Revizuire – termenul de exercitare a caii de atac extraordinare este un termen de decadere – art.324 al.1 lit.d Cod pr.civila
Revizuire – termenul de exercitare a caii de atac extraordinare este un termen de decadere – art.324 al.1 lit.d Cod pr.civila
Reclamanta A.E. a chemat în judecata pe pârâta Asociatia de Proprietari nr.727 Constanta pentru ca prin hotarâre judecatoreasca sa fie obligata sa repare conducta comuna de apa rece de la apartamentul nr. 30, la plata de despagubiri reprezentând contravaloarea reparatiilor la peretele apartamentului reclamantei si la plata de daune de întârziere de 100.000 lei pe zi de întârziere de la data introducerii actiunii pâna la cea a efectuarii reparatiei.
Prin sentinta civila nr. 14211/8.07.2002 Judecatoria Constanta a admis în parte actiunea, a obligat pârâta sa remedieze defectiunile la instalatiile de apa rece (conducta comuna) la apartamentul nr. 30 din blocul 49, situat în Constanta, str. I.G.Duca nr. 75 în termen de 30 de zile de la data comunicarii hotarârii.
Au fost respinse capetele de cerere privind obligarea pârâtei la despagubiri civile de 2.500.000 lei si la daune cominatorii, ca nefondate.
Prin decizia civila nr. 1199/15.10.2002 Tribunalul Constanta a respins ca nefondat apelul declarat împotriva acestei sentinte de reclamanta si a admis apelul Asociatiei de Proprietari nr. 727 Constanta. A schimbat în tot sentinta apelata, în sensul ca a respins actiunea ca nefondata.
Împotriva deciziei tribunalului a declarat recurs reclamanta, iar prin decizia civila nr. 257/11.03.2003 acesta a fost respins ca nefondat.
Reclamanta a formulat si cerere de revizuire împotriva deciziei tribunalului si a solicitat anularea acesteia si, pe fond, admiterea actiunii si obligarea Asociatiei de Proprietari nr. 727 Constanta la efectuarea reparatiilor si la plata daunelor pretinse.
Prin decizia civila nr. 520/24.09.2004 Tribunalul Constanta a admis exceptia tardivitatii caii de atac invocata de intimata, a respins cererea de revizuire ca tardiv formulata si a obligat revizuienta la 2.000.000 lei cheltuieli de judecata catre intimata.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs revizuienta.
Recursul nu este întemeiat.
În recurs Curtea de Apel retine urmatoarele:
Astfel, decaderea este o sanctiune proprie numai termenelor legale imperative si opereaza în cazul în care legea stabileste un termen fix pentru exercitarea dreptului sau pentru îndeplinirea actului si partea a lasat sa treaca acel termen.
În acest sens, disp. art. 103 Cod procedura civila arata ca neexercitarea oricarei cai de atac si neîndeplinirea oricarui act de procedura în termen legal atrage decaderea, afara de cazul în care legea dispune altfel sau când partea dovedeste ca a fost împiedicata printr-o împrejurare mai presus de vointa ei.
Termenul de o luna prevazut de art. 324 alin. 1 lit. „d” Cod procedura civila este un termen de decadere si, ca atare, nu poate fi suspendat sau întrerupt, ca în cazul prescriptiei extinctive; prin urmare, cererea de revizuire formulata dupa împlinirea acestui termen este tardiva, titularul acesteia fiind decazut din dreptul de a mai exercita calea extraordinara de atac în temeiul art. 322 alin. 1 pct. 5 Cod procedura civila în raport de noile înscrisuri invocate.
Cum în speta revizuienta recurenta a formulat cererea de revizuire la mai mult de o luna dupa descoperirea înscrisurilor ce pretinde ca fac dovada prejudiciului cauzat de intimata, în mod corect a apreciat instanta de fond ca sanctiunea aplicabila este decaderea si ca termenul prevazut de disp. art. 324 alin. 1 lit. „d” Cod procedura civila nu este supus prevederilor Decretului nr. 167/1958, neputând fi suspendat sau întrerupt.
Tags: revizuire
Revizuire
Dosar nr.326/179/2009
Domeniu alocat : revizuire
Tip speta : sentinta penala
Data spetei : s.p. nr. 91/22.04.2009
Titlu: revizuire
Parchetul de pe lânga Judecatoria Babadag a înaintat instantei cererea de revizuire formulata de revizuentul N.D., cerere prin care a acesta a solicitat revizuirea sentintei penale nr.6 din 11 ianuarie 1973 a Judecatoriei Babadag , pronuntata în dosarul nr.929/1972 , în baza careia a fost condamnat la o pedeapsa de 2 ani închisoare pentru savârsirea infractiunilor prevazute de art.20 Cod penal rap.la art.223 alin.1 cod penal (tentativa la delapidare ) si fals intelectual prev. de art.289 cod penal .
În motivarea cererii de revizuire, revizuentul N.D. a sustinut ca nu este vinovat de savârsirea infractiunilor pentru care a fost condamnat, ca ancheta i-a fost “înscenata” la comanda sefului fabricii de produse lactate din Babadag si a organizatiei de partid, iar martorii au fost obligati sa declare împotriva sa pentru a se crea convingerea ca este vinovat, învederând ca în anul 1970 a fost încadrat în munca, în calitate de sef de depozit la fosta Întreprindere de Industrializare a Laptelui Tulcea – Fabrica de Produse Lactate Babadag .
A învederat revizuentul ca refuzând sa adere la Partidul Comunist Român a intrat într-o stare conflictuala cu fostul sau sef , M.G. , care dorea sa-l schimbe din functie si sa-l înlocuiasca cu persoane fidele .
S-a învederat de asemenea ca pe acest considerent , în luna noiembrie 1970, cu ocazia livrarii unei cantitati de marfa la IJECOOP Slobozia i s-a înscenat o încalcare a dispozitiilor legale.
Astfel, a sustinut ca la data de 17.11.1970 a livrat catre IJECOOP Slobozia cantitatea de 5993 Kg brânza telemea de vaca, calitatea I , ambalata în 32 de butoaie si 117 putini , pentru care a întocmit avizul de expeditie nr. 6030.S-a sustinut ca masina cu care s-a transportat marfa a fost încarcata de muncitori din cadrul fabricii de produse lactate Babadag , revizuientul învederând ca nu a fost de fata la efectuarea acestei activitati .
La plecarea din unitate a autovehiculului s-a sustinut ca nu s-au constatat diferente fata de actul întocmit, însa cu ocazia realizarii receptiei la unitatea destinatoare s-a constatat ca în afara de marfa trecuta în aviz se mai gasea în plus cantitatea de 10 butoaie de telemea, calitatea a II-a , situatie în care pentru a nu se întoarce cu acea marfa la Babadag, a trecut-o pe aviz , modificând si cifrele reprezentând ambalajul .
De la aceasta stare de fapt s-a apreciat ca s-a pornit la înscenarea unei anchete penale la comanda sefului fabricii de produse lactate si a organizatiei de partid, martorii fiind obligati sa declare împotriva sa pentru a se crea impresia ca este vinovat de savârsirea infractiunilor pentru care a fost condamnat prin sentinta penala a carei revizuire s-a solicitat.
În drept, au fost invocate prevederile art.394 alin.1 lit.a cod pr.penala.
Pentru dovedirea sustinerilor, revizuentul a depus , în copie sentinta penala nr.6/11.01.1973 a Judecatoriei Babadag, pronuntata în dosarul nr.929/1972 si biletul de liberare nr.9271/4 ianuarie 1974 emis de Ministerul Afacerilor de Interne – Penitenciarul Tulcea .
Prin sentinta penala nr.42 pronuntata la data de 2 martie 2006 , instanta a respins cererea de revizuire formulata de revizuientul N.D. .
Pentru a pronunta hotarârea , instanta a considerat ca revizuientul nu a precizat care sunt faptele si împrejurarile noi ce s-ar fi descoperit ulterior pronuntarii hotarârii penale de condamnare cu ajutorul carora sa dovedeasca netemeinicia sentintei penale sus mentionate.
Prin decizia penala nr.94/2 mai 2006 , Tribunalul Tulcea a respins apelul declarat de revizuient retinând ca infractiunile pentru care a fost condamnat N.D. nu au conotatii politice , vinovatia sa a fost probata fara echivoc prin înscrisurile întocmite chiar de catre acesta , iar în cauza nu sunt întrunite cerintele prevazute de codul de procedura penala privind revizuirea.
Prin decizia penala nr.423/2006, Curtea de Apel Constanta a admis recursul declarat de revizuient si a casat ambele hotarâri, trimitând dosarul la Judecatoria Babadag pentru rejudecare, cu citarea tuturor partilor, inclusiv a celor vatamate asa cum prevad disp.art.402 cod pr.penala.
Rejudecând , prin sentinta penala nr.80/24 aprilie 2007 pronuntata în dosarul nr.8/179/2006(numar vechi 734/16 august 2006) Judecatoria Babadag a respins cererea de revizuire formulata de revizuientul N.D..
Potrivit deciziei de casare, instanta a dispus citarea SC D.L.SA Tulcea, succesoarea în drepturi si obligatii a fostei Întreprinderi de Industrializare a Laptelui Tulcea si a stabilit urmatoarele:
Conform sustinerilor revizuientului, dosarul a fost instrumentat de fostele organe de militie ale judetului Tulcea, care într-o prima faza au trimis cauza la procuratura Babadag, cu propunere de neîncepere a urmaririi penale .La arhiva Parchetului de pe lânga Judecatoria Babadag, nu a mai fost însa gasit dosarul la care facea referire N.D. . De asemenea, cauza cu nr.929/1972, în care s-a pronuntat sentinta penala nr.6/11 ianuarie 1973 a Judecatoriei Babadag , în baza careia a fost condamnat revizuientul la 2 ani închisoare , cu privare de libertate, nu se mai afla în pastrarea acestei instante, deoarece termenul de conservare a expirat.
Proba testimoniala cu martorul N.V., solicitata de revizuentul N.D. pentru dovedirea motivelor de revizuire, s-a respins deoarece martorul propus a avut calitatea de procuror de sedinta la judecarea cauzei ce a format obiectul dosarului, si a cerut condamnarea inculpatului pentru savârsirea infractiunilor prev.de disp.art.289 si art.20 rap.la art.223 cod penal.
Ori , fata de cazul de revizuire invocat s-a retinut ca nu era posibila descoperirea unor fapte sau împrejurari care sa nu fi fost cunoscute de instanta la solutionarea cauzei.
Chiar daca revizuentul si-ar fi întemeiat cererea pe disp.art.394 al.1 lit.d cod pr.penala, s-a retinut ca audierea martorului propus tot nu ar fi condus la stabilirea unei alte situatii de fapt, deoarece nu s-a dovedit prin hotarâre judecatoreasca definitiva ca procurorul a comis o infractiune în legatura cu cauza a carei revizuire se cere .
S-a retinut ca revizuentul nu a facut dovada ca cererea sa se încadreaza în vreunul din cazurile prevazute de disp.art.394 cod pr.penala, iar audierea tuturor martorilor mentionati în sentinta penala nr.6/1973 ar fi însemnat readministrarea probelor existente la dosar pentru dovedirea unor împrejurari cunoscute de prima instanta si de instanta de recurs.
Retinând aceeasi motivare , în fapt si în drept , prin decizia penala nr.108 din 25.09.2007, pronuntata în dosarul penal nr.8/179/2006 Tribunalul Tulcea a respins apelul declarat de revizuientul N.D. ca nefondat.
Împotriva deciziei tribunalului, revizuentul a declarat recurs criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie .
Prin decizia penala nr.529/P/30 octombrie 2007 Curtea de Apel Constanta a admis recursul declarat de revizuientul N.D., si a casat hotarârea recurata si rejudecând, a dispus trimiterea cauzei la Parchetul de pe lânga Judecatoria Babadag, pentru a se conforma dispozitiilor art.399 cod pr.penala, retinându-se ca atâta timp cât nu s-a procedat la verificarea principalelor documente ce au stat la baza condamnarii revizuientului (daca este cazul , prin reconstituirea lor ), ascultarea martorilor propusi de revizuient , nu se poate stabili daca sunt sau nu fapte sau împrejurari ce nu au fost cunoscute de instanta în sensul art.394 lit.a cod pr.penala.
Pentru considerentele expuse, s-a retinut ca, hotarârile atacate sunt supuse casarii pentru cazul prevazut de art.3859 pct.10 cod pr.penala, recursul apreciindu-se astfel ca fiind fondat.
S-a retinut totodata ca trebuie avut în vedere si faptul ca potrivit art.6 din Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si libertatilor fundamentale, dreptul la un proces echitabil presupune asigurarea celor necesare apararii, respectiv cercetarea sustinerilor acesteia si nu obstacularea pentru motive formale.
Cu adresa nr.3/III/6 din 23 ianuarie 2008 Parchetul de pe lânga Judecatoria Babadag a înaintat acestei instante cererea de revizuire însotita de materialul de cercetare si concluziile sale cu propunerea de respingere a cererii de revizuire, ca nefondata, cauza fiind înregistrata sub nr.58/179/2008 din 23 ianuarie 2008 pe rolul acestei instante.
Sustinându-se netemeinicia cererii de revizuire s-a conchis ca revizuentul a refuzat sa se prezinte la Parchetul de pe lânga Judecatoria Babadag, pentru a formula eventuale completari la cererea întocmita initial cât si pentru a depune noi probe, desi organul de urmarire penala a procedat la invitarea acestuia la Parchetul de pe lânga Judecatoria Babadag .
În cauza s-a procedat la reaudierea martorilor Lefter Ilie – paznic la Fabrica de produse lactate Babadag si P.Gh. , dogar la aceeasi unitate, în perioada când revizuentul era încadrat la unitatea sus mentionata , martori ascultati la judecarea cauzei în fond si ale caror marturii au fundamentat si hotarârea de condamnare, fara a se conforma tuturor dispozitiilor si evaluarilor date prin decizia de casare .
Desi prin decizia de casare s-a dispus a se proceda la verificarea principalelor documente ce au stat la baza condamnarii revizuentului ( daca este cazul , prin reconstituirea lor ) ascultarea martorilor propusi de revizuent , altii decât cei reaudiati , pentru a se stabili daca sunt sau nu fapte sau împrejurari ce nu au fost cunoscute de instanta în sensul art.394 lit.a cod pr.penala , organul de urmarire penala nu s-a conformat acestor dispozitii si evaluari , context în care sa apreciat ca nu s-a conformat dispozitiilor art.399 cod pr.penala pentru verificarea temeiniciei acesteia .
Cum procurorul nu a întreprins actele de cercetare dispuse în lumina deciziei de casare si apreciate necesare pentru verificarea temeiniciei cererii de revizuire , s-a apreciat ca se impune restituirea cauzei procurorului , spre a se conforma prevederilor art.399 cod pr.penala , .
Cu adresa nr. 3/III/6/2008 Parchetul de pe lânga Judecatoria Babadag a înaintat concluziile sale de respingere a cererii de revizuire în conformitate cu dispozitiile art.403 cod pr. penala, învederându-se ca motivele învederate de condamnat nu se încadreaza în niciunul dintre cazurile expres si limitativ prevazute de dispozitiile art. 394 cod pr. penala .
Au fost efectuate acte de cercetare de catre Parchetul de pe lânga Judecatoria Babadag, iar în referatul procurorului în care s-au formulat concluzii de respingere s-a retinut ca fiind audiat la data de 16.01.2009 la Parchetul de pe lâna Judecatoria Babadag , revizuentul a solicitat sa fie audiati martorii A.A.Gh. , fost sef birou personal la ICIL Tulcea , U.T. , fosta laboranta la ICIL Babadag , I.H. , fost contabil sef la ICIL Babadag , M.G. , fost director la ICIL Tulcea , ulterior director la Fabrica de brânzeturi Babadag si Ceamurlia de Sus si N.V. , fost procuror .
S-a retinut ca martorul A.A.Gh. , fost secretar de partid , a declarat ca nu a avut cunostinta de nici o neîntelegere între M.G. si N.D. iar în cazul în care ar fi existat ar fi fost informat.
Martorul I.H., fost contabil sef la ICIL în perioada 1967-1983 a declarat ca stie doar faptul ca N.D. ar fi avut niste probleme cu ambalajele, dar nu cunoaste amanunte referitoare la aceste aspecte si la condamnarea revizuentului.
A sustinut ca daca ar fi existat neîntelegeri între revizuent si M.G., ar fi aflat aspecte despre aceasta stare de relatii de la ceilalti angajati ai unitatii.
Martorul M.G. a declarat ca a detinut functia de director la fabrica de brânzeturi Babadag, în anul 1971, învederând ca marfa se expedia pe baza avizului de expeditie, portarul având obligatia de a verifica cele înscrise în actul de expeditie cu stocul faptic la iesirea din fabrica a autovehiculului cu care se realiza livrarea marfii. De asemenea a învederat ca confirmarea marfii livrate mentionate în avizul de expeditie se realiza de catre unitatea beneficiara. A aratat totodata martorul ca nu a fost în relatii de dusmanie cu Naum Dima, infirmând sustinerile revizuentului ca i-ar fi înscenat cazul si ca a avut vreo legatura cu dosarul penal întocmit acestuia.
S-a retinut ca martorii L.I. si P.Gh. si-au mentinut depozitiile ce au fundamentat hotarârea de condamnare. Din depozitia martorului L.I. reiese ca revizuentul a însotit autoturismul cu marfa expediata, acesta solicitându-i sa-i prezinte avizul de expeditie al marfii. S-a sustinut ca nu a putut numara cu exactitate butoaiele cu brânza ce se aflau în autoturism datorita întunericului, învederând ca conducatorul autovehiculului a anuntat organele de militie din Slobozia ca a gasit un numar de 4 butoaie cu brânza telemea de oaie, în plus fata de cantitatea înscrisa în avizul de expeditie. A sustinut martorul ca revizuentul i-a cerut a doua zi sa stearga din registrul de poarta numarul butoaielor cu care a iesit din fabrica si sa faca mentiunea ca 4 butoaie erau goale, lucru pe care a sustinut ca nu l-a acceptat, procedând la informarea conducerii unitatii. A sustinut martorul ca a depus depozitie în procesul penal în urma caruia revizuentul în speta a fost condamnat, împrejurare care a cunoscut-o si martorul P.Gh., care a lucrat ca dogar în acea perioada.
Cu privire la audierea martorului N.V., fost procuror, s-a sustinut ca nu se impune audierea acestuia întrucât nu s-a dovedit prin hotarâre judecatoreasca definitiva ca procurorul a comis o infractiune, în legatura cu cauza a carei revizuire se cere.
Referitor la documentele care au stat la baza condamnarii, s-a învederat ca dosarul penal nr. 929/1972 a fost predat la DCA, întrucât a expirat termenul de conservare , iar urmare solicitarii scrise catre SC D.L. SA Tulcea , fosta ICIL Tulcea , aceasta a comunicat prin adresa nr. 134/20.02.2009 ca documentele de livrare din anul 1970 nu se regasesc în arhiva societatii , întrucât termenul de pastrare a expirat , fata de aceasta împrejurare neputându-se reconstitui aceste documente .
Astfel, s-a concluzionat ca în urma efectuarii actelor de cercetare dispuse de instanta, în conformitate cu prevederile art.399 cod pr.penala nu s-au probat fapte ori împrejurari care sa justifice admiterea cererii de revizuire a sentintei penale nr. 6/11.01.1973 a Judecatoriei Babadag .
Examinând admisibilitatea în principiu a cererii de revizuire, potrivit art. 403 cod pr.penala se retine ca revizuirea este o cale extraordinara de atac, a carei admisibilitate este în mod strict circumstantiata cazurilor de revizuire expres si limitativ prevazute de art. 394 lit. a – e cod pr.penala. Instanta învestita cu judecarea cererii de revizuire nu poate proceda la rejudecarea fondului pricinii decât în masura în care gaseste admisibila în principiu calea de atac, iar aceasta se realizeaza doar în situatia existentei vreunuia din cazurile de revizuire. Nici o alta împrejurare de fapt, oricâta relevanta ar avea, si nici un alt considerent invocat în motivarea cererii de revizuire nu ar putea conduce la rejudecarea pricinii, nefiind permis a se aduce atingere autoritatii de lucru judecat de care se bucura hotarârea atacata decât în cazurile expres si limitativ prevazute de lege.
Revizuentul nu doar ca nu face trimitere la vreunul din cazurile de revizuire prev. de art., 394 cod pr.penala, ci, mai mult, si-a reiterat practic sustinerile formulate cu ocazia judecarii cauzei în fond si în recurs si prin care a sustinut nevinovatia sa.
Revizuentul a solicitat reaudierea martorilor audiati la Parchet în urma desesizarii instantei si trimiterii cauzei pentru a se conforma disp. art. 399 cod pr.penala, reiterând sustinerile din cererea de revizuire, cerere apreciata ca nejustificata în raport de prevederile art. 403 cod pr.penala care statueaza etapele judecarii cererii de revizuire.
Art.394 Cod pr.penala , învedereaza cinci situatii care permit introducerea revizuirii . La stabilirea cauzelor respective s-au avut în vedere cauzele care în genere pot provoca erorile judiciare , aceste cauze putând fi grupate în jurul a trei surse : accidentalitatea, lipsa probei , frauda procesuala .
Primul caz cuprins în art.394 al.1 lit.a Cod pr.penala prevede ca revizuirea poate fi ceruta când s-au descoperit fapte sau împrejurari ce nu au fost cunoscute de instanta la solutionarea cauzei .
Dispozitia se conjuga cu prevederile al.2 din acelasi articol , care completeaza ipoteza de mai sus precizând ca motivul constituie cauza de revizuire, daca pe baza faptelor sau împrejurarilor noi se poate dovedi netemeinicia hotarârii de achitare , de încetare a procesului penal, ori de condamnare .
Astfel , potrivit art.394 lit.a Cod pr.penala , revizuirea hotarârii se poate obtine numai în urma descoperirii unor fapte sau împrejurari ce nu au fost cunoscute de instanta la solutionarea cauzei , daca , prin aceste fapte sau împrejurari noi , se poate dovedi netemeinicia unei solutii de achitare sau de încetare a procesului penal ori de condamnare , dupa caz . Aceasta înseamna ca nu este admisibila decât revizuirea hotarârilor netemeinice sub aspectul existentei sau inexistentei faptei ori a vinovatiei autorului , precum si a celor ce sunt netemeinice sub aspectul prevederilor legale referitoare la încetarea procesului penal .
Reiterarea în revizuire a unor aparari cunoscute de instantele de fond si de recurs nu poate fi considerata drept invocare a unor fapte sau împrejurari noi, descoperite dupa solutionarea cauzei.
În speta revizuentul solicita în esenta o reapreciere a probelor si o prelungire a probatiunii pentru fapte si împrejurari cunoscute si verificate de instantele care au solutionat cauza.
Prin solicitarile formulate nu se tinde la dovedirea unor fapte sau împrejurari noi, ci la prelungirea probatiunii referitor la fapte si împrejurari deja cunoscute si verificate de instanta, la readministrarea unor probe din cadrul judecatii în fond a procesului.
Referitor la sustinerile revizuentului, cum ca martori au declarat mincinos, acestea nu au suport probator, nefacându-se dovada ca acesti martori au fost condamnati printr-o hotarâre judecatoreasca pentru infractiunea de marturie mincinoasa, nedovedindu-se de altfel ca procurorul care a sustinut vinovatia condamnatului a fost condamnat prin hotarâre judecatoreasca definitiva ca ar fi comis o infractiune, în legatura cu cauza a carei revizuire se solicita.
Constatându-se astfel ca în cauza nu sau descoperit fapte sau împrejurari ce nu au fost cunoscute de instanta la solutionarea cauzei, asa cum cer dispozitiile art.394 lit.a cod pr.penala, motivele invocate de catre revizuent apreciindu-se ca nu se regasesc printre cele enumerate în mod limitativ în celelalte dispozitii ale art. 394 din codul de procedura penala, se apreciaza ca se impune respingerea cererii de revizuire formulata de condamnat ca nefondata.
Vazând si disp. art. 192.alin.2 cod pr.penala urmeaza a obliga revizuentul la 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare catre stat.
Tags: revizuire
Revizuire
SENTINŢA PENALĂ NR.115 DIN 03.02.2009
Cu adresa Parchetului de pe lângă Judecătoria ….nr……, s-a înaintat cererea de revizuire formulată de către……, împotriva deciziei penale nr. …….. a Tribunalului……., prin care a fost menţinută sentinţa penală nr. ……. pronunţată în dosarul nr. …… al Judecătoriei …… de respingere a rezoluţiei împotriva plângerii nr. ……… precum şi rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale nr……, motivat de faptul că rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale este din data de ……. iar plângerea împotriva acestei rezoluţii a fost înregistrată la numărul …… şi soluţia a fost adoptată la data de ……. iar pe fondul cauzei invocă faptul că au fost descoperite înscrisuri noi.
Reprezentantul Parchetului a solicitat respingerea cererii ca inadmisibilă întrucât revizuirea fiind o cale extraordinară de atac poate privi exclusiv hotărârile prevăzute de art. 393 Cod procedură penală care conţin o rezolvare a fondului cauzei şi numai pentru cauzele prevăzute de art. 394 Cpp . Astfel nu pot fi suspuse revizuirii hotărârile judecătoreşti prin care se rezolvă fondul cauzei.
În susţinerea acestui punct de vedere privind inadmisibilitatea cererii s-a invocat şi decizia penală …… din ……. a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Analizând cauza, instanţa reţine că cererea este inadmisibilă, urmând a o respinge ca atare pentru următoarele considerente:
Revizuirea , ca şi cale extraordinară de atac priveşte exclusiv hotărârile prevăzute de art. 393 Cod procedură penală care conţin o rezolvare a fondului cauzei şi numai pentru cauzele limitativ prevăzute şi enumerate de dispoziţiile art. 394 Cod procedură penală.
În speţă, petentul solicită revizuirea unei hotărâri având ca obiect o plângere împotriva hotărârilor procurorului.
În acest sens, s-a pronunţat şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin decizia penală…….., pronunţată în cdrul unui reucurs în intereselul legii, recurs ce a fost admis , stabilind că cererea de revizuire îndreptată împotriva unei hotărâri judecătoreşti definitive, pronunţată în temeiul art. 2781 alin. 8 lit. a) şi b) din Codul de procedură penală, este inadmisibilă.
Tags: revizuire
Revizuire
Sentinţa penală nr.136
Şedinţa publică din 09-02-2009
Prin cererea înregistrată la data de 25.11.2008 la Parchetul de pe lângă Judecătoria Tulcea, numitul … a solicitat instanţei revizuirea s.p.948/2008 a Judecătoriei Tulcea, pe rolul acestei instanţe formându-se dosar nr…
În motivare, revizuientul a arătat ca in mod greşit s-a reţinut in sarcina sa comiterea unei abateri disciplinare, urmând sa dovedească cu martori acest lucru.
Parchetul de pe lângă Judecătoria Tulcea a formulat concluzii de respingere a cererii de revizuire, arătând ca materialul probator existent in cauza este suficient pentru a justifica răspunderea disciplinara a revizuientului.
Examinând cererea formulata, instanţa constată că in prezenta cauza se solicita revizuirea unei hotărâri judecătoreşti prin care s-a dispus respingerea unei contestaţii la executare, petentul aflându-se in executarea unei pedepse privative de libertate.
Revizuirea, in general, reprezintă o cale de atac prin care se tinde la desfiinţarea hotărârilor judecătoreşti pentru evenimente, fapte, împrejurări care s-au petrecut sau au fost descoperite după rămânerea definitivă a acestora si care duc la pronunţarea unei soluţii diametral opuse celei adoptate anterior (art.394 alin.2 si 3 din c.p.p.). Cu alte cuvinte,trebuie sa se ajungă la o hotărâre de condamnare, de achitare sau de încetare a procesului penal, fiind astfel vorba de o hotărâre care trebuie sa antameze fondul cauzei si nu de o hotărâre care sa soluţioneze o cerere ulterioară (din faza de executare a pedepsei), aşa cum dealtfel rezulta si din prevederile art.393 cod proc.penală.
Cum in cauza este vorba nu de o hotărâre care sa fi rezolvat fondul cauzei, prin examinarea existentei faptei si a vinovăţiei făptuitorului finalizată printr-o soluţie de condamnare, achitare sau de încetare a procesului penal, ci de o hotărâre care soluţionează o cerere din faza de executare a pedepsei, instanţa apreciază cererea revizuientului ca inadmisibilă, urmând a o respinge ca atare.
In baza art.192 alin.2 din c.p.p., instanţa va obliga revizuientul la plata sumei de 250 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare in favoarea statului.
Tags: revizuire
Revizuire. Nerespectarea procedurii privind efectuarea actelor de cercetare , potrivit art. 399 c.pr.pen.
Prin sentinţa penală nr.31/01.02.2008, a Tribunalului Brăila s-a dispus scoaterea de pe rol a cauzei şi înaintarea acesteia Parchetului de pe lîngă judecătoria Brăila, în vederea efectuării actelor de cercetare, potrivit art. 399 c.pr.pen.
Potrivit art.397 alin.1 c.pr.pen. cererea de revizuire se adresează procurorului de la parchetul de pe lîngă instanţa care a judecat cauza în primă instanţă. După efectuarea cercetărilor, prevăzute de art. 399 c.pr.pen., procurorul trimite cererea de revizuire şi întregul material al cauzei, pentru soluţionare, cu concluziile sale instanţei competente.
Instanţa este obligată să ia în considerare cererea de revizuire înaintată de procuror împreună cu întregul material de cercetare şi concluziile acestuia, numai în limitele cazului de revizuire arătat în cererea de revizuire şi care a făcut obiectul cercetărilor. Ca atare, nefiind îndeplinită procedura prev. de art. 399 c.pr.pen. se impune restituirea cauzei la Parchetul de pe lîngă Judecătoria Brăila pentru efectuarea cercetărilor prealabile de către procuror.
Tags: revizuire
Revizuire. Împrejurări noi care nu au fost cunoscute de instanţă la soluţionarea cauzei
Materia: Revizuire
Decizia penală nr.565/20.11.2006
Autor: Secţia penală: Tribunalul Vrancea
Revizuire. Împrejurări noi care nu au fost cunoscute de instanţă la soluţionarea cauzei.
Prin sentinţa penală nr. 495/09.07.2004 Judecătoria Panciu a dispus în baza disp.art. 11 pct.2 lit.a şi art. 10 lit.d Cod proc.penală, achitarea inculpatului P.A. pentru infracţiunea prev.de art.220 al.1 Cod penal iar pe latura civilă a dispus obligarea inculpatului la plata sumei de 10.338.500 lei, despăgubiri civile către partea civilă G.V. reprezentând contravaloarea arborilor tăiaţi de inculpat de pe terenul în litigiu.
Această hotărâre judecătorească a rămas definitivă prin nerecurare.
Împotriva acestei hotărâri a formulat cerere de revizuire inculpatul P.A. care a arătat că ulterior părţile s-au judecat într-o cauză civilă având ca obiect o grănituire privind terenul în litigiu, că urmare a soluţionării grănituirii s-a constatat că arborii pe care i-a tăiat în 2003 şi pentru care a fost obligat la despăgubiri civile, s-au situat pe terenul ce-i aparţinea şi prin urmare în mod injust a fost obligat la plata despăgubirilor civile către G.V.
In raport de cele reţinute, prima instanţă a apreciat că nu se constată o contrarietate între două hotărâri penale, definitive, ci într-o hotărâre penală şi o hotărâre civilă, rămase definitive.
Pentru acest considerente, prima instanţă a apreciat că în cauză nu sunt îndeplinite cond.prev.de art. 394 lit.a şi e Cod proc.penală, dispunând în consecinţă.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs, în termen legal, revizuientul P.A. fără însă a-l susţine.
In faţa instanţei de recurs recurentul prin apărător, a susţinut că în cauză sunt îndeplinite cond.prev.de art.394 lit.a Cod proc.penală, întrucât împrejurarea nouă stabilită printr-o hotărâre de grănituire nu a fost cunoscută de către instanţă atunci când a soluţionat fondul cauzei în dosarul penal nr. 1152/2004.
Recursul revizuientului este fondat pentru următoarele considerente:
Prin cererea de revizuire formulată, revizuientul a vizat doar motivul de revizuire, prev.de art. 394 lit.a Cod proc.penală şi de art. 394 lit.e Cod proc.penală.
Potrivit disp.art. 394 al.1 lit.a Cod proc.penală, o hotărâre judecătorească definitivă poate fi supusă revizuirii atât pe latura penală cât şi pe latura civilă atunci când s-au descoperit fapte sau împrejurări care nu au fost cunoscute de către instanţă la soluţionarea fondului cauzei şi numai dacă, potrivit disp.alin.2 din acelaşi articol, pe baza faptelor sau împrejurărilor noi, se poate dovedi netemeinicia hotărârii supuse revizuirii.
In speţă, conflictul dintre părţi, care a făcut obiectul dosarului penal nr. 1152/2004, a fost generat de faptul că revizuientul inculpat P.A. ar fi tăiat un număr de 10 arbori de pe un teren asupra căruia existau neînţelegeri cu privire la limitele din cele două proprietăţi ale părţilor.
La data soluţionării cauzei penale ce forma obiectul dosarului penal nr. 1152/2004 nu s-a avut în vedere limita reală dintre proprietăţile părţilor.
Această nouă împrejurare privind graniţa reală dintre proprietatea revizuientului P.A. şi a intimatului G.V. a apărut odată cu soluţionarea definitivă a cauzei civile privind grănituirea prin sentinţa civilă nr. 641/29 iunie 2005 a Judecătoriei Panciu. Aleea după ce s-a stabilit în baza hotărârii civile de grănituire, hotarul real şi corect dintre cele două proprietăţi s-au putut constata că revizuientul a tăiat cu 10 arbori de pe terenul său şi că în aceste condiţii în mod injust a fost obligat la plata despăgubirilor civile către intimatul G.V.
Prin urmare, această nouă împrejurare privind graniţa reală dintre cele două proprietăţi ale părţilor nu a fost cunoscută şi analizată de instanţa care a soluţionat dosarul penal nr. 1152/2004.
In aceste condiţii, cererea revizuientului apare ca fiind admisibilă în cond. prev. de art. 394 al.1 lit.a şi al.2 Cod proc.penală.
De altfel, prima instanţă, deşi avea toate datele, nu s-a preocupat să analizeze îndeplinirea cond.prev.de art. 394 al.1 lit.a Cod proc.penală, ci doar au concluzionat că nu sunt îndeplinite cond.prev.de art. 394 al.1 lit.e Cod proc.penală.
Pentru aceste considerente, recursul revizuientului este fondat urmând a fi admis.
(Decizia penală nr.565 din 20 noiembrie 2006).
Tags: revizuire
Revizuire. Nu se poate cere revizuirea pentru contrarietate intre hotararea pronuntata in fond si in recurs in aceeasi cauza.
Materia: Revizuire
Nr/data : 97/07.02.2007
Decizie
Autor: Tribunalul Vrancea,sectia civila
Revizuire. Nu se poate cere revizuirea pentru contrarietate intre hotararea pronuntata in fond si in recurs in aceeasi cauza.
Potrivit art. 322 pct.7 cod proc.civilă, invocat de revizuient, revizuirea se poate cere atunci când există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţa de acelaşi grad sau de grade diferite, în una şi aceiaşi pricină, iar potrivit art. 327 alin.1 teza a II-a Cod proc. civilă, dacă se găseşte întemeiată cererea de revizuire, urmează a se anula ultima hotărâre.
In cauză nu sunt îndeplinite aceste cerinţe legale pentru că nu exista două hotărâri definitive potrivnice, ci există hotărârea pronunţată la fond şi cea pronunţată în recurs în aceeaşi cauză.
Astfel, prin sentinţa civilă nr. 2746 din 12 septembrie 2006, pronunţată de Judecătoria Focşani s-a admis plângerea pe care a formulat-o reclamantul şi s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 939 mp. teren curţi-construcţii în intravilan Focşani.
Împotriva acestei sentinţe Primăria mun. Focşani a declarat recurs care a fost admis prin decizia nr. 723/24.11.2004 a Tribunalului Vrancea.
Intre cele doua hotarari succesive in aceeasi cauza nu poate exista contrarietatea prevazuta de art. 322 pct 7 cod procedura civila.
Având în vedere că revizuirea este o cale extraordinară de atac şi că nu poate fi primită decât pentru motivele expres prevăzute de lege, iar motivele invocate de revizuient exced acestor prevederi, cererea de revizuire a fost respinsa ca neîntemeiată.
Tags: revizuire
Revizuire. Indicarea in mod gresit a caii de atac in hotararea instantei de fond nu constituie o greseala materiala
Materia: Revizuire
Nr/data :771/14.12.2006
Decizie
Autor: Tribunalul Vrancea, sectia civila
Revizuire. Indicarea in mod gresit a caii de atac in hotararea instantei de fond nu constituie o greseala materiala in sensul art. 318 alin 1 cod procedura civila.
Prin cererea înreg. la nr. 3184/91/2006 contestatorii C.C. şi C. S. au solicitat anularea deciziei civile nr. 597/26.10.2006 a Tribunalului Vrancea.
In motivarea contestaţiei, s-a arătat că în mod greşit a fost anulat recursul formulat
impotriva sentinţei civile nr. 1311/11.04.2006 ca nemotivat, în condiţiile în care prin sentinţa împotriva căreia a făcut apel, calificat ulterior recurs, s-a indicat calea de atac a apelului.
In drept, au fost invocate disp.art. 318 al.1 teza l Cod proc.civilă, respectiv o greşeală materială a instanţei de recurs.
Cererea de revizuire a fost repinsa ca neintemeiata pentru urmatoarele motive.
Prin decizia civilă nr. 597/26.10.2006 pronunţată de Tribunalul Vrancea, soluţionarea dosarului nr. 1045/91/2006 s-a constatat nul prin nemotivare recursul declarat de reclamanţii C. C. şi C. S. împotriva sentinţei civile nr. 1311/11 aprilie 2006 a Judecătoriei Focşani.
Pentru a decide astfel, tribunalul a reţinut că sentinţa criticată a fost comunicată recurenţilor la data de 31 mai 2006, iar recursul a fost motivat la data de 15.09.2006, cu depăşirea termenului de 15 zile prevăzut de art. 301 Cod proc. civilă.
Faptul că prin hotărârea instanţei de fond a fost indicată calea de atac a apelului, este fără relevanţă în condiţiile în care potrivit principiului legalităţii căilor de atac, o hotărâre judecătorească nu poate fi atacată decât pe căile prevăzute de lege.
Tags: revizuire
Revizuire. Cazul prevăzut de art. 322 alin. 1 punctul 7 Cod procedură civilă.
Pentru a putea fi invocat cazul de revizuire reglementat prin dispoziţiile art. 322 punctul 7 Cod procedură civilă este necesar, între altele să fie vorba de hotărâri pronunţate în acelaşi litigiu, adică să existe tripla identitate de elemente, respectiv, părţi, obiect şi cauză.
Decizia civilă 589/R din 21.10.2008 a Curţii de Apel Galaţi
Petenţii V.G. şi V.T. au solicitat revizuirea deciziei civile nr. 451 din 26.06.2008 a Tribunalului Galaţi pronunţată în dosarul nr. 6821/233/2007, invocând în drept dispoziţiile art. 322 punctul 7 Cod procedură civilă.
În esenţă, revizuienţii au arătat că decizia a cărei revizuire se solicită este potrivnică încheierii de şedinţă din data de 23.05.2006 a Judecătoriei Galaţi pronunţată în dosarul nr. 1961/2006, în ceea ce priveşte restituirea cauţiunii.
Revizuienţii au susţinut că atât timp cât cererea intimatului M.I. formulată în cadrul dosarului nr. 1961/2006 al Judecătoriei Galaţi prin care acesta solicita înfiinţarea unei popriri asupra sumei de 18.480 lei depusă de revizuienţi cu titlu de cauţiune, pentru a se putea despăgubi cu sumele de bani pe care revizuienţii i le datorează, a fost respinsă ca nefondată prin încheierea din data de 23.o5.2006, dispoziţiile cuprinse în hotărârea ulterioară, respectiv în decizia civilă nr. 451 din 26.06.2008 a Tribunalului Galaţi referitoare la cauţiune, prin care, practic, intimatului i-a fost recunoscut dreptul de a se folosi de aceşti bani pentru a se despăgubi, sunt potrivnice primei hotărâri, astfel încât trebuie anulate.
Prin decizia civilă nr. 589 din 21.10.2008 Curtea de Apel Galaţi a respins cererea de revizuire ca nefondată reţinând în acest sens următoarele:
Potrivit dispoziţiilor art. 322 punctul 7 Cod procedură civilă, revizuirea poate fi cerută dacă există hotărâri definitive potrivnice date de instanţe de acelaşi grad sau de grade deosebite, în una şi aceeaşi pricină, între aceleaşi persoane, având aceeaşi calitate.
Acest motiv permite, aşadar, revizuirea, în cazul în care se ajunge la situaţia ca acelaşi proces să fie soluţionat de două ori, pronunţându-se hotărâri contradictorii.
Pentru a putea fi invocat acest motiv de revizuire trebuie îndeplinite cumulativ mai multe condiţii şi anume: să fie vorba de hotărâri definitive contradictorii chiar dacă prin ele nu s-a rezolvat fondul cauzei, să fie vorba de hotărâri pronunţate în acelaşi litigiu, adică să existe tripla identitate de elemente (părţi, obiect, cauză), hotărârile contradictorii să nu fi fost pronunţate în acelaşi dosar ci în procese diferite, în al doilea proces să nu fi fost invocată excepţia puterii de lucru judecat sau chiar dacă a fost ridicată să nu se fi discutat, să se ceară anularea celei de-a doua hotărâri care s-a pronunţat cu încălcarea puterii lucrului judecat.
În cauză, analizând cererea petenţilor raportat la cerinţele de mai sus, Curtea a constatat că aceasta nu poate fi primită întrucât nu se încadrează în dispoziţiile art. 322 punctul 7 Cod procedură civilă, cea de-a doua condiţie, respectiv cea referitoare la necesitatea ca cele două hotărâri să fi fost pronunţate în acelaşi litigiu, ceea ce presupune existenţa identităţii de părţi, cauză şi obiect, nefiind îndeplinită.
Astfel, cauza ce a fost soluţionată prin încheierea din data de 23.05.2006 a Judecătoriei Galaţi a avut ca obiect cerea de înfiinţare poprire formulată de intimatul Marcu Ionel în contradictoriu cu cei doi revizuienţi, în timp ce dosarul soluţionat prin decizia civilă nr. 451/2008 a Tribunalului Galaţi a avut ca obiect contestaţia formulată de revizuienţii V.G. şi V.T. împotriva publicaţiei de vânzare emisă de executorul judecătoresc V.D. în dosarul nr. 4347/74/VD/2005 şi a contractului de subrogaţie convenţională autentificat sub nr. 700 din 11.04.2005.
Fiind vorba, deci, de litigii diferite sub aspectul obiectului şi al cauzei, purtate între aceleaşi părţi, dar în calităţi diferite, Curtea a constatat că cele două hotărâri pronunţate în soluţionarea acestora nu pot face obiectul revizuirii întemeiate pe dispoziţiile art. 322 punctul 7 Cod procedură civilă.
Tags: revizuire
Revizuire. Cazul prevăzut de art. 322 alin. 1 punctul 2 Cod procedură civilă.
Eventuala nepronunţare asupra unor excepţii invocate de părţi în apărare pe parcursul soluţionării unei cauze nu echivalează cu nepronunţarea instanţei asupra unui lucru cerut în sensul avut în vedere de legiuitor prin dispoziţiile art. 322 punctul 2 Cod procedură civilă, întrucât excepţiile invocate în cursul procesului civil nu reprezintă cereri principale sau accesorii formulate în proces.
Decizia civilă nr. 544 din 07.10.2008 a Curţii de Apel Galaţi
Petenţii V.Ş., V.M. şi C.R.M au solicitat revizuirea deciziei civile nr. 193 din 18.03.2008 a Curţii de Apel Galaţi, pronunţată în dosarul nr. 6149/44/2005 invocând, în drept, dispoziţiile art. 322 alin. 1 punctul 2 Cod procedură civilă.
În esenţă, revizuienţii au arătat că instanţa de recurs a omis să se pronunţe asupra excepţiei autorităţii de lucru judecat, excepţie ce a fost invocată de recurenţi în raport de decizia civilă nr. 2227 din 29.09.1999 a Curţii de Apel Bucureşti, Secţia a III-a civilă în dosarul nr. 2854/1999, apreciind că această situaţie se încadrează în cazul de revizuire reglementat prin dispoziţiile art. 322 alin. 1 punctul 2 Cod procedură civilă.
Prin precizările ulterioare revizuienţii au mai arătat că instanţa de recurs a omis să se pronunţe şi cu privire la alte excepţii invocate pe parcursul procesului, respectiv cu privire la excepţia inadmisibilităţii acţiunii, a lipsei de interes şi a lipsei calităţii procesuale active.
Au solicitat, pe cale de consecinţă, admiterea cererii de revizuire, schimbarea în tot a deciziei atacate în sensul respingerii acţiunii reclamanţilor şi anularea celei din urmă hotărâri, respectiv a deciziei civile nr. 193 din 18.03.2008 a Curţii de Apel Galaţi.
Prin decizia civilă nr. 544 din 07.10.2008 Curtea de Apel Galaţi a apreciat cererea de revizuire formulată de petenţi ca fiind inadmisibilă pentru următoarele considerente:
Sub un prim aspect s-a reţinut că, potrivit art. 322 alin. 1 Cod procedură civilă pot fi supuse revizuirii hotărârile rămase definitive în instanţa de apel sau prin neapelare precum şi hotărârile date de o instanţă de recurs atunci când acestea evocă fondul.
Prin urmare, pentru această din urmă categorie de hotărâri, legiuitorul stabileşte o condiţie expresă pe care acestea trebuie să o îndeplinească pentru a putea face obiectul revizuirii şi anume să fie vorba de hotărâri pronunţate de tribunale sau curţi de apel în urma rejudecării fondului după modificare nu şi de hotărâri prin care recursul a fost respins sau a fost admis dar s-a dispus casarea cu trimitere spre rejudecare.
În speţă, prin hotărârea a cărei revizuire se solicită s-a dispus respingerea ca nefondat a recursului declarat împotriva deciziei Tribunalului Galaţi astfel încât, raportat la dispoziţiile art. 322 aliniatul 1 Cod procedură civilă mai sus citate, Curtea a constatat că această hotărâre nu poate fi atacată pe calea revizuirii neîndeplinind condiţia specială prevăzută de lege.
S-a mai reţinut că cererea de revizuire este inadmisibilă şi dintr-un alt punct de vedere, respectiv raportat la dispoziţiile exprese ale art. 322 alin. 1 punctul 2 Cod procedură civilă invocate ca temei de drept al cererii formulate de petenţi.
Astfel, potrivit textului mai sus menţionat se poate solicita revizuirea unei hotărâri dacă instanţa s-a pronunţat asupra unor lucruri care nu s-au cerut, sau nu s-a pronunţat asupra unui lucru cerut ori s-a dat mai mult decât s-a cerut. Art. 322 punctul 2 Cod procedură civilă are în vedere, aşadar, trei ipoteze, revizuienţii invocând în speţa de faţă cea de-a doua ipoteză referitoare la nepronunţarea instanţei asupra unui lucru cerut, susţinând în acest sens că instanţa de recurs nu s-a pronunţat cu privire la excepţiile invocate pe parcursul procesului.
Curtea a reţinut că situaţia invocată nu se încadrează în motivul de revizuire reglementat de art. 322 punctul 2 Cod procedură civilă întrucât ipoteza avută în vedere de legiuitor se referă la acele cazuri în care instanţa nu s-a pronunţat asupra tuturor cererilor formulate în proces, indiferent dacă ele au caracter principal sau accesoriu, cum ar fi de exemplu cazurile în care instanţa nu a acordat cheltuielile de judecată solicitate, nu s-a pronunţat asupra cererii reconvenţionale, asupra cererii de chemare în garanţie ori asupra unei cereri de intervenţie sau altele asemănătoare.
Deci nu este vorba de situaţia în care instanţa a rezolvat toate capetele de cerere dar pretenţiile au fost admise doar în parte, revizuirea pe acest motiv neputând fi primită nici atunci când unele capete de cerere accesorii au fost rezolvate implicit prin respingerea capătului de cerere principal.
Prin urmare, eventuala nepronunţare asupra unor excepţii invocate de părţi în apărare pe parcursul soluţionării unei cauze nu echivalează cu nepronunţarea instanţei asupra unui lucru cerut în sensul avut în vedere de legiuitor prin dispoziţiile art. 322 punctul 2 Cod procedură civilă, întrucât excepţiile invocate în cursul procesului civil nu reprezintă cereri principale sau accesorii formulate în proces ci doar mijloace de apărare folosite de pârât pentru a obţine respingerea cererii reclamantului sau întârzierea judecăţii ei, în sens larg sau, într-un sens mai restrâns, mijloace care îi permit să invoce obiecţiuni îndreptate împotriva fondului pretenţiei reclamantului, tinzând la respingerea cererii acestuia.
În consecinţă cererea de revizuire formulată de petenţi şi întemeiată pe dispoziţiile art. 322 punctul 2 Cod procedură civilă a fost respinsă ca fiind inadmisibilă.
Tags: revizuire