Ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice. Forma calificată – Art. 321 alin 1 şi alin 2 Cod penal

Inculpatul a fost trimis în judecata pentru savârsirea infractiunii prev de art. 321 alin. l si 2 Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal (infractiunea de ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea linistii publice) retinându-se în actul de inculpare faptul ca a provocat scandal într-un bar, determinând persoanele aflate in interior sa paraseasca localul, datorita temerii insuflate.

Analizând materialul probator administrat în cursul urmarii penale si al judecatii , instanta a retinut urmatoarea situatie de fapt:

Organele de politie au fost sesizate prin serviciul „112” despre faptul ca într-un bar a avut loc un scandal în care a fost implicat inculpatul TG , acesta fiind însotit de mai multi barbati.

Din probele administrate reiese ca inculpatul împreuna cu alti 4 barbati a intrat în bar si de cum a intrat, acesta , aflat în stare vadita de ebrietate, a început sa vorbeasca tare , sa adreseze la modul general injurii, solicitând totodata ca în fata lui sa se prezinte patronii barului pentru a-i pune la dispozitie o masa.

Inculpatul s-a îndreptat catre barman si fara nici un avertisment l-a lovit puternic pe acesta cu palma peste fata, strigând daca stie cine este el. În bar s-a creat rumoare , iar unii dintre consumatori au plecat , fara ca activitatea barului sa fi fost întrerupta. De mentionat ca la momentul venirii inculpatului în bar se aflau circa 30 de consumatori. Inculpatul si persoanele care îl însoteau au fost condusi la o masa din separeu , stingându-se astfel incidentul.

În timpul cât a durat incidentul, administratorul barului , speriat de comportamentul inculpatului, a iesit afara din bar pe o usa secundara de acces si a anuntat organele de politie care s-au deplasat la locul incidentului.

La circa 10 minute de la sosirea organelor de politie si jandarmerie în bar au intrat circa 6 persoane printre care si fratele inculpatului , care s-au deplasat la masa unde se afla inculpatul, toti parasind apoi incinta barului.

Instanta de judecata a dispus în temeiul art. 334 Cod procedura penala a schimbarea încadrarii juridice a faptei din infractiunea de ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii si linistii publice în forma agravanta prevazuta de art. 321 alin. 2 din Codul penal în infractiunea simpla prevazuta de art. 321 alin 1 Cod penal, pentru urmatoarele motive :

Pentru existenta agravantei prevazute de art. 321 alin. 2 din Codul penal, tulburarea ordinii si linistii publice trebuie sa fie savârsita într-o adunare numeroasa de oameni si sa produca opiniei publice o neliniste persistenta, sa creeze o stare grava de insecuritate în sfera relatiilor de convietuire sociala, dupa cum, de asemenea, autorul trebuie sa prevada posibilitatea gravei tulburari a linistii publice si sa rezulte din comportamentul sau ca a dorit sau a acceptat acest rezultat.

Cum în speta nici una din aceste conditii nu este întrunita, fapta inculpatului materializându-se în agresarea fizica a barmanului, în injurii, strigate si gesturi, apreciaza ca încadrarea juridica corecta este aceea prevazuta de art. 321 alin. 1 din Codul penal.

Potrivit acestui texte de lege constituie infractiunea de ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii si linistii publice fapta persoanei care, în public, savârseste acte sau gesturi, profereaza cuvinte ori expresii, sau se deda la orice alte manifestari prin care se aduce atingere bunelor moravuri sau se produce scandal public ori se tulbura, în alt mod, linistea si ordinea publica, fapta ce se pedepseste cu închisoare de la unu la 5 ani.

Prin urmare pentru existenta acestei infractiuni este suficient ca actiunea realizata prin modalitatile prevazute de lege sa produca numai unul dintre rezultatele prevazute de textul de lege încriminator si anume fie o atingere adusa bunelor moravuri, fie provocarea scandalului public.

În speta, apreciind asupra probelor administrate în cauza, instanta a concluzionat ca fapta inculpatului care l-a agresat fizic , fara motiv pe barman, a tulburat desfasurarea programului de activitate în bar, prin injurii, strigate si gesturi, prin care a cerut ca patronul barului sa se prezinte la acesta si sa îi puna la dispozitie o masa pentru consum, inducând o stare de teama în rândul consumatorilor, întruneste în drept elementele constitutive ale infractiunii de ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii si linistii publice prevazuta de art. 321 alin 1 Cod penal. Asemenea manifestari ale inculpatului contravin obiceiurilor, deprinderilor, comportarilor compatibile cu respectul reciproc, cu pastrarea demnitatii umane , cu observarea decentei în cuvinte si atitudini.

Tags: Ultraj contra bunelor moravuri

Ultraj contra bunelor moravuri, lovire, alte violenţe

Sentinţa penală nr. 282/13.08.2009

Deliberând asupra cauzei penale nr. xxxx/321/200x, aflată pe rolul Judecătoriei., privind pe inculpaţii M.R., domiciliat în sat/comuna Z., judeţul Neamţ, 8 clase, fără antecdente penale, şi P.R., fără ocupaţie, căsătorit, 6 copii minori, fără antecedente penale, constată că:

Prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria X., din dosarul de urmărire penală nr. xxx/P/2008, au fost trimişi în judecată inculpaţii, în stare de libertate, primul pentru săvârşirea infracţiunilor de distrugere, lovire sau alte violenţe, ameninţare, ultraj contra bunelor moravuri şi port fără drept de armă albă, prevăzute de art. 217 alin. 1, 193, 180 alin. 1, 321 alin. 2 Cod Penal şi art. 11 pct. 1 din Legea nr. 61/1991, toate cu aplicarea art. 33 lit. a şi b şi art. 99 şi urm. Cod Penal, iar cel de-al doilea, pentru săvârşirea infracţiunilor de ameninţare, ultraj contra bunelor moravuri şi port fără drept de armă albă, prevăzute de art. 193, 321 alin. 2 Cod Penal şi art. 11 pct. 1 din Legea nr. 61/1991, toate cu aplicarea art. 33 lit. a şi b Cod Penal, reţinându-se, în esenţă următoarele:

1. La data de 09.06.2008, inculpatul minor M.R. a distrus, cu ajutorul unui topor, o porţiune de gard aflată în proprietatea părţii vătămate B.M., pentru a redeschide o cale de acces spre locuinţa proprie, folosită anterior prin înţelegere cu partea vătămată. Cu această ocazie, inculpatul a adresat ameninţări cu moartea părţii vătămate, inducându-i acesteia o stare de panică, precum şi temerea că va fi supus unor violenţe din partea sa.

2. În data de 22.06.2008, în jurul orei 21:30, în incinta barului SC X. SRL, acelaşi inculpat l-a lovit cu pumnul în faţă pe B. P.. La ieşirea din bar a părţii vătămate, inculpatul şi tatăl acestuia i-au adresat acesteia injurii şi ameninţări.

3. În seara zilei de 27.06.2008, în jurul orei 18:00, aflându-se sub influenţa băuturilor alcoolice, inculpatul P.R. a ieşit în drum, cu un topor în mână şi, timp de aproximativ o oră, a adresat ameninţări, injurii şi cuvinte obscene, familiilor care locuiesc în vecinătate. Ca urmare a acestui comportament, patru familii, precum şi persoane din vecinătate au fost afectate, aceştia părăsindu-şi locuinţele şi adunându-se pentru a nu fi atacaţi de către inculpat. Acesta a proliferat ameninţări cu moartea, cu incendierea locuinţelor, având un limbaj obscen. Liniştea şi ordinea publică în zona respectivă au fost grav tulburate, fiind necesară intervenţia forţelor de ordine pentru a pune capăt manifestărilor inculpatului.

4. În aceeaşi seară, la aproximativ două ore de la intervenţia poliţiei, inculpatul M.R., având un topor asupra sa, a ieşit în drum şi a proliferat ameninţări şi injurii la adresa persoanelor din zonă. Comportamentul acestuia a fost, de asemenea, în măsură să tulbure grav liniştea şi ordinea în zonă, să provoace temeri şi panică persoanelor respective, printre care mulţi minori.

Situaţia de fapt reţinută în rechizitoriu se probează cu următoarele mijloace de probă, administrate pe parcursul urmăririi penale: plângere şi declaraţii părţi vătămate, proces – verbal de consemnare a actelor premergătoare începerii urmăririi penale; declaraţii martori; declaraţii inculpaţi.

Pe parcursul cercetării judecătoreşti au fost administrate următoarele mijloace de probă: declaraţii inculpaţi; declaraţii părţi vătămate; declaraţii martori M.B., D.E., M.L., T.M., R.P., C.S., declaraţie parte responsabilă civilmente R.A., referat de evaluare nr. XXX/10.02.2009, întocmit de Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Neamţ, extras din planul cadastral al comunei Z..

Coroborând probele administrate pe parcursul urmăririi penale şi cercetării judecătoreşti, instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:

1. După cum rezultă din declaraţia părţii vătămate B.M. ( fila 10 d.u.p. ), la data de 09.06.2008, în jurul orelor 18:30, aflându-se în locuinţa sa din satul Z., judeţul Neamţ, a fost sesizat de fiica sa, martora B. A., cu privire la faptul că inculpatul M.R. distruge cu un topor, gardul aflat în proprietatea părţii vătămate, pentru a redeschide spre locuinţa părinţilor săi o cale de acces, despre care partea vătămată afirmă că a fost stabilită verbal între tatăl său şi bunicul inculpatului, dar pe care aceasta a înţeles să o blocheze cu mai mult timp în urmă. Ieşind afară din casă, B.M. l-a sesizat pe inculpat în timp ce îi distrugea gardul, strigând la acesta să înceteze. Cu această ocazie, inculpatul a adresat ameninţări cu moartea părţii vătămate, inducându-i acesteia o stare de teamă, aspect probat şi prin depoziţia martorei M.L. ( fila 39 d.u.p. ). Probele enunţate se coroborează cu declaraţiile martorelor oculare B. A. ( fila 36 d.u.p. ), B.P. ( fila 33 d.u.p. ), care reiterează afirmaţiile părţii vătămate, precum şi cu declaraţia inculpatului, care a recunoscut faptele descrise.

2. În seara zilei de 22.06.2008, în jurul orelor 21:30, în timp ce se afla cu mai mulţi prieteni la o masă din incinta barului SC X. SRL, B. P. fost lovit în zona feţei, cu pumnul, de către acelaşi inculpat, M.R., în baza unui presupus conflict anterior, aspect probat prin declaraţiile părţii vătămate ( fila 16 d.u.p.), la care se adaugă cele ale martorului C.S. ( fila 27 d.u.p. şi declaraţia din timpul cercetării judecătoreşti ). Din declaraţiile menţionate mai rezultă faptul că, după acest incident, partea vătămată şi inculpatul au ieşit afară din local, unde acesta din urmă şi tatăl său, P.R., care aştepta în faţa barului, într-o căruţă, au înjurat-o pe partea vătămată şi au ameninţat-o cu moartea. Dacă minorul M.R. şi-a recunoscut faptele, invocând faptul că demersul său belicos a fost determinat de o încercare a părţii vătămate de a-l violenta, împreună cu un grup de prieteni, cu o săptămână în urmă ( fila 44 d.u.p. ), celălalt inculpat a prezentat în afirmaţiile sale o versiune puţin diferită a derulării evenimentului, prin care se dezice de proliferarea vreunei ameninţări ( fila 51 d.u.p. şi 33 cercet. jud. ). Aşa fiind, având în vedere că declaraţia acestui inculpat, susţinută de cea a fiului său, M.R., urmează sensul contrar al declaraţiilor părţii vătămate şi martorului evocat, faţă de necesitatea respectării principiului conform căruia orice dubiu se interpretează în favoarea inculpatului ( „in dubio pro reo” ), instanţa nu va reţine în sarcina inculpatului P.R. fapta de ameninţare a părţii vătămate B. P..

3. În după-amiaza zilei de 27.06.2008, în jurul orelor 18:30, inculpatul P.R. a ieşit în ieşit în drumul comunal, cu un topor în mână, şi a început să prolifereze cuvinte obscene şi să ameninţe cu moartea şi cu incendierea locuinţelor, iniţial pe B.M., ulterior şi pe M.L. şi pe B.C.. Evenimentul este descris în declaraţiile persoanelor ameninţate ( filele 18 d.u.p. şi 53 cercet. jud. – B.M.; filele 20 d.u.p. şi 54 cercet. jud. – M.L.; filele 12 d.u.p. şi 55 cercet. jud. – B.C. ), care au înţeles să formuleze plângeri prealabile împotriva inculpatului, şi să participe în proces ca părţi vătămate, întrucât faptele acestuia au fost în măsură de a le alarma, provocându-le reacţii de teamă. Declaraţia inculpatului, în sensul nerecunoaşterii faptului că ameninţările au fost la adresa părţilor vătămate, ci a soţiei sale ( filele 51-52 d.u.p. ), nu sunt în măsură să determine o altă concluzie, întrucât nu au fost susţinute de nicio altă probă. Mai mult decât atât, declaraţiile martorilor, adunaţi la faţa locului, întrucât manifestările inculpatului de a provoca scandal, au tulburat liniştea publică în zonă, le confirmă pe cele ale părţilor vătămate, fiind în antiteză cu cele ale inculpatului.

4. În aceeaşi seară, în jurul orelor 21:00, inculpatul M.R. a ieşit în drum şi a proliferat ameninţări şi injurii la adresa părţii vătămate B.M.. Comportamentul acestuia a fost, de asemenea, în măsură să tulbure grav liniştea şi ordinea în zonă, să provoace temeri şi panică părţii vătămate. Deşi inculpatul nu recunoaşte aceste fapte, invocând faptul că în acele momente dormea la o vecină ( fila 44 d.u.p. ), declaraţia sa este infirmată de cea a părţii vătămate ( fila 18 d.u.p. ), care se coroborează cu cele ale martorilor.

Declaraţiile martorilor M.L. ( fila 134 cercet. jud. ), T.M. ( fila 178 cercet. jud. ), R.P. şi R.A. urmează a fi îndepărtate din ansamblul probator, întrucât nu sunt apte de reda vreuna din faptele descrise în cele ce preced, neavând relevanţă juridică.

În drept:

1.a) Faptele inculpatului M.R. care, în data de 09.XX.2008, în jurul orelor 18:30, a distrus cu ajutorul unui topor o porţiune din gardul părţii vătămate B.M., precum şi de a-i adresa acesteia ameninţări cu moartea, determinându-i o stare de alarmare, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de distrugere şi ameninţare, prevăzute de art. 217 alin. 1, respectiv art. 193 CP.

b) Faptele aceluiaşi inculpat de a-l lovi, la data de 22.06.2008, în jurul orelor 21:30, în incinta barului SC X SRLdin satul Z., judeţul Neamţ, cu pumnul în faţă, pe B. P., precum şi de a-l ameninţa cu moartea, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de lovire sau alte violenţe şi ameninţare, prevăzute de art. 180 alin. 1, respectiv art. 193 CP.

c) Faptele inculpatului din data de 27.06.2008, orele 21:00, de a adresa ameninţări cu moartea părţii vătămate B.M., de a provoca scandal, tulburând grav liniştea şi ordinea publică, având asupra sa un topor, constituie infracţiunile de ameninţare, ultraj contra bunelor moravuri şi liniştii publice şi port ilegal de armă albă, prevăzute de art. 193, 321 alin. 2 Cod Penal, respectiv art. 11 pct. 1 din Legea nr. 61/1991.

Se vor reţine, cu privire la încadrarea juridică a tuturor faptelor comise, şi dispoziţiile art. 33 lit. a Cod Penal, care defineşte concursul real de infracţiuni, deoarece toate infracţiunile au fost săvârşite de aceeaşi persoană, înainte de a fi condamnată definitiv pentru vreuna din ele. Vor fi reţinute şi prevederile art. 33 lit. b Cod Penal, relative la aşa – zisul concurs ideal de infracţiuni, întrucât ameninţarea şi ultrajul contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice, din data de 27.06.2008, au fost săvârşite prin aceeaşi acţiune.

Dat fiind faptul că inculpatul a comis infracţiunile menţionate în cele ce preced, având o vârstă cuprinsă între 16-18 ani, pentru toate faptele se vor reţine dispoziţiile art. 99 şi urm. Cod Penal, privind limitele răspunderii penale şi sancţionarea minorilor infractori.

2. Faptele inculpatului P.R., din data de 27.06.2008, de a adresa ameninţări cu moartea părţilor vătămate B.M., B.C. şi M.L., tulburând grav liniştea şi ordinea publică, având asupra sa şi un topor, constituie întrunesc elementele constitutive a trei infracţiuni de ameninţare ( întrucât există trei părţi vătămate ), ultraj contra bunelor moravuri şi liniştii publice şi port ilegal de armă albă, prevăzute de art. 193, 321 alin. 2 Cod Penal, respectiv art. 11 pct. 1 din Legea nr. 61/1991.

Instanţa va reţine, cu privire la încadrarea juridică a tuturor faptelor comise, şi dispoziţiile art. 33 lit. a Cod Penal, care defineşte concursul real de infracţiuni, deoarece toate infracţiunile au fost săvârşite de aceeaşi persoană, înainte de a fi condamnată definitiv pentru vreuna din ele. De asemenea, vor fi reţinute şi prevederile art. 33 lit. b Cod Penal, relative la aşa – zisul concurs ideal de infracţiuni, întrucât ameninţarea şi ultrajul contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice au fost săvârşite prin aceeaşi acţiune.

Relativ la sancţionarea inculpatului minor, M.R., faţă de aspectele reţinute, prin raportare la dispoziţiile art. 100 Cod Penal, instanţa apreciază că persistenţa acestuia în comiterea de fapte antisociale, însoţită de un comportament vădit atipic, caracterizat prin violenţă verbală şi fizică, sunt susceptibile de a determina aplicarea de pedepse penale acestuia, având în vedere că luarea unei măsuri educative nu este suficientă pentru îndreptarea sa.

În ceea ce priveşte individualizarea pedepselor, instanţa va avea în vedere criteriile generale prevăzute de art. 72 Cod Penal, materializate în atitudinea parţial sinceră a inculpatului pe parcursul procesului, lipsa antecedentelor penale ale acestuia, disponibilitatea de colaborare cu organele judiciare în vederea aflării adevărului, interesul manifestat în continuarea activităţilor lucrative care să-i asigure un venit propriu, faptul că evidenţierea conduitei sale antisociale se datorează în mare măsură modelului negativ al tatălui – violent pe fondul consumului de alcool excesiv, astfel cum rezultă din referatul de evaluare nr. XX/XX.XX.200X, efectuat de Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Neamţ ( filele 89-92 ), dar şi conduita bună avută înainte de săvârşirea infracţiunilor, urmând a fi reţinute dispoziţiile art. 74 alin. 1 lit. a Cod Penal rap. la art. 76 lit. e Cod Penal.

Aşa fiind, instanţa apreciază că aplicarea pedepselor de 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice, 500 de lei amendă penală pentru săvârşirea infracţiunii de distrugere, 500 de lei amendă pentru săvârşirea infracţiunii de lovire sau alte violenţe, 800 de lei amendă pentru săvârşirea infracţiunii de port fără drept de arme albe, precum şi 3 pedepse a câte 800 de lei amendă pentru săvârşirea a trei infracţiuni de ameninţare, este suficientă pentru atingerea scopului prevăzut de art. 52 Cod Penal, ca măsură de constrângere şi mijloc de reeducare a inculpatului, cu finalitatea prevenirii săvârşirii de noi infracţiuni, urmărindu-se în acelaşi timp, formarea unei atitudini corecte faţă de ordinea de drept şi regulile de convieţuire socială, în persoana acestuia.

Vor fi contopite pedepsele astfel individualizate, urmând ca, în temeiul art. 33 lit. a coroborat cu art. 34 lit. e Cod Penal, care consacră sistemul cumulului juridic, să-i fie aplicată inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 6 luni închisoare.

Totuşi, având în vedere circumstanţele personale ale inculpatului, inclusiv vârsta acestuia, instanţa apreciază că scopul evocat anterior al pedepselor aplicate poate fi atins şi prin suspendarea condiţionată a pedepsei rezultante, pe durata unui termen de încercare de 1 an şi 6 luni, stabilit conform art. 110 Cod Penal, fiind îndeplinite condiţiile prevăzute de prevederile art. 81 alin. 1 şi 2 Cod Penal. Se va atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 CP, relative la revocarea suspendării.

În ceea ce priveşte individualizarea pedepselor aplicabile inculpatului P.R., vor fi avute, de asemenea, în vedere, criteriile generale prevăzute de art. 72 C.P., care se concretizează în atitudinea parţial sinceră a inculpatului pe parcursul procesului, disponibilitatea relativă de colaborare cu organele judiciare în vederea aflării adevărului, faptul că se află la prima abatere cu caracter penal, dar mai ales conduita bună avută înainte de săvârşirea infracţiunilor, urmând a fi reţinute şi în cazul său, dispoziţiile art. 74 alin. 1 lit. a CP rap. la art. 76 lit. e CP.

Faţă de o atare apreciere, instanţa consideră că atingerea scopului prevăzut de art. 52 C.P., ca măsură de constrângere şi mijloc de reeducare a inculpatului, cu finalitatea prevenirii săvârşirii de noi infracţiuni, urmărindu-se în acelaşi timp, formarea unei atitudini corecte faţă de ordinea de drept şi regulile de convieţuire socială, în persoana acestuia, se poate realiza prin aplicare următoarelor pedepse:

– 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice, prev. de art. 321 alin. 2 CP;

– 2 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de port fără drept de armă albă, prev. de art. 11 pct. 1 din Legea nr. 61/1991;

– 3 pedepse de 2 luni închisoare, pentru săvârşirea a trei infracţiuni de ameninţare, prev. de art. 193 CP.

Vor fi contopite pedepsele astfel individualizate, urmând ca, în temeiul art. 33 lit. a coroborat cu art. 34 lit. b C.P., care consacră sistemul cumulului juridic, să-i fie aplicată inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 1 an închisoare.

Totuşi, având în vedere circumstanţele personale ale inculpatului, instanţa apreciază că scopul evocat anterior al pedepselor aplicate poate fi atins şi prin suspendarea condiţionată a pedepsei rezultante, pe durata unui termen de încercare de 3 ani, stabilit conform art. 82 CP, fiind îndeplinite condiţiile prevăzute de prevederile art. 81 alin. 1 şi 2 CP. Se va atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 CP, relative la revocarea suspendării.

De asemenea, instanţa reţine că, în aplicarea jurisprudenţei instanţei de contencios european al drepturilor omului, (a se vedea cauza Hirst c. Marii Britanii şi cauza Sabou şi Pârcălab împotriva României) nu va stabili în mod automat, ope legis, pedepsele accesorii prevăzute de art. 64 C. P. lit. a-c, ci va analiza în ce măsură, în prezenta cauză, acestea se impun în funcţie de natura şi gravitatea infracţiunilor săvârşite sau de comportamentul inculpaţilor.

Faţă de considerentele reţinute în individualizarea pedepsei, precum şi de faptul că inculpatul P.R. manifestă repetat un comportament violent, acutizat prin consumul susţinut de alcool, instanţa apreciază că aceştia nu are profilul moral al unor persoane demne de a participa la conducerea societăţii din care fac parte, urmând să li se interzică drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a şi b C. pen., respectiv dreptul de a fi aleşi în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, precum şi dreptul de a ocupa o funcţie sau de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat.

În baza dispoziţiilor art. 71 alin. 5 CP, va suspenda executarea pedepsei accesorii aplicate, pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei principale.

În ceea ce priveşte acţiunea civilă exercitate în cauză analiza probelor care au servit ca temei pentru soluţionarea acesteia, relevă faptul că partea vătămată B.M. s-a constituit parte civilă cu suma de 200 de lei ( fila 53 ), reprezentând contravaloarea porţilor şi gardului distruse de inculpatul M.R..

Instanţa constată că sunt îndeplinite condiţiile răspunderii civile delictuale pentru fapta altuia, respectiv a părinţilor pentru copilul lor minor, astfel cum acestea reies din prevederile art. 1000 alin. 2 rap. la art. 998-999 C. civ., după cum urmează:

Existenţa faptei ilicite, în sensul dispoziţiilor menţionate este probată prin declaraţiile inculpatului, ale părţii vătămate şi ale martorilor audiaţi, din timpul urmăririi penale şi cercetării judecătoreşti, şi constă în distrugerea gardului şi porţilor aparţinând părţii civile..

Fapta ilicită a avut ca urmare imediată crearea unui prejudiciu în patrimoniul părţii civile, prejudiciu având un caracter cert, materializat în valoarea bunurilor distruse.

De asemenea, în mecanismul comiterii faptei prejudiciabile, se reţine vinovăţia sub forma intenţiei directe a inculpatului, astfel cum aceasta este definită de prevederile art. 19 alin. 1 pct. 1 lit. a C.P.

Instanţa reţine că sunt îndeplinite condiţiile răspunderii civile delictuale ale părinţilor, pentru copiii minori ce locuiesc cu dânşii, aspectele relevate fiind îndeplinite în speţa de faţă.

Faţă de atari considerente, în virtutea dispoziţiilor art. 14, 346 Cod Procedură Penală rap. la art. 1000 alin. 2 rap. la art. 998-999 Cod civil, instanţa va admite acţiunea civilă şi îl va obliga pe inculpatul minor la plata către partea civilă, a sumei de 200 de lei, reprezentând despăgubiri civile, în solidar cu părinţii săi, ca părţi responsabile civilmente, dat fiind faptul că, în astfel de situaţii, prevederile art. 1003 Cod civil instituie o răspundere civilă solidară.

De asemenea, având în vedere că părţile vătămate B.I., B.C. şi M.L. nu s-au constituit părţi civile, respectând principiul disponibilităţii acţiunii civile, instanţa va lua act în consecinţă.

În temeiul art. 191 Cod Procedură Penală, va fi obligat inculpatul P.R. la plata către stat a sumei de 450 de lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.

În baza aceloraşi dispoziţii, instanţa îl va obliga şi pe inculpatul minor, în solidar cu părţile responsabile civilmente, la plata către stat a sumei de 600 de lei, cu acelaşi titlu.

De asemenea, onorariile avocaţilor din oficiu, vor fi avansate din fondurile Ministerului de Justiţie.

Tags: Ultraj contra bunelor moravuri

Ultraj contra bunelor moravuri – art. 321 alin.1 Cod penal; ameninţare – art. 193 alin.1 Cod penal; port fără drept al unei arme albe – art.1 ind.1 pct. 1 din Legea 61/1991, cu aplicarea art.33 Cod penal

SENTINTA PENALA NR. 266

Obiecte dosar:

• ultraj contra bunelor moravuri – art. 321 alin.1 Cod penal

• amenintare – art. 193 alin.1 Cod penal

• port fara drept al unei arme albe – art.1 ind.1 pct. 1 din Legea 61/1991, cu aplicarea art.33 Cod penal

Prin rechizitoriul înregistrat la aceasta instanta sub nr. 2xxx/321/2008, Parchetul de pe lânga Judecatoria Tg. Neamt a dispus punerea în miscare a actiunii penale si trimiterea în judecata a inculpatului Z.M., cu datele de stare civila din dispozitiv, pentru savârsirea infractiunilor de ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii si linistii publice, prev. de art. 321 alin. 1 Cod penal, amenintare, prev. de art. 193 Cod penal si port nelegal de arma alba, prev. de art. 11 pct. 1 din Legea nr. 61/1991 R, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal, constând în aceea ca la data de 18.05.2008, pe fondul consumului de alcool, inculpatul a provocat scandal, adresând cuvinte jignitoare consumatorilor din barul SC „G.” SRL din Timisesti si amenintându-i cu acte de violenta, de asemenea a amenintat pe partea vatamata B.C. cu un cutit de bucatarie pe care îl avea asupra sa, iar pe partea vatamata F.G. a amenintat-o cu o coasa pe care a luat-o din caruta, cei prezenti fiind indignati de comportamentul inculpatului.

Prezent în instanta, inculpatul nu a recunoscut faptele puse în sarcina sa, învederând instantei ca la data de 18 mai 2005 venea de la coasa, s-a întâlnit cu concubina sa, aceasta era cazuta si lovita si i-a relatat ca a fost agresata de partea vatamata B.C., acesta a intentionat sa îl loveasca cu o plasa de gard, motiv pentru care a ridicat coasa pe care o avea asupra sa si s-a aparat; în finalul declaratiei, inculpatul a recunoscut ca a provocat scandal, dar nu în incinta barului, ci afara.

Partile vatamate B.C. si F.G. au declarat ca îsi retrag plângerea împotriva inculpatului, pentru savârsirea infractiunii de amenintare, prev. de art. 193 Cod penal.

Au fost audiati martorii R.D., A.V. si V.M., depozitiile acestora fiind consemnate la dosarul cauzei.

Examinând probele administrate în cauza, instanta retine urmatoarea situatie de fapt :

La data de 18 mai 2008, inculpatul, care era în stare avansata de ebrietate, s-a întâlnit cu concubina sa, aceasta de asemenea în stare de ebrietate; la un moment dat, invocând faptul ca concubina sa ar fi fost lovita de B.C. (împrejurare care însa nu este confirmata de probele administrate în cauza), inculpatul a început sa provoace scandal în zona barului SC „G.” SRL din Timisesti, mai multi consumatori din bar au iesit afara, de asemenea cu o coasa si apoi cu un cutit inculpatul a amenintat pe partile vatamate.

Situatia de fapt astfel retinuta rezulta din cuprinsul plângerilor si declaratiilor partilor vatamate, precum si din cuprinsul depozitiilor martorilor audiati în cauza, martori care au perceput în mod direct incidentul si care au vazut când inculpatul, pe fondul consumului exagerat de alcool, a provocat scandal public, amenintând pe partile vatamate cu o coasa si un cutit.

Prin faptele sale, inculpatul a tulburat grav ordinea si linistea publica, de asemenea a folosit cutitul si coasa într-un loc în care s-ar putea primejdui viata sau integritatea corporala.

În drept, faptele sale întrunesc elementele constitutive ale infractiunilor prevazute de art. 321 alin. 1 Cod penal si ale art. 11 pct. 1 din Legea nr. 61/1991 R, în baza carora va fi pedepsit.

Cu privire la savârsirea infractiunii de amenintare, fata de declaratia partilor vatamate cum ca îsi retrag plângerea prealabila, în baza art. 10 lit. h, art. 11 pct. 2 lit. b Cod procedura penala, instanta va dispune încetarea procesului penal.

La individualizarea pedepsei ce va fi aplicata, instanta va avea în vedere gradul de pericol social al infractiunilor, circumstantele concrete în care au fost comise, persoana inculpatului, care are 5 copii minori în întretinere, si în raport de aceste criterii se retine ca scopul educativ si preventiv al pedepsei va putea fi realizat prin condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii orientata sub minimul special, cu aplicarea dispozitiilor legale referitoare la suspendarea conditionata a executarii pedepsei, sens în care inculpatul va fi atentionat asupra dispozitiilor art. 83 Cod penal, care reglementeaza revocarea beneficiului suspendarii conditionate.

În baza art. 191, art. 192 alin. 1 pct. 2 lit. c Cod procedura penala, inculpatul si partile vatamate vor fi obligate la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.

Tags: Ultraj contra bunelor moravuri