Top

Incredintare minor

Dosar nr.1253/179/2010

Domeniu alocat : Minori

Tip speta : sentinta civila

Data spetei : s.c. nr. 933/29.09.2010

Titlu: încredintare minor

Prin cererea adresata acestei instante la data de 20.08.2010 si înregistrata sub nr.1253/179/2010, reclamantul G.G. a chemat în judecata pe pârâta D.L., solicitând, în principal, încredintarea spre crestere si educare a minorei G.A.-I., nascuta la data de 20 august 2009, iar, în subsidiar, stabilirea unui program de vizitare a minorei, astfel: la fiecare sfârsit de saptamâna, de vineri orele 1400 pâna duminica orele 1400, prin preluare la domiciliu, în vacanta de iarna 7 zile în intervalul 20 decembrie – 10 ianuarie, prin preluare la domiciliu, si în vacanta de vara 30 de zile în intervalul 15 iunie – 15 septembrie, prin preluare la domiciliu.

În motivarea actiunii, reclamantul a învederat ca partile au avut o relatie de concubinaj din care a rezultat minora G.A. -I., nascuta la data de 20 august 2009, relatie care a încetat din vina exclusiva a pârâtei.

Astfel, pe data de 13.10.2009, a plecat în Spania cu contract de munca pentru o perioada de 9 luni, iar imediat dupa acest moment, pârâta a intrat într-o alta relatie de concubinaj, frecventând împreuna cu actualul concubin barurile si discotecile si neglijând copilul care ramânea în grija altor persoane.

A mai aratat reclamantul ca a contribuit la cresterea si educarea minorei, el trimitând anumite sume de bani în tara la solicitarea pârâtei care sustinea ca este bolnav copilul, ulterior, aflând ca respectivele sume au avut alta destinatie, iar urmare a faptului ca a refuzat sa-i mai trimita bani, reclamantul sustine ca pârâta nu îl mai lasa sa-si viziteze fetita, iar familia acesteia îl ameninta.

A mai învederat reclamantul ca pârâta provine dintr-o familie dezorganizata, aceasta fiind cunoscuta la Postul de politie din Beidaud, iar singurul venit al acestei familii îl reprezinta alocatia în valoare de 200 lei a fetitei, urmând sa fie evidentiate aspectele grave ale mediului inadecvat în care este crescuta minora si în ancheta sociala ce se va efectua în cauza.

A mai precizat ca el dispune de toate conditiile necesare unei bune cresteri si educari a minorei, are o situatie materiala buna si îi poate oferi acesteia un camin primitor, dragoste parinteasca si stabilitate, fiind ajutat în toate aceste demersuri de parintii sai.

În drept si-a întemeiat cererea pe dispozitiile art.65 raportat la art.42 – art.44 Codul Familiei.

În sustinerea actiunii, s-a depus certificatul de nastere al minorei G.A.-I., solicitându-se administrarea probei cu înscrisuri, martori si ancheta sociala.

Pârâta, prezenta în cursul judecatii cauzei, a sustinut ca nu este de acord cu încredintarea minorei G.A.-I. spre crestere si educare reclamantului si ca achieseaza la solicitarea reclamantului privind încuviintarea dreptului acestuia de a avea legaturi personale cu minora în modalitatea programului de vizitare învederat în actiune.

În cauza a fost administrata proba testimoniala cu martori propusa de parti si ancheta sociala spre verificarea modului de întretinere, crestere si educare a minorei, care este comportarea parintilor fata de acestea, conditiile de viata ale acesteia atât din punct de vedere moral, cât si material.

Din evaluarea judiciara a materialului probator administrat în cauza se retine ca partile au trait în relatii de concubinaj, începând cu anul 2007, iar din aceasta relatie a rezultat minora G.A. – I., nascuta la data de 20 august 2009.

La o luna dupa nasterea minorei, reclamantul a plecat la munca în Spania de unde s-a reîntors în cursul lunii aprilie 2010, perioada în care minora s-a aflat în grija pârâtei, aceasta locuind la mama pârâtei, în localitatea Neatârnarea, comuna Beidaud, judetul Tulcea.

În timpul derularii relatiilor de concubinaj partile nu au avut un domiciliu stabil, locuind alternativ la parintii ambelor parti.

Probele administrate au reliefat ca relatiile dintre parti s-au deteriorat odata cu plecarea reclamantului în Spania, partile nemaireluând relatia de concubinaj la întoarcerea reclamantului în tara, ambele parti nemaidorind o reconciliere a relatiei.

Martorul V.I. audiat la cererea reclamantului, a sustinut ca a fost plecat la munca în strainatate împreuna cu reclamantul si ca la întoarcerea în tara l-a însotit pe reclamant spre a-si vizita copilul, ocazie cu care a constatat ca pârâta ofera conditii materiale inferioare celor pe care le poate oferi reclamantul.

Au sustinut în esenta martorii reclamantului ca reclamantul a contribuit la cresterea si educarea minorei, acesta trimitând în tara diverse sume de bani, si dispune de conditii materiale mai bune decât cele oferite minorei de pârâta, acesta urmând a fi sustinut si de parintii lui, daca îi va fi încredintat copilul, ca minora ar beneficia de un climat familial caracterizat de normalitate.

Martorul N.N. a sustinut ca pârâta manifesta dezinteres fata de minora si are un comportament îndoielnic, copilul fiind neglijat de pârâta si nu foarte bine îngrijit de mama pârâtei.

Au mai afirmat ca pârâta s-a opus, din luna aprilie 2010 de când a venit reclamantul în tara si pâna la promovarea actiunii, în a avea legaturi personale cu minora, relatiile dintre acestia fiind tensionate de la începerea procesului.

Martorii pârâtei, R.I. si U.D.-I. au declarat ca minora se afla în îngrijirea pârâtei de la nastere si ca locuieste cu acesta la parintii pârâtei, sustinând ca pârâta îi ofera minorei conditii optime de crestere si educare, un climat moral si material corespunzator si nu-si neglijeaza fetita care este foarte atasata afectiv de mama sa.

Au mai sustinut martorii ca relatiile dintre parti sunt tensionate si ca pârâta nu-l împiedica pe reclamant sa-si viziteze copilul, iar comportamentul acesteia si al familiei sale este corespunzator în societate.

Ancheta sociala efectuata la domiciliul reclamantului a conchis, din relatarile reclamantului, ca acesta a avut o relatie de concubinaj cu pârâta în urma careia a rezultat minora G.A.-I., nascuta la data de 20 august 2009, relatie care a început din anul 2007 si s-a terminat la sfârsitul anului 2009, data de la care relatiile dintre parti s-au deteriorat, creându-se stari conflictuale, minora locuind la mama pârâtei. Cu privire la conditiile materiale oferite de reclamant, s-a concluzionat ca reclamantul domiciliaza în imobilul proprietatea parintilor sai, compus din sapte camere, imobil în care mai locuiesc si un frate împreuna cu sotia acestuia si la care s-au adus îmbunatatiri fiind în constructie alte doua camere, ca familia se ocupa cu cresterea animalelor. Reclamantul detine în proprietate 50 de capre, venitul lunar din cresterea acestora fiind de 1.000 lei, are încheiat contract de munca în Spania ca fasonator mecanic, venitul acestuia pornind de la 1750 euro, si un comportament corespunzator în societate, aspectele privind venitul realizat în strainatate nefiind probate.

Din ancheta sociala întocmita la domiciliul pârâtei rezulta ca pârâta D.L. si fiica sa locuiesc împreuna cu parintii pârâtei si cei doi frati ai acesteia, într-un imobil format din trei camere, având conditii bune de trai. Minora beneficiaza permanent de atentia mamei si a bunici materne, fiind bine îngrijita, neexistând conditii de neglijare. Din punct de vedere material, pârâta se întretine din alocatia de stat a minorei, fiind ajutata în mare masura si de familia sa.

Din punct de vedere al moralitatii, pârâta si familia sa nu au creat probleme autoritatilor publice locale fiind cunoscuti ca buni cetateni ai localitatii în care traiesc.

Legea nr.272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului dispune ca orice reglementari adoptate în domeniul respectarii si promovarii drepturilor copilului se subordoneaza cu prioritate principiului interesului superior al copilului. Acest principiu va prevala în toate demersurile ce privesc copiii, întreprinse chiar si de instantele judecatoresti.

Interesul copilului trebuie apreciat prin examinarea criteriilor prevazute de legea 272/2004 cât si de art.42 din Codul familiei.

Potrivit art.65 din Codul familiei, daca filiatia copilului din afara casatoriei este stabilita fata de ambii parinti, încredintarea lui, precum si contributia parintilor la cheltuielile de crestere, educare, învatatura si pregatire profesionala, se vor hotarî potrivit dispozitiilor art. 42 – 44 inclusiv, care se aplica prin asemanare.

Din evaluarea judiciara a probelor administrate, se apreciaza ca interesul copilului, în vârsta de 1 an, reclama ca acesta sa fie încredintat spre crestere si educare mamei.

Raportat la vârsta frageda a minorei, nevoia îngrijirii materne, atasamentul manifestat de mama, faptul ca înca de la nastere minora s-a aflat în grija pârâtei, reclamantul plecând la munca în strainatate la o luna de la nasterea minorei, învederând cu ocazia judecatii ca intentioneaza sa plece din nou la munca în strainatate, se apreciaza ca în cauza este mai oportuna încredintarea spre crestere si educare a minorei mamei.

Apreciind astfel ca interesul în ocrotirea minorei s-ar satisface mai corespunzator prin încredintarea minorei mamei, se va dispune încredintarea minorei pârâtei, aceasta stare de fapt apreciind ca asigura stabilitate si confortul emotional necesar.

Pentru ca ambii parinti sunt deopotriva datori sa contribuie la cresterea si educarea copiilor minori, fata de prevederile art.42 alin.3 coroborat cu art.86 si 94 din Codul Familiei, urmeaza a obliga reclamantul la 150 lei lunar în favoarea minorei, pensie stabilita în raport de venitul minim pe economie, reclamantul si pârâta nefacând dovada unor venituri realizate de reclamant, începând cu data pronuntarii hotarârii si pâna la intervenirea unei cauze de modificare sau de stingere a pensiei de întretinere.

Referitor la încuviintarea dreptului de a avea legaturi personale cu minora prin preluare la domiciliu, în fiecare sfârsit de saptamâna, de vineri orele 1400 pâna duminica orele 1400 , în vacanta de iarna 7 zile în intervalul 20 decembrie – 10 ianuarie si în vacanta de vara 30 de zile în intervalul 15 iunie – 15 septembrie, potrivit prevederilor art.43 alin. ultim din Codul familiei, parintele, caruia nu i s-a încredintat copilul, pastreaza dreptul de a avea legaturi personale cu acesta, precum si de a veghea la cresterea, educarea, învatatura si pregatirea profesionala.

Acest drept urmeaza, însa, sa fie exercitat în asa masura, încât sa nu aiba o influenta negativa asupra cresterii copilului, trebuind sa fie respectate conditiile normale în privinta întretinerii acestor legaturi.

Din prevederile art.97 si 98 ale Codului familiei rezulta ca ambii parinti au aceleasi drepturi si îndatoriri fata de copiii lor si ca, de comun acord, stabilesc masurile privitoare la persoana si bunurile copiilor. Aceasta înseamna ca parintii pot stabili prin conventie programul în cadrul caruia parintele caruia nu i s-a încredintat copilul pastreaza cu el legaturile personale. Conventia produce pe deplin efecte între parti si trebuie sa fie executata întocmai si cu buna-credinta, dar numai în masura în care nu afecteaza în nici un fel interesele copilului.

Pârâta a achiesat la capatul de cerere privind încuviintarea dreptului reclamantului de a avea legaturi personale cu minora, în modalitatea sus retinuta.

Astfel fiind, pe cale de consecinta, si tinând seama de conventia partilor asupra programului de vizitare, urmeaza a încuviinta ca reclamantul sa aiba legaturi personale cu minora la fiecare sfârsit de saptamâna de vineri orele 1400 pâna duminica orele 1400, în vacanta de iarna 7 zile în intervalul 20 decembrie – 10 ianuarie si în vacanta de vara 30 de zile în intervalul 15 iunie – 15 septembrie prin preluare la domiciliu, cu obligatia readucerii minorei la domiciliul pârâtei.

Tags:

Incredintare minor

SENTINŢA CIVILĂ NR. 669 din 02 martie 2009

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 15 decembrie 2008 sub nr. …/327/2008 reclamanta … Maria Nicoleta a chemat în judecată pe pârâtul … Ştefan, solicitând ca în contradictoriu cu autoritatea tutelară – Primăria Municipiului Tulcea să se pronunţe o hotărâre prin care să se dispună încredinţarea minorului Marian Florin, născută la data de …, spre creştere şi educare reclamantei cu obligarea pârâtului la plata pensiei de întreţinere în favoarea minorului în raport de venitul minim pe economie.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că, în urma unei relaţii de concubinaj cu pârâtul a rezultat minorul Marian Florin, născut la 15 aprilie 2006. în urma unor neînţelegeri survenite între ei s-au despărţit la doar trei săptămâni după naşterea minorului, acesta rămânând în grija sa şi a bunicii materne.

Deşi despărţiţi pârâtul s-a preocupat de minor în sensul că a păstrat legătura cu acesta şi a contribuit la întreţinerea sa cu bani şi îmbrăcăminte.

Având în vedere că minorul a fost crescut de către reclamantă, este puternic ataşat sufleteşte, împrejurarea că ea se poate ocupa de creşterea şi educarea lui, că are condiţii materiale mai bune decât pârâtul, solicită admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată

În drept au fost invocate dispoziţiile art.65Cod Familiei, cu referire la art.42-43, Cod Familiei, art.100 alin.3, art.101 alin.2, art.107 alin.3, aret.86 şi art.94 din Codul Familiei.

În dovedirea acţiunii s-au depus la dosar de către reclamantă înscrisuri şi totodată s-a dispus efectuarea de anchetă socială la domiciliul părţilor, fiind depuse la dosar referatele de anchetă socială. În dovedirea acţiunii reclamanta a solicitat încuviinţarea probei cu martori şi interogatoriu, iar pârâtul, deşi legal citat, nu a formulat întâmpinare şi nici nu s-a prezentat în instanţă pentru a propune probe în apărare.

Instanţa a încuviinţat în dovedirea acţiunii proba cu martori şi cu interogatoriul pârâtului, fiind audiaţi martorii Marcu Emilia, reclamanta renunţând la audierea martorei Simionov Ana.

Deşi citat cu menţiunea la interogatoriu, pârâtul nu s-a prezentat pentru a răspunde.

Analizând materialul probator administrat în speţă, instanţa reţine următoarea situaţie de fapt :

La data de … s-a născut minorul Marian Florin, din relaţia de concubinaj a părţilor. Datorită neînţelegerilor intervenite între părţi aceştia s-au despărţit în fapt, minorul fiind actualmente în grija mamei reclamate, aceasta din urmă fiind plecată în Grecia unde are un loc de muncă şi de unde trimite în permanenţă bani pentru creşterea şi întreţinerea copilului, se interesează de acesta şi ia deseori legătura telefonic cu el.

Se mai reţine că de la data promovării acţiunii, pârâtul nu a contribuit la cheltuieli legate de creşterea şi educarea minorului, deşi vine uneori să-l vadă.

Faţă de cele mai sus expuse se apreciază că este în interesul minorului ca acesta să fie încredinţat spre creştere şi educare mamei reclamante.

Pentru considerentele expuse, instanţa va admite acţiunea şi va încredinţa pe minorul Marian Florin, născut la …, spre creştere şi educare mamei reclamante.

Conform art.86 şi 94 Cod Familiei va fi obligat pârâtul la plata sumei de 135 lei cu titlu de pensie de întreţinere pentru perioada 15.12.2008-1.01.2009 şi la plata sumei de 150 lei lunar cu acelaşi titlu începând cu data de 1.01.2009 în favoarea minorului Florin, născut. la 15.04.2006 până la majoratul acestuia.

Tags:

Incredintare minor

SENTINŢA CIVILĂ NR.517 din 17 februarie 2009

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 09.09.2008 sub nr. …/2008 reclamanta .. a chemat în judecată pe pârâtul … solicitând ca în contradictoriu cu autoritatea tutelară – Primăria Municipiului Tulcea să se pronunţe o hotărâre prin care să se dispună încredinţarea minorei .. născută la data de 11.08.2005 spre creştere şi educare mamei reclamante .

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că, urmare a unei relaţii de concubinaj dintre părţi s-a născut minora …, la data de 11.08.2005 , într-un moment în care părţile se aflau pe teritoriul Spaniei.

Cu această ocazie a fost înregistrată şi naşterea copilului de către autorităţile spaniole , în registrul civil din Valladolid la pag. 261. După naşterea copilului, pârâtul nu a înţeles să-i mai acorde vreun sprijin reclamantei şi minorei iar reclamanta a fost nevoită să se întoarcă în România, împreună cu minora, unde pârâtul nu a mai revenit niciodată.

În drept au fost invocate dispoziţiile art. 100 alin. 3 Cod familiei.

În dovedirea cererii, reclamanta a depus la dosarul cauzei înscrisuri.

S-a dispus de către instanţă, întocmirea unor anchete sociale la domiciliul părţilor, depunându-se în cauză referatele de anchetă socială.

În dovedirea acţiunii, reclamanta a solicitat încuviinţarea probei cu martori, probă încuviinţată şi administrată de către instanţă, fiind audiată martora ….

Analizând materialul probator administrat în speţă, instanţa reţine următoarea situaţie de fapt :

La data de 11.08.2005 , din relaţia de concubinaj a părţilor, s-a născut minora …, în perioada în care părţile se aflau pe teritoriul Spaniei, naşterea fiind înregistrată în registrul civil din Valladolid , la pagina 261,

Din depoziţia martorei audiată în cauză rezultă că de la naşterea minorei, pârâtul nu s-a mai interesat de concubină şi nici de copil, actualmente minora aflându-se la bunicii materni în România, mama trimiţându-i regulat copilului banii necesari pentru creşterea şi educarea acesteia.

Faţă de cele mai sus expuse se apreciază că este în interesul minorei ca aceasta să fie încredinţată spre creştere şi educare mamei reclamante.

Pentru considerentele expuse, instanţa va admite acţiunea şi va încredinţa pe minora …, născută la data de 11.08.2005, spre creştere şi educare mamei reclamante.

Potrivit art. 97 alin. 1 Cod fam., ambii părinţi au aceleaşi drepturi şi îndatoriri faţă de copiii lor minori, fără a deosebi după cum aceştia sunt din căsătorie, din afara căsătoriei sau înfiaţi.

Una dintre aceste obligaţii ce incumbă în egală măsură ambilor părinţi este obligaţia de întreţinere, art. 86 alin.1 Cod fam. dispunând că această obligaţie există între părinţi şi copii, text de lege ce trebuie coroborat cu art. 107 alin. 1 Cod fam., conform căruia copilul minor este întreţinut de părinţii săi. Totodată, art. 86 alin.3 Cod fam. prevede că descendentul, cât timp este minor, are drept la întreţinere oricare ar fi pricina nevoii în care se află.

Această obligaţie de întreţinere a părinţilor faţă de copiii lor minori are un caracter complex, conţinutul său fiind determinat de prevederile art. 101 alin. 2 Cod fam., potrivit cărora părinţii sunt obligaţi să crească copilul, îngrijind de sănătatea şi dezvoltarea lui fizică, de educarea, învăţătura şi pregătirea profesională a acestuia. Întreţinerea urmează să fie determinată potrivit cu nevoia celui care o cere şi cu mijloacele celui ce urmează a o plăti, aşa cum impune art. 94 alin.1 Cod fam. La stabilirea cuantumului pensiei de întreţinere datorate de părinte copilului său, se vor aplica dispoziţiile art. 94 alin. 3 din acelaşi act normativ, potrivit cărora când întreţinerea este datorată de părinte, ea se stabileşte până la o pătrime din câştigul din muncă pentru un copil, cum este şi cazul de faţă.

Pentru considerentele expuse, va fi obligat pârâtul la plata sumei de 150 lei lunar cu titlu de pensie de întreţinere in favoarea minorei .. începând cu data introducerii actiunii 09.09.2008 şi până la majoratul acesteia.

În temeiul art. 274 Cod procedură civilă, va fi obligat pârâtul la plata sumei de 6,3 lei către reclamantă reprezentând cheltuieli de judecată.

Tags:

Incredintare minor

SENTINŢA CIVILĂ NR. 128

Şedinţa publică de la 19.01.2009

La data de ……., s-a înregistrat pe rolul Judecătoriei Tulcea, sub nr. …………, cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul …….., domiciliat în …………. în contradictoriu cu pârâta ……………, domiciliată în ……….., solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa, să i se încredinţeze spre creştere şi educare minora ………., născută la data de ……….

În motivarea cererii, reclamantul a arătat că minora …….., născută la data de ………. provine dintr-o relaţie de concubinaj cu pârâta, relaţie ce a încetat la sfârşitul anului 2002. A arătat reclamantul, că el s-a ocupat de creşterea şi educarea minorei de care este puternic ataşat. În schimb, pârâta a manifestat un total dezinteres faţă de copil.

La dosarul cauzei s-au depus înscrisuri, iar în drept au fost invocate dispoziţiile art.100 din C.Fam.

Pârâta, a formula întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii ca nefondată. A arătat pârâta, în esenţă, că este în interesul minorei ca aceasta să rămână alături de ea şi de familia sa.

La cererea părţilor, prin apărătorii lor, instanţa a administrat proba testimonială, fiind audiaţi martorii ……… şi ………, pentru reclamant, şi …… şi …….., pentru pârâtă.

Din oficiu, instanţa a dispus efectuarea unor anchete sociale la domiciliile părţilor, referatul fiind înaintat la dosarul cauzei la data de 16.10.2008 (fila 16 din dosarul cauzei).

Examinând cererea în raport de actele şi lucrările dosarului şi de dispoziţiile legale incidente în cauză, instanţa reţine următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art.65 C.Fam. dacă filiaţia copilului din afara căsătoriei este stabilită faţă de ambii părinţi, încredinţarea lui se va hotărî potrivit dispoziţiilor art.42-44 din acelaşi cod, care se aplică prin asemănare.

Art.42 din C.Fam. arată că instanţa judecătorească va hotărî căruia dintre părinţi pot fi încredinţaţi copii minori ţinând seama de interesele acestora şi va stabili, totodată, contribuţia fiecărui părinte la cheltuielile de creştere, educare, învăţătura şi pregătire profesionala a copiilor

Minora ……., născută la data de ………, provine dintr-o relaţie de concubinaj a părţilor, relaţie care a încetat la sfârşitul anului 2002. De la naştere şi până în prezent minora s-a aflat în grija mamei şi a bunicii materne, tatăl reclamant contribuind financiar la creşterea şi întreţinerea acesteia doar prin plata unei pensii de întreţinere, obligaţie stabilită prin hotărâre judecătorească (fila 23 din dosarul cauzei).

Contrar susţinerilor reclamantului, probele administrate în cauză, dovedesc că pârâta, ajutată fiind de mama sa, se ocupă în mod corespunzător atât de minora ……… cât şi de ceilalţi copii ai săi rezultaţi dintr-o relaţie anterioară, oferindu-le acestora condiţii optime de creştere şi educare.

Relevantă sub acest aspect este declaraţia martorei ……., audiată la cererea reclamantului, care a relatat că pârâta era o bună gospodină, se ocupa de menaj şi avea grijă nu numai de copii ci şi de soacra sa.

Nu mai puţin relevante sunt depoziţiile martorilor ……… şi ……….., din conţinutul cărora rezultă că cel care a manifestat dezinteres faţă de minor este chiar reclamantul.

În ceea ce priveşte depoziţia martorului …….., fostul concubin al pârâtei, instanţa urmează a o înlătura ca nesinceră, susţinerile acestuia cum că pârâta obişnuia să consume băuturi alcoolice fiind contrazise de toţi ceilalţi martori audiaţi în cauză.

Concluzionând că este în interesul minorei să rămână în continuare în mediul familial în care a crescut şi în care i se oferă afecţiune şi bune condiţii materiale şi morale, instanţa urmează a respinge cererea reclamantului, ca nefondată.

Tags:

Încredinţare minor. Criterii de apreciere. Opţiunea minorului

Conform dispoziţiilor Legii nr. 272/2004 principiul de bază la luarea deciziilor privind autoritatea parentală şi dreptul la vizită trebuie să fie interesul superior al copilului.

Decizia civilă nr. 309/R din 02.09.2010 a Curţii de Apel Galaţi

Rezultă că instanţa are obligaţia legală de a hotărî cu privire la încredinţarea copiilor minori, ţinând seama exclusiv de interesele acestora, apreciate nu numai în legătură cu posibilităţile materiale ale părinţilor, cu condiţiile de dezvoltare fizică şi intelectuală pe care le pot găsi la unul dintre părinţi ci şi cu vârsta, sexul copiilor, comportarea părinţilor faţă de aceştia înainte de divorţ, în perioada despărţirii în fapt, gradul de ataşament şi de interes pe care ei l-au manifestat, legăturile afective care s-au stabilit între părinţi şi copii.

Minorul în vârstă de 9 ani după despărţirea în fapt a părinţilor a rămas în grija tatălui său, continuând să locuiască în acelaşi imobil în care a locuit cu ambii părinţi.

Audiat în instanţă a declarat că doreşte să rămână în grija tatălui său, ceea ce denotă o dorinţă de stabilitate, o teamă de schimbare a locului cu care s-a obişnuit şi în care se simte bine.

Chiar dacă mama îşi doreşte să-i fie încredinţat minorul nu a reuşit să-i insufle acestuia certitudinea că lângă ea, în noua locuinţă, va fi în siguranţă şi îi va fi mai bine. (Red. GVB).

Tags:

Încredinţare minor. Încredinţarea minorului unuia dintre părinţi se poate face şi atunci când acesta este plecat temporar din ţară dar a luat măsurile necesare pentru creşterea şi educarea acestuia.

Prin cererea înregistrată sub nr.8318/231/2007 la Judecătoria Focşani reclamantul C.R a chemat în judecată pe pârâta C.R. solicitând instanţei ca prin sentinţa ce o va pronunţa să se dispună desfacerea căsătoriei şi încredinţarea spre creştere şi educare a minorilor mamei lor precum şi revenirea pârâtei la numele avut înainte de încheierea căsătoriei.

În urma probelor administrate, prin sentinţa civilă nr.186/16.01.2008 a fost admisă acţiunea, declarându-se desfăcută căsătoria din vina pârâtei, cu revenirea acesteia la numele avut anterior căsătoriei M.

Au fost încredinţate pârâtei spre creştere şi educare minorele T. în vârstă de 7 ani şi M.M. în vârstă de 3 ani şi obligat reclamantul la câte 83 lei lunar pensie de întreţinere pentru fiecare copil cu începere de la introducerea acţiunii 27.02.2007 şi până la majorat.

Pârâta a fost obligată la 408 lei cheltuieli de judecată către reclamant.

Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut din probele administrate, dezinteresul total al pârâtei faţă de viaţa de familie, în ultimii ani întreţinea relaţii extraconjugale cu alţi bărbaţi în prezent locuind cu altă persoană în com. Tulnici.

În ce privesc minorele s-a apreciat că este în interesul acestora să fie încredinţate pârâtei datorită vârstei pe care o au, ataşamentul minorelor faţă de mamă precum şi a condiţiilor materiale de creştere şi educare de care aceasta dispune.

Împotriva sentinţei civile a declarat apel reclamantul, criticând-o numai sub aspectul încredinţării celor două minore spre creştere şi educare în favoarea pârâtei.

A susţinut apelantul că intimata a părăsit domiciliul părinţilor ei şi abandonat cele două minore care au rămas în grija mamei acesteia. Bunica maternă nu realizează venituri, minorele sunt rău îngrijite şi locuiesc în acelaşi imobil cu un frate al pârâtei care este consumator de băuturi alcoolice imoral şi violent.

În această situaţie apelantul a solicitat să-i fie încredinţată spre creştere şi educare una din minore.

Prin decizia civilă nr. 169 din 10 iunie 2008, Tribunalul Vrancea a admis apelul declarat de reclamantul C. R. şi a schimbat în parte sentinţa în sensul că a dispus încredinţarea minorei T. la reclamant. Totodată, au fost compensate cheltuielile de întreţinere datorate de părţi celor 2 copii minori rezultaţi din căsătoria acestora.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de apel a reţinut următoarele:

La instanţa de apel pârâta legal citată nu s-a prezentat în instanţă şi în probaţiune apelantul a solicitat audierea martorei C. Z.

Din depoziţia acestei a rezultat că părţile s-au despărţit în fapt în luna august 2007, minorele rezultate din convieţuirea părţilor ai rămas la mama intimatei care este bătrână, nu dispune de condiţii pentru întreţinerea nepoatelor sale în sensul că nu are nici lumină electrică, locuieşte împreună cu un alt fiu, care este agresiv şi copii nu sunt duşi nici măcar la grădiniţă. Martora a mai precizat că apelantul este cel care ajută minorele material iar după despărţirea în fapt intimata a început să convieţuiască cu un alt bărbat cu care are un copil, cu acel bărbat locuind iniţial la Tulnici şi în prezent undeva în jud.Galaţi.

Din ancheta socială efectuată la domiciliul părţilor instanţa reţine că mama intimatei deţine o locuinţă formată din 2 camere, modest utilată iar fiica ei locuieşte în localitatea Tg. Bujor jud.Galaţi împreună cu concubinul cu care are o fetiţă de 3 săptămâni.

În ce-l priveşte pe apelant acesta este moştenitorul unei locuinţe cu 5 camere, utilată cu bunuri de strictă necesitate şi realizează venituri din activităţi ca zilier.

Interesul minorelor este de a creşte şi locui împreună însă acesta nu poate fi satisfăcut deoarece nu locuiesc alături de mamă ci de bunica paternă care dispune de condiţii de spaţiu minime, este în vârstă şi nu este în măsură să asigure îngrijirea şi educarea celor 2 nepoate ale sale.

Nici la instanţa de fond şi nici la instanţa de apel intimata nu şi-a exprimat punctul de vedere asupra încredinţării celor 2 copii.

Cum nu s-a dovedit că apelantul nu ar oferi garanţii morale şi condiţii materiale pentru a întreţine unul din copii şi cum acesta a fost singurul care i-a şi ajutat de când au fost abandonaţi de intimată, instanţa apreciază faţă de aceste situaţii şi de dorinţa tatălui de a-i fi încredinţată una din minore, că interesul pledează în favoarea acestei situaţii.

Împotriva acestei decizii civile, în termen legal a declarat recurs pârâta C. R. criticând-o pentru nelegalitate prin prisma interpretării greşite a legii, motiv prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.

Susţine recurenta, în dezvoltarea motivelor de recurs, că instanţa de apel a apreciat greşit criteriile prin prisma cărora trebuie reţinut, întotdeauna, interesul superior al minorului, în aplicarea corectă a disp. art. 42 Codul familiei referitoare la încredinţarea minorilor în caz de divorţ.

În acest context, susţine recurenta că singurul argument invocat în schimbarea hotărârii instanţei de fond – în sensul încredinţării unuia dintre minori tatălui-reclamant, îl constituie, în realitate, obligarea acestuia la plata pensiei de întreţinere pentru minori. Că, prin separarea acestora, procedându-se la compensarea plăţii pensiei de întreţinere pentru minori, nu s-a urmărit decât interesul reclamantului, şi nu interesul minorilor, aşa cum stabileşte art. 42 Codul familiei.

Prin decizia civilă nr.6 din 6.01.2009 Curtea de Apel Galaţi a admis recursul pârâtei şi modificând decizia Tribunalului Vrancea a respins ca nefondat apelul reclamantului, menţinând hotărârea primei instanţe ca fiind temeinică şi legală.

A reţinut instanţa de recurs că potrivit dispoziţiilor art.42 din Codul familiei încredinţarea minorului unuia dintre părinţi se face în exclusivitate în interesul acestuia. În respectarea acestui articol, Tribunalul trebuia să analizeze, în ansamblu, criteriile prin prisma cărora trebuie reţinut interesul minorului. Faptul că mama, aflată într-o situaţie specială, a fost nevoită să-şi lase cele 2 fetiţe, temporar, în îngrijirea bunicii materne nu trebuia interpretat ca un criteriu primordial în schimbarea condiţiilor reţinute de către instanţa de fond – care a apreciat justificat că interesul celor 2 fetiţe impune ca acestea să fie încredinţate spre creştere şi educare mamei.

Tags:

Încredinţare minor

Dosar nr. 897/829/2010

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA PODU TURCULUI

SENTINŢA CIVILĂ NR. 1245

Şedinţa publică de la 08.12.2010

Completul compus din:

PREŞEDINTE – judecător PASCARU VALENTINA ŞTEFANA

Cu participare :

GREFIER – POPA ADRIANA

Pe rol judecarea cauzei Minori şi familie privind pe reclamantul Schineanu Gigel şi pe pârâta Pal Anica, având ca obiect „încredinţare minor”.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică au răspuns reclamantul Schineanu Gigel şi pârâta Pal Anica asistată de avocat Bouroş Angela Serafina, lipsă fiind autorităţile tutelare Consiliul Local al comunei Tătărăşti, Consiliul Local al comunei Gioseni.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanţei următoarele :

– pricina ce are ca obiect „încredinţare minor” este la al cincilea termen de judecată ;

– procedura de citare este legal îndeplinită, după care :

Reclamantul depune la dosarul cauzei un set de act şi anume : adeverinţa nr. 1511/12.11.2010 eliberată de SC VRANCART SA, adeverinţa nr. 658/02.12.2010 eliberată de Inspectoratul Şcolar – Şcoala cu clasele I – VIII Gherdana, comuna Tătărăşti, adeverinţa nr. 3814/19.11.2010 a Universităţii din Bacău – Facultatea de Inginerie şi adeverinţa nr. 868/18.11.2010 a Colegiului Tehnic de Comunicaţii „Nicolae Vasilescu – Karpen” Bacău.

Apărătorul pârâtei, avocat Bouroş Angela Serafina depune la dosarul cauzei un set de acte şi anume : ancheta socială efectuată de Primăria comunei Gioseni, judeţul Bacău şi chitanţa nr. 000096 din data de 08.12.2010 în sumă de 800 de lei reprezentând onorariu de avocat.

La interpelarea instanţei, reclamantul şi pârâta prin apărător, arată că nu mai au alte cereri de formulat.

Instanţa acordă cuvântul pe fondul cauzei.

Nemaifiind alte cereri de formulat, instanţa constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul.

Reclamantul, având cuvântul, solicită admiterea acţiunii astfel cum a fost formulată, încredinţarea minorei astfel cum instanţa va considera de cuviinţă, stabilirea unui program de vizită minor, iar cheltuielile de judecată să fie suportate în solidar.

Apărătorul pârâtei, avocat Bouroş Angela Serafina, având cuvântul solicită respingerea acţiunii, admiterea cererii reconvenţionale (fila 31) prin care s-a solicitat încredinţarea minorei Schineanu Ana – Maria, născută la 09.06.2006, spre creştere şi educare, fiind în interesul acesteia, obligarea reclamantului – pârât la plata pensiei de întreţinere în favoarea minorei. Să se reţină că reclamantul mai are în întreţinere alţi 3 minori, iar minora Schineanu Ana – Maria a fost întreţinută bine cât timp a stat la reclamantă. Nu solicită cheltuieli de judecată.

S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.

INSTANŢA

Deliberând

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea formulată şi înregistrată pe rolul Judecătoriei Podu Turcului sub nr.897/2.08.2010 reclamantul Schineanu Gigel a chemat-o în judecată pe pârâta Pal Anica, solicitând instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să dispună încredinţarea spre creştere şi educare către reclamant a minorei Schineanu Ana Maria , nascuta la data de 9 iunie 2006.

În motivarea cererii precum si a cererii completatoare depuse inainte de primul termen de judecata reclamantul a arătat că a trait in concubinaj aproape 3 ani cu parata Pal Anica, relatie in urma careia s-a nascut minora Schineanu Ana maria. Reclamantul a sustinut ca partile nu au reusit sa se impace si sa se casatoreasca din culpa paratei, care a dovedit o atitudine ostila, violenta, consum de alcool in cantitati mari, culminand cu plecarea acesteia in strainatate in luna martie 2009, fara stirea sa. S-a mai precizat ca minora a fost lasata la o nepoata a paratei, iar ulterior, deoarece condiiile din casa batraneasca unde se gasea erau improprii pentru locuit, fetita a fost recuperata de catre tatal sau.

Cererea a fost motivata in drept pe articolele 100 raportat la art 42 , 107, 86 si 94 din Codul Familiei.

Actiunea a fost legal timbrata cu taxa judiciara de timbru si timbru judiciar.

Parata, deoarece reclamantul avea cunostinta ca aceasta este in strainatate, a fost citata prin publicitate, si la un termen ulterior s-a prezentat la instanta si a formulat intampinare si cerere reconventionala.

Parata a solicitat respingerea cererii ca nefondata si incredintarea catre mama a minorei cu obligarea reclamantului la plata pensiei de intretinere. S-a susţinut în întâmpinare ca pe parcursul relatiei de concubinaj au existat neintelegeri intre cei doi, datorate reprosurilor reclamantului ca parata nu reuseste sa intretina intreaga gospodarie. Relatia nu a fost constanta, de multe ori parata plecand impreuna cu minora, dar a revenit de fiecare data. Parata a aratat ca reclamantul nu i-a acordat nici un fel de ajutor minorei cat timp aceasta a locuit cu mama. Din cauza lipsurilor materiale., parata a aratat ca a fost nevoita sa plece la munca in strainatate, fara a uita de minora, pe care a lasat-o in grija unei nepoate , intr-un mediu propice pentru copil. A mai precizat ca a tinut legatura in mod constant cu fetita si a trimis alimente, imbracaminte si sume de bani. De asemenea parata a mai aratat ca Schineanu Ana Maria, fiind la o varsta frageda, are nevoie de ingrijire si atentie permanenta, afectiune, intelegere si rabdare pe care reclamantul parat nu i le poate oferi, deoarece desfasoara o activitate profesionala ce necesita un timp indelungat de munca si persoana indicata sa o creasca pe minora este mama acesteia.

Actiunea reconventionala a fost legal timbrata.

In drept s-au invocat prevederile art 115-119 Cproc. Cov si art 100, 42, 86, 94 Codul familiei.

Instanţa a încuviinţat şi administrat pentru părţi proba cu înscrisuri (copie certificat de nastere minora –fila 4, copie carte de identitate reclamant- fila 5, adeverinta de venituri ale reclamantului, adeverinte conform carora reclamantul parat mai are in ingrijire trei minori, adeverinta conform careia minora Schineanu ana Maria urmeaza cursurile gradinitei din comuna Gioseni), şi declaraţiile a patru martori, Spenchiu Vasile si Pascu Gheorghita pentru reclamantul parat şi Ghebu Ana si Butnarasu Iuliana pentru parata-reclamanta, declaraţiile acestora fiind consemnate şi ataşate la dosar.Instanta a fost informata ca minora Schineanu Ana Maria a fost luata de catre mama sa, parata reclamanta cu acordul reclamantului parat si in prezent locuieste cu aceasta.

La solicitarea instanţei şi în conformitate cu dispoziţiile art.42 Codul Familiei, Serviciile de Autoritate Tutelară din cadrul Primăriei Comunei Tatarasti si Gioseni au efectuat doua anchete sociale la domiciliile părţilor, rezultatele acesteia fiind depuse la dosar .

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Minora Schineanu Ana Maria s-a născut la data de 9 iunie 2006, având ca părinţi pe reclamantul parat Schineanu Gigel şi pe pârâta reclamanta Pal Anica.

Din mijloacele de probă administrate în cauză instanţa reţine că relatia de concubinaj dintre reclamantul parat si parata reclamanta nu a fost o relatie stabila, ci a fost marcata de neintelegeri intre cei doi, neputandu-se concretiza intr-o casatorie. In multe situatii parata reclamanta a plecat impreuna cu minora in vizita la mama sa, despartiri care durau chiar si luni intregi. Pentru a majora veniturile familiei, parata-reclamanta a fost nevoita sa plece la munca in strainatate pentru o perioada scurta, si si-a lasat copilul minor in varsta de 4 ani in grija unei nepoate. Informat intamplator de plecarea la munca a paratei, reclamantul parat a luat minora si s-a preocupat un timp de cresterea si educarea fetitei.Cu aceasta ocazie, reclamantul parat a introdus actiune la Judecatoria Podu Turcului , solicitand incredintarea minorei. Reintoarsa dinstrainatate, parata reclamanta a revenit in domiciliul comun, ulterior, la cateva zile, parasindu-l impreuna cu fetita.

Mai reţine instanţa din declaratiile martorilor precum si din continutul anchetelor sociale ca bunica materna a minorei, persoana cu care este lasata minora in timpul cat parata reclamanta se afla la munca in strainatate, are o sanatate precara, dar in ambele domicilii ale partilor, unde s-au efectuat anchete sociale , sunt conditii decente pentru cresterea si educarea minorei.

Instanţa apreciază că în raport de mijloacele de probă analizate şi faţă de dispoziţiile art.62 raportat la art 42-44 Codul Familiei cererea reclamantului-parat este nefondata, in timp ce actiunea paratei – reclamante este întemeiată şi urmează a fi admisă pentru motivele ce vor fi arătate în continuare.

Se constată astfel că desi parata- reclamanta a fost fortata de imprejurari sa plece temporar in strainatate, minora a fost lasata acest timp la o persoana de incredere si a contribuit material la cresterea si aducarea acesteia. Perioada in care a fost plecata la munca a fost una scurta, insuficienta pentru deteriorarea relatiei afective formata intre mama si copilul sau. Instanta va avea in vedere faptul ca parata reclamanta nu si-a abandonat copilul, ci l-a lasat in grija unei rude apropiate, pentru a fi crescuta alaturi de alti doi copii, intr-un mediu propice dezvoltarii sale intelectuale si afective.

În aceste condiţii se consideră că măsura încredinţării unui minor către unul dintre părinţi implică în afara dreptului de a dispune cu privire la creşterea şi educarea sa şi obligaţia acestuia de a asigura cele mai bune condiţii de viaţă şi permanenta supraveghere a copilului, Din acest punct de vedere împrejurarea ca reclamantul paratul are o indeletnicire profesionala care implica plecari de lunga durata in afara localitatii presupune ca minora sa nu beneficieze de indrumarea , de cresterea si educarea de care ar beneficia locuind impreuna cu mama sa. Instanţa reţine din acest punct de vedere susţinerile martorilor audiaţi, care au arătat măsura în care, inainte si dupa revenirea in tara reclamanta s-a preocupat in mod deosebit de cresterea si educarea minorei, faptul ca minora locuit dintotdeauna impreuna cu mama sa, iar despartirile destul de dese dintre reclamantul parat si parata reclamanta presupuneau plecarea mamei impreuna cu fetita. Se apreciază că aceste relaţii dintre mama si fiica sunt legaturile specifice, benefice dintre un parinte si copil. Instanţa a avut in vedere în cadrul raţionamentului şi anchetele sociale efectuate in cauza . Instanta reţine totodată că susţinerile pârâtei în sensul că aspectul material este important sunt reale, instanţa având în vedere contributia mamei la bunastarea familiei atat in perioada cat a muncit in strainatate cat si in timpul in care a locuit impreuna cu minora. De asemenea, instanta urmeaza sa tina cont de faptul ca , la varsta minorei (4 ani), este indicat, pentru ca aceasta sa se dezvolte in mod firesc, sa fie crescuta si indrumata de o persoana de sex feminin, de preferat mama sa, fata de care s-a dovedit prin mijloacele de proba administrate in cauza, ca nutreste o deosebita afectiune, specifica relatiilor normale dintre parinte si copil. Acest aspect trebuie analizat in contextul in care si tatal, reclamantul parat are o pozitie procesuala moderata , inclinand spre a nu contesta dreptul mamei care si-a luat copilul din domiciliul comun.

Pentru toate aceste considerente instanţa apreciază că cererea de chemare în judecată este nefondata, urmand a o respinge, ca cererea reconventionala întemeiată şi urmează să o admită cu consecinţa încredinţării minorei către parata- reclamanta.

In conformitate cu prevederile art. 42 alin. 3 Codul Familiei, va obliga reclamantul pârât la plata în favoarea minorei a pensiei de întreţinere în cuantum lunar de 100 lei, acesta fiind stabilit potrivit art. 94 alin. 3 Codul Familiei,tinand cont ca reclamantul parat mai are in intretinere alti trei muinori.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE :

Respinge acţiunea formulată de reclamantul – pârât Schineanu Gigel, domiciliat în Giurgeni, comuna Tătărăşti, judeţul Bacău în contradictoriu c u pârâta – reclamantă Pal Anica, cu domiciliul ales la familia Pal Anica, sat, comuna Gioseni, judeţul Bacău, ca neîntemeiată.

Admite cererea reconvenţională.

Încredinţează pârâtei – reclamante pe minora Schineanu Ana Maria.

Obligă reclamantul – pârât să plătească în favoarea minorei pensie de întreţinere în cuantum de 100 de lei lunar de la introducerea cererii şi până la majoratul fiicei sale.

Ia act de renunţarea pârâtei – reclamante la cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel în 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică azi, 08.12.2010.

PREŞEDINTE, GREFIER ,

Judecător PASCARU VALENTINA POPA ADRIANA

Red/tehnored. 6 ex.

P.V.Ş./P.A.

28.12.2010

Sentinţa civilă a rămas definitivă la data de 19.01.2011 şi a devenit irevocabilă la aceeaşi dată.

Tags:

Încredinţare minor

Dosar nr. 408/829/2010

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA PODU TURCULUI

SENTINŢA CIVILĂ NR. 634

Şedinţa publică de la 25.08.2010

Completul compus din:

PREŞEDINTE – PANFIL SIMONA – CARMEN

Cu participare:

GREFIER – POPA ADRIANA

Pe rol judecarea cauzei Minori şi familie privind pe reclamantul D.T.C. şi pe pârâta P. S., având ca obiect „încredinţare minor, pensie întreţinere, stabilire domiciliu minor, cheltuieli de judecată”.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică a răspuns reclamantul D. T. C., asistat de avocat Bouroş Angela Serafina, pentru pârâta P. S., avocat Aur Elena şi martorii Fântână Ovidiu, Hârlău Ana – Maria, Nartea Daniel, lipsă fiind autorităţile tutelare Primăria Comunei Motoşeni, Primăria comunei Răchitoasa.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, învederând instanţei următoarele:

– pricina ce are ca obiect „încredinţare minor” se află la al cincilea termen de judecată ;

– procedura de citare pentru acest termen este legal îndeplinită, după care:

S-a procedat la ascultarea separată a martorilor Fântână Ovidiu, Hârlău Ana – Maria, Nartea Daniel, sub prestare de jurământ, depoziţiile acestora fiind consemnate şi ataşate la dosarul cauzei.

La interpelarea instanţei, atât reclamantul prin apărător şi apărătorul pârâtei, arată că nu mai au alte cereri de formulat.

Reclamantul prin apărător, avocat Bouroş Angela Serafina, având cuvântul, solicită admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată, respectiv încredinţarea minorului D.A.R.- născut la data de __, stabilirea domiciliului acestuia în localitatea ___, comuna Răchitosa, judeţul Bacău. Solicită respingerea cererii reconvenţionale, deoarece nu are unde să fie încredinţat acel copil. De comun acord, pârâta a plecat în Italia la muncă, însă după o perioadă de timp aceasta nu a mai luat legătura cu reclamantul şi nu a mai trimis bani acasă. Aceasta când vine în ţară nu locuieşte la mama sa. Din ancheta socială efectuată la locuinţa reclamantului rezultă că acesta are o casă modestă, curată şi opiniază comisia de anchetă că este în interesul copilului să fie încredinţat tatălui. Din ancheta socială efectuată la locuinţa mamei pârâtei, rezultă că nu sunt condiţii. Solicită cheltuieli de judecată.

Apărătorul pârâtei, avocat Aur Elena, având cuvântul, solicită respingerea acţiunii ca nefondată şi admiterea cererii reconvenţionale. Pârâta a plecat în străinătate pentru a aduce bani în ţară, în vederea asigurării unui trai mai bun copilului. Aceasta a plecat de comun acord din ţară. Solicită a se avea în vedere declaraţiile martorilor, deoarece toate aspectele au fost dovedite. Când pârâta a fost în ţară nu i s-a permis să vadă copilul. Mai mult, să se reţină că reclamantul a avut o tentativă de suicid, acesta având un impact asupra minorului. Solicită cheltuieli de judecată.

S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.

INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele :

Prin cererea formulată şi înregistrată pe rolul Judecătoriei Podu Turcului sub nr. 408/829/15.04.2010 reclamantul D.T.C. l-a chemat în judecată pe pârâta P.S. solicitând instanţei să pronunţe o hotărâre prin care să îi încredinţeze spre creştere şi educare pe minorul D.A.R. precum şi stabilirea domiciliului minorului la locuinţa reclamantului .

Reclamantul a arătat în cerere că a avut o relaţie de concubinaj cu pârâta din anul 2003 , iar din această relaţie a rezultat un copil minor D.A.R. născut la data de __. La începutul relaţiei părţile au locuit în Bacău, iar după naşterea copilului s-au mutat la domiciliul părinţilor reclamantului din comuna Răchitoasa, judeţul Bacău. În luna septembrie 2009 pârâta a plecat la muncă în Italia şi nu a mai fost interesată de copil, cu atât mai mult cu cât acesta are o vârstă fragedă şi necesită îngrijire sporită şi permanentă. În această perioadă copilul a rămas în grija tatălui, la locuinţa acestuia din comuna Răchitoasa, judeţul Bacău. Cererea a fost motivată în drept pe dispoziţiile art. 42, 86, 94, 100 Cod familie.

Cererea a fost depusă însoţită de înscrisuri în fotocopie.

Cererea a fost legal timbrată cu taxă de timbru de 10 lei şi timbru judiciar de 0,3 lei.

Pârâta, legal citată, a formulat întâmpinare şi cerere reconvenţională prin care a solicitat încredinţarea minorului, s-a prezentat în instanţă la un termen şi a propus proba cu martori.

Reclamantul a solicitat şi instanţa a încuviinţat administrarea probei cu înscrisuri şi cu martorii Fântânaru Ovidiu (filele 55 – 56) şi Tenie Ioan Daniel (filele 46 – 47).

Pârâta a solicitat şi instanţa a încuviinţat administrarea probei cu înscrisuri şi cu martorii Hârlău Ana – Maria (filele 57 – 58), Nartea Daniel – Constantin (fila 59).

La solicitarea instanţei, colectivul de autoritate tutelară al comunei Răchitoasa şi Motoşeni a efectuat anchete sociale la domiciliul părţilor, rapoartele întocmite fiind depuse la dosar la filele 9-10 şi 12.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Părţile au trăit în concubinaj cu întreruperi, începând din anul 2003, iar din concubinaj a rezultat minorul D.A. R., născut la ___.

După naşterea minorului, la aproximativ trei – patru luni, pârâta a plecat în Italia, cu acordul pârâtului. O scurtă perioadă de timp, aproximativ două luni, pârâta a trimis reclamantului bani pentru întreţinerea minorului.

Părţile au locuit la început, după naşterea minorului la un frate al reclamantei, apoi câteva luni la mama pârâtei, iar înainte la plecarea pârâtei în Italia, şi în prezent reclamantul şi minorul, locuiesc la părinţii reclamantului.

De la plecarea în Italia, pârâta a mai venit în ţară o dată sau de două ori, însă nu a venit să locuiască cu minorul şi nici nu a locuit în mod constant la un singur domiciliu.

Minorul în prezent se află în îngrijirea reclamantului şi potrivit referatelor de anchetă socială minorul este bine îngrijit şi între tată şi copil este o legătură afectivă puternică.

Având în vedere situaţia de fapt expusă, reţinută de instanţă din declaraţiile martorilor şi înscrisurile ataşate la dosarul cauzei, instanţa va admite acţiunea principală şi va respinge cererea reconvenţională, dispunând încredinţarea minorului către tată.

La adoptarea acestei soluţii, instanţa va ţine seama de faptul că în prezent minorul are un domiciliu statornic, este îngrijit de aceleaşi persoane cu care a stabilit legături afective, fapt important la vârsta minorului, când acesta are nevoie de un mediu stabil.

În ceea ce priveşte domiciliul minorului, având în vedere cele expuse anterior şi faptul că părinţii au domicilii diferite, instanţa, văzând şi prevederile art. 100 C.fam, potriivt cărora „Copilul minor locuieşte la părinţii săi.

Dacă părinţii nu locuiesc împreună, aceştia vor decide, de comun acord, la care dintre ei va locui copilul.

În caz de neînţelegere între părinţi, instanţa judecătorească, ascultând autoritatea tutelară, precum şi pe copil, dacă acesta a împlinit vârsta de zece ani, va decide, ţinând seama de interesele copilului.”, instanţa va stabili domiciliu minorului la cel al tatălui său.

Întrucât minorul a fost încredinţat tatălui reclamant, instanţa, va dispune ca în temeiul art. 86 şi 94 C.fam, pârâta să fie obligată la plata unei pensii de întreţinere raportată la 25% din venitul minim pe economie, motivat de faptul că pârâta nu realizează o activitate permanentă salarizată.

Constatând culpa procesuală a pârâtei, instanţa, în temeiul art. 274 C.pr.civ, va dispune obligarea acesteia la plata sumei de 510 lei cheltuieli de judecată, constând în plata taxei de timbru şi a onorariului de avocat achitat cu chitanţa seria ADA nr. 74/25.08.2010, emisă de cabinet de avocat Bouroş Angela Serafina.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Admite acţiunea principală având ca obiect „încredinţare minor, pensie întreţinere, stabilire domiciliu minor, cheltuieli de judecată” formulată de reclamantul D.T.C., domiciliat în comuna R., sat O., jud. Bacău(la familia Margaş Costel), în contradictoriu cu pârâta P. S., domiciliată în comuna M., sat Chetreni, jud. Bacău(la familia Rezmeriţă Lenuţa).

Respinge cererea reconvenţională.

Încredinţează reclamantului spre creştere şi educare minorul D.A. R., născut la ___.

Stabileşte domiciliul minorului la tatăl său, în comuna Răchitoasa, sat Oprişeşti, judeţul Bacău.

Obligă pârâta să plătească în favoarea minorului o pensie lunară de întreţinere în cuantum de 150 de lei lunar de la data pronunţării hotărârii, până la majorat, 07.05.2027.

Obligă pârâta să plătească reclamantului suma de 510 lei cheltuieli de judecată.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 25.08.2010.

PREŞEDINTE, GREFIER,

Judecător PANFIL SIMONA CARMEN POPA ADRIANA

Red. /Tehnored. Ex.6

P.S./P.A

07.09.2010

Sentinţa civilă a rămas definitivă la data de

25.08.2010 şi a devenit irevocabilă la data de 05.10.2010.

Tags:

Încredinţare minor

Asupra prezentei cereri;

Prin cererea înregistrată sub nr. …… pe rolul Judecătoriei Bacău reclamantul EN în contradictoriu cu pârâta DC a solicitat pe calea ordonanţei preşedinţiale încredinţarea către el spre creştere şi educare a minorei EAI, născută la data de ….

Ulterior, la termenul de judecată din …. reclamantul şi-a modificat acţiunea solicitând judecarea cauzei pe dreptul comun.

La termenul de judecată din …. pârâta s-a prezentat pentru prima dată în faţa instanţei şi a menţionat că se numeşte IC şi nu DC.

În motivarea cererii reclamantul arată că minora EAI este rezultatul relaţiei de concubinaj dintre fratele său, EC şi pârâtă. De la naşterea minorei, susţine în continuare reclamantul, fratele său a fost cel care s-a ocupat în mod exclusiv de creşterea şi educarea minorei iar pârâta nu a mai ţinut legătura sub nici o formă nici cu concubinul său, nici cu minora. Prin sentinţa civilă nr. ….. pronunţată în dos. nr. ….. de Judecătoria B., menţionează reclamantul, minora a fost încredinţată fratelui său, EC, constatându-se prin ancheta socială şi probatoriile administrate în cauză că aceasta era crescută în exclusivitate de către tată iar prin aceeaşi sentinţă instanţa a încuviinţat ca minora să poarte numele de „E.”. Reclamantul arată că fratele său a decedat şi minora a rămas în grija sa şi a soţiei sale încercând să îi ofere fetiţei toate condiţiile de creştere şi dezvoltare, că pârâta nu a mai menţinut legătura cu copilul, nici în perioada cât trăia fratele său şi nici de când minora se află în grija sa.

În drept a invocat art. 42 din Codul familiei.

Pentru dovedirea cererii reclamantul a cerut încuviinţarea probei cu înscrisuri, interogatoriul pârâtei şi a probei cu martori. La propunerea reclamantului şi sub prestare de jurământ au fost audiaţi martorii TCL(fila 82 dos.) şi CN

Pârâta a formulat cerere reconvenţională(fila 41 dos.) prin care a solicitat pe calea ordonanţei preşedinţiale încredinţarea spre creştere şi educare a minorei EAI, născută la data de ….. motivând că este mama minorei, că fetiţa a fost încredinţată tatălui cu acordul său, iar în prezent fetiţa se află în grija unchiului său care nu prezintă garanţii morale şi materiale pentru a-i fi încredinţată.

În drept a invocate prevederile art. 8 CEDO.

La termenul de judecată din 13.10.2010 pârâta-reclamantă şi-a modificat cererea reconvenţională solicitând judecarea ei pe dreptul comun.

În apărare şi în dovedirea cerii reconvenţionale pârâta-reclamantă a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, interogatoriul reclamantului şi a probei cu martori(BE şi IM filele 91-92 dos.)

În cauză s-au administrat probele cu înscrisuri, interogatoriu şi a martori.

Din oficiu, în temeiul art. 42 C.fam. instanţa a dispus efectuarea anchetei sociale în comuna ……, domiciliul reclamantului şi în municipiul …., unde locuieşte pârâta şi minora a fost audiată în Camera de Consiliu în data de …..

Din analiza probelor administrate în cauză instanţa reţine următoarele;

Minora EAI, născută la data de …., este rezultatul relaţiei de concubinaj dintre pârâtă şi numitul EC. Prin sentinţa civilă nr. …. pronunţată de Judecătoria B.s-a încuviinţat ca minora să poarte numele tatălui, „E.” şi a fost încredinţată acestuia spre creştere şi educare. Minora a rămas în grija tatălui până la decesul acestuia survenit la data de …. Pârâta a declarat în faţa instanţei că a fost de acord ca minora să fie încredinţată tatălui pentru că la acea vreme ea nu avea posibilităţi materiale spre deosebire de tatăl acesteia care avea o situaţie materială bună şi a fost convinsă că era mai bine pentru fetiţă să fie dată tatălui. Până la vârsta de trei ani minora a fost crescută de mamă, însă după încredinţarea către tată acesta i-a interzis pârâtei să o mai vadă pe fetiţă şi să îi spună că este mama ei. La trei luni sau la şase luni pârâta îi trimitea fetiţei prin diverse persoane(nana fetiţei sau bunica ei) pachete şi venea în satul B. la bunica minorei de Paste, vara şi de C.(depoziţia martorei BE şi răspunsul la interogatoriu al pârâtei), însă nu i-a spus niciodată că este mama sa de frica tatălui minorei, o persoană extrem de violentă, condamnat pentru uciderea primei sale soţii.

Cu puţin timp înainte să moară, tatăl minorei a mers la spital deoarece suferea de o boală gravă care i-a cauzat şi decesul, şi a lăsat fetiţa în grija preotului din satul S., deşi avea fraţi în sat, inclusiv reclamantul. Acesta din urmă a luat minora din grija preotului însă tatăl minorei s-a opus pentru că nu se afla în relaţii bune cu fratele său de circa 4-5 ani şi a telefonat unei surori să ia copilul de la reclamant. Fetiţa a fost dusă la bunica paternă din satul B., comuna S.. După decesul tatălui fetiţei cei 5 fraţi ai defunctului au hotărât într-un consiliu de familie ca minora să rămână în grija reclamantului pentru că acesta are o fetiţă de vârstă apropiată cu minora.

Pârâta a fost prezentă la înmormântarea lui EC şi în data de ….. a formulat o cerere(nr. …., fila 95 dos.) la Primăria S. în care menţionează că vrea ca fiica ei să îi fie dată spre creştere deoarece EN „nu i-a cerut acordul când a luat-o şi nu are nici un drept asupra ei”.

Deşi fetiţa a declarat în faţa instanţei că este bine tratată de reclamant şi de soţia acestuia, că nu i-au vorbit niciodată urât şi că nu se face diferenţă între fetiţa reclamantului şi minoră, faţă de rudele reclamantului şi alte cunoştinţe fetiţa s-a plâns că a fost pedepsită de reclamant astă vară să stea în casă 2 săptămâni pentru că a răcit după ce a făcut un duş rece, în timp ce fata reclamantului nu a beneficiat de acelaşi tratament când la ceva vreme a răcit şi ea. De asemenea, fetiţa s-a plâns verişoarei ei că are o singură pereche de pantofi, că are un ghiozdan vechi şi că este pusă să facă treburi în casă, în timp ce fata reclamantului deşi i se cere acest lucru refuză( declaraţia martorei IM – fila 92 dos.).

Trebuie menţionat faptul că însăşi rudele reclamantului, respectiv fratele acestuia ED şi o soră, sunt cele care au alertat-o pe mama minorei că nu este bine îngrijită şi tratată de către reclamant, astfel cum a declarat martora BE, iar pârâta, căsătorită în prezent, are acordul soţului său pentru ca minora să îi fie încredinţată.

Potrivit art. 42 alin. 2 din Codul familiei „pentru motive temeinice, copiii pot fi încredinţaţi unor rude, ori unor alte persoane, cu consimţământul acestora, sau unor instituţii de ocrotire.”

În temeiul art. 30 alin. 1 din Legea nr. 272/2004, modificată, copilul are dreptul să crească alături de părinţii săi, iar în baza art. 33 alin. 1 din aceeaşi lege copilul nu poate fi separat de părinţii săi sau de unul dintre ei, împotriva voinţei acestora, cu excepţia cazurilor expres şi limitativ prevăzute de lege, sub rezerva revizuirii judiciare şi numai dacă acest lucru este impus de interesul superior al copilului.

Faţă de aceste prevederi legale, instanţa reţine că reclamantul nu a dovedit existenţa unor motive temeinice ca minora să îi fie încredinţată în condiţiile în care mama şi-a exprimat în mod clar opţiunea de a-şi lua copilul spre creştere şi educare. Pârâta-reclamantă, deşi nu se poate spune că a făcut tot ce i-a stat în putinţă de a-şi apropia fetiţa cât timp tatăl era în viaţă, având argumentul că îi era teamă de acesta, în prezent nu i se poate refuza dreptul de a-şi creşte copilul cu atât mai mult cu cât a dovedit că este preocupată de soarta minorei, prezintă înainte de toate garanţia morală necesară pentru a-i fi încredinţată fiind mama sa şi nu au fost produse dovezi împotriva sa că este dezinteresată de minoră. Interesul fetiţei este să crească alături de mamă care îi poate oferi afecţiunea, echilibrul şi liniştea necesare pentru a creşte şi a se dezvolta armonios.

În consecinţă, în temeiul prevederilor legale enunţate instanţa va respinge acţiunea principală astfel cum a fost modificată, ca neîntemeiată, va admite cererea reconvenţională astfel cum a fost modificată şi va încredinţa minora spre creştere şi educare mamei, respectiv pârâtei-reclamante.

Va lua act că nu s-au cerut cheltuieli de judecată.

Tags:

Încredinţare minor

Deliberând asupra cauzei civile de fa??, constat?:

Prin cererea înregistrat? pe rolul Judec?toriei Bac?u sub nr…… la data de …., reclamanta PPM a chemat în judecat? pe pârâtul CC pentru ca instan?a, prin hot?rârea ce o va pronun?a, s? dispun? încredin?area acesteia spre cre?tere ?i educare a minorei CIBE, n?scuta la data de …. ?i obligarea pârâtului la plata pensiei de între?inere.

În motivarea cererii, reclamanta a ar?tat c? minora a rezultat din rela?ia sa de concubinaj cu pârâtul, p?rin?ii fiind în prezent desp?r?i?i iar minora r?mânând de atunci în îngrijirea reclamantei ?i a p?rin?ilor acesteia.

În dovedirea cererii, s-a depus la dosar, în copie, certificatul de na?tere al minorei.

Pârâtul, legal citat, nu a formulat întâmpinare ?i nici cerere reconven?ional?.

S-a efectuat anchet? social? la domiciliul reclamantei, referatul fiind ata?at la dosar – fila 8.

Instan?a a admis pentru reclamant? proba testimonial?, fiind audiat? în acest sens martora BM a c?rei depozi?ie a fost consemnat? ?i ata?at? la dosar (fila 24).

Analizând ac?iunea dedus? judec??ii în raport de probele administrate ?i de dispozi?iile legale incidente în cauz? instan?a re?ine urm?toarele:

Din rela?ia de concubinaj a reclamantei cu pârâtul a rezultat minora CIBE, n?scuta la data de ….., recunoscut? de c?tre pârât, conform certificatului de na?tere depus în copie la dosar (fila 5).

Potrivit art.65 C.fam. dac? filia?ia copilului din afara c?s?toriei este stabilit? fa?? de ambii p?rin?i, încredin?area lui, precum ?i contribu?ia p?rin?ilor la cheltuielile de cre?tere, educare, înv???tur? ?i preg?tire profesional?, se vor hot?rî potrivit dispozi?iilor art.42-44 C. fam., care se aplic? prin asem?nare.

Astfel, potrivit art.42 C.fam., ?inând cont de vârsta fraged? a minorei, de faptul c? a locuit din momentul desp?r?irii p?rin?ilor, cu mama sa ?i cu bunicii materni, într-o cas? bine între?inut?, v?zând ?i recomandarea din referatul de anchet? social?, instan?a consider? c? este în interesul minorei s? fie încredin?at? mamei, care îi poate asigura acesteia cre?terea ?i îngrijirea corespunz?toare.

Având în vedere principiul egalit??ii p?rin?ilor în exercitarea drepturilor ?i în îndeplinirea îndatoririlor p?rinte?ti, inclusiv a obliga?iei de a contribui la cheltuielile de cre?tere, educare, înv???tur? ?i preg?tire profesional? a copiilor lor minori, consacrat prin dispozi?iile art. 107 c.fam. ?i fa?? de prevederile art. 42 alin. 3 ?i de cele ale art. 94 din acela?i cod, potrivit c?rora când între?inerea este datorat? de p?rinte pentru un copil minor aceasta se stabile?te pân? la Ľ din câ?tigul net din munc? al p?rintelui debitor, instan?a urmeaz? a dispune obligarea pârâtului la plata unei pensii de între?inere in favoarea minorei în cuantum de 25% din venitul minim net pe economia na?ional?, începând cu data introducerii ac?iunii, ….., ?i pân? la împlinirea de c?tre minor? a vârstei majoratului.

La stabilirea cuantumului obliga?iei de între?inere, în lipsa altor criterii de determinare a câ?tigului realizat de pârât, instan?a prezum? c? acesta se situeaz? la nivelul salariului minim net pe economie.

Având în vedere dispozi?iile art.274 C. pr. civ., potrivit c?rora partea care pic? în preten?ii va fi obligat?, la cerere, s? pl?teasc? cheltuieli de judecat?, instan?a va obliga pârâtul la plata sumei de 10,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecat? constând în tax? de timbru ?i timbru judiciar, acestea fiind singurele cheltuieli dovedite de reclamant?.

Tags: