Top

Art. 32 alin. 1 din O.G. nr.96/98.

SENTINŢA PENALĂ NR. 132 Materie Penală

Art. 32 alin. 1 din O.G. nr.96/98.

Prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Bicaz nr. 202/P/2007 din 14.05.2007, înregistrat la această instanţă sub nr.1340/188/2007, s-a dispus punerea în mişcare a actiunii penale si trimiterea in judecata a inculpatului în esenţă, din actul de sesizare, în sarcina sa, tăierea de pe picior, fără drept, de pe un teren cu vegetaţie forestieră aflat în proprietatea cumnatului său , a unui număr de 4 arbori în stare verde şi nemarcaţi, rezultând o valoare a masei lemnoase de 1084,34 lei.

Analizând coroborat materialul probator administrat în cauză, Judecătoria reţine următoarea situaţie de fapt:

În cursul lunii februarie 2008, inculpatul GV a tăiat de pe picior, fără drept, de pe un teren cu vegetaţie forestieră ( situat in punctul,, Pârâul Popei”, sat Bradu, comuna Hangu, jud. Neamţ) aflat în posesia sa şi în proprietatea cumnatului său, B I, un număr de 4 arbori ( esenţă răşinoase, molid) în stare verde şi nemarcaţi de organele silvice, cu o valoare a masei lemnoase de 1084,34 lei.

Săvârşirea faptei reţinute în sarcina inculpatului, circumstanţele reale şi personale şi vinovăţia în forma intenţiei directe ( în sensul art.19 alin 1 pct.1lit a C.pen.) este dovedită de probatoriul administrat în cauză:

– în cursul urmăririi penale-proba cu înscrisuri(proces verbal de sesizare din oficiu, proces verbal de conducere la cioată, fişa de calcul a prejudiciului, proba cu declaraţia martorului din lucrări,f, proba cu declaraţiile inculpatului de recunoaştere integrală a faptei şi

– în cursul judecăţii – proba cu declaraţia martorului din lucrări şi a martorului asistent precum şi proba cu înscrisuri,

Prezent în instanţă, inculpatul a arătat că îşi menţine în totalitate declaraţiile pe care le-a dat în faza urmăririi penale, recunoscând şi regretând –pe tot parcursul procesului penal – fapta comisă.

In drept, cf. art 17 C.pen. infracţiunea este fapta care prezintă pericol social, săvârşită cu vinovăţie şi prevăzută de legea penală (alin 1), fiind singurul temei al răspunderii penale(alin 2).

In speţă, fapta este prevăzută in tiparul art. 32 alin 1 din OG nr.96/1998: ,,tăierea (…), fără drept, de arbori (…)din fondul forestier naţional, indiferent de forma de proprietate,, de către (…) deţinători sau de către oricare altă persoană, dacă valoarea pagubei este de peste 5 ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior (…)se ped. cu închis. de la 6 luni la 4 ani sau cu amendă.”

Potrivit art.1 alin 1 OMAPDR nr.416/2006 preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, pe baza căruia se calculează valoarea despăgubirilor pentru pagubele produse fondului forestier (…),este de 230.000lei/metru cub.

Vinovăţia inculpatului există şi este probată ,aşa cum s-a demonstrat în cele ce precedă.

Instanţa,raportând la dispoziţiile legale incidente situaţia de fapt reţinută din coroborarea tuturor probelor administrate, apreciază că în cauză este incidentă cauza de înlăturare a caracterului penal al faptei prev. în art.18 ind.1 C.pen – lipsa gradului de pericol social concret al unei infracţiuni – întrucât fapta comisă :

– a adus o atingere minimă valorii apărate de lege – relaţiile sociale a căror ocrotire este asigurată prin apărarea poziţiei de fapt a arborilor din fondul forestier naţional – ,

– este lipsită în mod vădit de importanţă prin conţinutul ei concret.

Potrivit alin 2 al art.18 ind.1 c.pen. criteriile de care se ţine seama la stabilirea în concret a gradului de pericol social sunt modul şi mijloacele de săvârşire a faptei, scopul urmărit, împrejurările în care fapta a fost comisă, urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, persoana şi conduita făptuitorului.

In baza sentinţei civile a Judecătoriei Bicaz,nr. 334/15.03/2005, a fost întocmit la 10.05.2006 Procesul verbal de punere în posesie nr.34/1067/2006 conform căruia martorul BI, în calitate de descendent al defunctului BG, a fost a fost pus in posesie asupra suprafeţei de 1ha teren forestier înscris în amenajament silvic – (situaţie rezultată din coroborarea înscrisurilor de la filele 98,99,112 dosar).

La 17.01.2007 în baza Antecontractului de vânzare-cumpărare autentificat, inculpatul în calitate de promitent – cumpărător, intră in posesia şi folosinţa de fapt a 1 din terenul identificat mai sus, cealaltă jumătate fiind stăpânită( potrivit Procesului verbal de sesizare din oficiu – f.5d.u.p – coroborat cu adresa 2565/2009-f.98 dos.), de soţia inculpatului GA, sora promitentului-vânzător martorul BI.

Nu s-a dovedit în cauză că cei 4 arbori ar fi fost tăiaţi noaptea ori de 2 sau mai multe persoane împreună, motiv pentru care instanţa va da eficienţă probei indirecte – declaraţia martorului asistent, pădurarul A I care relatează că inculpatul ar fi declarat la data constatării faptei că a săvârşit actele materiale de tăiere singur şi pe timp de zi .

Din declaraţiile inculpatului şi ale martorului din lucrări se reţine că inculpatului i s-au aprobat 3 cereri de marcare înainte de comiterea faptei pendinte, dar organul silvic n-a procedat la marcarea arborilor aprobaţi.

Nu a existat prejudiciu în patrimoniul vreunei persoane fizice sau juridice, motiv pentru care nu a existat constituire de parte civilă în procesul penal (cf. fişei de calcul 1079/2007,f.14 dos.).

Conform aceleiaşi fişe de calcul valoarea masei lemnoase recoltate de GV prin comiterea faptei a fost de numai 1084,34 lei, o valoare relativ mică care relevă lipsa pericolului social concret pentru ordinea publică.

Materialul lemnos a fost folosit în interesul familiei inculpatului, care inculpat, în perioada comiterii faptei, se afla în şomaj, cu soţie şi copil minor – elevă la Liceul de Informatică din Piatra Neamţ – în întreţinere.

Potrivit fişei de cazier judiciar (f.13 d.u.p, 107 dos) inculpatul nu avea şi nu are antecedente penale.

Pentru considerentele mai sus-reţinute, apreciindu-se că în cauză sunt incidente dispoziţiile art.18 ind.1 Cod penal, instanţa va pronunţa soluţia de achitare, pe temeiul invocat-art.11 pct.2 li. a Cpp raportat la art.10 alin. 1 lit. b ind.1Cpp aplicând, în urma aprecierii circumstanţelor personale şi cu privire la fapta comisă, în vederea reeducării şi realizării scopului punitiv al sancţiunii penale, sancţiunea administrativă a amenzii, dozată în limitele prev. de art.91 Cod penal, la 1000 lei.

Văzînd şi dispoziţiile art.189, 192alin.1 pct.1 lit d cpp Judecătoria va obliga inculpatul la plata către stat a sumei de 500 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat în cursul procesului penal..

Etichete: