PROPRIETATE PRIVATĂ. TRECEREA UNOR IMOBILE CU DESTINAŢIA DE LOCUINŢĂ SOCIALĂ DIN PROPRIETATE JURIDICĂ ÎN PROPIETATEA PRIVATĂ A C.L.M. BRĂILA

Prin cererea înregistrată la această instanţă sub nr.914/C+C/2006 reclamantul Prefectul Judeţului Brăila, Nicolae Mitroi, cu sediul în Brăila Piaţa Independenţei nr.1, în baza dispoziţiilor art.3 al.1 din Legea nr.554/2004 privind contenciosul administrativ şi dispoziţiile art.26 din Legea nr.340/2004 modificată prin OUG nr.179/2005 a chemat în judecată pe pârâtul Consiliul Local al Municipiului Brăila pentru a se dispune anularea ca nelegală a Hotărârii nr.72/31.03.2006 care prevede trecerea din domeniul public în domeniul privat al Municipiului Brăila a apartamentelor situate în blocurile B 26 şi B 34 din Municipiul Brăila, ansamblul Buzăului.

În motivarea acţiunii s-a arătat că apartamentele ce fac obiectul Hotărârii nr.72/31.03.2006 adoptată de către Consiliul Local al Municipiului Brăila, au o destinaţie specială, aceea de locuinţă socială, fiind inventariate ca atare prin Hotărârea Guvernului României nr.363/2002 şi potrivit prevederilor art.39 şi art.47 din Legea locuinţei nr.114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, aparţin domeniului public al unităţilor administrativ-teritoriale şi nu pot fi vândute.

Reclamantul a mai arătat că chiriaşii apartamentelor nu întrunesc condiţiile prevăzute de art.42 din Legea nr.114/1996 pentru a beneficia de locuinţe sociale, deci nu le pot cumpăra.

Cu adresa nr.2710/18.04.2006, reclamanta a solicitat revocarea H.C.L.M. nr.72/2006, însă nu s-a ajuns la un rezultat pozitiv.

În drept, reclamanta şi-a întemeiat cererea pe dispoziţiile art.26, art.26/1 din Legea nr.340/2004 privind instituţia prefectului, modificată şi completată prin OUG nr.179/2005 şi Legea nr.181/2006, art.3 alin.(1) coroborat cu art.11 din Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ.

În probaţiune a depus acte:

-H.C.L.M. nr.72/31.03.2006, actele care au stat la baza adoptării ei;

– Adresa Instituţiei Prefectului judeţului Brăila nr.2710/18.04.2006 de revocare a H.C.L.M. nr.72/31.03.2006, ce constituie procedură prealabilă.

Prin întâmpinare pârâtul Consiliul Local Municipal Brăila a solicitat respingerea acţiunii ca nefondată deoarece reclamantul nu a precizat în ce constă nelegalitatea hotărârii atacate.

Trecerea din domeniul public în domeniul privat al Municipiului Brăila a apartamentelor situate în Bl B.26 şi B 34 Ansamblul Buzăului s-a făcut în conformitate cu Legea nr.195/2006 şi Legea nr.213/1998, acestea fiind construite din fonduri proprii ale bugetului local al Municipiului Brăila.

Prin H.C.L.M. Brăila nr.68/17.07.1996 a fost aprobat Bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 1996 şi pentru „serviciile de dezvoltare publică şi locuinţe” s-a precizat că cheltuielile urmează a fi suportate din fonduri proprii ale bugetului local (capitol bugetar 63.02).

Cele două blocuri fiind cuprinse în lista de investiţii a RA Aptercol Brăila care avea în obiectivul de activitate şi „construcţii”.

Prin H.C.L.M. nr.15/29.01.1999 s-a hotărât „trecerea celor două blocuri B 26 şi B 34 din Ansamblul Buzăului cu 84 apartamente din administrarea RA Aptercol Brăila în administrarea Direcţiilor Serviciilor Publice Brăila care a continuat investiţia din fonduri ale bugetului local, obţinut din vânzarea spaţiilor comerciale, în baza Legii nr.505/1998.

A mai precizat pârâtul că numai locuinţele sociale realizate potrivit Legii nr.114/1996 nu pot fi vândute, dar apartamentele din Bl B.26 şi B 34 nu au fost realizate sub incidenţa Legii nr.114/1996 ci anterior acesteia şi deci nu i se aplică dispoziţiile art.39 şi 47 din această lege, nefiind construite cu sprijinul statului conform art.50 alin.2.

Pârâta a mai arătat că asemenea hotărâri de trecere din proprietatea publică în proprietatea privată a unor locuinţe au mai existat iar prefectul nu le-a atacat. Exemplu H.C.L.M. nr.100/2000, nr.115/2001, nr.139/2002, nr.218/2002.

Cât priveşte susţinerea reclamantului că în prezent chiriaşii acestor apartamente nu îndeplinesc condiţiile pentru o locuinţă socială, pârâtul a precizat că acest aspect nu face obiectul hotărârii atacate în contencios administrativ.

În probaţiune pârâtul a depus actele la care a făcut referire.

A mai solicitat pârâtul Consiliul Local Municipal Brăila să fie introdus în cauză în calitate de pârât Primarul ca reprezentant al Consiliului, dar reclamantul a menţionat că nu înţelege să se judece cu primarul ci cu Consiliul Local Municipal, prin reprezentanţii săi legali.

Pentru acest motiv, având în vedere principiul disponibilităţii în procesul civil, în sensul că reclamantul are latitudinea de a chema în judecată pe cine consideră necesar fără a i se putea impune persoana pe care să o cheme în judecată în calitate de pârât, instanţa a respins cererea aşa cum a fost formulată.

Procedând la examinarea acţiunii reclamantului prin prisma susţinerilor părţilor şi în lumina întregului material probatoriu administrat în cauză, instanţa constată că este nefondată pentru următoarele considerente:

Prin Hotărârea C.L.M. Brăila nr.72/31.03.2006 la art.1 s-a dispus trecerea din domeniul public în domeniul privat al municipiului Brăila a apartamentelor situate în Brăila Bl.B.26 şi Bl. B 34 din Ansamblul Buzăului împreună cu terenul aferent acestora, în vederea vânzării, cu excepţia apartamentelor din anexă, care face parte integrantă din hotărâre.

La art.2 s-a stabilit că preţul de vânzare să fie determinat prin evaluare efectuată la un expert atestat ANEVAR, care va fi plătit de chiriaşul solicitant al apartamentului.

S-a mai hotărât la art.2 al.3 că sumele rezultate se fac venit la bugetul local şi vor fi utilizate pentru construirea de locuinţe sociale.

Hotărârea a fost emisă la iniţiativa Primarului Municipiului Brăila având în vedere raportul comun al Direcţiei Finanţelor Publice Locale şi Serviciului Juridic Contencios intervenit la cererea înregistrată la CLM Brăila sub nr.23936/11.07.2005 a Asociaţiei de Locatari nr.640 Brăila care a solicitat în numele membrilor săi aprobarea cumpărării apartamentelor din Bl B26 şi B34.

Analizând situaţia juridică a celor două imobile, instanţa reţine că blocurile B 26 şi B 34 din Ansamblul Buzăului au fost construite de către Consiliul Local al Municipiului Brăila din fonduri proprii ale bugetului local conform HCLM Brăila nr.68/17.07.1996 prin care s-a aprobat Bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 1996 care cuprinde şi cheltuieli pentru „serviciile de dezvoltare publică şi locuinţe”.

Se reţine de către instanţă că aceste blocuri au fost cuprinse în 1996, înainte de intrarea în vigoare a Legii nr.114/1996 în lista de investiţii a RA Aptercol Brăila deoarece aceasta avea în obiectul de activitate şi realizarea de construcţii.

Iniţial, construcţia locuinţelor a fost determinată de necesitatea asigurării unor spaţii de locuit corespunzătoare familiilor ale căror locuinţe au fost afectate de executarea lucrărilor la Canalul Colector General Ape Uzate din Municipiul Brăila, lucrări care erau afecte tot de RA Aptercol.

De aici decurge şi caracterul „social” al locuinţelor la acea dată.

Întrucât RA Aptercol nu a finalizat execuţia prin HCLM Brăila nr.15/29.01.1999 s-au trecut cele două blocuri în administrarea Direcţiei Serviciilor Publice din cadrul Consiliului Local al municipiului Brăila (direcţie cu personalitate juridică) care a continuat investiţia cu fondurile obţinute la bugetul local din vânzarea spaţiilor comerciale în baza Legii nr.505/1998, conform HCLM nr.55/1999, nr.72/2000, nr.78/2001 şi nr.204/2004.

Cum aceste fapte sunt dovedite cu acte şi nu sunt contestate de către reclamantă, instanţa reţine că într-adevăr cele două blocuri de locuinţe au fost construite cu fondurile proprii ale pârâtului şi nu cu transfer de fonduri cu destinaţia de locuinţe sociale de la bugetul de stat, conform art.50 al.2 din Legea nr.114/1996 republicată.

Cum în perioada realizării investiţiei la blocurile B 26 şi B 34 a intrat în vigoare Legea nr.213/1998 care în anexa 1 „Lista cuprinzând unele bunuri care alcătuiesc domeniul public al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale” la art.III prevede că: Domeniul public al municipiului este alcătuit printre alte bunuri şi din „locuinţele sociale”.

În baza acestei legi, blocurile B 26 şi B 34 au fost inventariate prin HGR nr.363/2002 ca locuinţe cu destinaţie specială „locuinţe sociale” administrate de DSP Brăila, ca făcând parte din domeniul public.

Ulterior, prin UG nr.81/2003 s-a efectuat reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituţiilor publice. Această Ordonanţă a Guvernului a fost completată cu Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr.1487/30.10.2003 prin care s-au aprobat Normele Metodologice privind reevaluarea şi amortizarea activelor patrimoniale ale persoanelor juridice fără scop patrimonial, adoptarea unei hotărâri privind trecerea din domeniul public în domeniul privat al Municipiului Brăila a Bl B 26 şi Bl B 34 situate în municipiul Brăila, Ansamblul Buzăului.

Aşa fiind, se constată de către instanţă că cele două blocuri de locuinţe au fost construite iniţial în 1996 ca investiţii în domeniul privat al pârâtului, au fost înregistrate în domeniul public în baza legii în anul 2002, dar ulterior în anul 2003 s-a emis Ordinul M.F. de evaluare în scopul trecerii în domeniul privat.

De altfel, două apartamente din aceste blocuri au fost trecute în domeniul privat prin HCLM nr.129/29.11.2000 şi respectiv nr.193/27.08.2004 şi au fost donate în proprietatea unor persoane fizice care au avut merite deosebite, fără ca reclamantul să atace în justiţie hotărârile respective.

Faptul că în blocurile respective există şi apartamente proprietate privată a persoanelor fizice este un motiv în plus pentru a se trece apartamentele din proprietate publică în proprietate privată, astfel încât să nu mai coexiste apartamente cu regim juridic mixt în scopul unei mai bune administrări şi întreţineri a acestora (inclusiv a părţilor comune).

Ca tare, pârâtul a procedat legal, în conformitate cu dispoziţiile art.10 alin.1 şi 2 din Legea nr.213/1998 potrivit cu care trecerea din domeniul public în cel privat se face prin hotărâre a Consiliului local dacă prin Constituţie sau prin lege nu se dispune altfel.

Ori, în speţă, nici Constituţia, nici Legea nr.114/1996 nu prevede că locuinţele sociale nu pot fi trecute din proprietate publică în proprietate privată, cu consecinţa pierderii destinaţiei „sociale”, în scopul vânzării.

A interpreta în sensul opus dispoziţiile legale înseamnă a institui un drept de proprietate publică perpetuu asupra unor bunuri (construcţii) care nu fac parte exclusiv din proprietate publică.

Referitor la persoanele cărora urmează a fi vândute aceste locuinţe sau dacă actualii chiriaşi îndeplinesc cerinţele art.42 şi 48 din Legea nr.114/1996 instanţa reţine că aceste aspecte nu vizează Hotărârea nr.72/31.03.2006 şi ca atare exced obiectului cauzei.

Referitor la dispoziţia din art.2 al.3 din hotărârea atacată conform cu care „sumele rezultate din vânzare, se fac venit la bugetul local şi vor fi utilizate pentru construirea de locuinţe sociale” instanţa constată că este legală, operând o „înlocuire” a locuinţelor sociale cu unele noi, care vor satisface cererile altor familii decât cele din blocurile deja construite.

În consecinţă, pentru considerentele mai sus expuse, reţinând că Hotărârea CLM nr.72/31.03.2006 este legală, urmează a respinge ca nefondată acţiunea reclamatului.

Sentinţa civilă nr.129/Fca/19 octombrie 2006 pronunţată de Tribunalul Brăila – Secţia Comercială şi de Contencios Administrativ şi Fiscal în dosarul nr.914/c+c/2006 rămasă irevocabilă prin respingerea recursului prin decizia nr.5/R/2007 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi – Secţia Comercială şi de Contencios Administrativ şi Fiscal în dosarul nr.4756/44/2006.

Tags: Proprietate privata

Proprietate privată

Dosar nr. 395/829/2010

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA PODU TURCULUI

.SENTINŢA CIVILĂ NR.549

Şedinţa publică de la 16.06.2010

Completul compus din:

PREŞEDINTE – CRĂCIUN ANCA

Cu participare :

GREFIER – POPA ADRIANA

Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe reclamant A. M. şi pe pârâtele Comisia Locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor _, Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Bacău, având ca obiect „fond funciar”.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică au răspuns reclamanta A. M. asistată avocat Bouroş Angela Serafina, lipsă fiind pârâtele Comisia Locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Podu Turcului, Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Bacău.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează următoarele :

– cauza este la al doilea termen de judecată ;

– instanţa constată că au sosit relaţiile solicitate Comisie Locale Podu Turcului (filele 53 – 56);

– procedura de citare este legal îndeplinită, după care :

La interpelarea instanţei, apărătorul reclamantei arată că nu mai are alte cereri de formulat.

Nemaifiind alte cereri de formulat, instanţa constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul.

Reclamanta prin apărător, având cuvântul, solicită admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată, respectiv obligarea comisie locale să întocmească documentaţia pentru modificarea titlului de proprietate în sensul că amplasamentul suprafeţei de 2500 m.p. extravilan păşuni să fie trecut din T 107 P 2796/18 în T 89 P 2397/12, aşa cum este corect, vecinătăţile rămânând neschimbate. Reclamanta a sesizat aceste nereguli atunci când a vrut să-şi intabuleze terenul. Fără cheltuieli de judecată.

?????

I N S T A N Ţ A

Deliberând

Asupra cauzei civile de faţă constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Podu Turcului sub nr. 395/14.04.2010 reclamanta A.I. M. a chemat în judecată pârâtele Comisia Locală pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor – şi Comisia Judeţeană Bacău pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună modificarea titlului de proprietate nr. 59870/22.03.1995 în sensul ca în loc de tarlaua 107 parcela 2796/18 să se treacă tarlaua 89 parcela 2397/12.

În motivarea acţiunii reclamanta a arătat că prin acest titlu de proprietate a fost înscrisă suprafaţa de 2500 mp păşuni extravilan, corectă ca suprafaţă şi vecinătăţi, dar în mod eronat s-a înscris amplasamentul topografic, eroare constatată în momentul în care reclamanta a dorit să îşi intabuleze dreptul de proprietate.

Cererea fost motivată în drept pe dispoziţiile Legii nr. 18/1991.

Legal citată, pârâta Comisia Judeţeană Bacău pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia prematurităţii introducerii acţiunii faţă de această comisie, excepţie respinsă de instanţă la termenul din 26.05.2010 pentru considerentele arătate în încheierea de şedinţă.

Pârâta Comisia Locală pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Podu Turcului a comunicat prin adresa nr. 2309/13.05.2010 că într-adevăr în titlul de proprietate emis reclamantei s-a strecurat o greşeală.

Ambele comisii pârâte au comunicat instanţei, la solicitarea acesteia, documentaţia care a stat la baza eliberării titlului de proprietate în litigiu.

Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa reţine următoarele:

Prin titlul de proprietate nr. 59870/22.03.1995 i s-a reconstituit reclamantei dreptul de proprietate asupra unor terenuri în suprafaţă totală de 1 ha 9700 mp în extravilanul comunei Podu Turcului, judeţul Bacău, printre care şi terenul în suprafaţă de 2500 mp categoria păşuni amplasat în T 107 P 2796/18.

Prin adresa nr. 2309/13.05.2010 (fila 23), Comisia Locală pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Podu Turcului a precizat că din verificările efectuate asupra documentelor existente la nivelul comisiei locale, studiind harta cadastrală şi planurile parcelare ale comunei Podu Turcului, s-a constatat că reclamanta este îndreptăţită, şi anume în titlul de proprietate ce i-a fost emis s-a strecurat o greşeală, iar prin modificarea titlului de proprietate în sensul solicitat nu se schimbă amplasamentul terenului. A mai arătat pârâta că suprafaţa de 2500 de mp nu a fost înstrăinată şi nu a făcut obiectul vreunui litigiu.

Văzând recunoaşterea pârâtei privind eroarea strecurată în cuprinsul titlului de proprietate nr. 59870/1995, în temeiul art. 58 din Legea nr. 18/1991 instanţa urmează a admite acţiunea, modificând titlul de proprietate după cum urmează:

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE :

Admite cererea formulată de reclamantul A.I.M., domiciliată în comuna Podu Turcului, satul Dănceni, judeţul Bacău, în contradictoriu cu pârâtele Comisia Locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Podu Turcului, Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Bacău.

Dispune modificarea titlului de proprietate nr. 59870/22.03.1995 eliberat de Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Bacău pe numele reclamantei A.I.M., în sensul că amplasamentul suprafeţei de 2500 m.p. extravilan păşuni se va trece din T 107 P 2796/18 în T 89 P 2397/12, aşa cum este corect, vecinătăţile să rămânâ neschimbate.

Ia act că reclamanta nu solicită cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică azi, 16.06.2010.

PREŞEDINTE, GREFIER ,

Judecător CRĂCIUN ANCA POPA ADRIANA

Red/tehnored. 5 ex.

C.A/P.A

23.06.2010

Sentinţa civilă a rămas definitivă la data de 16.06.2010

şi a devenit irevocabilă la data de 14.07.2010.

Tags: Proprietate privata

Proprietate privată

Dosar nr. 790/829/2009

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA PODU TURCULUI

SENTINŢA CIVILĂ NR. 123/2010

Şedinţa publică de la 24.02.2010

Completul compus din:

PREŞEDINTE – CRĂCIUN ANCA

Cu participare :

GREFIER – POPA ADRIANA

Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe reclamant P. M., reclamant M. I. I.A. , C. T. A.L. şi pe pârâta Comisia Locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor ., având ca obiect fond funciar.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică au răspuns procuratorul P. M. pentru reclamante, avocat Aur Elena pentru reclamanta C.T., lipsă fiind reclamanta C.T. şi pârâtele Comisia Locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor ., Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Bacău.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează următoarele :

– cauza este la al şaselea termen de judecată;

– procedura de citare a fost legal îndeplinită, după care :

Apărătorul reclamantei depune la dosarul cauzei precizări la acţiune în trei exemplare.

La interpelarea instanţei apărătorul reclamantei cât şi procuratorul, arată faptul că în anul 1940 conform actului de împărţeală voluntară părţile au cumpărat terenuri, iar în anul 1946 s-a dezbătut moştenirea după defunctul L.C..

Apărătorul reclamantei şi procuratorul arată că nu mai au alte cereri de formulat în cauză.

Instanţa acordă cuvântul părţilor pe fondul cauzei.

Nemaifiind alte cereri de formulat, instanţa constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul.

Apărătorul reclamantei, având cuvântul, solicită admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată, fără cheltuieli de judecată.

Procuratorul reclamantelor, având cuvântul, solicită admiterea acţiunii.

S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.

INSTANŢA

Deliberând

Asupra cauzei civile de faţă constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Podu Turcului sub nr. 790/14.10.2009, reclamanţii M. I. şi C. A., prin procuratorul P. M., au chemat în judecată pârâtele Comisia Locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor – şi Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Bacău, solicitând instanţei să pronunţe o hotărâre prin care să dispună reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor în suprafaţă de 19,62 ha în tarlaua 12 parcelele 459,458,656,658.

În motivarea în fapt a cererii se arată că reclamantele au formulat cererile nr. 193 şi 194 din 19.09.2005 prin care au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafeţele ce au aparţinut autorilor lor L. I. şi L. Gh., pe vechiul amplasament, însă comisia locală – nu a soluţionat aceste cereri motivând că parcelele 656 şi 658 nu fac parte din fosta proprietate a lui L. Gh. şi că parcela 459 a fost expropriată în baza legii nr. 187/1945 de la L. C., tatăl lui L. Gh..

În motivarea în drept a cererii sunt invocate art. I pct. 1 şi 2 – titlul VI din Legea nr. 247/2005, art. 109 alin. 1 din Codul de procedură civilă.

Cererea a fost depusă însoţită de înscrisuri în fotocopie.

Cererea este scutită de plata taxei de timbru şi a timbrului judiciar în temeiul Legii nr. 247/2005.

Pârâta Comisia Locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor – a formulat şi depus întâmpinare (fila 17-19 şi 76-78) prin care a solicitat respingerea cererii motivat de faptul că li s-a reconstituit celor doi autori ai reclamantelor dreptul de proprietate pentru suprafeţele pentru care au făcut dovada că le-au avut în proprietate.

Pârâta Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Bacău a formulat şi depus întâmpinare (fila 109) prin care a invocat excepţiile inadmisibilităţii şi prematurităţii acţiunii, excepţii respinse de instanţă la termenul din 27.01.2010.

Conform certificatului de deces de la fila 58 reclamanta M.I.I. A. a decedat la data de – înainte de data introducerii cererii de chemare în judecată, 30.09.2009, motiv pentru care instanţa a invocat din oficiu şi admis la termenul din 28.10.2009 excepţia lipsei calităţii procesuale de folosinţă a acestei reclamante.

Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa reţine următoarele:

Prin cererile înregistrate sub nr. 193 şi 194/19.09.2005 reclamantele au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafeţele de teren deţinute de autorii lor, L. G. şi Le. I..

Reclamantele considerau că mai aveau dreptul la reconstituirea dreptului de proprietate pentru o suprafaţă diferenţă de 19,62 ha, solicitând prin prezenta acţiune ca instanţa să oblige comisiile la reconstituirea dreptului de proprietate asupra acestei suprafeţe în anumite amplasamente.

Analizând înscrisurile doveditoare ale dreptului de proprietate ale autorilor L. G. şi L. I. precum şi actele prin care s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra unor suprafeţe sau au fost dispuse măsuri reparatorii constând în înscrierea la despăgubiri, în condiţiile legii, instanţa reţine următoarele:

Prin actul de împărţeală voluntară din 1 martie 1940 (fila 5), autorului L.G. i-a revenit în proprietate o suprafaţă de 40,1082 ha teren arabil, fâneaţă şi ponor, iar autorului L.I. o suprafaţă de 40 de ha.

Prin actul de împărţeală voluntară din 24 iulie 1946 (fila 4), autorului L. G. i-a revenit în proprietate o suprafaţă de 25 ha teren arabil, iar autorului L. I., o suprafaţă de 25 ha.

Pentru autorul L. Gh. au fost eliberate următoarele titluri de proprietate şi hotărâri ale comisie judeţene Bacău: prin HCJ nr. 67/31.10.1991 a fost validat cu suprafaţa de 10 ha arabil şi i-au fost acordate acţiuni la IAS Sascut; prin HCJ nr. 5351/08.03.2000 (fila 34) a fost validat cu suprafaţa de 10 ha şi eliberat titlul de proprietate nr. 18971/21.10.2003; prin HCJ nr. 7065/15.10.2002 (fila 35) a fost validat cu suprafaţa de 35,5 ha şi a fost eliberat titlul de proprietate nr. 18970/21.10.2003 (fila 28). Rezultă deci o suprafaţă totală pentru acest autor de 55,5 ha.

Pentru autorul L. I. au fost eliberate următoarele titluri de proprietate şi hotărâri ale comisie judeţene Bacău: HCJ nr. 5918/2001 prin care a fost validat cu suprafaţa de 34,88 ha şi a fost eliberat titlul de proprietate nr. 19090/25.05.2005 (fila 79) doar pentru suprafaţa de 26,32 ha, pentru restul fiind înscris la despăgubiri; HCJ nr. 6973/17.09.2002 prin care a fost validat cu suprafaţa de 15,12 ha, dar nu a fost eliberat titlul de proprietate din cauza atitudinii moştenitorilor autorului care vor pe un anumit amplasament, amplasament care însă nu este liber, fiind valabil eliberate alte titluri de proprietate, depuse la dosar de comisia locală. Aspectul stabilirii amplasamentului nu este de competenţa instanţelor judecătoreşti, acesta fiind atributul exclusiv al comisiilor, aşa cum a decis şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în numeroase decizii de speţă. Instanţa trebuie să verifice doar întinderea dreptului de proprietate. Mai mult decât atât există la dosar numeroase invitaţii scrise adresate de către comisia locală către reclamante pentru a se prezenta la faţa locului în vederea stabilirii de comun acord a amplasamentului pe care urmează a fi puse în posesie.

În consecinţă, instanţa reţine că pentru autorul L. I. s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafaţa totală de 50 ha teren arabil.

Dispoziţiile art. 3 din Legea nr. 187/1945 prevăd că „În scopul înfăptuirii reformei agrare, trec asupra Statului pentru a fi împărţite plugarilor îndreptăţiţi la împroprietărire şi pentru a constitui rezervele prevăzute la art. 2, pct. c şi d, următoarele bunuri agricole cu inventarul viu şi mort afectat lor … h) Prisosul terenurilor agricole constituind proprietăţi ale persoanelor fizice care depăşesc suprafaţa de 50 ha, şi anume: pămîntul arabil, livezile, fâneţele, bălţile şi iazurile artificiale, fie că servesc sau nu pentru pescuit, mlaştinile.” În consecinţă, chiar dacă cei doi autori au avut în proprietate, fiecare, câte 65 ha teren arabil, ei au fost expropriaţi în baza legii menţionate până la limita de 50 de ha fiecare.

Aşa cum am demonstrat anterior, s-a reconstituit pentru fiecare autor în parte dreptul de proprietate pentru suprafaţa limită de 50 de ha, moştenitorii acestora nefiind îndreptăţiţi să mai solicite şi alte suprafeţe. Din formularea cererii de chemare în judecată şi din conţinutul actelor depuse la dosar reiese că reclamantele sunt nemulţumite mai mult de amplasamentul terenurilor, ceea ce, cum am arătat, nu este de competenţa instanţelor.

Având în vedere aceste considerente, în temeiul art. 58 din Legea nr. 18/1991, instanţa va respinge această cerere.

PENTRU ACESTE CONSIDERENTE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂŞTE:

Respinge cererea formulată de reclamantele – , prin procurator P. M. domiciliat în comuna -, satul -, judeţul Bacău, în contradictoriu cu pârâtele Comisia Locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor -, Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Bacău.

Definitivă.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică azi, 24.02.2010.

PREŞEDINTE GREFIER

Judecător – CRĂCIUN ANCA POPA ADRIANA

Red/tehnored 5 ex

C.A/P.A

02/03.03.2010

Sentinţa civilă a rămas definitivă prin nerecurare

şi a devenit irevocabilă la data de 23.03.2010

Tags: Proprietate privata

Proprietate privata

JUDECĂTORIA MOINEŞTI

JUDEŢUL BACĂU

DOSAR NR. 6249/260/2010

SENTINŢA CIVILĂ NR. 264/2011

Şedinţa publică de la 27 ianuarie 2011

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr.6249/260/2010 reclamantul V.I. domiciliat în localitatea P. N., strada Dr. E. C. nr. 1, bl. f3, Se. C, ap.44, jud. N., a formulat în contradictoriu cu pârâta P. M. domiciliată în localitatea M., str. Zorilor nr.7, ap.6, jud. B., să se constate faptul că autoturismul marca Opel Astra a fost vândut pârâtei şi radierea autoturismului menţionat mai sus din rolul reclamantului..

In motivare, reclamantul a arătat că la data de 18.05.2010, a încheiat cu pârâta un contract de vânzare-cumpărare , prin care a transmis dreptul de proprietate asupra autoturismului marca Opel Astra având numărul de înmatriculare NT.05.TTI.

Deoarece pârâta avea obligaţia de a se prezenta la direcţia de Taxe şi Impozite a Comunei Mărgineni în vederea radierii autoturismului din rolul reclamantului şi înscrierea în rolul acestuia, acesta nu şi-a îndeplinit obligaţia , motiv pentru care a formulat prezenta acţiune.

In drept, au fost invocate dispoziţiile art. 1077-1079 Cod civil.

Legal citată, pârâta nu s-a prezentat şi nici nu a formulat apărări în prezenta cauză.

Prin rezoluţie şi încheierea din data de 13.01.2011, i s-a pus în vedere reclamantului să achite o taxă de timbru în cuantum de 1155 lei şi timbru judiciar de 5 lei, sub sancţiunea anulării cererii ca netimbrată, reclamantul fiind citat cu această menţiune.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Sub aspectul condiţiilor privitoare la timbrajul prezentei cereri, instanţa de judecată reţine că, prin rezoluţia, reclamantului i s-a pus în vedere să achite o taxă de timbru în cuantum de 1155 lei şi timbru judicar de 5 lei, sub sancţiunea anulării cererii ca netimbrată, reclamantul fiind citat cu această menţiune.

Reclamantul nu s-a conformat dispoziţiilor instanţei, nefacând dovada achitării taxei de timbru, motiv pentru care în şedinţa publică de astăzi instanţa, din oficiu, a invocat excepţia netimbrării contestaţiei la executare.

Faţă de dispoziţiile art. 20 alin. 3 din Lege nr. 146/1997, care prevăd că neîndeplinirea obligaţiei de plată a taxei de timbru până la termenul stabilit se sancţionează cu anularea acţiunii, şi având în vedere considerentele anterior expuse, instanţa urmează să admită excepţia netimbrării contestaţiei la executare şi să anuleze ca netimbrată prezenta acţiune

Tags: Proprietate privata

Proprietate privata

Judecătoria Moineşti

Judeţul Bacău

Extras din Sentinţa Civilă nr. 349/1.02.2011

INSTANŢA

Analizând actele si lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Moineşti la data de 1.04.2010 sub nr. 1727/260/2010, SC .. SRL, a solicitat, în contradictoriu cu pârâta S.O., pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de act autentic de vânzare cumpărare pentru suprafaţa de 4,37 ha teren pădure situată în corn. Asău, UA 71, UP IV, T 33, P. 2060/1/2/9, învecinată cu Ciubotaru loan, Potoroacă Ştefan, lim. UA 72, Hm. UA69.

In motivare, reclamanta arată că la data de 20.08.2004, între părţi a fost încheiat un antecontract de vânzare cumpărare pentru suprafaţa de 4,37 ha teren pădure situată în corn. Asău, UA 71, UP IV, T 33, P. 2060/1/2/9, învecinată cu Ciubotaru loan, Potoroacă Ştefan, lim. UA 72, lim. UA69, pentru care reclamanta în calitate de promitentă cumpărătoare a achitat suma de 6.550 lei, vânzătoarei promitent.

încheierea contractului în formă autentică nu a fost posibilă datorită faptului că vânzătoarea promitentă nu a dat curs solicitării cumpărătoarei-promitentă de a se prezenta la notar.

In drept, acţiunea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 1073-1077 C.civil.

Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru de 1474,4 lei şi timbru judiciar de 5 lei.

In susţinerea acţiunii, reclamanta a depus în xerocopie înscrisuri doveditoare, respectiv: antecontract de vânzare-cumpărare-fila 4, titlu de proprietate nr. 280468 din 18.02.2005, proces verbal de punere în posesie din 6.05.2004, plan de situaţie al terenului, carte de identitate a pârâtei.

Legal citată, pârâta nu a formulat întâmpinare.

La termenul din 14.09.2010, instanţa a încuviinţat pentru reclamantă proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriul pârâtei şi proba cu un martor, apreciindu-le ca fiind utile, pertinente şi concludente pentru soluţionarea cauzei.

Pârâta nu a solicitat probe în apărare.

Analizând materialul probatoriu administrat în cauză, instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:

La data de 20.08.2004, între reclamantă, în calitate de promitentă-cumpărătoare şi pârâtă , în calitate de promitentă-vânzătoare, s-a încheiat un Antecontract de vânzare – cumpărare prin care părţile contractante îşi exprimau acordul de voinţă cu

privire la vânzarea, respectiv cumpărarea (în viitor) a suprafeţei de 4,37 ha teren pădure situată în corn. Asău, UA 71, UP IV, T 33, P. 2060/1/2/9.

9

Terenul care face obiectul antecontractului este proprietatea vânzătoarei-promitente, conform Titlului de proprietate nr. 280468 din 18.02.2005.

Actul juridic în discuţie a generat în sarcina părţilor o obligaţie de a face, respectiv de a perfecta în viitor contractul de vânzare-cumpărare în formă autentică. O dată cu încheierea convenţiei, promitenta-vânzătoare a primit integral suma de 6.550 lei stabilită ca preţ al vânzării-cumpărării, aşa cum rezultă din răspunsurile la interogatoriul administrat acesteia şi din depoziţia martorei Scorţanu Luminiţa.

Din antecontractul de vânzare – cumpărare depus de către reclamantă, instanţa reţine că părţile au convenit ca respectivul contract de vânzare-cumpărare să se încheie în formă autentică în termen de 30 de zile de la încheierea antecontractului, în caz contrar orice parte urmând a se adresa instanţei de judecată.

Din interogatoriul administrat pârâtei rezultă că acesta a înţeles să vândă către reclamantă terenul indicat în antecontractul de vânzare-cumpărare, a primit integral preţul stabilit de comun acord şi este de acord cu pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare.

De asemenea, instanţa reţine că reclamanta a depus la dosarul cauzei înscrisurile prevăzute de art. 3 indice 2 din Legea 146/1997, cu modificările ulterioare, respectiv: certificat de sarcini nr. 6229 din 21.09.2010 eliberat de OCPI Bacău, BCPI Moineşti -fila 17 şi certificat de atestare fiscală nr. 7111 din 4.10.2010-fila 18.

Instanţa reţine şi faptul că pe latura de sud, terenul care face obiectul antecontractului de vânzare-cumpărare se învecinează cu pădurea statului administrată de Ocolul Silvic Comăneşti însă, conform adresei nr. 634 din 28.01.2011 a Direcţiei Silvice Bacău, Ocolul Silvic Comăneşti, nu există posibilitatea cumpărării de către stat a terenului, conform dispoziţiilor art. 45 din Legea 46/2008, având în vedere inexistenţa de reglementări şi precizări legale pentru cumpărarea de terenuri de orice categorie de la persoanele fizice.

In aceste condiţii, instanţa constată că în speţă sunt aplicabile dispoziţiile art. 1073 şi ale art. 1077 din codul civil, care consacră principiul executării în natură a obligaţiilor ( inclusiv a celor de a face ) şi în temeiul cărora este admisibilă pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare.

In acest sens, instanţa apreciază îndeplinite cele două condiţii necesare pronunţării unei astfel de hotărâri şi anume, încheierea unui antecontract de vânzare-cumpărare cu respectarea cerinţelor generale de valabilitate ale actelor juridice prevăzute de art. 94 8 C. civ. şi existenţa în patrimoniul promitentului-vânzător a bunului a cărui vânzare a fost promisă. De asemenea, potrivit art. 5 alin. 2 din Legea. Nr. 247/ 2005, în situaţia în care, după încheierea unui antecontract cu privire la un teren, una dintre părţi refuză ulterior să încheie contractul, partea care şi-a îndeplinit obligaţiile poate sesiza instanţa competentă care poate pronunţa o hotărâre care să ţină loc de contract.

Faţă de considerentele expuse, instanţa va admite cererea formulată de către reclamanta SC DORY ANDRE COMPANY SRL cu sediul în Comăneşti,

3

str. Moldovei nr. 2, jud. Bacău şi va pronunţa o hotărâre care să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare.

Instanţa va lua act că părţile nu au solicitat cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta SC D.A.Company SRL, cu sediul în Comăneşti, str. .., jud. Bacău, în contradictoriu cu pârâta S. O., domiciliată în sat Apa Asău, corn. Asău, jud. Bacău.

Perfectează vânzarea cumpărarea intervenită între părţi la data de 20.08.2004 cu privire la suprafaţa de 4,37 ha teren forestier, situat în corn. Asău, jud. Bacău, tarla 33, parcela 2060/1/2/9, UP IV, UA 71, cu vecinii: la N-lim. U.A.72, la S-lim. U.A.69, la E-Potoroacă Ştefan, la V- Ciubotaru loan, proprietatea vânzătoarei conform TP nr.280468 din 18.02.2005 eliberat de Comisia Judeţeană Bacău pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, pentru suma de 65.550.000 ROL preţ al vânzării-cumpărării.

Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Cu recurs în termen de 15 zile de la data comunicării.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 1.02.2011.

Preşedinte

Grefier

Red. tehnored. R.R. 18.02.20 ll/4ex.

Tags: Proprietate privata

Proprietate privata

Dosar nr. 1976/2010

JUDECĂTORIA MOINEŞTI

JUDEŢUL BACĂU

SENTINŢA CIVILĂ NR. 51 Şedinţa din 13 ianuarie 2011

Constată că reclamantul A.V. a chemat în judecată pe pârâta L.M. solicitând a se dispune perfectarea vânzării-cumpărării intervenită între aceştia la data de 20.05.2006, pentru imobilul format din terenul în suprafaţă de 1,4 ha situat în corn. Bereşti Tazlău, sat Româneşti, cu vecini pârâul Cernu, Avram Alexandru, pădure Ocol Silvic, şi Gabor loan, pădure Ocol Silvic, şi pronunţarea o hotărâre care să ţină loc de act autentic de vânzare – cumpărare. Fără cheltuieli de judecată.

Cererea a fost legal timbrată, iar în motivarea acesteia se arată că reclamantul a cumpărat de la pârâtă în baza unui înscris sub semnătură privată, suprafeţele menţionate mai sus iar pârâta nu s-a prezentat la notar pentru încheierea actelor autentice.

In timpul judecării cauzei pârâta a decedat, cererea introductivă fiind modificată în sensul chemării în judecată a U.A.T. Bereşti Tazlău, întrucât nu au fost identificaţi moştenitori.

In cauză s-au depus acte, şi au fost audiaţi martori.

Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa constată următoarea situaţie de fapt:

La data de 20.05.2006 între pârâta din cererea introductivă în calitate de vânzătoare şi reclamant în calitate de cumpărător, s-a încheiat un înscris sub semnătură privată intitulat „Convenţie”, prin care pârâta a vândut reclamantului, imobilul format din terenul în suprafaţă de 1,4 ha situat în corn. Bereşti Tazlău, sat Româneşti, cu vecini pârâul Cernu, Avram Alexandru, pădure Ocol Silvic, şi Gabor loan, pădure Ocol Silvic.

Vânzătorul nu s-a prezentat la notar pentru încheierea actului autentic.

Din declaraţiile martorului HD rezultă că preţul vânzării a fost de 2000 lei.

In temeiul înscrisurilor depuse la dosar precum şi a declaraţiilor martorilor instanţa apreciază că situaţia de fapt pretinsă de reclamant este dovedită,

şi, în consecinţă, în baza art.1073 şi 1077 C.civil, art.5 alin.2 din Legea nr.247/2005, se va admite acţiunea şi se va perfecta vânzarea-cumpărarea asupra imobilului format din terenul în suprafaţă de 1,4 ha situat în corn. Bereşti Tazlău, sat Româneşti, cu vecini pârâul Cernu, Avram Alexandru, pădure Ocol Silvic, şi Gabor loan, pădure Ocol Silvic, şi pronunţarea o hotărâre care să ţină loc de act autentic de vânzare – cumpărare.

Se va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Tags: Proprietate privata

Proprietate privată

Deliberând asupra acţiunii civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată sub numărul 995 / 260 / 2009 la data de 18.03.2009 la Judecătoria Moineşti, reclamanţii au chemat în judecată pârâta , pentru ca în urma administrării probatoriului instanţa să pronunţe o hotărâre prin care să constate că sunt proprietarii terenului de 1753 mp situat în Comăneşti, jud.Bacău ca urmare a uzucapiunii de lungă durată şi de asemenea să se constate că sunt proprietari prin edificare asupra imobilului construcţie casă din lemn acoperită cu ţiglă compusă din 4 camere situată pe terenul anterior menţionat..

Acţiunea a fost legal timbrată cu taxă de timbru de 2075 lei RON şi timbru judiciar de 3,5 lei.

în motivarea cererii reclamanţii au precizat că stăpânesc în mod public, paşnic , sub nume de proprietari şi netulburaţi de nimeni imobilul teren în suprafaţă de 1753 mp situat în Comăneşt, jud.Bacău de peste 30 de ani.

în drept, au fost invocate dispoziţiile art lllbC.pr.civ şi 1890 şi urm cod civ.

în dovedirea celor susţinute reclamanţii au solicitat proba cu înscrisuri, depunând următoarele: schiţa imobilelor (fi.8-9), autorizaţie pentru executări de lucrări (fi.10), plan de situaţie (fi.11), memoriu justificativ (fi.12) si de asemenea proba cu 2 martori C I şi U I care a fost administrată la termenul din 19.05.2009.

S-a dispus emiterea unei adrese către Primăria oraşului Comăneşti prin care s-au solicitat relaţii cu privire la suprafaţa de 1753 m.p. teren situat în Comăneşti, jud.Bacău, pentru a ne comunica dacă acest teren face parte din domeniul public sau privat al statului sau unităţii administrativ teritoriale; dacă există litigii cu privire la acest imobil; dacă a făcut obiectul unei cereri de reconstituire a dreptului de proprietate; dacă această suprafaţă de teren este înscrisă în rolul agricol, din ce an şi pe ce nume iar dacă face parte dintr-o suprafaţă mai mare să se prezinte detaliat, cu indicarea vecinătăţilor iar la data de 20.05.2009 şi 29.05.2009 s-au depus la dosar prin serviciul registratură adresele nr.32377/15.05.2009 şi nr.33192/28.05.2009

eliberate de Primăria oraşului Comăneşti, reprezentând relaţiile solicitate.

Pârâta, deşi legal citată, nu s-a prezentat în instanţă şi nici nu şi-a exprimat punctul de vedere în alt mod.

Din analiza probelor administrate instanţa reţine următoarele:

Analizând actele si materialul probatoriu existent la dosarul cauzei, instanţa retine din înscrisurile depuse la dosarul cauzei cat si din declaraţiile martorilor U I si C I, faptul ca reclamanţii stăpânesc acest teren de 3 0 de ani, in mod continuu si sub nume de proprietate, martorii neavând cunoştinţa de existenta vreunui litigiu cu privire la aceasta suprafaţa de teren.

Instanţa retine de asemenea că în sistemul codului nostru civil uzucapiunea este un mod de dobândire a proprietăţii unui bun imobil ca efect al exercitării unei posesiuni utile asupra acelui bun într-un interval de timp determinat de lege.

Pentru dobândirea dreptului de proprietate imobiliara prin uzucapiunea de 3 0 de ani aşa cum este reglementat în art.1890 C.civ. e necesar să fie îndeplinite cumulativ două condiţii: posesia propriu-zisă să fie utilă , adică neviciată si să fie exercitată neîntrerupt timp de 3 0 de ani indiferent dacă posesorul este de bună credinţa sau de rea credinţă.

In acest sens, art.1846 alin.l C.civ. prevede că orice prescripţie este fondata pe faptul posesiunii iar conform art.1847 C.civ. ca să se poată prescrie se cere o posesiune continuă, neîntreruptă, netulburată, publică si sub nume de proprietar.

Aşadar, ceea ce trebuie să dovedească reclamanţii care invocă în favoarea lor efectele uzucapiunii de 30 de ani este că stăpânirea pe care a exercitat-o pe toată durata termenului respectiv a fost o adevărată posesie, respectiv că reunea cele două elemente constitutive ( animus si corpus) si toate calităţile cerute pentru ca posesia să fie utilă.

Acest lucru reiese din declaraţiile martorilor U I si C I.

In consecinţă, faţă de situaţia de fapt astfel reţinută instanţa apreciază că reclamanţii au făcut dovada actelor materiale de stăpânire efectivă pe tot termenul prevăzut de lege iar toate aceste acte materiale de stăpânire reflectă intenţia reclamanţilor de a se comporta ca adevăraţi titulari ai dreptului de proprietate, ceea ce

caracterizează o atitudine subiectivă specifică titularului real al dreptului de proprietate.

Aşadar, fiind îndeplinite condiţiile prev.de art.1846 si urm. C.civ. instanţa va admite acţiunea aşa cum a fost formulata si va constata că reclamanţii au dobândit prin uzucapiunea de 3 0 de ani dreptul de proprietate asupra imobilului- teren în suprafaţa de 1753 mp situat in Comăneşti, jud.Bacău cu următoarele vecinătăţi: N râul Trotuş, E uliţa, S teren primărie în concesiune, Y B V conform raportului de expertiză extrajudiciară.

Pe acest teren reclamanţii, începând cu anul 1979-1978 si-au o casă , compus din 4 camere, , construită din lemn acoperită cu ţiglă, situată pe terenul de 1753 mp din Comăneşti, jud.Bacău.

Aceasta situaţie reiese din declaraţiile martorilor coroborate cu raportul de expertiză extrajudiciară şi autorizaţia de construcţie cu privire la repararea anexelor gospodăreşti din 1987.

Potrivit art.482 C.civ. proprietatea unui lucru imobil dă drept asupra a tot ce se uneşte ca accesoriu cu acel lucru în mod natural sau artificial iar potrivit art.488 C.civ. tot ce se uneşte si se încorporează cu lucrul se cuvine proprietarului lucrului.

De asemenea, art.492 C.civ. prezumă că orice construcţie , plantaţie sau lucru făcut în pământ sau asupra pământului sunt făcute de către proprietarul acelui pământ cu cheltuiala sa si că sunt ale sale.

In consecinţă, în raport de considerentele arătate în cele ce preced instanţa va constata că reclamanţii au dobândit prin efectul accesiunii imobiliare artificiale dreptul de proprietate asupra construcţiei edificate pe terenul sus menţionat.

Se va lua act ca nu au fost solicitate cheltuieli de judecata.

Tags: Proprietate privata

Proprietate privată

Tip speţă: sentinta civilă

Titlu: fond funciar

Data speţă: 3.05.2010

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Buhuşi sub nr. 317/199/2008 din data de 25.03.2008 reclamantul D. N. a chemat în judecată pe pârâţii Comisia Locală pentru aplicarea legilor fondului funciar F., Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată B. T. Z., B.M. şi R.I. C., pentru ca instanţa, prin hotărârea pe care o va pronunţa să dispună modificarea titlului de proprietate nr. 133839/30.06.1994 emis pe numele lui D. M. pentru suprafaţa de 5.200 mp situată în T 42, P.405/49 şi a titlului de proprietate nr. 210786/22.10.2004 emis pe numele lui R. I .C. pentru suprafaţa de 6000 mp situaţi în T.42 P.405/95, terenuri situate în comuna F.jud.Bacău şi să oblige Comisiile Locală şi Judeţeană să înscrie suprafaţa de 0,50 ha din cele două titluri în titlul său de proprietate.

În motivarea de fapt a cererii de chemare în judecată reclamantul arată că nu a fost pus în posesie pe vechiul amplasament pentru că atunci când s-a aplicat legea 18/91 acest teren era la circa 100 m de marginea satului O. şi comisia locală a dat acest teren la fiecare cetăţean trungheşti adică a dat lungimea de 600 m pe lăţimea cât le venea ca să-i acopere suprafaţa în m.p. Arată că întrucât părinţii săi au intrat la C.A.P. cu suprafaţa de 0,5 ha care era pe lăţime de 28 m şi o lungime de 180 m iar D. M. avea o suprafaţă de 1,0 ha care era la partea de vest în capătul terenului părinţilor săi. La ora actuală D. M. este pusă în posesie la partea de Nord de suprafaţa terenului său. Arată că a formulat adresă la consiliul local când s-a aplicat lg. 247/2005 ca să poată reveni pe vechiul amplasament şi a primit răspuns după 2 ani să se adreseze judecătoriei Buhuşi. Mai arată că prin punerea în posesie pe vechiul amplasament nu trebuie modificate decât titlul de proprietate al numitei D. M. pentru că acest teren este capăt în capăt iar cale de acces la acest teren moştenitorii lui D. M. au pe malul canalului de la vest.

În drept, reclamantul nu şi-a întemeiat cererea.

Deşi cererea este scutită de plata taxei de timbru şi timbru judiciar,conform art.I pct.43 din Titlul VI din Lg. Nr.247/2005,reclamatul au achitat 19 lei taxa judiciară de timbru şi 1,5 lei timbru judiciar.

Cererii de chemare în judecată i-au fost anexate în fotocopie de identificat :titlu de proprietate nr.133840/30.06.1994, adresa nr.2901/15.05.2005, adresa nr. 4404/14.11.2006, adresa nr.451/25.01.2008.

Pârâta , Comisia Locală de aplicare a legii fondului funciar a comunei F., deşi legal citată, nu a fost reprezentată în instanţă dar a depus documentaţiile care au stat la baza emiterii titlurilor părţilor în prezenta cauză. Astfel,au fost depuse înscrisuri.

Pentru termenul din 06.05.2008 reclamantul a depus la dosarul cauzei precizări la acţiune. În aceasta se arată că o parte din suprafaţă o deţine D. M. cu titlu de proprietate de 0,5 ha iar a doua parte o deţine ginerele ei pe numele R.I.C. cu titlu de proprietate cu o suprafaţă de 0,60 ha care se învecinează partea de la Nord cu O.I G. cu titlu de proprietate de 0,51 ha. Arată că solicită modificarea parţială a titlurilor de proprietate a lui D. M.şi a lui R. I.C. care îi deţine parte din suprafaţa sa de teren.

La termenul din 03.06.2010 dosarul a fost suspendat în baza art.242 cod procedură civilă datorită lipsei nejustificate a părţilor.

Instanţa ,din oficiu, a solicitat pârâtelor comisii să depună la dosarul cauzei documentaţia care a stat la baza emiterii titlurilor de proprietate emise pe numele părţilor.

În baza rolului activ instanţa a dispus emiterea unei adrese către OCPI. Aceasta a depus la dosarul cauzei relaţii precum şi înscrisuri :adresa nr.7579/04.07.2008,titlu de proprietate nr.133840/30.06.1994, nr.134783/27.06.1995,memoriu tehnic,fişa bunului imobil,plan de amplasament,plan de încadrare în zonă,titlu de proprietate nr.133839/30.06.1994, nr.210786/22.10.2004,nr.135152/21.06.1995.

Pârâta , Comisia Judeţeană de aplicare a legii fondului funciar , legal citată, nu a fost reprezentată în instanţă şi nu a depus întâmpinare,însă a depus la dosarul cauzei relaţiile şi înscrisurile solicitate.

La termenul din 05.08.2008 reclamantul au depus la dosar alte precizări. În acestea se arată că R. C. este fiul lui D. E. şi a fost crescut de D. M. iar când s-a căsătorit acesta a primit pământ în suprafaţă de 0,60 ha de zestre .Mai arată că din discuţiile purtate cu P. E. aceasta a recunoscut că părinţii săi nu au avut teren acolo unde îl stăpâneşte la ora actuală T. T.şi R. I.C..

Şi la termenul din 21.10 au fost depuse alte precizări. În acestea se arată că din cauza construirii canalelor toţi cei care au avut teren au fost mutaţi în altă parte.

Pârâţii T. Z. şi R. C. au fost reprezentaţi în instanţă conform procurilor autentice depuse la dosarul cauzei.

Reclamantul a solicitat proba cu acte.

În cauză au fost depuse actele de stare civilă ale părţilor.

Instanţa a încuviinţat proba cu înscrisuri şi proba cu expertiză topo cadastru.

În cauză a fost efectuată o expertiză tehnică topo cadastrală .

Reclamantul a formulat obiecţiuni la acest raport pe care instanţa le-a admis. Astfel s-a depus de către expert la filele 379-381 suplimentul la raportul de expertiză.

Analizând actele şi lucrările dosarului ,instanţa reţine următoarele:

Prin cererea înregistrată sub nr.1370 din 15.03.1991(fila 12- dosar) D. A., autorul reclamantului a solicitat reconstituirea suprafeţei de 1,71 ha situată pe raza comunei F., sat O.,fiind înscris in registrul agricol al Primăriei F. şi în anexa 2a poziţia 70.

Prin H.C.J.Bacău 117 din 16.01.1992 (fila127) , avându-se in vedere şi referatul anexă a acestei hotărâri (fila 130) precum şi nota de soluţionare a contestaţiilor (fila 132) a validat propunerile făcute de Comisia Locală F. ,dispunând emiterea titlului conform anexei 2a,poziţia 70 (fila 122).

Împotriva acestei hotărâri de validare autorul reclamantului nu a formulat plângere. Aşa fiind,s-a eliberat titlul de proprietate nr.133840/30.06.1994 pe numele autorului reclamantului pentru suprafaţa totală de 1,6300 ha pentru terenuri situate în sat O.,comuna F..

Conform art.11 alin.3 din Lg. Nr.18/1991 republicată: „ stabilirea dreptului de proprietate se face la cerere , pe baza situaţiei deţinute de cooperativa agricolă de producţie la 01.01.1990, înscrisă în sistemul de evidenţă a cadastrului funciar general sau a registrului agricol”iar potrivit preved. alin .1 al aceluiaşi articol :„suprafaţa adusă în CAP este cea care rezultă din: actele de proprietate, carte funciară , cadastru, cererile de înscriere în cooperativă, registrul agricol de la data intrării în cooperativă”.

Potrivit art.11 din regulamentul privind procedura de atribuire a titlurilor de proprietate, aprobat prin H.G. nr. 1172/2001 modificat prin H.G.890 din 2005: „stabilirea dreptului de proprietate se face numai la cerere, formulată de fiecare persoană îndreptăţită, cerere la care se anexează, conform alin .3, acte de proprietate , certificat de moştenitor, hotărâre judecătorească dacă există, şi ,în toate cazurile ,acte de stare civilă precum şi alte acte din care să rezulte dreptul de proprietate asupra terenului solicitat.

Potrivit art 28 alin 2 din Regulamentul de aplicare a legii fondului funciar aprobat prin H.G.nr 131/1991 (aplicabilă la data reconstituirii dreptului de proprietate conform principiului aplicării legii în timp),persoana nemulţumită de propunerea comisiei de fond funciar avea posibilitatea de a se adresa cu contestaţie la comisia judeţeană de fond funciar în termen de 5 zile de la comunicarea propunerii de validare,în cazul în care era nemulţumită de propunerea comisiei locale de fond funciar de validare a cererii de reconstituire a dreptului de proprietate.

Împotriva hotărârii comisiei judeţene, reclamantul avea posibilitatea de a formula plângere la judecătorie în termen de 30 zile de la comunicarea în scris a soluţionării plângerii. În cazul în care persoana nemulţumită de amplasamentul terenului, astfel cum a fost stabilit prin propunerea de validare şi consfinţit în titlul de proprietate,nu a uzitat de mijloacele procedurale mai sus menţionate ea a decăzut din dreptul de a mai recurge la alte mijloace procedurale pentru rezolvarea acestei nemulţumiri. Dacă titlul de proprietate a fost emis cu nerespectarea hotărârii de validare,atunci se poate solicita modificarea titlului de proprietate ,pentru a se pune de acord cu conţinutul hotărârii de validare,pe calea plângerii prevăz. de art. 55 alin 2 din Legea 18/1991,republicată.

Ori autorul reclamantului şi nici acesta nu au urmat procedura arătată mai sus,acceptând amplasamentul aşa cum a fost înscris în titlul de proprietate.

Ulterior,după decesul autorului său,reclamantul D. C. formulează cereri la Comisia Locală Filipeşti pentru a i se schimba amplasamentul terenului din titlul său de proprietate.

Prin adresa nr.2901 din 15.08.2005 Comisia Locală F. i-a răspuns reclamantului că nu se impune modificarea niciunui titlu al părţilor din dosar deoarece acestea au fost eliberate conform normelor în vigoare,respectându-se şi dreptul de acces al fiecărui proprietar la imobilul său.

Apoi,prin adresa nr.4404 din 14.11.2006 a aceleiaşi comisii i se comunică reclamantului că i se respinge cererea sa de schimbare amplasament. Împotriva acestei soluţii reclamantul avea calea contestaţiei în termen de 10 zile de la comunicare. Însă reclamantul nu a uzitat de această procedură.

Cu toate acestea,instanţa consideră că nici pe fondul cauzei nu există vreun temei legal care să conducă la admiterea acţiunii reclamantului.

Astfel,din documentaţiile înaintate de către cele două comisii rezultă că titlurile părţilor din prezenta cauză sunt emise conform cererilor acestora şi a actelor de proprietate ale terenurilor cu care titularii s-au înscris în CAP.

De asemenea,nici prin proba ştiinţifică a expertizei topo cadastru nu s-au putut identifica elemente care să conducă la temeinicia celor afirmate de reclamant. Fie din lipsa documentelor reclamantului sau ale comisiei locale privitoare la terenurile din punctul Fâneaţă nu s-a putut stabili dacă amplasamentul terenurilor trecute în titlurile părţilor din prezenta acţiune este corect sau nu.

Reclamantul a efectuat demersuri la Arhivele Statului din judeţele Iaşi şi Neamţ însă nu a putut depune la dosar înscrisuri de unde să rezulte vechiul amplasament al terenurilor autorului său D. A.. Reclamantul a reuşit să depună la dosarul cauzei doar un act de proprietate pentru 0,46 ha teren din punctul Fânaţ din anul 1953 fără a se putea însă cunoaşte vecinii sau coordonatele acestui teren.

Relevante în ansamblul probatoriului administrat în cauză sunt şi documentele de la cele două comisii precum şi poziţia acestora că titlurile reclamantului şi pârâţilor din prezenta cauză sunt emise corect.

Pe cale de consecinţă, titlul de proprietate a fost eliberat cu respectarea dispoziţiilor legale la data întocmirii lui şi , văzând şi dispoziţiile art.II din Lg. Nr.169/1997 astfel cum a fost modificată prin Titlul V articol unic pct.1. din Lg.nr.247/2005, instanţa va respinge acţiunea ca nefondată.

Tags: Proprietate privata

Proprietate privata

Dosar nr. 868/239/2008

I N S T A N Ţ A ,

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. de mai sus, reclamanta Nanacu Ileana, domiciliată în satul Poiana Mărului comuna Cepleniţa judeţul Iaşi, a chemat în judecată pe pârâtul Vrăjmaşu Gheorghe, cu acelaşi domiciliu, solicitând instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să dispună evacuarea pârâtului din locuinţa moştenire de la părinţii săi, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că a fost căsătorită cu pârâtul. Ulterior pronunţării divorţului, acesta a continuat să locuiască în fostul domiciliu comun, casă care a rămas moştenire reclamantei de la părinţii săi.

A învederat reclamanta faptul că pârâtul este foarte agresiv, săvârşeşte acte de furt atât din propria locuinţă cât şi de la vecini.

În dovedire, a fost solicitată proba cu înscrisuri şi martori.

La dosar au fost depuse, în copie, sentinţa civilă de divorţ şi referatul de anchetă socială efectuat în cauză. Au fost audiaţi şi doi martori, declaraţiile sub jurământ ale acestora fiind ataşate la dosarul prezentei cauze.

Deşi legal citat, pârâtul nu a formulat întâmpinare în prezenta cauză şi nici nu s-a prezentat în faţa instanţei.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine în fapt şi în drept următoarele:

Analizând sentinţa civilă de divorţ, instanţa reţine că reclamanta a fost căsătorită cu pârâtul. Ulterior pronunţării divorţului, pârâtul a continuat să locuiască în fostul domiciliu comun.

Analizând declaraţiile martorilor, coroborate cu concluziile referatului de anchetă socială efectuat în prezenta cauză, instanţa reţine că imobilul casă a rămas moştenire reclamantei de la părinţii săi, fiind deci în prezent în proprietatea exclusivă a reclamantei.

Se reţine, totodată, şi faptul că pârâtul este foarte agresiv cu reclamanta, este un mare consumator de băuturi alcoolice şi săvârşeşte acte de furt atât din propria locuinţă cât şi de la vecini.

Analizând susţinerile reclamantei, coroborate cu înscrisurile depuse la dosar şi cu declaraţiile martorilor, instanţa a stabilit că pârâtul nu are niciun drept de a locui legal în fostul domiciliu comun al părţilor, are un comportament profund antisocial, mai ales că reclamanta suferă de surdomutitism şi alte boli grave.

Instanţa a ajuns la situaţia de fapt arătată mai sus prin analiza susţinerilor reclamantei, coroborate cu toate înscrisurile depuse la dosarul cauzei, având în vedere şi declaraţiile sub jurământ ale martorilor audiaţi în prezenta cauză.

Astfel, având în vedere toate consideraţiile de mai sus, instanţa urmează să admită cererea reclamantei şi să dispună evacuarea pârâtului din imobilul casă rămas moştenire de la părinţii reclamantei.

În temeiul art. 274 C.proc.civ., instanţa va obliga pe pârât la plata sumei de 200 lei, cheltuieli de judecată către reclamantă, reprezintă onorariul avocatului ales.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂŞTE:

Admite acţiunea reclamantei Nanacu Ileana, domiciliată în satul Poiana Mărului comuna Cepleniţa judeţul Iaşi, în contradictoriu cu pârâtul Vrăjmaşu Gheorghe, cu acelaşi domiciliu.

Dispune evacuarea pârâtului din locuinţa proprietatea reclamantei, rămasă moştenire de la părinţii săi.

În temeiul art. 274 C.proc.civ., obligă pe pârât la plata sumei de 200 lei, cheltuieli de judecată către reclamantă.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 27.11.2008.

PREŞEDINTE, GREFIER,

Pristavu Codrin Mirel Doboş Mirela

Red./tehnored. P.C.M.

4 ex.

04.12.2008

Tags: Proprietate privata