Plata primelor de vacanţă conf. O.U.G. 146/2007
Prin sentinţa comercială nr.121/Fca/17.04.2008 pronunţată de secţia comercială şi contencios administrativ a Tribunalului Brăila a fost respinsă ca nefondată acţiunea formulată de reclamantul G în contradictoriu cu pârâtul IPJ privind obligarea acestuia din urmă la plata sumelor reprezentând prime de concediu aferente perioadei 2001- sept. 2002. Pentru a hotărî astfel, Tribunalul Brăila, ca instanţă de fond, a avut în vedere următoarea situaţie de fapt:
Reclamantul a fost politist angajat la Inspectoratului de Poliţie al judetului Brăila pana la trecerea sa in rezerva care a avut loc in anul 2002.
Dreptul la primele de concediu pentru politisti a fost legiferat pentru prima data prin O.G. nr.38/2003 care, la art.37 alin.2 prevede „La plecarea în concediul de odihnă poliţistul primeşte o primă de concediu egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu. Poliţistul are dreptul să solicite acordarea salariului de bază cuvenit pentru perioada de concediu, cu anticipaţie. Salariul de bază şi prima de concediu se plătesc cumulat, cu cel puţin 5 zile înaintea datei plecării în concediu. În cazul în care concediul de odihnă se efectuează fracţionat, prima de concediu şi salariul de bază se acordă cu anticipaţie, o singură dată”.
Aplicarea acestei prevederi legale a fost suspendată succesiv până la data de 31.12.2006 prin: art.9 alin.7 din Legea nr.507/2003, art.8 alin.7 din Legea nr.511/2004 si art.5 alin.5 din Legea nr.379/2005.
Ulterior, legiuitorul a stabilit modalitatea de plata a primelor de concediu restante prin O.U.G. nr.146/2007 insa la art.1 alin.1 se prevede in mod clar sfera de aplicare a acestui act normativ, respectiv „Prezenta ordonanţă de urgenţă reglementează modalitatea de plată a primelor acordate cu ocazia plecării în concediul de odihnă, în baza prevederilor din actele normative a căror aplicare a fost suspendată prin legile bugetare anuale succesive şi actele normative anuale de salarizare, în perioada 2001 – 2006”. Totadata, la alineatul 2 ala aceluiasi articol s-au stabilit si categoriile de personal căruia îi sunt aplicabile prevederile ordonanţe de urgenţă, conform alin.1, si anume, funcţionarii publici, funcţionarii publici cu statut special, personalul auxiliar din sistemul justiţiei, membrii corpului diplomatic şi consular al României, precum şi alte categorii de personal care beneficiază de prima de concediu de odihnă în baza legilor speciale.
In aceste conditii, prin O.U.G. nr.146/2007 s-a reglementat modalitatea de plata a drepturilor ce reprezinta prime de concediu pentru fiecare categorie de personal in parte si separat, in functie de actele normative de salarizare a caror aplicare a fost suspendata.
De altfel, si in nota de fundamentare a acestei ordonanţe de urgenţă se argumenteaza in acelasi mod, respectiv
Intrucat dreptul in discutie a fost instituit pentru politisti prin O.G. nr.38/2003, dupa cum se argumenteaza si in nota de fundamentare a O.U.G. nr.146/2007, rezulta ca perioada solicitata de reclamant, anii 2001-2002, nu face obiectul acestui ultim act normativ si ca atare, nu poate fi acordat nici in prezenta actiune.
In continuare, tribunalul a analizat sustinerea reclamantului referitoare la faptul ca politistii sunt functionari publici si le sunt aplicabile prevederile Legii nr.188/1999 care a introdus dreptul la primele de vacanta.
Pana la intrarea in vigoare a O.G. nr.38/2003 privind salarizarea şi alte drepturi ale poliţiştilor, acestia au fost salarizati in baza Legii nr.138/1999, modificata care prevede la art.1 „Dispoziţiile prezentei legi se aplică personalului militar şi civil din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului de Interne, Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului de Protecţie şi Pază, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale şi Ministerului Justiţiei”, aspect cunoscut de reclamant si insusit totodata de acesta. Ori, in acest act normativ nu se stipuleaza dreptul la primele de concediu solicitate de reclamant.
Ulterior demilitarizarii polistitilor potrivit Statutului Politistului, in art.78 alin.2 din Legea nr.360/2002 se arata ca „Până la adoptarea legii privind salarizarea poliţiştilor acestora le sunt aplicabile dispoziţiile legale referitoare la salarizarea şi alte drepturi ale personalului militar din instituţiile publice de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională”. In consecinta, dreptul la prima de concediu trebuia stipulat in aceste dispozitii legale si nu in alt act normativ asa cum considera reclamantul. Este adevarat ca prin in acelasi articol, la alin.1 se prevede ca dispoziţiile statutului completează, după caz, cu prevederile Legii nr.188/1999 şi ale altor acte normative în vigoare insa este evident ca aceste completari vizeaza alte aspecte decat cele de salarizare pentru care exista o dispozitie speciala in alineatul urmator. De altfel, acest argument al reclamantului nu are relevanta in cauza intrucat Legea nr.360/2002 a intrat in vigoare la data de 23.08.2002 si nu retroactiveaza pentru trecut iar prin actiune drepturile solicitate sunt aferente perioadei 2001 – septembrie 2002.
Avand in vedere aceste considerente, tribunalul a apreciat că reclamantul nu are dreptul la primele de concediu solicitate prin cererea introductiva si, pe cale de consecinta, a respins ca nefondata prezenta actiune.
(Irevocabilă prin decizia nr.483/18.09.2008 a Curţii de Apel Galaţi)