Art. I. — Articolul 84 din Legea nr. 296/2004 privind Codul consumului, republicata In Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 224 din 24 martie 2008, se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 84. — Dreptul consumatorului la denuntarea sau rezilierea contractului nu poate fi anulat sau restrans de nicio clauza contractuala sau Intelegere Intre parti, In cazurile prevazute de lege, aceasta fiind considerata nula de drept. Drepturile partilor referitoare la o justa despagubire nu vor fi afectate In cazul denuntarii unilaterale.”

Art. II. — In anexa la Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele Incheiate Intre comercianti si consumatori, republicata In Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 305 din 18 aprilie 2008, la punctul (1), litera j) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„j) restrang sau anuleaza dreptul consumatorului de a denunta sau de a rezilia unilateral contractul, In cazurile In care:
— comerciantul a modificat unilateral clauzele prevazute la lit. e);
— comerciantul nu si-a Indeplinit obligatiile contractuale;
— comerciantul a impus consumatorului, prin contract, clauze referitoare la plata unei sume fixe In cazul denuntarii unilaterale;”.

Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din
Constitutia Romaniei, republicata.

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
ROBERtA ALMA ANASTASE

PRESEDINTELE SENATULUI
MIRCEA-DAN GEOANA

Bucuresti, 12 iulie 2010.
Nr. 161.

Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa

Data: 03.03.2010

Guvernul a aprobat astăzi, printr-o Ordonanţă de Urgenţă, unele facilităţi ce vor fi acordate angajatorilor care încadrează în muncă şomeri, a anunţat primul-ministru Emil Boc la finalul şedinţei de Guvern.

Potrivit Ordonanţei de Urgenţă adoptate astăzi de Executiv, angajatorii care încadrează în muncă şomeri, în cursul anului 2010, vor putea beneficia, pe o perioadă de 6 luni, de scutirea de la plata contribuţiilor de asigurări sociale aferente şomerilor încadraţi, datorate de angajatori potrivit legii.

„Preocuparea de bază a Guvernului este legată de locurile de muncă ale cetăţenilor români. Sperăm ca printr-o asemenea măsură să poată fi create aproximativ 50.000 de locuri de muncă şi să putem menţine şomajul în limite controlabile”, a declarat premierul Emil Boc.

Şeful Executivului a menţionat că în luna februarie şomajul s-a menţinut la nivelul lunii ianuarie, respectiv la 8,1%.

„Sperăm ca şi prin măsura de astăzi să putem ajuta economia românească şi firmele, să putem ajuta oamenii să îşi găsească mai uşor un loc de muncă. Această măsură nu este una izolată, ea este parte a unui pachet care vizează susţinerea mediului de afaceri, susţinerea economiei naţionale, pentru a putea depăşi mai uşor această perioadă de criză şi pentru a pregăti relansarea economică”, a mai afirmat primul-ministru.

În acest sens, premierul a subliniat măsurile deja adoptate, respectiv: acordarea celui mai mare procent din PIB pentru investiţii, din ultimii 10 ani, menţinerea cotei unice de impozitare de 16%, păstrarea TVA, nemajorarea contribuţiei de asigurări sociale, menţinerea măsurii privind impozitarea profitului reinvestit, declanşarea Programului Rabla într-o nouă formulă, restructurarea Programului Prima casă, adoptarea Programului Renaşterea Satului Românesc, care vizează construcţia a 25.000 de locuinţe în mediul rural, aplicarea schemelor de ajutor de stat şi ajutor de minimis pentru sprijinirea firmelor.

Condiţiile pe care angajatorii trebuie să le îndeplinească pentru a beneficia de aceste facilităţi sunt de a încadra, indiferent de tipul contractului, persoane din rândul şomerilor pe locuri de muncă nou create, nu vacante, şi de a menţine în activitate pe o perioadă de cel puţin 12 luni de la data angajării.

Angajatorii vor beneficia de scutirea la plată a contribuţiilor de asigurări sociale aferente şomerilor dacă angajează persoane provenind din rândul şomerilor înregistraţi la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă cu minimum 3 luni înaintea deciziei de angajare şi care nu au avut raporturi de muncă cu respectivii angajatori în ultimele 6 luni premergătoare angajării.

„Este o măsură pe care o salut. Mulţumesc ministrului Muncii, ministrului Finanţelor, celorlalţi colegi care au contribuit la elaborarea ei. Este o dovadă a faptului că acest Guvern are în permanenţă în atenţie măsurile care vizează susţinerea locurilor de muncă”, a mai afirmat primul-ministru.

Ministrul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, Mihai Şeitan, a precizat că, potrivit acestui act normativ, angajatorii vor fi scutiţi de la plata contribuţiei de asigurări sociale, contribuţia de asigurări pentru şomaj, contribuţia de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale, contribuţia la fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale, contribuţia pentru asigurări sociale de sănătate, inclusiv contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, datorate, potrivit prevederilor legale, de angajatori. De asemenea, ministrul Muncii a precizat că analiza realizată de minister privind acordarea acestor facilităţi pentru angajarea a 50.000 de persoane arată că aplicarea măsurii va conduce la o reducere a cheltuielilor bugetului de şomaj cu aproximativ 235 de milioane de lei, o diminuare a tuturor bugetelor sociale de circa 183 de milioane de lei, astfel încât, se va realiza o economie la nivelul bugetului general consolidat.

Actul normativ aprobat de Guvern a fost discutat anterior cu partenerii sociali, în cadrul Consiliului Economic şi Social, şi a primit aviz favorabil cu unanimitate de voturi.

Guvernul a aprobat în şedinţa de astăzi o Ordonanţă de urgenţă pentru completarea OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România.

Ministrul Administraţiei şi Internelor, Vasile Blaga, a precizat că reglementările adoptate de Guvern respectă Convenţia Schengen, care acordă României dreptul, ca stat membru UE, de a formula excepţii de la traficul normal al frontierei.

În conformitate cu normele comunitare şi în contextul creat prin instituirea regimului de mic trafic de frontieră şi, respectiv, prin aplicarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind micul trafic de frontieră, începând cu 26 februarie 2010, se impune completarea în regim de urgenţă a legislaţiei referitoare la regimul străinilor.

Ministrul Administraţiei şi Internelor a declarat că permisele de mic trafic de frontieră se eliberează de către misiunile diplomatice consulare ale României din Cahul, Bălţi şi Chişinău. „Procedura este simplă: depui cererea, este verificată din partea română de către Oficiul Român pentru Imigrări, în baza de date Schengen, colegii moldoveni verifică condiţiile lor, lista ajunge la Compania Naţională de Investiţii – care a primit deja dispoziţie să tipărească primele 350.000 de permise; aici se va face şi personalizarea, urmând ca în consulatele din Chişinău, Cahul, Bălţi consulii să aplice pe poză timbrul”, a afirmat Vasile Blaga.

Oficiul Român pentru Imigrări emite avizul în termen de 30 de zile de la data primirii solicitării, iar autorităţile moldovene au obligaţia de a verifica dacă cetăţenii care au depus cererile locuiesc de cel puţin un an în localităţile respective. Termenul de eliberare a permiselor de mic trafic este de maxim 60 de zile.

Ministrul Vasile Blaga a mai precizat că măsurile cuprinse în actul normativ aprobat astăzi acordă facilităţi unui număr de aproximativ 1.250.000 de cetăţeni din 361 de localităţi din Republica Moldova, care au domiciliul situat la cel mult 50 km distanţă de frontiera cu România.

Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa

Data: 23.02.2010

„Guvernul a aprobat, în şedinţa de astăzi, o hotărâre de Guvern privind taxele şi tarifele pentru operaţiunile efectuate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului şi oficiile registrului comerţului de pe lângă tribunale, a anunţat, la finalul şedinţei Executivului”, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Muntean.

Pentru facilitarea accesului unui număr mai mare de comercianţi la informaţiile furnizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, a fost eliminat tariful pentru eliberarea off-line de informaţii privind unele date de identificare a unei firme: denumire, formă juridică, cod unic de înregistrare, număr de ordine în registrul comerţului, sediu social, a afirmat Ioana Muntean.

Totodată, prin acest act normativ au fost reduse tarifele de eliberare off-line de informaţii pe serii de firme grupate pe criterii, în funcţie de numărul de firme despre care se solicită informaţii: între 101-500 firme – reducerea va fi de 20% (în loc de 10% cât era până acum), între 501-1.000 firme – reducerea va fi de 30% (în loc de 20% cât era până acum), între 1.001-10.000 firme – reducerea va fi de 40% (în loc de 30% cât era până acum).

Guvernul a adoptat, în şedinţa de astăzi, o Hotărâre prin care se restructurează şi extinde Programul Prima casă, astfel încât accentul să fie pus pe stimularea construcţiei de locuinţe noi, a anunţat primul-ministru Emil Boc, la finalul şedinţei Executivului.
Ministrul Finanţelor Publice, Sebastian Vlădescu, a precizat că pentru acest an plafonul garanţiilor guvernamentale alocat acestui Program este de 700 de milioane de euro.
Premierul a menţionat că se va aplica, în continuare, mecanismul garanţiilor guvernamentale pentru sprijinirea persoanelor care doresc să achiziţioneze prin Programul „Prima casă” o locuinţă deja finalizată sau o locuinţă aflată în stadiul de construcţie „la roşu”. În aceste cazuri, plafonul individual de garantare este echivalentul în lei al sumei de 60.000 euro, a menţionat primul-ministru.
Premierul a punctat din nou avantajele acestui Program guvernamental pentru beneficiari. “Cei care astăzi plătesc 200 – 300 de euro chirie, cu aceşti bani pot să-şi plătească rata la casă, la o bancă şi să aibă o locuinţă în proprietate. Mai mult decât atât, avansul minim pe care îl cerem este de 5% şi nu cum este în jur de 25 – 30%, în cazul creditelor ipotecare, fără a mai fi nevoie de garanţii suplimentare, pentru ca statul să instituie o garanţie care are o valoare de 60.000 de euro, 70.000 de euro sau 75.000 de euro”, a afirmat primul-ministru Emil Boc.
Actul normativ introduce o serie de elemente noi. Astfel, pentru locuinţele noi, care urmează să fie construite în baza autorizaţiilor de construire eliberate după data intrării în vigoare a hotărârii adoptate astăzi de Guvern, este prevăzut un plafon individual de garantare de până la 70.000 de euro, a adăugat şeful Executivului.
Pentru construirea de locuinţe de către asociaţii fără personalitate juridică, constituite din minimum 7 beneficiari, în baza autorizaţiilor de construire eliberate după data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, se vor acorda garanţii guvernamentale în limita unui plafon individual de 75.000 de euro.
„Modificările aduse Programului Prima casă pun accent pe construcţia de la zero a locuinţelor, cu efect multiplicator în economie, care să stimuleze crearea de noi locuiri de muncă şi să aducă mai multe resurse activităţii economice într-o perioadă încă dificilă din punct de vedere economic”, a declarat primul-ministru.
În ceea ce priveşte acordarea de garanţii pentru construcţia de locuinţe noi şi pentru construcţia de locuinţe pentru asociaţii, ministrul Finanţelor a precizat că persoanele care beneficiază de acest sprijin „vor primi o garanţie, cu care merg la bancă, iar banca va vira banii pe stadii de execuţie”. De asemenea, ministrul Sebastian Vlădeascu a explicat că una dintre condiţiile pentru acordarea garanţiilor guvernamentale asociaţiilor care doresc construirea de locuinţe în comun, este deţinerea unui teren.
Atât primul-ministru cât şi ministrul Finanţelor au precizat că vor fi menţinute reglementările din cadrul acestui Program cu privire la dobânda la care se acordă creditele, avansul pe care beneficiarii împrumuturilor garantate de stat trebuie să le prezinte.

Guvernul a aprobat astăzi proiectul de lege privind sistemul unitar de pensii publice, urmând să fie transmis Parlamentului cu solicitarea de a fi dezbătut şi adoptat în regim de urgenţă, astfel încât să intre în vigoare începând cu ianuarie 2011, a afirmat primul-ministru Emil Boc la finalul şedinţei de Guvern.
„Această lege este necesară României şi românilor. Este nevoie de o nouă lege a pensiilor în România care, pe de o parte, să asigure susţinerea acestui sistem pe termen mediu şi lung, şi în acelaşi timp, să îi asigurăm pe cei care astăzi contribuie la sistemul de pensii că vor primi o pensie atunci când vor ajunge la vârsta la care să beneficieze de acest drept”, a declarat şeful Executivului.
Premierul Emil Boc a explicat că în cazul în care ar fi menţinut actualul sistem de pensii, bugetul public de pensii ar trebui împrumutat pentru ca drepturile pensionarilor să poată fi plătite. Drept argument, primul-ministru a arătat că în 2009 bugetul de stat a împrumutat bugetul de pensii cu 1,5 miliarde de euro, iar în 2010, cu 1,7 miliarde de euro.
Conform primului-ministru, în actualul sistem de pensii există abuzuri care vor fi corectate prin noua lege a pensiilor.
Astfel, în ceea ce priveşte numărul pensionărilor de invaliditate, primul-ministru a precizat că s-a înregistrat o creştere masivă în perioada 2001-2009, respectiv de la 600.000 la 900.000 de persoane. „S-a înregistrat o creştere de 50%, în această perioadă, din cauza faptului că actualul sistem permite unor persoane să beneficieze fraudulos de pensii de invaliditate, deşi condiţiile medicale nu justifică acest tip de pensionare. Dorinţa noastră este să stopăm abuzurile şi să-i recompensăm pe cei care au cu adevărat nevoie de un sprijin de la stat pentru susţinerea, prin pensie de invaliditate, a situaţiei pe care o au”, a afirmat primul-ministru.
De asemenea, primul-ministru a anunţat că a crescut şi numărul pensionărilor anticipate, numai în anul 2009 înregistrându-se 115.000 de pensionări anticipate parţial. “Am introdus un mecanism prin care să disciplinăm, practic, sistemul pensionărilor anticipate şi să nu încurajăm, noi ca stat, acest mecanism”, a explicat primul-ministru.
În ceea ce priveşte cuantumul pensiilor din sistemul public, şeful Executivului a subliniat că în prezent există un raport „profund inechitabil” între cea mai mică pensie şi cea mai mare pensie din sistemul public de pensii din România, respectiv de 1 la 100.
„Cea mai mică pensie din România este de 350 de lei, iar cea mai mare este de 37.000 de lei. De peste 100 de ori mai mare. Acest sistem inechitabil nu mai poate continua”, a declarat primul-ministru.
Unul dintre principiile de bază pe care se bazează proiectul privind sistemul unitar de pensii publice este cel al contributivităţii, astfel încât pensia să fie proporţională cu contribuţia avută la sistem. „Aplicarea principiului contributivităţii înseamnă eliminarea privilegiilor şi discriminărilor care există în momentul de faţă”, a afirmat primul-ministru, arătând că proiectul de lege vizează recalcularea pensiilor speciale pe baza contributivităţii în termen de 5 luni de la intrarea în vigoare a legii. „Economiile care se fac din recalcularea acestor pensii speciale sunt între 500 şi 800 de milioane de euro”, a spus primul-ministru.
Premierul a dat asigurări că, urmare a aplicării noii legi, majoritatea covârşitoare a pensiilor aflate în plată nu vor scădea, simulările arătând că vor fi diminuate doar 15% dintre pensiile speciale. Din cele aproximativ 5,8 milioane de pensii din sistemul public, aproximativ 180.000 sunt pensii speciale. Aproximativ 85% dintre aceste pensii speciale din armată, poliţie şi servicii speciale au un cuantum de până la 30 de milioane de lei vechi, iar acestea nu vor fi diminuate după recalculare, potrivit simulărilor făcute de Ministerul Muncii. „Scăderile de pensii speciale au loc acolo unde pensia a fost stabilită a fi de 80% din veniturile pe care le-a avut o persoană în ultima lună de activitate la muncă. A fost un regim discriminatoriu. Ai contribuit pentru o pensie de 20 de milioane de lei vechi, dar, ai pus ca venit în ultima lună 100 de milioane de lei vechi şi, în consecinţă, în loc să primeşti o pensie de 20 de milioane de lei vechi, ai primit o pensie de 80 de milioane de lei vechi reprezentând 80% din 100 de milioane cât ţi-ai pus venituri în ultima lună”, a explicat primul-ministru. Persoanele cărora le vor fi diminuate pensiile după recalculare nu vor fi obligate să returneze sumele de bani pe care le-a primit în plus, în trecut, a mai spus primul-ministru.
Ministrul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, Mihail Şeitan a afirmat că proiectul de lege prevede continuarea creşterii graduale şi egalizarea vârstelor standard de pensionare pentru bărbaţi şi femei la 65 de ani până în 2030. Mihail Şeitan a arătat că decizia are în vedere creşterea speranţei de viaţă la pensionare, indicator care, în 2030 va fi de 16 ani pentru bărbaţi şi 20 de ani pentru femei.
În ceea ce priveşte personalul din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale, proiectul de act normativ stabileşte creşterea vârstelor de pensionare de la 55 de ani în prezent, la 60 de ani până în 2030.
De asemenea, în ceea ce priveşte extinderea plăţii CAS-ului, prin acest proiect de act normativ, ministrul Muncii a precizat că CAS –ul se va plăti pentru angajaţii care obţin venituri exclusiv din drepturi de autor sau convenţie civilă. „Dacă o persoană are carte de muncă şi drepturi de autor, va plăti CAS doar pentru cartea de muncă”, a mai precita ministrul Mihail Şeitan.

Guvernul a modificat, printr-o Ordonanţă de Urgenţă, Legea apelor nr. 107/1996, prin care se armonizează legislaţia naţională cu cea comunitară în domeniul epurării apelor uzate, protecţiei apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, precum şi prevenirea şi controlul integrat al poluării, a anunţat astăzi ministrul Mediului şi Pădurilor, Laszlo Borbely.
„În actul normativ se prevăd unele reglementări privind programele de măsuri din planurile de management la nivelul bazinelor hidrografice şi, ceea ce este foarte important, se introduc contravenţii pentru neefectuarea unor lucrări de întreţinere şi reparaţii”, a precizat ministrul Mediului şi Pădurilor.
Ministrul Laszlo Borbely a adăugat că se introduc contravenţii în legislaţia din domeniul apelor pentru eliberarea autorizaţiilor de construire fără aviz de amplasament, precum şi pentru neechiparea construcţiilor hidrotehnice cu instalaţii şi aparatura necesare. Totodată, în cazul în care riveranii sau unităţile administrativ-teritoriale nu respectă obligativitatea de a întreţine albiile cursurilor de ape în zonele stabilite, le vor fi aplicate contravenţii.
„Acest act normativ fixează sfârşitul anului 2013 ca termen până la care trebuie să fie finalizate hărţile de risc şi planuri de management, conţinând măsuri de prevenire, protecţie şi pregătire pentru intervenţie, până în anul 2015”, a mai afirmat ministrul Laszo Borbely.
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului a fost supusă procedurii de consultare a structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale, potrivit legislaţiei în vigoare.