sa reiasă valoarea mai sus arătata. In legătura cu aceasta ultima lucrare, reclamanta solicită :obligarea societăţii parate la restituirea unei diferenţe de preţ aproxmativ 2.000 EUR,(7.000 RON) suma pe care reclamanta platit-o in plus la structura metalica, precum si contravaloarea unui proiect de execuţie, pe care o estima la 1.500EUR(5.250 RON) TOTAL: 3.500 EURO ( 12.250 RON) Aşa după cum a arătat reclamanta încă de la început, realizarea investiţiei a fost condiţionata de existenta unui împrumut bancar. întrucât constructorul a motivat permanent ca nu are bani pentru achiziţionarea materialelor, au fost nevoiţi sa aprobam virarea către acesta a mai multor sume de bani, pentru a face posibila continuarea lucrării. Aşa după cum rezulta din facturile anexate la prezenta acţiune, decontarea acestor sume de bani s-a făcut in baza unor facturi, pe care de cele mai multe ori era notat numai contravaloare avans lucrări, urmând ca, după efectuarea lucrărilor si emiterea facturilor aferente manoperei si a situaţiilor de lucrări, sa procedat la punctajul intre cele doua societăţi. În realitate, antreprenorul a încasat in permanenta bani de la reclamantă cu titlu de avans, si apoi, sub diferite pretexte, a refuzat să emită situaţiile de lucrări ajungând astfel, în imposibilitatea de a verifica daca banii,plătiţi au acoperire în lucrările executate sau s-a plătit mai mult.

Întrucât aceste neconcordante intre sumele înaintate si lucrările executate s-au mărit treptat, in scurt timp s-a ajuns în conflict cu antreprenorul, care a susţinut ca a executat mai multe lucrări decât banii primiţi. In acelaşi timp, insa, a refuzat încheierea unui proces-verbal de predare-primire al lucrărilor in stadiul in care se aflau acestea la nivelul lunilor iunie-iulie acest an. Divergentele dintre părţi au culminat cu părăsirea şantierului de către antreprenor, deşi lucrările nu erau terminate si contractele de antrepriza nu fuseseră reziliate de către nici una dintre părţi . Fără nici o înştiinţare sau o somaţie prealabila, in data de 17.07.2006,antreprenorul a părăsit şantierul ridicând si paza bunurilor, obligaţie care era asumata prin contract.

Reclamanta s-a adresat cu notificare nr. 630/19.07.2006, prin care a făcut cunoscut în scris nemulţumirile constatate si a invitat parata la soluţionarea conflictului pe cale amiabila, iar pârâta a convocat reclamanta la o întrunire. Reclamanta a convenit ca a doua zi. in data de 22.08.2006, sa se prezente la obiectiv si, in prezenta dirigintelui de şantier, sa procedeze la efectuarea de măsurători, la stabilirea deficientelor invocate, la stabilirea situaţiilor de lucrări, care ar mai fi trebuit plătite in opinia constructorului si la întocmirea procesului – verbal de predare-primire a lucrărilor, proces-verbal, care pentru reclamantă era imperios necesar, întrucât lucrările nu pot continua fără acesta si nici contractul de credit cu banca nu mai poate fi derulat.

A doua zi, in data de 22.08.2006, reclamanta s-a prezentat la ora convenita la obiectiv, insa, reprezentantul societăţii pârâte, pus in fata deficientelor constatate, a refuzat semnarea procesului verbal de predare-primire, condiţionând acest lucru (de plata unei sume de bani, despre care pârâta considera ca i se mai cuvine pentru lucrările executate, deşi, nici cu aceasta ocazie nu a prezentat devize de lucrări. A refuzat, de asemenea, sa predea către societatea reclamantă proiectele de construcţie a celor doua structuri metalice de acoperiş, care au fost modificate de către executant la proiectul iniţial. Având in vedere ca toate cele trei contracte de antrepriza nu au fost încheiate pe un preţ forfetar, ci pe un preţ de deviz, stabilit in urma ofertelor se solicită efectuarea unei expertize, in care expertul se pronunţe asupra valorii lucrărilor executate, a deficientelor reclamate de către reclamantă , precum si asupra costurilor necesare remedierii acestor deficiente. Faţă de cele menţionate , in afara sumelor in valoare totala de 25.000 EURO (87.500 RON), sume care decurg din lucrări neexecutate sau executate deficitar si contravaloarea a doua proiecte de execuţie, societatea reclamantă mai arată că ,urmează sa suporte si următoarele prejudicii, care decurg din nefinalizarea lucrării la termen. In primul rând, creditul bancar a fost condiţionat de utilizarea acestuia in termenele prevăzute in contractele de antrepriza. întrucât, cu toate eforturilenoastre, din motivele mai sus arătate nu s-au putut cheltui aceşti bani, s-au plătit comisioane de neutilizare a creditului, in valoare totala de 10913,28 RON (3118,08 EURO) Potrivit studiului de fezabilitate întocmit anterior contractării creditului,nefinalizarea in termen a investiţiei a condus in mod nemijlocit la faptul ca investiţia nu a produs 3 luni din anul 2005 si 8 luni din anul 2006, ceea ce înseamna profit net nerealizat de 547.692,20 RON (156.483, 48 EURO) TOTAL: 159.601.56 EURO (558.605,48 ROL,159.601.56 EURO (558.605,48

Prin urmare, suma totală pe care o solicită reclamanta de la parata consta in total valori lucrări neexecutate sau lucrate cu deficiente, precum si contravaloarea a doua proiecte de execuţie in valoare de 25.000 EURO (87.500 RON)comisioane de neutilizare bancara si profit net nerealizat 159.601,56 EURO(558.605,48 RON) dobânzi aferente anului 2006(55.259,72 EURO) (193.409,05 RON) SUMA TOTALA: 239.861,28 EURO (839.514,48 RON)

Solicită, de asemenea, obligarea paratei la înmânarea proiectelor aferente celor doua acoperişuri alternativ cu sumele ce reprezintă contravaloarea acestor proiecte, in valoare de 3000 EUR. Solicită totodată obligarea paratei la încheierea procesului verbal de predare primire a lucrărilor , aceste două obligaţii solicitându-le sub sancţiunea daunelor cominatorii de 500 Eur pe zi de întârziere , întrucât acestea , aparţin pârâtei şi vizează pretenţiile acestuia şi excepţia inadmisibilităţii .

Pe fond , pârâta solicită respingerea acţiunii , precizând că reclamanta în baza contractelor de antrepriză încheiate cu societatea pârâtă şi datorită demersurilor , directorului societăţii furnizoare de materiale SC V. SRL BACAU a contractat de la BRD BACAU un credit pentru terminarea construcţiei imobilului cu destinaţie de restaurant , biroul , depozit şi show-room în luna noiembrie 2005 , însă societatea reclamantă nici în această situaţie nu şi-au îndeplinit obligaţiile de plată faţă de constructor.

Pârâta la rândul ei a formulat acţiune în contradictoriu cu reclamanta din prezenta cauză , înregistrată sub nr 3096 din 2.10.2006 . Reclamanta SC N. C. SRL a solicitat în contradictoriu cu pârâta SC R. E. SRL obligarea pârâtei la plata sumei totale de 205.393,39 lei, reprezentând materiale achiziţionate de firma reclamantă şi încorporate în imobilul construit aparţinând pârâtei şi situat în Bacău str. Cal. R. , precum şi manopera aferentă acestor lucrări efectuate, sumă totală ce va fi actualizată până la punerea în executare a acestei hotărâri sau până la data plăţii; obligarea pârâtei la plata dobânzii legale calculate la debitul datorat şi menţionat anterior până la data efectuării plăţii; şi obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată. În motivarea cererii se arată că a efectuat o serie de lucrări constând în ridicarea unui imobil situat în Bacău, str. Calea R. în beneficiul pârâtei SC R. E. SRL având destinaţia sediu firmă, magazin, depozit şi restaurant, lucrări care au fost efectuate în baza unor contracte şi din dispoziţia directă a administratorul pârâtei. Pentru ridicarea acestui imobil pârâta a contracta un credit de la Banca BRD -Sucursala Bacău, credit în a cărei valoare a fost aprobat tocmai în baza contractelor încheiate între SC N. C. SRL şi beneficiarul imobilului. Ca urmare a acordării acestui credit s-a procedat la edificarea acestuia de către SC N. C. SRL Plata acestor lucrări făcute se făcea pe etape de realizare a construcţiei în baza situaţiilor de lucrări aprobate de către beneficiară şi semnate de către dirigintele de şantier B. C. De fiecare dată când se solicita semnarea acestor situaţii de lucrări, efectuarea de măsurători în teren şi constatarea calităţii lucrărilor efectuate, SC N. C. SRL întâmpina dificultăţi din partea beneficiarului în sensul că acesta din diferite motive nu dorea întârzierea acestora sau dorea întârziere semnării acestor situaţii de lucrări întrucât dacă semna ,aceste situaţii trebuia emisă factură fiscală pentru aceste lucrări executate, factură în baza căreia trebuia să efectueze plata. Deşi avea contul băncii disponibil din creditul acordat în vederea achitării lucrărilor de construcţie de către SC N. C. SRL , administratorul pârâtei a refuzat să onoreze aceste plăţi, iar de cele mai multe ori banca retrăgea acest disponibil întrucât nu-1 întrebuinţa în scopul acordat.

Recalamanta pârâtă arată că ultima divergenţă a apărut cu privire la lucrările efectuate de către aceata, respectiv structura acoperiş zona anexă restaurant, şapă terasă, scara 1 şi scara 2, tâmplărie PVC, placare cu alucubont, dispozitiv automat închidere uşi, completări capete stâlpi pentru hală, zid sprijin, intrare principală plus rampă, hidroizolaţii, învelit tabla acoperiş, izolaţie cu polistiren şi cămine, structură metal prindere panouri, placare metal, perete cortină, închidere cu panouri şi ferme, structură suport pardoseală, placă beton, drum, zonă 1 parcare, drum provizoriu, riglă, plasă, beton, lucrări în valoare totală de 1205.393, 39 RON. Pentru aceste lucrări efectuate s-a încercat să se ia legătura în repetate rânduri cu beneficiarul construcţiei precum şi cu dirigintele de şantier pentru a se deplasa împreună la faţa locului, de a efectua măsurător, de a constata eventuale deficienţe ce urmau a fi remediate, de a constata calitatea lucrărilor şi de a semna aceste situaţii de ,lucrări pentru lucrările efectuate. Întrucât acest lucru nu a fost posibil, s-a înmânat aceste situaţii de lucrări în data de 13.07.2006 dirigintelui de şantier B. C. sub semnătură, iar beneficiarului construcţiei i s-au comunicat prin curierat cu confirmare de primire. Chiar şi după comunicarea acestor situaţii de lucrări, beneficiarul imobilului nu a dorit din diferite! motive ca reclamanta pârâtă să se deplaseze la faţa locului şi a efectua operaţiunile necesare în vederea semnării acestor situaţii de lucrări, motiv pentru care a formulat o invitaţie la conciliere în data de 21.08.2006 ora 1000, pentru a clarifica această situaţie întrucât nu exista posibilitatea rezolvării ei pe cale amiabilă.

Precizează faptul că la începutul, edificării acestei construcţii relaţiile dintre administratorii celor două societăţi erau bune, dar după o perioadă de timp acestea s-au deteriorat ajungându-se la o imposibilitate de comunicare folosindu-se violenţe verbale şi fizice, precum şi imposibilitatea de a ajunge la o înţelegere. La data convenită, respectiv 21.08.2006 ora 10 ,00 administratorii celor două societăţi, respectiv constructor şi beneficiar s-au întâlnit fiind asistaţi de jurist pentru pârâtă, iar din partea reclamantei avocat. După îndelungi discuţii contradictorii s-a ajuns la o soluţie, soluţie consemnată într-un proces verbal încheiat în aceeaşi dată şi care consta în deplasarea reprezentanţilor celor două societăţi în data de 22.08.2006 ora 9 ,00 la sediul imobilului aflat în construcţie şi de a efectua concomitent şi în aceeaşi zi şi în următoarele lucruri: efectuarea de măsurători şi constatări în prezenţa constructorului, beneficiarului şi al dirigintelui de şantier pentru lucrările executate în valoare totală de 205.393, 39 RON şi semnarea situaţiilor de lucrări aferente acestora în vederea emiterii de factură şi a plăţii de către beneficiar a acesteia; predarea de către constructor şi primirea de către beneficiar pe bază de proces verbal a stadiului fizic al lucrărilor executate; semnarea şi ştampilarea facturii pentru debitul aflat în litigiu de către beneficiar;semnarea proceselor verbale de recepţie pe faze de lucrări şi returnarea a 70% din garanţia reţinută pentru lucrările respective.

Conform celor convenite, s-a deplasat în data de 22.08.2006 ora 9 la sediul imobilului aflat în construcţie şi de a realiza cele convenite în ziua precedentă. După o perioadă de aşteptare ca urmare a faptului că beneficiarul nu s-a prezentat la ora convenită şi după îndelungi discuţii contradictorii, violenţe verbale şi fizice din partea administratorului pârâtei la adresa administratorului reclamantei, s-a realizat faptul că cele convenite în ziua precedentă nu pot fi realizate, deoarece dirigintele de şantier a fost avertizat şi atenţionat de către beneficiarul construcţiei să nu semneze nici o situaţie de lucrări. Acest lucru a fost făcut tocmai în ideea de a nu se semna situaţiile de lucrări şi pentru a nu se face plata acestora. Se mai precizăm faptul că suma solicitată reprezintă materiale achiziţionate de societatea SC N. C. SRL încorporate în acest imobil, manoperă, precum şi salarii aferente lucrătorilor acestui punct de lucru. Materialele au fost achiziţionate de la furnizorii reclamantei -pârâte fie cu plata pe loc, fie cu plata la un anumit număr de zile.

Datorită imposibilităţii realizării celor convenite la concilierea din 21.08.2006 datorită administratorului beneficiarului s-a încheiat un proces verbal în data de 22.08.2006 în care s-a relatat succint cele întâmplate, proces verbal care a fost comunicat şi societăţii pârâte prin curierat cu confirmare de primire.

Reclamanta mai arată că pârâta pentru a nu semna aceste situaţii de lucrări şi în special de a nu face plata acestor lucrări efectuate ce face obiectul prezentei acţiuni pârâta a formulat o cerere la Judecătoria Bacău înregistrată sub numărul 12.870/2006 invocând motive care în fapt nu sunt reale. Prin această cerere,, respectiv prin deplasarea unui executor judecătoresc şi a unui expert la imobilul aflat în construcţie pentru constatarea stării imobilului aflat în construcţie situat în Bacău pentru că SC N. C. SRL nu dorea predarea lucrărilor efectuate pe stadii fizice de lucrări, considerând că administratorul pârâtei urmărea să folosească aceste hotărâri, expertize, procese verbale încheiate de către executor pentru a nu plăti lucrările efectuate şi de a face demersurile necesare în vederea intabulării imobilului , situaţie care precede unei noi cereri de acordarea a unui credit bancar .

Reclamanta pârâtă mai arată că ,nu au fost singurii constructori , beneficiarul a lucrat şi cu alte echipe care fie au stricat , fie au deteriorat o parte din lucrările executate de reclamantă , iar calitatea lucrărilor efectuate de aceştia , nu îndeplinea condiţiile de calitate , situaţie în care aceste echipe au motivat că lucrările de finisaj , nu au ieşit bine , datorită calităţii îndoielnice a lucrărilor efectuate de reclamant .

În drept reclamanta – pârâtă invocă art 998 Cod Civil şi următoarele şi art 722 şi următoarele Cod pr. civ.

La data de 08.2006 reclamanta .pârâtă SC N. C. SRL formulează completare la acţiunea principala cu următoarele capete de cerere

Obligarea paratei S.C. R. E. S.R.L. si a BRD Sucursala Bacău, la deblocarea contului nr. RO… deschis la BRD Sucursala Bacău, in valoare de 79.766,34 RON reprezentând garanţii pentru buna execuţie reţinute la facturile nr. :Factura 07390652/11 .XI.2005Factura 07390632/9.XII.2005, 07390634/9 .XII.2005,07390656/16.XII.2005 Factura 07390635/9.XTI.2005, 07390649/22.XII.2005Factura 07390676/8.02.2006 ,Factura 07390855/3.04.2006Factura 07390878/4.05.2006Factura 06854802/21.06.2006, 06854803/21.06.2006 06854804/21.06.2006,06854805/21.06.2006

Constatarea existentei si instituirea privilegiului constructorului asupra imobilului construit in beneficiul paratei S.C. R. E. S.R.L. situat in Bacău, str. Calea R., pentru lucrările executate atât in baza contractelor încheiate cât si in baza dispoziţiilor administratorului paratei, pentru suma solicitata in acţiunea principala reprezentând lucrări executate si neplatite, precum si penalităţi si dobânzi.

Se mai precizează faptul ca fondul de garanţii reţinut pentru buna execuţie in valoare de 79.766,34 Ron, reprezintă 10% din valoarea facturilor mai sus menţionate, de care reclamanta pârâtă nu se poate folosi, intracat parata reclamantă a refuzat in mod constant deblocarea acestui cont, deşi lucrările sunt executate si plătite iar pe fondul litigiilor existente intre societăţi refuza receptionarea acestora si deblocarea contului de garanţii, motiv pentru care reclamanta pârâtă a apelat la instanţa de judecata, ca prin hotărâre, sa dispună, deblocarea acestui cont de garanţii.

Ca urmare a prezentului litigiu si a faptului ca se refuza de către beneficiarul construcţiei recepţionarea lucrărilor pe stadii fizice de execuţie, semnarea situaţiilor de lucrări menţionate in acţiunea principala si plata acestora, reclamanta pârâtă a formulat acest nou capăt de cerere prin care solicită ca instanţa sa constate si sa instituie privilegiul acesteia in calitate de constructor pentru aceste lucrări executate si neplătite.

De asemenea se solicită introducerea in cauza in calitate de pârâtă BRD Sucursala Bacău, cu sediul in str. Gheorghe Apostu nr. 13, având in vedere capătul de cerere solicitat la termenul din 8.XI.2006.

Prin încheierea din data de 18.03.2007 instanţa s-a pronunţat cu privirea la introducerea în cauză în calitate de pârâtă , apreciind că aceasta nu are calitate procesuală pasivă în raport de obiectul cererii precizatoare , respectiv garanţia de bună execuţie „ situaţie în care , banca este un terţ detentor .

În drept reclamanta îşi susţine cererea completatoare la acţiune pe dispoziţiile art 493 Cod civil şi art 1737 pct 4 Cod civil.

În susţinerea cererii se solicită proba cu acte, martori, expertiza contabila si construcţii In drept, art. 493 Cod Civil, art. 1737 punctul 4 Cod Civil.

Pârâta a formulat întâmpinare şi a solicitat conexarea dosarului nr. 3096/2006 la dosarul nr. 2648/2006 , aflat pe rolul Tribunalului Bacău-Sectia Comerciala, in temeiul art. 164 C.proc.civ.

In acest sens, pârâta invocă si dispoziţiile art. 720 indice5 C.pr.civ., potrivit căruia în materie comerciala, pârâtul care are pretenţii împotriva reclamantului poate formula cerere reconventionala. Ori, acţiunea formulata are caracterul unei cereri rconvenţionale, pentru ca îşi găseşte izvorul in acelaşi raport juridic dedus judecaţii.

In ceea ce priveşte pretenţiile principale, având in vedere ca intre societăţile litigante exista in mod evident neintelegeri in legătura cu modalitatea de executarea contractelor de antrepriza si calitatea lucrărilor efectuate, acestea urmează a fi determinate pentru ambele parti pe cale judecătoreasca .În ceea ce priveşte dobânzile solicitate prin acţiunea principala, acestea urmează a fi plătite reciproc, in funcţie de sumele determinate la punctul de mai sus.

Referitor la capetele de cerere arătate prin completarea la acţiunea principala depuse la termenul anterior, instanţa de judecata urmează sa se pronunţe asupra acestora pe fondul cauzei, întrucât ele nu pot fi admise decât in condiţiile in care se va constata culpa S.C. R. E. S.R.L. in derularea contractelor de antrepriza.

In drept, se invocă dispoziţiile art. 115-119 si 164 .

Se mai arată că prin încheierea din data de 18.12.2006 instanţa , a admis cererea de conexare în temeiul art 164 Cod pr.civ. Cu privire la excepţia prematurităţii invocată de pârâta reclamantă SC N. C. SRL şi excepţia inadmisibilităţii invocată de reclamanta pârâtă SC R. E. SRL , instanţa le-a respins prin încheierea din data de 20.12.2006 .

În cauză s-a efectuat Raport de expertiză tehnică , supliment la raportul de expertiză tehnică şi raport de expertiză contabilă şi au fost admişi experţi parte pentru ambele părţi.

Prin încheierea de data de 26.05.2008 instanţa a dispus decăderea din proba cu interogatoriu , probă admisă prin încheierea de şedinţă din data de 19.03.2007 , având în vedere că reclamantul avea obligaţia ca la termenul din data de 16.04.2007 să depună interogatoriu , obligaţie de care nu s-a achitat , iar tribunalul apreciază că această probă nu este pertinentă şi concludentă , în cauză au fost întocmite raport de expertiză tehnică şi contabilă , prin care specialiştii şi-au spus punctul de vedere cu privire la problemele ridicate de părţi Prin aceeaşi încheiere , instanţa a respins şi proba testimonială.

Din actele şi lucrările dosarului , tribunalul reţine ,că între părţi s-au desfăşurat relaţii contractuale , prin care , pârâta reclamantă SC N. C. SRL s-a obligat să execute lucrări constând în ridicarea unui imobil situat în Bacău str. Calea R. în beneficiul pârâtei SC R. E. SRL ,având destinaţia sediul firmă, magazin , depozit şi restaurant .

Contractele de antrepriză construcţii au cuprins trei etape , încheierea , executarea şi încetarea lor prin recepţia lucrărilor, etape parcurse de părţi în sensul că după finalizarea contractelor de antrepriză potrivit cărora SC N. C. SRL a executat lucrările de construcţii , iar reclamanta a plătit contravaloarea manoperei şi materialelor s-au întocmit procesele verbale de recepţie din 6.10.2005 – 10-11.2005 , 29.01.2006 şi procesul verbal privind terminarea lucrărilor din 27.10.2006 . Toate aceste procese verbale au fost înmânate de reclamanta pârâta SC R. E. SRL ceea ce constituie o recunoaştere directă a execuţiei lucrărilor şi a faptului că acestea au fost executate în bune condiţii

Executarea lucrărilor şi plata acestora au fost confirmate şi prin raportul de expertiză tehnică şi suplimentul la raportul de expertiză efectuate în dosarul cauzei .

Reclamantanta pretinde cu titlu de despăgubiri civile suma de 239.861 euro , despăgubiri civile ce se solicită în situaţia antrenării răspunderii civile delictuale în speţă operează răspunderea civilă contractuală situaţie în care pot fi solicitate daune interese .

Plata este un act juridic , o convenţie între cel care executa şi cel care o primete – fiind un act juridic animo solvendi , făcut cu intenţia de a executa (plăti) o obligaţie. Dispoziţiile referitoare la plata se regăsesc în art 1092-1121 c. civ în care se arată o serie de reguli privind condiţiile plăţii şi alte principii generale care guvernează materia plăţii.

Ca orice act juridic , atunci când are la bază eroare, dol sau violenţă , potrivit 961 cod civ. , convenţia nu este nulă de drept , ci trebuie să se solicite în instanţă anularea , ori reclamanta nu a solicitat prin cererea de chemare în judecată anularea actului de plată a lucrărilor pentru unul din motivele menţionate anterior şi restituirea sumei achitate ca plată nedatorată.

Din probele administrate rezultă că reclamanta a avut în permanenţă un diriginte de lucrări de şantier , care semna situaţiile de lucrări şi alte documente care au stat la baza efectuării plăţii.

De asemenea , din expertizele efectuate rezultă că s-au efectuat lucrările şi s-au plătit aceste lucrări.

Procesele verbale de recepţie , şi în mod deosebit procesul verbal privind terminarea lucrărilor din 27.10.2006 , constituie şi acestea acte care produc consecinţe juridice , iar partea care le-a semnat nu le poate ignora atâta vreme cât au fost anulate sau desfiinţate de o instanţă de judecată.

În acest sens s-a pronunţat şi instanţa supremă : cât timp beneficiarul a recepţionat lucrările fără obiecţiuni , nu se poate reţine răspunderea contractuală pentru executarea necorespunzătoare a obligaţiilor asumate , întrucât s-ar încalcă dispoziţiile art 969 Cod civil (CSJ secţia Comercială , decizia nr. 595/01.02.2002, Revista de drept nr 3 /2004)

Reclamanta nici pentru procesele verbale de recepţie nu a solicitat printr-un capăt de cerere distinct , anularea acestora pentru anumite vicii prevăzute de lege , având o motivare confuză şi contradictorie a cererii de chemare în judecată , întrucât a invocat faptul că a plătit mai mult decât valoarea lucrărilor efectuate , iar pe parcursul motivării cererii susţine că are pretenţii pentru lucrări neefectuate.

Instanţa a reţinut că reclamanta avea un diriginte de şantier şi de asemenea , în contractul încheiat se precizează şi faptul că „persoana juridică achizitoare are dreptul de a cere înlocuirea materialelor necorespunzătoare , îndreptarea sau repararea lucrărilor sau a părerilor necorespunzătoare calitativ 2 art 21 din contractul nr 115/2005 . jgheaburile şi culoarea acoperişului puteau fi remediate sau înlocuite , fiind lucrări uşor vizibile , care se pot constata imediat , iar reclamanta cu privire la acest aspect nu a făcut obiecţiuni pe parcursul execuţiei lucrărilor , rezultă că au fost recunoscute şi plătite . Jgheaburile au fost executate de pârâtă din tablă zincată , iar reclamanta nu a plătit pentru acestea , deoarece nu i-au plăcut , contractând cu o altă firmă schimbarea materialului şi înlocuirea acestora .

Reclamanta a solicitat despăgubiri civile ca urmare a depăşirii termenului de execuţie de către pârâtă.

Astfel , potrivit art 982 cod civil toate clauzele convenţiilor se interpretează unele prin altele , dându-se fiecăruia înţelesul ce rezultă din actul întreg”

În contract apare o data termenul fixat , iar în alte clauze nu apare un termen , însă din conţinutul tuturor clauzelor contractuale rezultă că termenul poate fi prelungit , şi atâta vreme cât reclamanta nu a achitat la timp lucrările efectuate , situaţie confirmată şi de expertiză , se află în culpă faţă de acest aspect , neputând pretinde executarea obligaţiilor . De asemenea executarea lucrărilor suplimentare şi în acelaşi timp, contractarea de lucrări cu alte firme pentru efectuarea lucrărilor suplimentare în atare condiţii nu se putea respecta termenul de execuţie stabilit.

Pentru aceste motive menţionate anterior , se adaugă şi culpa reclamantei în nerealizarea obligaţiilor asumate de către pârâtă .

Din expertiza contabilă instanţa reţine :

Investiţia s-a realizat în baza autorizaţiei de construire nr 415/22.08.2003 emisă de Primăria Mun. Bacău , proiectul 41/2002 fiind întocmit de către S. I. SRL Bacău.

Proiectul care a stat la baza emiterii autorizaţiei de construire avea structura de rezistenţă din cadre de beton armat şarpante pe ferme metalice alcătuite din profile laminate din oţel cu învelitoare cu panouri OLTPAN închidere exterioare din panouri sandwici tip OLTPAN , parţial pereţi cortină din aluminiu şui geam termopan , tâmplărie aluminiu cu geam termopan.

Structura metalică prevăzută în proiectul inţial întocmit de S. I. SRL fiind greoaie , s-a optat pentru înlocuirea acesteia cu o soluţie modernă uşoară şi mai rapidă în execuţie .

Schimbarea soluţiei s-a făcut numai verbal , nu s-a materializat în nici un act scris

Pe structura existentă – stâlpi de beton armat în fundaţii izolate din beton s-a întocmit un alt proiect de către I. E. SRL BUCUREŞTI , pentru structura de închidere şi acoperiş cu profile metalice uşoare tip „profil de futur „ şi tălpi rigidizări şi gusee din tablă , prinse cu şuruburi şi cu sudură, protejate anticoroziv.

Acoperişul metalic este alcătuit din grinzi , pane metalice şi contravânturi metalice în plan orizontal . Ancorarea acestuia de stâlpi din b.a. se face prin intermediul plăcuţelor metalice înglobate pe feţele stâlpilor.

Toate elementele structurii şi acoperişul metalic au fost livrate tot de I. E. SRL .

Livrarea panourilor termoizolante de închidere şi acoperiş au fost contractate cu SC T. SRL Bucureşti .

Acest proiect a fost acceptat de către beneficiar şi însuşit de către proiectantul general S. I. SRL prezentat ISC Bacău care a exercitat controlul calităţii execuţiei lucrărilor în baza lui , fiind menţionate în procesele verbale de control întocmite .

La stâlpii de beton armat mai scurţi s-au prevăzut supraînălţări .

Închiderea metalică este alcătuită de suporţi metalici , grinzi metalice şi montaţi metalic ce reazămă pe stâlpi de beton armat existenţi .

Cu privire la acoperişul peste zona de birouri şi restaurant s-a procedat de asemenea la utilizarea soluţiei IRCAD i s-a solicitat de către beneficiar o ofertă iar în urma obţinerii acesteia s-a s-a încheiat Contractul nr 040/20.12.2005 între SC I. D. SRL şi SC N. C. SRL privind proiectarea şi livrarea structurii metalice , avansul fiind achitat de beneficiar anterior încheierii acestui contract , respectiv 16.12.2005.

Peretele cortina a făcut obiectul unui contract unui contract separat nr 107/2005 , comanda pentru profile şi accesoriile ALUKONIGSTHAL Bucureşti au fos făcute pe baza proiectului iniţial . Ulterior , beneficiarul a solicitat modificarea zonei casei scării a renunţat la geamul antiefracţiei de deasupra acesteia şi a dorit efectuarea unui acoperiş cu structura metalică , cu învelitoare din tablă cutată , extinzând zona casei scării spre faţa clădirii.

Beneficiarul a dorit şi înlocuirea uşii la intrare cu uşă glisantă , cu deschidere automată şi deşi mecanismul a fost aprovizionat , acesta nu a mai fost montat.

Executarea contractelor între cele două societăţi s-au încheiat mai multe contracte : contractul nr 48/25.04.2005 privind proiectarea , livrarea şi montarea structurii metalice , a panourilor de închidere (pereţi şi acoperiş) la hala depozitului şi a magazinului – lucrări executate în întregime , recepţionate şi achitate; contractul nr 107/21.09.2005 privind „executare perete cortină „ lucrare parţială executată şi achitată (ceea ce s-a executat ); contractul nr 115/03.10.2005 privind : executare palcă beton, – executată şi achitată integral ;executare pardoseală beton –executată integral şi achitată parţial ; sistematizare verticală ; finisaje interioare . Pe perioada derulării contractelor beneficiarul solicitând şi alte lucrări care nu erau cuprinse în contract , respectiv structură metalică acoperiş birouri la care s-a achitat numai materialul livrat de către SC I. , rămasă neachitată manopera de montare în cuantum de 21.505,69 lei.

Lucrările au fost facturate în măsura în care beneficiarul decidea să achite suma respectivă , astfel constructorul nu a emis facturi , deşi lucrările erau executate şi cu situaţiile de lucrări întocmite pe baza antemăsurătorilor efectuate în teren.

Cu privire la calitatea lucrărilor construcţiei , instanţa reţine ; controlul calităţii lucrărilor de construcţii – montaj se exercită de către proiectant executant , beneficiar şi de către Inspecţia de Stat în Construcţii , având ca scop prevenirea sau eliminarea oricăror defecţiuni apărute în cursul execuţiei lucrărilor. Controlul se exercită la toate obiectele , principalele faze de execuţie care prin natura lor sunt determinate pentru calitatea lucrării, la lucrările care devin ascunse şi se consemnează în procese verbale constatările făcute urmând a se încheia proces verbal potrivit constatărilor făcute să ceară oprirea , refacerea sau remedierea lucrărilor executate calitativ necorespunzător.

Pentru lucrările întocmite de constructorul SC N.C. SRL s-au întocmit pe parcursul lucrărilor mai multe procese verbale de control şi de recepţie parţială a lucrărilor , din analiza proceselor verbale expertul arată că nu s-au constat deficienţe de calitate decât în luna iunie 2006 când deja , constructorul şi beneficiarul intrase în litigiu datorită neplăţii lucrărilor executate.

SC N. C. SRL a stabilit pentru fiecare lucrare executată şi neachitată aceleaşi obiective : identificarea lucrării să se precizez dacă a fost efectuată , să se arate dacă cantităţile de materiale cuprinse în situaţiile de lucrări se regăsesc în teren şi dacă manopera aferentă acestor lucrări este corect calculată . sa- identificat fiecare lucrare în teren , ele au fost executate şi concret măsurate , în funcţie de care s-au întocmit situaţiile de lucrări .

Manopera a fost stabilită la un tarif orar mediu sub tariful pieţei muncii la data întocmirii situaţiilor de lucrări .

Valoarea actualizată a manoperei este precizată la capitolul Concluzii , pct 2 şi rezultă conform Anexei 4 .

De asemenea cotele recapitulaţiei sunt foarte mici , cheltuielile indirecte se situează în jur de 12- 14 % faţă de 5% încasate de constructor .

Din suplimentul la raportul de expertiză tehnică , rezultă că nu există nici o modificare a autorizaţiei de construire , schimbarea de soluţie a acoperişului este făcută prin Dispoziţia de şantier /proiect 9/2003 din 15.09.2004 , semnată de autorul proiectului SC S. I. SRL în baza căruia s-a obţinut autorizaţia de construire .

Din expertiza contabilă instanţa reţine următoarele;

Contravaloarea proiectului asupra construcţiei metalice este de 1.500 Euro (5.250 ron).

În contractul de antrepriză numărul 48/25.04.2005 , la art 2 este prevăzut ca SC N. C. RL va executa proiectarea structurii metalice de rezistenţă La capitolul 4 (obligaţiile părţilor contractante) art 10 *persoana juridică achizitoare are dreptul de supravegherea desfăşurarea lucrărilor în conformitate cu prevederile contractului (…) La cerere, acesteia trebuie să i se pună la dispoziţie desenele şi documentaţia de execuţie pentru examinare …*

În *Regulamentul de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente * este precizat că „ în toate situaţiile investitorul este depozitarul arhivei privind lucrarea în cauză”Structura metalică a fost efectuată de unde rezultă că s-a întocmit proiectul de execuţie acestei lucrări.

Cu privire la suma de 1500 Euro )5.250 Ron = reprezentând contravaloarea proiectului asupra construcţiei metalice expertul precizează că în contractul de antrepriză nr 48/25.04.2005 nu este menţionată valoarea acestui proiect , precizând că nu s-au pus la dispoziţia experţilor contabili alte documente din care să rezulte contravaloarea proiectului.

Expertiza contabilă nu poate stabili contravaloarea proiectului asupra construcţiei metalice , întrucât nu se precizează valoarea în contractul de antrepriză nr 48/25.04.2005. Potrivit documentaţiei analizată de expertul desemnat în cauză şi experţii parte admişi de instanţă , concluzia reţinută de instanţă , având în vedere este că această sumă nu se datorează.

Executarea jgheaburilor de scurgere cu o altă societate , în valoare de 9000 euro (31.500 ron )- obiectul contractului nr 48/25.04.2006 a constat în proiectare , structură metalică , livrare structură metalică, livrare panouri de pereţi ISOBOX montare structură metalică , panouri închideri şi luminatoare .

Executarea jgheaburilor de scurgere nu face obiectul contractului de antrepriză nr 48/25.04.2005.

Societate SC R. E. SRL a contractat , conform contractului 688/21.08.2006 , executarea , livrarea şi montarea jgheaburilor de scurgere cu o altă societate – SC M.R. SRL . Valoarea acestor lucrări , conform facturilor emise de SC M. R. RL , societate executantă a lucrărilor este suma de 31.362,96 Ron .

Cu privire la suma de 9.000 euro reprezentând executarea jgheaburilor de scurgere cu o altă societate , concluzia expertului este că această lucrare nu face obiectul contractului de antrepriză nr 48/25.04.2005. sumă nu se datorează.

Restituirea sumelor de bani plătite în plus, estimate provizoriu la 1.000 euro (3.500 Ron)(aferentă contractului sus menţionat nu se datorează. Nu s-au constatat deficienţe în plus între valoarea stabilită în contract şi valoarea facturilor emise şi încasate , iar expertului contabil nu i s-au pus la dispoziţie alte documente din care să rezulte că s-au plătit sume în plus pe parcursul derulării contractului nr 48.25.04.2005

Valoarea totală a contractului 48/25.04.2005 încheiat între SC RACOLE EXIM SRL şi SC NOVA CASA SRL este în sumă de 307.235 euro .

Din analiza documentelor puse la dispoziţia expertului (facturi fiscale emise aferente contractului nr. 48/25.04.2005 ) rezultă următoarele ; valoarea facturilor fiscale emise în sumă totală de 302.475 euro , valoare facturi achitate în sumă de 302.475 euro şi nu s-au înregistrat diferenţe achitate în plus . Situaţia acestor facturi este prezentată în Anexa 5 al raportului de expertiză .

Înlocuirea panourilor ISOBOX de culoare necorespunzătoare , în valoare de 2000 euro (7000 ron )

În obiectul contractului nr 48/25.04.2005 , capitolul 2 , este precizată culoarea albastru a panourilor -RAL 5010 exterior , contractul fiind semnat de ambele societăţi . Societatea SC N. C. SRL a contractat cu SC T.SRL Bucureşti livrarea panourilor termoizolante de închidere şi de acoperită ,conform anexei la contractul nr 137/06.09.2005 încheiat între SC N. C. SRL şi SC T SRL, acesta conţine materialele precizate în contractul de antrepriză Nr . 48/25.04.2005.

Concluzia expertului la acest punct de vedere este că suma de 2000 Euro nu se datorează întrucât culoarea albastră a panourilor a fost specificată în conţinutul contractului nr 48/25.04.2005 Cap 2 , RAL 5010 exterior , contract semnat şi de către beneficiarul SC R. E. SRL . Acest aspect fiind menţionat în Raportul de expertiză tehnică depus la dosarul cauzei.

Lipsurile calitative la peretele tip cortnă, 2000 Euro (7000 Ron ).

Din raportul de expertiză tehnică judiciară depus la dosarul cauzei nu rezultă deficienţe de calitate (pag 4 din raport )* Pentru lucrările întocmite de constructorul SC N. C. SRLA s-au întocmit pe parcursul lucrărilor mai multe procese verbale de control (…) din analiza Proceselor verbale de recepţie , întocmite pe tot parcursul lucrărilor , nu se constată deficienţe de calitate …*

Concluzia expertului la acest punct este suma de 2.000 euro nu se datorează întrucât din raportul de expertiză tehnică judiciară existent la dosarul cauzei nu rezultă existenţa unor lipsuri calitative la peretele tip cortină.

Cu privire la calitatea lucrărilor privind deficienţa de execuţie pentru lucrările de executare a plăcii de beton , executare pardoseală beton , sistematizare verticală , estimate provizoriu la suma de 3000 euro (10.500 ron ) di raportul de expertiză tehnică judiciară depus la dosarul cauzei nu rezultă existenţa unor deficienţe de execuţie la contractul 115/03.10.2005.

Concluzia expertului cu privire la acest punct este că suma de 3.000 euro reprezentând deficienţe de execuţie pentru lucrările de executare a plăcii de beton , executare pardoseală sistematizare verticală nu se datorează , întrucât raportul de expertiză tehnică judiciară nu a stabilit existenţa unor deficienţe în execuţie .

Cu privire la restituirea contravalorii a 38 plase sudate ‚ 1.000 eur (3.500 ron ) SC N. C. SRL a achiziţionat cantitatea de 162 plase sudate tip 4 (100x 100)2000×600 cu factura BC VEQ numărul 4500731 din data de 16. 11. 2005 de la SC V. SRL BACĂU .- Această cantitate a fost facturată către SC R. E. SRL Bacău în factura seria BC VEX NUMĂRUL 07390632 din data de 09.12.2005 . factura a fost achitată integral cu Op 1/16.12.2005 considerându-se acceptată la plată.

Din raportul de expertiză tehnică judiciară existent la dosarul cauzei nu reiese că s-au încasat în plus 38 de plase sudate, în aceste condiţii expertiza contabilă concluzionând că suma de 1.000 euro pretinsă nu este datorată.

Cu privire la contravaloarea a 30 mc de beton ‚ aproximativ 2000 eur(7000) rezultă că din materialul documentar analizat următoarele; prin factura de achiziţie seria BC XCR numărul 3297069 din data de 19.11.2005 , furnizor R. S. B. SA , societatea SC N. C. SRL s-a aprovizionat cu o cantitate de 282 mc beton clasa 18/22.5/B300-31 SC N. C. SRL a facturat 280 mc beton din sortimentul menţionat anterior către SC R. E. SRL BACAU prin factura seria BC VEX numărul 07390634 din data de 09.12.2005 , factura fiind achitată integral cu OP 1/16.12.2005 considerându-se acceptată la plată.

Cu privire la cantitatea de 30 mc beton , din raportul de expertiză tehnică judiciară nu rezultă ca fiind facturată în plus această cantitate , expertiza contabilă concluzionând că suma de 2000 euro nu se datorează

Cu privire la Contractul de Antrepriză nr 48 /25.04.2005 instanţa reţine că expertiza contabilă nu poate stabili contravaloarea proiectului asupra construcţiei metalice , întrucât nu se precizează valoarea contractului de antrepriză nr 48 /25.04.2005 . De asemenea se reţine faptul că expertului contabil nu i s-au pus la dispoziţie alte documente din care să rezulte cuantificarea proiectului de execuţie , expertul concluzionând că suma nu se datorează.

Cu privire la suma de 9.000 euro reprezentând executarea de jgheaburi de scurgere cu o altă societate se reţine că această lucrare nu face obiectul contractului de antrepriză nr 48/25.04.2005 , suma nu se datorează.

Din expertiza contabilă se reţine că diferenţa estimată provizoriu la suma de 1.000 euro aferentă contractului nr 48/25.04.2005 nu se datorează întrucât nu s-au constatat diferenţe în plus între valoarea stabilită în contract şi valoarea facturilor emise şi încasate . pentru efectuarea expertizei contabile nu i-au fost puse la dispoziţie alte documente din care să rezulte că s-au plătit sume în plus la contractul 48/25.04.2005

Cu privire la Contractul de antrepriză nr 107/21.09.2005 ,instanţa reţine că suma de 2000 euro nu se datorează întrucât culoarea albastră a panourilor a fost specificată în conţinutul contractului nr 48/25.04.2005 cap 2 Ral 5010 exterior , contract semnat şi de către beneficiarul S C R. E. SRL , acest aspect fiind menţionat în Raportul de expertiză judiciară, existent la dosarul cauzei.

Referitor la Contractul de antrepriză nr 115/03.10.2005 pentru lucrările de executare a plăcii de beton , executare pardoseală , sistematizare verticală în sumă de 3000 Euro reprezentând deficienţe de execuţie instanţa reţine că prin raportul de expertiză tehnică judiciară nu s-a stabilit existenţa unor deficienţe de execuţie. De asemenea din raportul de expertiză tehnică judiciară existent la dosarul cauzei nu reiese că s-au încasat în plus 38 de plase sudate , iar suma pretinsă de 1.000 euro nu se datorează .

Instanţa reţine cu privire la cantitatea de 30 mc beton , nu reiese din raportul de expertiză judiciară ca fiind facturată în plus instanţa reţinând că suma de 2000 euro nu se datorează.

Instanţa cu privire la lucrări necontractate reţine că expertizei contabile nu i s-au pus la dispoziţie documente din care să rezulte existenţa unei diferenţe de preţ , reprezentând suma plătită în plus la structura metalică de 2.000 euro .

Cu privire la suma de 1500 de euro reprezentând contravaloare proiect de execuţie se reţine că expertul contabil nu poate aprecia o sumă estimativă.

Concluzionând cu privire la primul obiectiv ,concluzia la acest punct este că pentru facturile numărul 889853/26.04.2005 şi 889875/06.06.2005 emise de SC N. C. SRL către SC R. E. SRL Bacău pe care este consemnată contravaloarea avans lucrări nu au existat situaţii lucrări transmise beneficiarei . Lucrările au fost executate rezultând din raportul de expertiză tehnică judiciară Cap 2 alin 2.1. Facturile au fost întocmite în baza ofertei de preţ şi acceptate la plată , fiind achitate integral prin virament bancar.

Cu privire la cel de-al doilea obiectiv , în contractele de antrepriză nu sunt prevăzute clauze prin care banii încasări de antreprenor să fie utilizaţi exclusiv pentru achiziţionarea materialelor ce urmează a fi utilizate exclusiv pentru achiziţionarea materialelor ce urmează a fi utilizate la realizarea construcţiei . societatea care încasează banii poate dispune utilizarea acestora pentru desfăşurarea activităţii curente de investiţii şi financiare.

Cu privire la obiectivul trei , suma totală plătită către BRD GSG de către SC R. E. SRL sub formă de comisioane de neutilizare aferente contractului de credit 2087/25.04.2007 şi actului adiţional nr 1/10.11.2005 este în valoare de 10.089 , 55 lei din care suma de 5.664,52 lei aferentă anului 2005 , respectiv suma de 4.425, 03 lei aferentă anului 2006 .

Cu privire la obiectivul nr 4 concluzia expertizei este că nu se poate preciza profilul net nerealizat , stabilit în baza unui studiu de fezabilitate , deoarece studiul de fezabilitate nu are calitatea de document justificativ din punct de vedere al expertizei contabile . penalităţile de întârziere la darea în funcţiune a obiectivului nu sunt prevăzute în clauzele contractuale de antrepriză încheiate . Nu au fost prezentate expertizei contabile alte documente din care să rezulte existenţa altor prevederi contractuale.

Cu privire la dobânda pentru profitul nerealizat , expertiza contabilă nu o poate calcula ,. Deoarece aceasta reprezintă o estimare , conform unui studiu de fezabilitate . în contractele de antrepriză încheiate nu există clauze prin care executantul este obligat la plata dobânzii la profitul nerealizat.

În contabilitatea pârâtei există documente justificative (facturi avize ) pentru materialele destinate obiectivului Hală şi magazin Racole .

Din raportul de expertiză tehnică judiciară existent la dosarul cauzei rezultă că aceste materiale se regăsesc în situaţiile reclamantei.

Expertiza contabilă arată că din materialul documentar existent la dosarul cauzei rezultă că aceste situaţii de lucrări au fost transmise către reclamantă.

De asemenea expertiza contabilă concluzionează că ; nu poate proba dacă situaţiile de lucrări în sumă de 205.393, 39 lei nu au fost semnate de reclamantă .

La obiectivul cinci se concluzionează că societatea are încheiate contracte cu furnizorii de materiale şi servicii , ce au fost înglobate în obiectivul R. .

Referitor la obiectivul nr 6 se concluzionează că în evidenţa contabilă a reclamantei SC R. E. SRL sunt înregistrate facturile emise de către SC N. C. SRL inclusiv cele pentru care sunt înregistrate garanţii .Facturile au fost achitate integral prin virament bancar – fiind acceptat la plată.

Referitor la acţiunea conexă formulată de pârâta reclamantă SC N. C. SRL împotriva reclamantei pârâte SC R.. E. SRL având ca obiect , obligarea la plata sumei totale de 205.393,39 ron actualizată până la data plăţii efective , obligarea la plata dobânzii legale calculată la suma menţionată la data plăţii efective şi plata cheltuielilor de judecată.

Pentru edificarea imobilului ce a făcut obiectul contracte de antrepriză menţionate , pârâta reclamantă SC N. C. SRL a achiziţionat materialele necesare ,inclusiv manopera aferentă acestor lucrări. Pe parcursul terminării unei etape de construcţie , se întocmeau situaţii de lucrări , aferente acestor lucrări executate, se efectuau măsurători împreună cu dirigintele de şantier şi beneficiarul lucrării , iar în urma semnării acestor situaţii de lucrări se emitea factură , factură care era achitată de către beneficiarul lucrării prin BRD sucursala Bacău , beneficiarul lucrării având contract cu banca în acest sens . Pentru unele din lucrări s-au întocmit procese verbale de recepţie parţială , acte ce se regăsesc la dosarul cauzei.

Datorită înţelegerilor intervenite între administratori celor două societăţi , pentru ultimile lucrări efectuate , respectiv structură acoperiş , zona anexă restaurant , şapă terasă , scara 1 şi scara 2 , tâmplărie PVC placare cu alucubont , dispozitiv automat , închidere uşi , completări capete stâlpi pentru hală , zid sprijin , intrare principală şi rampă , hidroizolaţii , învelit tablă acoperiş , izolaţie cu polistiren şi cămine , structură metal prindere panouri , placare metal , perete cortină , închidere cu panouri şi ferme , structură suport pardoseală , placă beton , drum zonă parcare , drum provizoriu , riglă plasă beton , lucrări cuprinse în situaţiile de lucrări depuse la dosarul cauzei , beneficiarul a refuzat recepţionarea acestor lucrări şi pe cale de consecinţă achitarea contravalorii acestora , manoperă şi materiale achiziţionate.

Prin expertiza tehnică şi contabilă , efectuată în cauză s-au identificat lucrările menţionate , cantităţile de materiale prevăzute în situaţia de lucrări , cantitatea şi calitatea acestora , manopera care potrivit concluziilor expertului , este o manoperă calculată spre minimum practicat de constructorii în domeniu, iar eventualele deficienţe constatate , respectiv infiltraţii în plafon , nu constituie deficienţe de construcţie .

Expertul contabil a verificat sub aspect valoric , atât materialele achiziţionate în vederea edificării imobilului , cât şi cuantumul manoperei , valori ce se regăsesc în totalitate în situaţiile de lucrări depuse la dosarul cauzei.

La dosarul cauzei se regăseşte un proces verbal de recepţie a lucrărilor în care este specificat că nu sunt constatate deficienţe de construcţie , proces verbal folosit de reclamantul beneficiar la intabularea imobilului în condiţiile în care pentru o mare parte din lucrări , aşa cum a precizat, nu a fost efectuată plata , situaţie care a determinat constructorul pârât la suportarea lucrărilor efectuate din veniturile proprii ale societăţii , atât sub aspectul manoperei , cât şi contravaloarea materialelor utilizate.

Prin procesul verbal încheiat în luna octombrie 2006 la finalizarea lucrării de către beneficiar , acesta recunoaşte lucrările efectuate şi cu toate acestea refuză achitarea contravalorii acestora , beneficiarul refuză totodată să deblocheze contul de garanţie de bună execuţie deschis la BRD , cont care trebuia deblocat 50% la data efectuării recepţiei lucrării , iar diferenţa la un an de la încheierea procesului verbal de recepţie finală.

Pentru aceste considerente , tribunalul apreciază , acţiunea conexă ca întemeiată şi pe cale de consecinţă urmează să oblige reclamanta pârâtă la plata sumei de 205.393,39 ron , reprezentând materiale achiziţionate şi încorporate , precum şi manoperă , sumă ce urmează să fie actualizată la data plăţii efective şi dobânda legală calculată până la data plăţii efective.

Având în vedere prevederile art 274 Cod pr civ. instanţa urmează să oblige reclamanta pârâtă la plata sumei de 20241 Ron cu titlu cheltuieli de judecată.

Cu privire la acţiunea principală , având în vedere materialul probator administrat în cauză , înscrisuri , raport expertiză , instanţa urmează să o respingă .

Etichete: ,

Despăgubiri, penalităţi

Prin cererea înregistrată sub nr. 735/110/2008 din 13.02.2008 reclamanta SC B.P SRL , prin administrator B. V. a solicitat în contradictoriu cu pârâţii MUNICIPIUL BACAU-PRIN PRIMAR, PRIMARUL MUNICIPIULUI BACAU şi S. R.-PRIMAR AL MUNICIPIULUI BACAU aplicarea amenzii de 20% din salariul brut pe Economie pe zi întârziere punerea în executare a sentinţei civile irevocabile nr. 243/10.12.2004, obligarea la despăgubiri pentru întârziere în executarea sentinţei în cuantum de 3000 lei/zi calculate de la data de 11.12.2004 şi până la data executării hotărârii, obligarea la despăgubiri pentru întârziere în executarea sentinţei 243 din 10.12.2004 prin care s-a dispus executarea sentinţei civile nr. 695 /1998 a Tribunalului Suceava, irevocabilă prin Decizia civilă nr. 99/29.04.1999 şi daune morale de 100.000 EURO la cursul de schimb al BNR din ziua plăţii.

Cererea a fost legal timbrată .

In motivarea cererii se arată că prin Sentinţa civilă nr. 695/2.07.1998 rămasă irevocabilă prin Decizia 99/29.04.1999 s-au acordat daune morale în sumă de 20.000.000 lei şi s-a luat act de renunţarea la capătul de cerere privind daunele materiale. Prin sentinţa civilă nr. 130/2004 rămasă irevocabilă prin Decizia nr. 5/2005 pronunţată în dosarul nr. 243/2005 s-a aplicat Primarului municipiului Bacău o amendă de 500 lei/zi întârziere începând cu data de 2 august 1998 şi până la îndeplinirea efectivă a obligaţiei prevăzută în cuprinsul sentinţei civile nr. 695/2.07.1998 a Tribunalului Suceava rămasă irevocabilă prin Decizia nr. 99/29.04.1999 a Curţii de Apel Suceava.

Deoarece, sentinţele menţionate nu au fost executare contestatorul solicită sancţionarea conducătorului autorităţii publice şi despăgubiri în sumă de 3000 lei /zi întârziere începând cu data de 11.12.2004 .

In susţinerea cererii s-a solicitat proba cu înscrisuri şi expertiză tehnică-contabilă.

La termenul din data de 27 noiembrie 2008 contestatorul a renunţat la proba cu expertiză contabilă şi la judecarea capetelor de cerere 3, 4 şi 5 solicitând judecarea pe fond a capetelor de cerere 1 şi 2 în baza probelor administrate în cauză până la această dată.

In temeiul art. 246 Cod procedură civilă instanţa urmează să ia act de renunţarea reclamantului la judecarea capetelor de cerere 3, 4 şi 5.

Analizând actele şi lucrările dosarului Tribunalul reţine:

La data de 23 octombrie 2008 contestatorul invocă excepţia lipsei calităţii de reprezentant , excepţie respinsă prin Incheierea din data de 27 octombrie 2008.

Cu privire la excepţia prescripţiei invocată de intimaţi instanţa s-a pronunţat prin Incheierea din data de 10 noiembrie 2008 în sensul respingerii excepţiei prescripţiei dreptului la acţiune.

Asupra primului capăt de cerere privind aplicarea sancţiunii amenzii de 20% din salariul brut pe economie conducătorului Unităţii Administrative Tribunalul reţine:

Prin Sentinţa civilă nr. 695/2.07.1998 pronunţată de Tribunalul Suceava în dosarul nr. 2530/1998 s-a dispus prelungirea valabilităţii autorizaţiilor de funcţionare nr. 12947 din 3.05.1996 şi nr. 18.469/27.07.1995 pentru spaţiile comerciale situate în municipiul Bacău str. R. , proprietatea reclamantei sau să elibereze alte autorizaţii de funcţionare.

S-a respins capătul de cerere cu privire la plata daunelor materiale în sumă de 70.316.423 lei şi a fost obligată pârâta să plătească reclamantei suma de 10.000.000 lei cu titlu de daune morale.

Prin Decizia nr. 99/298.04.1995 pronunţată de Curtea de Apel Suceava în dosarul nr. 320/1999 s-a admis recursul formulat de contestatoare, s-a casat în parte sentinţa recurată în sensul că s-a dispus majorarea daunelor morale la care a fost obligată pârâta în solidar cu Primarul D. S., de la 10.000.000 lei la 20.000.000 lei, s-a luat act de renunţarea la judecată cu privire la capătul de cerere referitor la daune materiale, s-au menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei recurate şi s-a respins recursul formulat de Primarul municipiului Bacău.

Prin Incheierea din 23.11.2006 pronunţată în dosarul nr. 18.360/2006 s-a dispus în temeiul art. 373 /1 alin.2 Cod procedură civilă, executarea silită a Titlului executoriu Sentinţa civilă nr. 695/1998 modificată prin Decizia civilă nr. 99/1999 a Curţii de Apel Suceava.

Potrivit procesului verbal întocmit la data de 21.12.2006 de Biroul Executor Judecătoresc Florin Chiticeanu în dosarul nr. 266/2006 s-a reţinut că executorul judecătoresc a fost în imposibilitate de a pune în executare Sentinţa irevocabilă nr. 695/2.07.1998.

Prin Sentinţa civilă nr. 243 din 10.12.2004 pronunţată de Tribunalul Bacău în dosarul nr. 8155/2004 rămasă irevocabilă prin Decizia Civilă nr. 5 din 10.03.2005 pronunţată de Curtea de Apel Bacău în dosarul nr. 728/2005 s-a aplicat Primarului municipiului Bacău o amendă de 500 lei pe zi întârziere începând cu data de 2.08.1998 şi până la îndeplinirea efectivă a obligaţiei prevăzută în cuprinsul sentinţei civile nr. 695 din 2.07.1998 modificată prin Decizia civilă nr. 99/1999 a Curţii de Apel Suceava.

S-a reţinut că potrivit dispoz. art. 16 din Legea nr. 29/1990 „dacă în urma admiterii acţiunii autoritatea administrativă este obligată să elibereze…..orice alt înscris, executarea hotărârii irevocabile se va face în termenul prevăzut în cuprinsul ei , iar în lipsa unui astfel de termen în cel mult 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii.”

Instanţa reţine că prin Decizia civilă nr. 99 din 29.04.1999 nu a fost stabilit un termen de îndeplinire a obligaţiilor.

Legea prevede că în lipsa unui astfel de termen executarea se face în cel mult 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii adică, de la 2.06.1998 termenul îndeplinându-se astfel la data de 2.07.1998.

Pentru a asigura respectarea acestei obligaţii de către administraţia pârâtă, legea 29/1990 sub incidenţa căreia s-a soluţionat dosarul instituie sancţiunea amenzii de 500 lei pe fiecare zi de întârziere în sarcina conducătorului unităţii administrative.

Prin cererea introductivă reclamantul a solicitat aplicarea unei amenzi de 20% din salariul brut pe Economie pentru neexecutarea titlurilor menţionate.

Prevederile art. 24 alin.3 stabilesc „ neexecutarea din motive imputabile sau nerespectarea hotărârilor judecătoreşti definitive şi irevocabile, pronunţate de instanţa de Contencios administrativ în termen de 30 de zile de la data aplicării amenzii prevăzută la alin. 2 constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă de la 2500 lei la 10.000 lei.

Prevederile art. 24 alin. 3 nu sunt aplicabile în situaţia în care contestatorul este deja în posesia unui titlu executoriu emis în temeiul art. 16 din Legea nr. 29/1990 (ICCJ – Secţia Cont. Adm. şi Fiscal Decizia nr. 793/8.02.2007).

In speţă, ne aflăm în situaţia în care contestatorul se află în posesia unui titlul executoriu obţinut în temeiul art. 16 din Legea 29/1990 având posibilitatea de a solicita organului de executare punerea în executare şi actualizarea valorii obligaţiei conform art. 371 ind.2 alin.3 teza II-a Cod procedură civilă ( I.C.C.J. – Secţia Contencios şi Adm.Fiscal Decizia nr. 1 din 10.01.2006 ) situaţie în care instanţa urmează să respingă acest capăt de cerere.

Cu privire la cel de-al doilea capăt de cerere având ca obiect despăgubiri pentru întârziere în executarea sentinţei civile nr. 243/2004 în valoare de 3000 lei pe zi în favoarea SC B. P. C. SRL Tribunalul urmează să-l respingă în sensul celor ce urmează:

Contestatorul invocă aceste despăgubiri pentru întârziere cauzate prin nepunerea în executare a titlului în favoarea sa , ori titlul invocat stabileşte sancţiune în sarcina conducătorului autorităţii administrative , situaţie în care nu pot fi reţinute pretenţiile cu privire la despăgubirile solicitate.

Mai mult, din formularea capătului de cerere prin care se solicită despăgubiri în sumă de 3000 lei pe zi de întârziere instanţa apreciază că acesta solicită daune cominatorii deoarece – denumire generică dată sumelor de bani pe care debitorul unei obligaţii de a face este obligat prin hotărâre judecătorească a le plăti creditorului său pentru fiecare zi de întârziere, până la data executării.

Despăgubirile pentru întârziere prevăzute de legea contenciosului administrativ ( art. 16 alin. 2 din Legea nr. 29/1990 respectiv de art. 24 alin. 2 din Legea 544/2004 nu se identifică cu daunele cominatorii întrucât au fost prevăzute de lege pentru a acoperi prejudiciul cauzat de neexecutarea în termenul legal a hotărârii judecătoreşti pronunţată de instanţa de contencios ad-tiv.

De altfel, în situaţia în care valoarea prejudiciului calculat iniţial a crescut datorită refuzului debitorului de a se conforma măsurilor dispuse de in ştanţă, creditorul poate cere organului de executare actualizarea valorii obligaţiei aşa cum am precizat potrivit art. 371 alin. 3 teza a II-a Cod procedură civilă.

Contestatorul nu a făcut nici o dovadă cu privire la prejudiciul suferit prin neexecutarea titlurilor menţionate renunţând la proba cu expertiză având în vedere că prin înscrisurile invocate rezultă că acest prejudiciu decurge din imposibilitatea folosirii compartimentelor interioare din ansamblul spaţiului comercial situat în Bacău str. Republicii nr. 27 ap. 1 şi 3. Echivalentul calculat se referă la dispoziţiile hotărârii 130 din 19.07.2004 prin care Primarul a fost obligat să elibereze autorizaţie de construire pentru modernizarea spaţiului, contestatorul neinvestind instanţa cu sancţionarea conducătorului autorităţii administrative pentru neexecutarea acesteia.

Pentru aceste considerente Tribunalul urmează să respingă capetele de cerere cu care a fost investit .

Etichete: ,

Despăgubiri

Prin cererea înregistrată la această instanţă cu nr. 7571/110/2008 s-a formulat de către contestatoarea N.M.V. contestaţie împotriva dispoziţiei nr. 52127/04.12.2008 emisă de Primăria mun. Bacău. S-a solicitat anularea dispoziţiei contestate şi acordarea de măsuri reparatorii de o treime din imobilul casă şi teren în suprafaţă de 1080 mp situat în Bacău.

S-a arătat că imobilele teren şi construcţie au fost proprietatea defuncţilor V.I. şi V.P. dobândit conform actului de vânzare cumpărare transcris sub nr. 2606/15.05.1935 de grefa Tribunalului Bacău,că de pe urma defuncţilor au rămas trei moştenitori, G.M., N.M.V. şi D.N., că prin dispoziţia nr. 371/21.02.2005 a primarului mun. Bacău au fost acordate despăgubiri pentru 1/3 din imobilul casă şi teren moştenitoarei G.M. iar prin notificarea înregistrată cu nr. 142/28.11.2005 contestatoarea a solicitat despăgubiri tot pentru 1/3 din imobilele ce au aparţinut autorilor săi.

În dovedirea contestaţiei au fost depuse înscrisuri.

Prin întâmpinare s-a solicitat respingerea contestaţiei motivat de faptul că notificarea a fost depusă peste termenul prevăzut de legea 10/2001, legea 247/2005 nu a instituit un nou termen pentru depunerea notificărilor. În acest sens au fost invocate decizia nr. 47/2007 a Curţii Constituţionale şi deciziile nr. 4130/2006 şi 102/2007 ale ÎCCJ.

Din analiza actelor şi lucrărilor dosarului instanţa reţine următoarele:

Prin dispoziţia cu nr. 52127/04.12.2008 emisă de Primarul mun. Bacău a fost respinsă notificarea formulată de N.M.V. prin care s-a solicitat acordarea de măsuri reparatorii pentru 1/3 imobilul casă şi teren situat în Bacău, pe motiv că notificarea nu a fost depusă în termenul prevăzut de legea 10/2001, respectiv 14.02.2002. aceasă soluţie este susţinută de practica judiciară depusă de pârâtă la dosar respectiv deciziile nr. 4130/2006 şi 102/2007 ale ÎCCJ.

Pe de altă parte, se observă că prin decizia civilă nr. 8438/2005 a ÎCCCJ- Secţia Civilă şi de Proprietate Intelectuală s-a reţinut într-o speţă în care a fost analizată o problemă de drept similară că sintagma „prezenta lege” prevăzută de art. 21 al. 1 şi de la intrarea căreia în vigoare începe să curgă termenul de 6 luni pentru depunerea notificărilor se referă la legea 247/2005, publicată în Monitorul Oficial nr. 653 din 22 iulie 2005, care a modificat şi completat legea 10/2001, termenul menţionat fiind un termen procedural, dispoziţiile referitoare la acesta aplicându-se deîndată. Faţă de această soluţie notificarea contestatoarei apare ca fiind depusă în termen, respectiv la 28.11.2005

Prin hotărârile pronunţate de CEDO în cauzele Păduraru împotriva României şi Beian împotriva României s-a stabilit că jurisprudenţa divergentă a ÎCCJ constituie o încălcare a dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 6 al. 1 din Convenţia Europeană şi este contrară principului securităţii raporturilor juridice, rolul instanţei supreme fiind acela de a asigura o interpretare şi aplicare unitară a legii în scopul de a evita apariţia unor divergenţe jurisprudenţiale, ceea ce ar avea ca efect crearea unui climat de incertitudine şi insecuritate juridică. Hotărârile CEDO mai sus menţionate obligă instanţa supremă să adopte o jurisprudenţă unitară iar instanţele ierarhic inferioare să respecte dezlegarea dată problemelor de drept de către instanţa supremă nu numai prin intermediul deciziilor în interesul legii, inclusiv pentru considerente de echitate având în vedere că reclamanta din prezenta cauză se află într-o situaţie similară cu cea pentru care instanţa supremă prin decizia menţionată a stabilit că notificarea a fost formulată în termen..

Adoptarea unei soluţii nefavorabile pentru contestatoare ar echivala şi u încălcarea art. 14 din C.E.D.O. faţă de aceasta, întrucât reclamanta ar fi discriminată în raport cu persoană din speţa descrisă , aflată într-o situaţie similară, căreia ÎCCJ i-a recunoscut dreptul de a formula notificare în termen de 6 luni de la adoptarea Legii 247/2005.

Pentru considerentele mai sus expuse instanţa va stabili că notificările au fost formulate în termenul prevăzut de art. 21 al. 1 din legea 10/2001, motiv pentru care va admite contestaţia şi va anula dispoziţia contestată.

Pe fondul contestaţiei urmează a se reţine că notificatoarea a făcut dovada calităţii de persoană îndreptăţită , fiind moştenitoarea defuncţilor V.I. şi V.P., că aceştia au deţinut imobilul casă şi teren în suprafaţă de 1080 mp situat în Bacău, care ca fost preluat în mod abuziv de către autorităţile statului comunist. În prezent, astfel cum arată şi contestatoarea terenul este ocupat de un bloc iar construcţia a fost demolată, motiv pentru care se impune acordarea de despăgubiri în condiţiile stabilite de titlul VII din legea 247/2005.

Etichete:

DESPĂGUBIRI. OBLIGARE ASIGURATOR. CUANTUM. ACTUL NORMATIV CARE SE ARE ÎN VEDERE: ORDINUL CSA NR.113133/2006 SAU ORDINUL C.S.A. NR.3108/2004

Decizia penală nr. 100 din 11.02.2010

I. Prin sentinţa penală nr. 39/29 iunie 2009 a Judecătoriei Buhuşi pronunţată in dosar nr. 88/ 199/ 2008 în temeiul art. 178 al.2 Cod penal cu aplicarea art. 74 lit. a,c şi 76 lit. d Cod penal, a fost condamnat inculpatul M.V., pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă, la pedeapsa de 1 an şi 8 luni închisoare şi în baza art. 81 Cod penal s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei. În baza art. 82 Cod penal a fost stabilit termen de încercare 3 ani şi 8 luni şi s-a atras atenţia asupra dispoziţiilor art. 83 Cod penal.

S-a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a teza a II-a, b Cod penal pe durata şi în condiţiile art. 71 al.2 Cod penal şi în baza art. 71 al.5 Cod penal s-a suspendat pedeapsa accesorie aplicată inculpatului.

În baza art. 313 din L 95/2006 a fost obligat asigurătorul SC U. SA – Sucursala Brăila să plătească Serviciul de Ambulanţă Bacău suma de 263,168 lei cu titlu de despăgubiri civile conform culpei inculpatului.

În baza art. 14, 346 Cod procedură penală şi 998 Cod civil raportat la art. 50 şi 55 din L136/1995 modificată şi completată a fost obligat asiguratorul SC U. SA – sucursala Brăila la plata daunelor materiale şi morale după cum urmează:

– 16.000 lei daune materiale şi

– 48.000 lei daune morale către partea vătămată P.G.,

– 48.000 lei daune morale către partea vătămată P.R. prin reprezentant legal P.G..

– 48.000 lei daune morale către partea vătămată P.D.A. prin reprezentat legal P.G. – conform culpei inculpatului.

A fost obligat asiguratorul SC U.SA – sucursala Brăila să plătească părţilor vătămate P.R., P.D.A. prin reprezentant legal o prestaţie periodică lunară în sumă de câte 480 lei pentru fiecare începând cu data de 22.09.2007 şi până la majoratul acestora.

A fost obligat acelaşi asigurator să plătească părţii vătămate P.G. suma de 4000 lei cheltuieli judiciare, reprezentând onorar apărător ales la instanţă.

În baza art. 191 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul să plătească statului cu titlu de cheltuieli judiciare suma de 220 lei din care 70 lei Ministerului Public şi 150 lei Ministerului Justiţiei.

Pentru a pronunţa această soluţie prima instanţă a reţinut următoarea situaţie de fapt:

La data de 20.07.2007, inculpatul se deplasa din direcţia Bacău spre Roman conducând autoutilitara marca I.. În localitatea H., com.F. la km 317+700, inculpatul a surprins pe victima P.A., care a pornit în traversare pe lângă bicicletă şi a accidentat-o mortal.

Din relatările martorilor a rezultat că victima s-a oprit când a ajuns la axul drumului ce desparte benzile de sens opus. Inculpatul, a observat-o la aproximativ 50 m, a claxonat şi a virat dreapta pentru a evita impactul cu victima, ajungând pe acostament, însă aceasta s-a angajat în traversare oblic pe şosea, fără a se asigura şi fără să privească din direcţia Bacău, de unde venea inculpatul. Cu toate acestea, autoutilitara a lovit victima când aceasta ajunsese cu roata din faţă la 0,9 metri de acostamentul din dreapta, victima şi bicicleta fiind proiectate pe o distanţă de 36 metri. De la locul impactului până la oprirea autoutilitarei, inculpatul a mai rulat 13,85 metri, locul impactului a fost la 1,2 m de la acostament la mijlocul urmelor de derapaj ale roţilor. Distanţa parcursă de victimă de la axul drumului la locul impactului a fost de 4,8 metri.

Expertiza tehnică auto efectuată în cauză a concluzionat că inculpatul circula cu viteza de 96 km/h în momentul premergător impactului cu victima, iar accidentul putea fi evitat dacă în momentul în care a văzut victima care începuse traversarea drumului, intrând pe banda Bacău-Roman, ar fi redus viteza. Viteza cu care s-ar fi putut deplasa autoutilitara pentru a fi oprită înainte de locul impactului trebuia să fie 61 km/h, astfel că inculpatul a încălcat regulile de circulaţie. La rândul ei victima trebuia să se asigure înainte de a traversa că poate efectua această manevră fără pericol.

Rezultă, aşadar, din cele expuse mai sus culpa comună a inculpatului dar şi a victimei, pe care instanţa a apreciat-o la 80% şi respectiv 20%.

Conform buletinelor de analiză toxicologică-alcoolemie atât inculpatul cât şi victima nu se aflau sub influenţa băuturilor alcoolice.

La urmărirea penală, inculpatul a declarat că a observat de la aproximativ 50 m o persoană de sex feminin care circula pe bicicletă, pe partea stângă a sensului său de mers şi deodată s-a deplasat spre axul drumului, venind spre banda lui de mers. În acel moment a frânat şi a virat dreapta-crezând că persoana care mergea pe bicicletă îl vede şi se întoarce, claxonând-o în acelaşi timp, a ieşit pe acostament lovind-o cu partea stângă faţă a autoutilitarei. La instanţă, inculpatul a declarat că nu a văzut victima când s-a angajat în traversare, ci a văzut-o dintr-o dată în faţa maşinii, dar nu ştie dacă era pe bicicletă sau alături.

Şi martorul M.F. a relatat că victima nu s-a asigurat, iar la momentul impactului se afla pe bicicletă. Martorul a relatat la instanţă, că în momentul în care victima se afla între benzile de pe sensul invers, se afla pe bicicletă, iar când a ajuns la axul drumului s-a oprit şi a pus piciorul pe pământ, după care şi-a continuat deplasarea oblic cu spatele, fără să se asigure.

Din raportul de expertiză tehnică auto efectuat, a rezultat că în momentul coliziunii victima se afla între bicicletă şi autoutilitară (bicicleta aflându-se pe partea stângă a victimei). Acest aspect rezultă din faptul că bicicleta nu a intrat în contact cu autoutilitara.

S-a reţinut că fapta inculpatului întruneşte în drept elementele constitutive ale infracţiunii de ucidere din culpă, prevăzută de art.178 al.2 Cod penal şi este dovedită cu procesul verbal de cercetare la faţa locului, planşele fotografice, probele biologice, buletinele de analiză toxicologică alcoolemie, raportul medico legal de necropsie, declaraţiile părţii vătămate, declaraţiile martorilor din lucrări, raportul de expertiză tehnică auto coroborate cu declaraţiile inculpatului.

La individualizarea judiciară a pedepsei, prima instanţă a avut în vedere gradul de pericol social al infracţiunii, împrejurările comiterii ei, dar şi persoana inculpatului, care este infractor primar şi a avut o poziţie sinceră şi are 2 copii minori.

Instanţa a aplicat circumstanţele atenuante prevăzută de art. 74 lit.a,c şi 76 lit.d Cod penal şi a coborât pedeapsa sub minimul special.

II. Împotriva acestei sentinţe, au declarat apel, în termen legal, S.C. U. S A – SUCURSALA BRĂILA, S.SPRL GALAŢI şi de părţile civile P.G., P.R. şi P.A.D..

Cele două societăţi au solicitat scutirea amenzii judiciare în cuantum de 1000 lei aplicată prin încheierea de şedinţă din data de 17 noiembrie 2008 către S. SPRL şi a sumei de 500 lei aplicată prin încheierea din 06 aprilie 2009 către S C U. S A – SUCURSALA BRĂILA.

Părţile civile P.G., P.R. şi P. A.D. nu şi-au motivat în scris cererea de apel, însă apărătorul ales al acestora a criticat soluţia atacată sub aspectul laturii civile a cauzei. Astfel, s-a arătat că în daunele materiale urmează a fi incluse şi contravaloarea monumentului funerar, valoare în sumă de 26.739, 3 lei, conform facturii depuse în apel. De asemenea, a solicitat majorarea daunelor morale pentru fiecare parte civilă, respectiv pentru soţul supravieţuitor şi cei doi copii ai victimei.

Tribunalul Bacău analizând hotărârea atacată în raport de motivele invocate, sub toate aspectele de fapt şi de drept, prin decizia penală nr.352/A/15.10.2009 în baza art.379 pct.2 lit. a cod pr. penală, a admis apelurile formulate de S.C. U. S.A., SUCURSALA BRĂILA, S.SPRL GALAŢI şi de părţile civile P.G., P.R. şi P.A.D. împotriva sentinţei penale nr. 39/29 iunie 2009 pronunţată de Judecătoria Buhuşi în dosarul nr. 88/199/2008 cu privire la amenzile judiciare aplicate către S.C. U. S A – SUCURSALA BRĂILA şi S. SPRL GALAŢI şi cu privire la cuantumul daunelor materiale, a desfiinţat sentinţa apelată pentru aspectele arătate, a reţinut cauza spre rejudecare şi în consecinţă

A dispus scutirea de plata amenzii judiciare în cuantum de 1000 lei aplicată prin încheierea de şedinţă din data de 17 noiembrie 2008 către S. SPRL şi a sumei de 500 lei aplicată prin încheierea din 06 aprilie 2009 către SC U. S A – SUCURSALA BRĂILA, a majorat cuantumul daunelor materiale de la 16.000 lei la 43.739, 3 lei şi a menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate.

Onorariu avocat oficiu în sumă de 200 lei – av M.R.- a fost suportat din fondul M.J.

În baza art. 193 cod pr penală a fost obligat asiguratorul S.C. U. A. S.A. – SUCURSALA BRĂILA să plătească părţii civile P.G. suma de 6000 lei onorariu avocat, în apel.

În baza art. 192 alin 3 cod pr penală cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.

Pentru a pronunţa această decizie, Tribunalul Bacău a reţinut următoarele:

Cu privire la cele două amenzi judiciare aplicate către S.C. U. S.A. – SUCURSALA BRĂILA şi S. SPRL GALAŢI s-a constatat că se impune scutirea de plata amenzilor. Astfel, S.SPRL GALAŢI, în calitate de lichidator judiciar, a depus la dosarul cauzei relaţiile solicitate cu privire la autoutilitara marca I., însă aceste relaţii au ajuns după termenul de judecată din data de 17 noiembrie 2008, respectiv pe 25.11.2008, iar această întârziere s-a datorat faptului că administratorul firmei SC R. SRL GALAŢI a depus mai târziu documentele societăţii aflate în lichidare. S.C. U. S.A. – SUCURSALA BRĂILA a precizat că nu a putut înainta relaţiile solicitate deoarece acestea se aflau la sediul central în Bucureşti, şi că, de fapt, contractul de asigurare solicitat şi pentru care s-a dispus amendarea, exista la dosar şi nu se mai impunea solicitarea unei noi copii.

Cu privire la motivele de apel invocate de părţile civile P.G., P.R. şi P.A.D. s-a constatat că acestea sunt întemeiate, în parte, pentru următoarele considerente:

În apel, părţile civile au depus factura seria MIN T NR 0003171, pentru suma de 26.739, 3 lei cu care s-a făcut dovada construirii unui monument funerar, compus din cruce de marmură, lespede marmură, placă inscripţionată, grilaj metalic, ghivece ornamentale. Faţă de acest aspect, şi având în vedere că inculpatul nu a făcut opoziţie cu privire la suma solicitată, tribunalul, în baza art. 371 cod pr penală, ca efect devolutiv al apelului, a constatat că suma solicitată urmează a fi admisă şi inclusă în cheltuielile reprezentând daunele materiale.

Cu privire la daunele morale tribunalul a constatat că prima instanţă a reţinut culpa comună a inculpatului dar şi a victimei, pe care a apreciat-o la 80% şi respectiv 20%., deoarece, la rândul ei victima trebuia să se asigure înainte de a traversa că poate efectua această manevră fără pericol. În raport de acest aspect privind culpa comună în producerea accidentului, a situaţiei de fapt corect stabilită, în ceea ce priveşte daunele morale, tribunalul la fel ca şi prima instanţă, a reţinut că părţile civile au fost afectate iremediabil de moartea victimei, astfel că în mod corect s-a impus acordarea acestora, în temeiul art. 14, 346 Cod pr. penală şi 998 Cod civil raportat la art. 50 şi 55 din Lg.136/1995 şi a fost obligat asiguratorul la plata daunelor morale, aşa cum au fost apreciate de instanţă, având în vedere culpa stabilită.

În consecinţă, s-a constată că suma de câte 48.000 lei stabilită pentru fiecare din cele trei părţi civile, a fost judicios stabilită, fiind în măsură să acopere prejudiciul nepatrimonial suferit prin pierderea soţiei şi a mamei.

III. Împotriva deciziei pronunţate de Tribunalul Bacău au declara recurs părţile civile P.R., P.A.D. şi P. G. care au solicitat majorarea sumelor acordate cu titlul de daune morale prin prisma prevederilor art.12 al.3 din Ordinul CSA nr.113133/2006, care se referă la un minim de 500.000 euro de persoană.

În dovedirea motivelor de recurs s-au depus o serie de acte de la învăţătorul şi educatorul minorilor, de la preotul din comună, şi de la locul de muncă al soţului victimei, pentru a se demonstra că aceştia au fost afectaţi prin decesul victimei. Totodată s-a depus şi practică judiciară pentru a se arăta că au fost instanţe care a acordat sume mai mari de bani cu titlul de daune morale.

Curtea analizând motivele de recurs invocate, prin prisma actelor depuse şi a actului normativ invocat, constată că aceste sunt nefondate, iar soluţiile pronunţate de primele instanţe cu privire la acest aspect sunt legale şi temeinice.

În susţinerea motivelor de recurs recurenţii au invocat prevederile art. 12 şi art.51 din Ordinul CSA nr.113133/2006 pentru punerea în aplicare a Normelor privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule, conform cărora „(1) Suma asigurată (N.B.) reprezintă limita de despăgubire ce poate fi acordată de asigurător pentru prejudiciile provocate în unul şi acelaşi accident, atât pentru pagube materiale directe sau indirecte, cât şi pentru vătămări corporale sau decese, inclusiv prejudicii fără caracter patrimonial.

(2) Pentru pagubele materiale produse în unul şi acelaşi accident, indiferent de numărul persoanelor prejudiciate, limita de despăgubire se stabileşte pentru anul 2007 la un nivel de cel puţin 100.000 euro, echivalent în lei la cursul de schimb al pieţei valutare la data producerii accidentului, comunicat de Banca Naţională a României. Pentru anul 2008 limita de despăgubire pentru aceste riscuri se stabileşte la un nivel de cel puţin 150.000 euro, echivalent în lei la cursul de schimb al pieţei valutare la data producerii accidentului, comunicat de Banca Naţională a României.

(3) Pentru vătămări corporale şi decese, inclusiv pentru prejudicii fără caracter patrimonial produse în unul şi acelaşi accident, indiferent de numărul persoanelor prejudiciate, limita de despăgubire se stabileşte pentru anul 2007 la un nivel de cel puţin 500.000 euro, echivalent în lei la cursul de schimb al pieţei valutare la data producerii accidentului, comunicat de Banca Naţională a României. Pentru anul 2008 limita de despăgubire pentru aceste riscuri se stabileşte la un nivel de cel puţin 750.000 euro, echivalent în lei la cursul de schimb al pieţei valutare la data producerii accidentului, comunicat de Banca Naţională a României.

(4) Limitele de despăgubire prevăzute la alin. (2) şi (3) se majorează anual.”, iar prevederile art.51 din acelaşi ordin se referă „La stabilirea despăgubirilor pe baza convenţiei dintre asiguraţi, persoanele prejudiciate şi asigurători, în cazul vătămării corporale sau al decesului unor persoane…”.

Curtea consideră că aceste prevederi nu au aplicabilitate în cauză deoarece se referă la suma asigurată în cadrul asigurării obligatorie de răspundere civilă şi la stabilirea despăgubirilor în cazul convenţiei dintre asiguraţi, persoanele prejudiciate şi asigurători.

Curtea consideră că în cauză au aplicabilitate în să prevederile Ordinului C.S.A. nr.3108/2004 (în vigoare la data producerii accidentului şi abrogat prin Ordinul nr.11/2.10.2007) pentru punerea în aplicare a Normelor privind aplicarea legii în domeniul asigurărilor obligatorii de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule şi autorizarea asigurătorilor pentru practicarea asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule, conform cărora în art. 34 se prevede că „…. (2) În cazul în care cuantumul despăgubirilor ca urmare a vătămărilor corporale sau a decesului mai multor persoane în unul şi acelaşi accident de autovehicul depăşeşte, la data producerii accidentului, limita maximă stabilită potrivit art. 7, în care se cuprind şi cheltuielile făcute în procesul civil, indiferent de numărul persoanelor păgubite şi de numărul persoanelor răspunzătoare de producerea pagubei, despăgubirile se acordă în limita acestei sume, proporţional cu prejudiciul suferit de fiecare persoană păgubită, fără însă a se depăşi, la data producerii accidentului, pentru fiecare persoană accidentată, limita de despăgubire pe persoană stabilită potrivit art. 7.

În acest articol se face referire la faptul că „În unul şi acelaşi accident produs pe teritoriul României, indiferent de numărul persoanelor răspunzătoare de producerea pagubelor, asigurătorul acordă despăgubiri, inclusiv pentru cheltuielile făcute de asiguraţi în procesul civil, în limitele de despăgubire valabile la data accidentului. (2) Limitele de despăgubire se stabilesc anual prin norme adoptate de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor. De la data aderării României la Uniunea Europeană limitele de despăgubire vor fi cele prevăzute în directivele Uniunii Europene. Pentru anul 2005, respectiv anul 2006, limitele de despăgubire sunt cele prevăzute în anexa nr. 3.”

Iar, Anexa nr.3 prevede că „Limitele maxime ale despăgubirilor ce pot fi acordate de asigurătorii RCA pentru prejudiciile cauzate în unul şi acelaşi accident de autovehicul, indiferent de numărul persoanelor răspunzătoare de producerea accidentului, aplicabile asigurărilor obligatorii RCA a căror valabilitate începe în anul 2005 şi în cazul accidentelor produse în anul calendaristic 2006 sunt următoarele:

a) de la 1.000.000 lei până la maximum 4.000.000.000 lei, indiferent de numărul persoanelor păgubite, în caz de avariere ori de distrugere a bunurilor, pentru pagube materiale directe şi indirecte de peste 1.000.000 lei;

b) până la 2.000.000.000 lei pentru fiecare persoană, dar nu mai mult de 10.000.000.000 lei, indiferent de numărul persoanelor accidentate, în caz de vătămări corporale sau de deces, inclusiv pentru prejudicii fără caracter patrimonial.”

Deci în cazul de faţă, la stabilirea daunelor morale instanţa nu este ţinută de nişte limite minime, ci de limite maxime. În acest caz, cuantumul sumelor acordate cu titlul de daune morale se stabileşte de fiecare instanţă în funcţie de particularităţile dosarului. Speţele judiciare prezentate de recurenţi şi care nu au valoare de izvor de drept, demonstrează tocmai ca sumele diferă de la o instanţă la alta.

Curtea consideră că sumele stabile de prima instanţă de câte 48.000 lei pentru fiecare din cele 3 părţi civile, sunt suficiente pentru pierderea suferită de părţile civile prin decesul victimei, soţie şi mamă, avându-se în vedere atât culpa procesuală a acesteia cât şi o serie de factori subiectivi, cum ar fi mediul din care provine, vârsta, starea materiala etc.

Faţă de aceste aspecte, Curtea în baza art.38515 pct.1 lit.b c.pr.pen. va respinge ca nefondat recursul declarat de părţile civile P.R., P.A.D. şi P.G., împotriva deciziei penale nr.352/a/15.10.2009 pronunţată de Tribunalul Bacău în dosarul nr.88/199/2008.

În baza art.189 c.pr.pen. onorariul apărătorului din oficiu în sumă de 200 de lei pentru avocat S.D. din Baroul Bacău se va suporta din fondul M.J. şi va fi inclus în cheltuielile judiciare.

În baza art.192 al.2 c.pr.pen. se vor obligă recurenţii la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Etichete:

Despagubiri

INSTANTA

Prin cererea inregistrata la instanta cu nr. /189 din 3.03.2010, reclamanta SC „Omniasig” SA B, prin Sucursala V, a chemat in judecata paratul Consiliul Judetean V, solicitand ca, prin sentinta ce se va pronunta, sa fie obligat paratul la plata sumei de 2.413 lei, reprezentand despagubiri pentru avariile cauzate autoturismului XX, precum si sa fie obligat paratul la plata cheltuielilor de judecata.

In motivarea actiunii, reclamanta a aratat ca la data de 20.11.2009 MT L a condus autoturismul Ford inmatriculat cu nr. XX pe DJ 243, din directia B-B, iar la iesirea din localitatea P autoturismul a fost avariat intr-o portiune cu mai multe gropi. La data de 20.11.2009, autoturismul XX avea incheiata asigurare facultativa CASCO pentru avarii seria C nr. 638591, astfel ca s-a intocmit dosarul de dauna T3RA18/VS/09/20022811 si a fost platita suma de 2.413 lei la SC „N M” SRL, asiguratul fiind astfel despagubit. In temeiul art. 22 din Legea nr. 136/1995, reclamanta s-a subrogat in drepturile asiguratului contra Consiliul Judetean V, vinovat de producerea avariilor, insa paratul a refuzat sa plateasca reclamantei suma de 2.413 lei.

In dovedirea actiunii, reclamanta a folosit proba cu inscrisuri, depunand, in copie, dosarul de dauna nr. VS/09-20022811, factura fiscala seria S nr. 18707/9.12.2009, notificare si invitatie la conciliere, extras de cont din 22.12.2009.

Paratul Consiliul Judetean V a formulat intampinare, prin care a aratat ca el, paratul, a respectat obligatia prev. de art. 5 din O.U.G. nr. 195/2002, in sensul ca a instalat pe DJ 243 indicatoare avertizoare, astfel: in perioada iunie-noiembrie 2007, SC Lucrari Drumuri si Poduri SA V, in baza contractului de lucrari nr. 2906/1.06.2007, a montat indicatoarele „Tabla denivelari” si „Tabla reducere viteza 30 km/h”. In perioada septembrie–noiembrie 2008 SC Lucrari Drumuri si Poduri SA V, in baza contractului de lucrari nr. 4225/12.05.2008 a montat o alta serie de indicatoare „Alte pericole” pe DJ 243 chiar la iesirea din localitatea Puiesti, pe ambele sensuri ale drumului. Paratul a mai sustinut ca a respectat si obligatia de intretinere corespunzatoare a drumului public, astfel: in perioada noiembrie-aprilie 2008 SC Comnef SRL Bacau a executat, in baza contractului de lucrari nr. 7233/26.11.2007, lucrarea de intretinere imbracaminti asfaltice pe DJ 243 B-P- I-V-I-P-F-R-D; in perioada aprilie-septembrie 2009 SC T SRL M a efectuat, in baza contractului de lucrari nr. 120/9.01.2009, lucrari de reabilitare a DJ 243 B-P- I-V-I-P-R-D. Fata de aceste motive, paratul a solicitat respingerea actiunii reclamantei.

Paratul a folosit proba cu inscrisuri, depunand, in copie, ordin de incepere a lucrarilor nr. 334/20.06.2007, „Document cumulativ cu tabel cu table indicatoare si stalpi”, „Tabel Siguranta circulatiei rutiere conform contractului de lucrari nr. 2906/1.05.2007”, proces-verbal de receptie la terminarea lucrarilor nr. 884/8.11.2007, ordin de incepere a lucrarilor nr. 7623/8.09.2008, procesele-verbale de receptie la terminarea lucrarilor nr.754/10.11.2008, nr. 939/22.04.2008 si nr. 1000/14.09.2009.

Din analiza probelor administrate, se retin urmatoarele:

Prin declaratia data la SC „Omniasig” la data de 25.11.2009, MT L a aratat ca, la data de 20.11.2009, ora 17,15, el conducea autoturismul XX, proprietatea „Tiriac Leasing”, pe soseaua B-B si, la iesirea din localitatea P, drumul asfaltat avea mai multe gropi. Incercand sa evite avarierea autoturismului, a lovit, cu janta dreapta spate, marginea unei gropi. In urma loviturii produse in marginea de asfalt a gropii, a fost deformata janta. Aceleasi gropi au atins si spoilerul sub bara din fata, care s-a dislocat.

La data impactului, autoturismul XX era asigurat facultativ, fiind emisa polita seria c nr. 638591, valabila pentru perioada 3.03.2008-30.03.2012.

Urmare a avariilor cauzate, MT L a formulat cerere de acordare a despagubirilor pentru avariile cauzate autoturismului XX, cerere adresata catre SC „Omniasig” SA.

Pentru avariile cauzate autoturismului XX SC „Omniasig” a intocmit dosarul de dauna nr. din care rezulta ca avariile cauzate autoturismului sunt janta roata si bara spoiler.

Avariile cauzate autoturismul XX au fost remediate de catre SC „Neco Motors”, care a intocmit factura fiscala seria S nr. 18707/9.12.2009, in valoare de 2.413 lei, reprezentand c/valoarea reparatiilor efectuate la autoturism.

Prin referatul din dosarul de dauna s-a propus plata sumei de 2.413 lei, reprezentand despagubiri catre catre SC „Neco Motors”, cu regres contra administratorului drumului.

Din extrasul de cont din data de 22.12.2009, rezulta ca, prin ordinul de plata nr.117822009 din data de 18.12.2009, SC „Omniasig” a platit catre SC „Neco Motors” suma de 2.413 lei.

In vederea concilierii litigiului de catre parti, prin adresa nr. 1393/30.10.2009 reclamanta a invitat paratul la conciliere, invitatie care a ramas fara raspuns.

Din documentul cumulativ „Tabel cu table indicatoare si stalpi”, depus la dosar de catre parat, rezulta ca pe DJ 243 Puiesti au fost montati 2 stalpi si 4 table.

Din Tabelul nr. 4184/3.08.2007 intitulat „Siguranta circulatiei rutiere conform contractului de lucrari nr. 2906/1.06.2007 din judetul V”, intocmit de Consiliul Judetean V-Directia tehnica (poz. 5 din tabel), rezulta ca pe DJ 243 Barlad-Pogana-Iana-Vadurile-Iezer-Puiesti- Fintanele-Radeni-Dragomiresti au fost montati la “dreapta drum iesire Puiesti” un stalp, o tabla „Drum cu denivelari” si o tabla „Reducere viteza 30 km/h”.

Consiliul Judetean V a incheiet cu SC Lucrari de Drumuri si Poduri SA V contractul nr. 4225/12.05.2008; din tabelul cu indicatoarele rutiere ce trebuie montate pe drumurile judetene conform contractului de lucrari nr. 4225/12.05.2008 (poz. 8 din tabel), rezulta ca la intrarea si la iesirea din localitatea Puiesti, pe ambele sensuri, au fost montati 2 stalpi si doua indicatoare „Alte pericole”.

Din procesul-verbal de receptie la terminarea lucrarilor nr. 754/10.11.2008, rezulta ca toate lucrarile ce au facut obiectul contractului nr. 4225/12.05.2008 au fost executate.

Prin contractul nr. 7233/26.11.2007, incheiat de Consiliul Judetean V cu SC Comnef SRL Bacau, au fost executate lucrari de intretinere imbracaminti asfaltice pe DJ 243 Barlad-Pogana-Iana-Vadurile-Iezer-Puiesti-Fantanele-Radeni-Dragomiresti, lucrarile fiind receptionate prin procesul-verbal de receptie si terminarea lucrarilor nr. 939/22.04.2008.

Prin contractul nr. 120/9.01.2009, incheiat de Consiliul Judetean V cu SC Transmir SRL Murgeni, au fost executate lucrari de reabilitare drum judetean DJ 243 Barlad-Pogana-Iana-Vadurile-Iezer-Puiesti-Radeni-Dragomiresti, lucrarile fiind receptionate prin procesul-verbal de receptie si terminarea lucrarilor nr. 1000/14.09.2009.

Pentru temeinica solutionare a cauzei, la data de 13.05.2010 instanta a efectuat cercetare la fata locului, respectiv s-a deplasat pe drumul DJ 243, pe reza comunei Puiesti.

Cu ocazia cercetarii la fata locului, s-a constatat ca indicatorul „Alte pericole!” este montat numai la intrarea in satul/com. Puiesti, iar nu si la iesirea din aceasta localitate. S-a mai constatat ca, in prezent, pe raza satului/com. Puiesti drumul DJ 243 nu mai prezinta gropi sau alte denivelari si ca nu sunt montate indicatoarele „Drum cu denivelari” si „Reducere viteza 30 km/h”.

Indicatorul „Drum cu denivelari” avertizeaza ca suprafata carosabilului prezinta denivelari pe sensul de mers; deoarece pot aparea socuri in sistemele de directie si suspensie, se impune reducerea vitezei, conducatorul autovehiculului fiind obligat sa circule cu o viteza care sa nu depaseasca 30 km./h.

Indicatorul „Alte pericole!” se utilizeaza atunci cand nu exista simboluri care sa avertizeze in legatura cu un anumit pericol (risc de inundatii, acces in/din zone comerciale mari, acces in/din locurile de agrement, acces in/din garaje, acces in/din unitatile de pompieri si salvare, acces in/din institutiile importante).

Fata de cele constatate la fata locului, respectiv fata de imprejurarea ca indicatorul „Alte pericole!” este montat numai la intrarea in satul/com. Puiesti, nu si la iesirea din aceasta localitate, conducatorul autoturismului XX nu putea sa prevada existenta unui risc de avariere a autoturismului.

Potrivit art. 91 alin.5 pct.12 din Legea nr. 215/2001, modificata, intre atributiile Consiliului judetean este prevazuta si aceea de a asigura cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes judetean privind podurile si drumurile publice.

Raportand textul de lege sus invocat la situatia de fapt prezentata, se apreciaza ca reclamanta a dovedit culpa paratului in producerea avariilor constatate la autoturismul B- 83-TKX .

Potrivit art. 22 alin.1 din Legea nr. 136/1995, modificata, „In limitele indemnizatiei platite, asiguratorul este subrogat in toate drepturile asiguratului sau ale beneficiarului asigurarii contra celor raspunzatori de producerea pagubei (…)”.

Reclamanta l-a despagubit pe asigurat pentru avariile cauzate autoturismului XX, astfel ca ea s-a subrogat in drepturile asiguratului contra celui raspunzator de producerea pagubei, respectiv contra paratului Consiliul Judetean V.

Pentru aceste considerente, actiunea formulata de reclamanta este intemeiata, urmand sa fie admisa.

In consecinta, paratul Consiliul Judetean V va fi obligat sa plateasca reclamantei SC „Omniasig” SA B, prin Sucursala V, suma de 2.413 lei, reprezentand despagubiri pentru avariile cauzate autovehiculului inmatriculat cu nr. XX, precum si cheltuielile de judecata pe care reclamanta le-a efectuat in proces (204 lei taxa judiciara de timbru si 3 lei timbru judiciar).

Actiunea a fost legal timbrata.

Etichete:

Despagubiri

INSTANTA

Prin cererea inregistrata la instanta cu nr. x/189 din 22.05.2009, reclamantul B M. ACa chemat in judecata paratii SC Omniasig SA B, prin Sucursala V, si S FA, solicitand ca, prin sentinta ce se va pronunta:

-sa fie obligata parata SC Omniasig SA B sa plateasca reclamantului suma de 12.386 lei, reprezentand despagubiri civile pentru prejudiciul cauzat autovehiculului proprietatea reclamantului de catre paratul S FA la data de 8.11.2008;

– sa fie obligata parata SC Omniasig SA B sa plateasca reclamantului despagubiri pentru lipsa de folosinta a autovehiculului proprietatea reclamantului, avariat la data de 8.11.2008, pana la plata efectiva a c/valorii reparatiilor la autovehicul.

In motivarea actiunii, reclamantul a aratat ca la data de 8.11.2008, orele 17, autoturismul „Peugeot 206”, proprietatea sa, al reclamantului, inmatriculat cu nr. XX, a fost avariat partial de catre autoutilitrara Mercedez Benz YY, condusa de paratul S FA. Pentru aceasta fapta, paratul a fost sanctionat contraventional prin procesul-verbal de constatarea contraventiei seria CC nr. din 8.11.2008. Deoarece autoutilitara condusa de parat era asigurata de raspundere civila pentru pagube produse prin accidente la SC Omniasig SA, reclamantul s-a adresat asiguratorului SC Omniasig pentru a fi despagubit cu suma reprezentand c/valoarea reparatiilor efectuate la autoturismul proprietatea sa, insa asiguratorul a refuzat plata acestei sume.

In dovedirea actiunii, reclamantul a folosit proba cu inscrisuri, depunand la dosar, in copie, adresa nr17.02.2009 emisa de SC Servunion SRL I, deviz de lucrari, procesul-verbal de constatarea contraventiei seria CC nr. din 8.11.2008 incheiat de Politia B, declaratia data de S FA la Politia B la data de 8.11.2008.

Parata SC Omniasig SA a formulat intampinare, prin care a solicitat suspendarea judecatii cauzei pentru motivul ca la Parchetul de pe langa Judecatoria B reclamantul este cercetat pentru savarsirea infractiunilor de fals in declaratii si inselaciune.

SC Omniasig a depus la dosar, in copie, plangerea penala formulata impotriva numitilor B M. ACsi S FA, precum si dosarul de daune auto RCA/VS/2008 nr. 1456/14.11.2008.

Paratul S FA a formulat intampinare, prin care a recunoscut ca el a fost cel care a avariat autoturismul proprietatea petentului si ca este de acord ca reclamantul sa fie despagubit de catre SC Omniasig.

La termenul de judecata din 1.10.2009, reclamantul a precizat ca renunta la judecata cererii prin care a solicitat sa fie obligata parata SC Omniasig SA B sa plateasca reclamantului despagubiri pentru lipsa de folosinta a autovehiculului proprietatea reclamantului, avariat la data de 8.11.2008, pana la plata efectiva a c/valorii reparatiilor la autovehicul- precizarile de la fila 111 dosar.

Prin Incheierea pronuntata in cauza la data de 1.10.2009, instanta a dispus, in baza art. 244 pct.2 Cod.proc.civ., suspendarea judecatii actiunii in despagubiri civile, formulata de reclamantul B M. Alex Constantin, impotriva paratilor SC Omniasig SA- Sucursala V si S FA, pana la solutionarea definitiva a cauzei penale ce face obiectul dosarului nr. V/P/11.06.2009 al Parchetului de pe langa Judecatoria B.

In considerentele incheierii mentionate s-a retinut ca, potrivit adresei nr. V/P/2009 din 16.09.2009, comunicata instantei de catre Parchetul de pe langa Judecatoria B, sub nr. V/P/11.06.2009 a fost inregistrata la Parchetul de pe langa Judecatoria B plangerea penala formulata de SC Omniasig SA –Sucursala V impotriva numitilor B ACsi S FA, pentru savarsirea infractiunilor prev. de art. 292 si art. 215 Cod penal, fapte comise la data de 14.11.2008. Aceasta plangere a fost trimisa spre solutionare la Politia B.

Totodata, potrivit adresei nr. 275836 din 30.09.2009, emise de Politia Mun. B, la Politia B se afla in lucru dosarul nr. V/P/2009, privind pe numitii B ACsi S FA.

Impotriva Incheierii pronuntate la data de 1.10.2009, a formulat recurs B M. Alex Constantin.

Solutionand recursul, Tribunalul V a pronuntat decizia civ. nr. 94/R/25.01.2010, prin care a fost admis recursul inmpotriva incheierii din data de 1.10.2009 a Judecatoriei B din dosarul nr. x/189/2009, incheiere care a fost casata si cauza a fost trimisa la Judecatoria B pentru continuarea judecatii.

In considerentele deciziei civ. nr. 25.01.2010 s-a retinut ca, prin adresa nr. V/P/15.12.2009, Parchetul de pe langa Judecatoria B a comunicat ca nu s-a inceput urmarirea penala fata de B Alex Constantin.

Din analiza probelor administrate, se retin urmatoarele:

Prin procesul-verbal de constatarea contraventiei seria CC nr. din 8.11.2008, incheiat de Politia B, paratul S FA a fost sanctionat cu amenda de 256 lei pentru savarsirea contraventiei prev. de art. 108 lit.b pct.3 din O.U.G. nr. 195/2002, republicata.

In fapt, prin procesul-verbal de contraventie mentionat s-a retinut ca, la data de 8.11.2008, ora 17, in timp ce conducea autoutilitara YY pe str. V. P din mun. B, S FA nu s-a asigurat corespunzator la efectuarea manevrei de mers inapoi, motiv pentru care a intrat in coliziune cu autovehiculul „Peugeot 206” inmatriculat cu nr. XX, care era stationat.

Prin declaratia data la Politia B la data de 8.11.2008, S FA si-a recunoscut vinovatia in producerea coliziunii din aceeasi data.

Prin Autorizatia de reparatii seria CR nr. 8.11.2008, emisa de Politia B, s-a incuviintat ca autovehiculul „Peugeot 206” XX sa intre in reparatii.

Autoutilitara Mercedez Benz YY, condusa de S FA, proprietatea SC Genfructa SRL B, era asigurata de raspundere civila la SC Omniasig SA, cu polita de asigurare nr. 000910619 din 30.10.2008, valabila pentru perioada 2.11.2008-1.05.2009.

In polita de asigurare nr. din 30.10.2008, s-a consemnat ca limita de despagubire pentru pagube materiale este de 150.000 Euro pentru anul 2008 si de 300.000 Euro pentru anul 2009.

Prin procesul-verbal de constatare din data de 14.11.2008, intocmit de SC Omniasig, au fost constatate avariile cauzate autovehicului XX, astfel: capota motor; balamale capota; ochelar far stg; ochelar far dr.; proiector ceata; intarit bara; electroventilator; suport GMV; radiator racire; carenaj fata; aripa stg + dr. fata; usa dr. fata.

Prin cererea din data de 14.11.2008, B ACa solicitat despagubiri de la SC Omniasig SA

La SC Omniasig SA a fost intocmit dosarul de daune auto RCA/VS/2008 nr. 1456/14.11.2008.

La data de 27.11.2008, reclamantul a dus autoturismul XX la SC Servunion Iasi pentru a fi reparat.

Din devizul de lucrari intocmit de SC Servunion Iasi, rezulta ca reparatiile efectuate la autoturismul XX, proprietatea reclamantului, sunt in valoare totala de 12.386 lei.

Prin referatul de plata nr. RCA/VS/08/1456, intocmit de SC Omniasig din data de 13.01.2009, s-a consemnat ca „avariile nu se justifica din dinamica” deoarece autovehiculul asiguratului, Peugeot 206 XX, nu are nicio avarie. S-a mai consemnat ca inspectorul de daune care a efectuat constatarea la autovehiculul avariat, a constatat ca autovehiculul avariat avea la radiator urme pronuntate de uzura si reparatie prin lipire, capota motor avea un start pronuntat de chit in zona avariata, ceea ce denota ca acest autovehicul mai fusese implicat in alte evenimente rutiere.

Ulterior, SC Servunion Iasi a solicitat de la SC Omniasig acceptul de plata pentru suma de 12.386 lei.

Totodata, prin Notificarea comunicata catre reclamantul B A C, SC S I a solicitat acestuia sa plateasca suma de 12.386 lei, reprezentand c/valoarea lucrarilor de reparatii efectuate la autoturismul „Peugeot 206” XX, deoarece SC Omniasig a refuzat sa dea acceptul de plata a acestei sume.

Potrivit sustinerilor reclamantului, autoturismul XX se afla si in prezent la sediul SC Servunion Iasi, deoarece Omniasig nu a platit c/valoarea reparatiilor efectuate la autoturism.

Potrivit art.481 alin.2 din Legea nr. 136 /1995 privind asigurarile si reasigurarile in Romania, „Contractul de asigurare atesta existenta asigurarii de raspundere civila pentru pagube produse prin accidente de vehicule. Incheierea contractului de asigurare de raspundere civila pentru pagube produse prin accidente de vehicule se dovedeste cu polita de asigurare/documentul Carte Verde”.

Potrivit art. 49 alin.1 din aceeasi lege, „Asiguratorul acorda despagubiri, in baza contractului de asigurare, pentru prejudiciile de care asiguratii raspund fata de terte persoane pagubite prin accidente de vehicule (…)”.

Articolul 55 alin.1 din legea mentionata, prevede ca despagubirile se platesc de catre asigurator persoanelor fizice sau juridice pagubite.

In cursul judecatii, parata SC Omniasig a solicitat efectuarea unei expertize th. judiciare auto, pentru a dovedi ca refuzul de plata al despagubirilor este intemeiat. Aceasta cerere a fost apreciata de catre instanta ca nefiind necesara, dat fiind ca, asa cum a retinut Tribunalul V prin decizia civ. nr. 25.01.2010, nu a fost inceputa urmarirea penala impotriva lui B ACsi S FA.

Fata de cele de mai sus, retinand ca reclamantul a facut dovada prejudiciilor cauzate constand in avariile inregistrate la autoturismul sau, cererea prin care reclamantul a solicitat ca parata SC Omniasig SA B sa-i plateasca suma de 12.386 lei, reprezentand despagubiri civile pentru prejudiciul cauzat autovehiculului proprietatea sa, al reclamantului, de catre paratul S FA la data de 8.11.2008, este intemeiata, urmand sa fie admisa.

In consecinta, parata SC Omniasig SA, prin Sucursala V, va fi obligata, sa plateasca reclamantului suma de 12.386 lei, reprezentand despagubiri civile pentru prejudiciul cauzat autovehiculului „Peugeot 206” XX, proprietatea reclamantului.

Potrivit art. 246 Cod.proc.civ., se va lua act ca reclamantul a renuntat la judecata cererii prin care a solicitat sa fie obligata parata SC Omniasig SA B, prin Sucursala V, la plata catre reclamant a despagubirilor cauzate prin lipsa de folosinta a autovehiculului proprietatea reclamantului, avariat la data de 8.11.2008, pana la plata efectiva a c/valorii reparatiilor la autovehicul.

Reclamantul a efectuat in proces cheltuieli de judecata in suma totala de 1.831,42 lei (826,42 lei taxa judiciara de timbru; 5 lei timbru judiciar; 1.000 lei onorariu avocat).

Potrivit art. 274 alin.1 Cod.proc.civ., parata SC Omniasig SA, prin Sucursala V, va fi obligata sa plateasca reclamantului cheltuielile de judecata efectuate in cauza.

Cererea pentru plata c/valorii reparatiilor la autoturism a fost legal timbrata, cu taxa judiciara de timbru sus aratata.

Etichete: