Drepturi băneşti
Prin cererea adresată acestei instanţe şi înregistrată sub nr.54 din 5.01.2011, cu precizările ulterioare (f.15) Sindicatul Liber din Învăţământul judeţului Bacău, în numele membrilor săi de sindicat: B.A., T.A, ş.a. a chemat în judecată Şcoala cu clasele I-VIII F., judeţul Bacău, Consiliul Local F., judeţul Bacău şi comuna F., judeţul Bacău, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să fie obligată şcoala angajatoare la calcularea şi la plata indemnizaţiei de concediu de odihnă aferent anului şcolar 2009 – 2010, în cuantum integral, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, fără diminuarea de 25% aplicată potrivit L. 118/2010 şi la plata diferenţei dintre indemnizaţia astfel calculată şi cea efectiv încasată, iar consiliul local şi unitatea administrativ-teritorială să fie obligate să asigure finanţarea necesară plăţii sumelor datorate.
În motivarea cererii s-a arătat că personalul didactic din învăţământul preuniversitar beneficiază de dreptul la concediu de odihnă, în perioada vacanţelor şcolare, cu o durată de cel puţin 62 de zile, exclusiv duminicile şi sărbătorile legale, pentru perioada concediului de odihnă salariatul beneficiind de o indemnizaţie de concediu care nu poate fi mai mică decât salariul de bază, indemnizaţiile şi sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectivă, prevăzute în contractul individual de muncă, indemnizaţie care se plăteşte de angajator cu cel puţin 5 zile lucrătoare, potrivit Codului muncii şi cu cel puţin 10 zile înainte de plecarea în concediul de odihnă, potrivit Contractului Colectiv de Muncă unic la nivel de ramură învăţământ.
Pârâţii, se arată în continuare, au înţeles să ignore prevederile legale incidente, amânând în mod nejustificat plata indemnizaţiei după momentul începerii efective a perioadei de concediu, reclamanţii fiind lezaţi întrucât nu au beneficiat de indemnizaţie în cuantum integral anterior începerii concediului de odihnă, fiind nevoiţi să revină din concediu, la sediul unităţii, pentru a putea primi indemnizaţia corespunzătoare, care ar fi trebuit calculată raportat la salariile personalului din învăţământ stabilite prin L.330/2009, la data la care ar fi trebuit calculate indemnizaţiile, L.118/2010 neexistând din punct de vedere juridic.
În motivarea în drept a acţiunii, reclamanţii au invocat dispoziţiile art.112 Cpc, ale art.145 şi 283 alin.(1) lit.c) din Codul muncii, ale art.67 din L.168/1999, ale art.28 din L.54/2003, ale art.103 din L.128/1997, precum şi dispoziţiile HG 250/1992 şi pe cele ale art.29 din CCM unic la nivel de ramură învăţământ iar în dovedirea susţinerilor lor au depus la dosar adeverinţa nr.934/17.11.2010 eliberată de Şcoala cu clasele I-VIII F., judeţul Bacău (f.6,7).
Deşi legal citate, instituţiile pârâte nu au formulat întâmpinare şi nu au trimis reprezentant în instanţă.
Examinând cererea formulată, instanţa reţine următoarele:
Reclamanţii sunt angajaţi ai Şcolii cu clasele I-VIII F., judeţul Bacău (personal didactic, nedidactic şi auxiliar) şi au efectuat concediul de odihnă aferent anului şcolar 2009-2010, respectiv anului 2010, începând cu date diferite cuprinse în intervalul 14 iunie – 1 august 2010, primind indemnizaţii de concediu diminuate cu 25%, astfel cum se evidenţiază în adeverinţa emisă de şcoala angajatoare (f.6).
Potrivit art. 1 alin.(2) din HG nr. 250/1992, republicată, privind concediul de odihna şi alte concedii ale salariaţilor din administraţia publica, din regiile autonome cu specific deosebit şi din unităţile bugetare, salariaţii din regiile autonome cu specific deosebit şi din unităţile bugetare au dreptul, în fiecare an calendaristic, la un concediu de odihna plătit, cu o durată de 18-25 zile lucrătoare, în raport cu vechimea în munca.
Potrivit art. 7 din acelaşi act normativ, pe durata concediului de odihna, salariaţii au dreptul la o indemnizaţie calculată în raport cu numărul de zile de concediu înmulţite cu media zilnică a salariului de baza, sporului de vechime şi, după caz, indemnizaţiei pentru funcţia de conducere, luate împreună, corespunzătoare fiecărei luni calendaristice în care se efectuează zilele de concediu de odihna, media zilnică a acestor venituri stabilindu-se în raport cu numărul zilelor lucrătoare din fiecare luna în care se efectuează zilele de concediu.
Ordinul nr. 3251/12 februarie 1998 pentru aprobarea Normelor metodologice privind efectuarea concediului de odihnă al personalului didactic din învăţământ, emise în aplicarea art. 103 din Legea nr. 128/1997 şi a Hotărârii Guvernului nr. 250/1992, republicată, emis de M.E.N. stabileşte modalitatea concretă de calculare a acestei indemnizaţii, arătând că:
Pe durata concediului de odihnă, cadrele didactice au dreptul la o indemnizaţie, calculată în raport cu numărul zilelor de concediu înmulţite cu media zilnică a salariului de bază, a sporului de vechime şi, după caz, a indemnizaţiei pentru funcţia de conducere, luate împreună, corespunzătoare fiecărei luni calendaristice în care se efectuează zilele de concediu; în cazul în care concediul de odihnă se efectuează în cursul a două luni consecutive, media veniturilor se calculează distinct pentru fiecare lună în parte (pct.21).
Media zilnică a veniturilor se stabileşte în raport cu numărul zilelor lucrătoare din fiecare lună în care se efectuează zilele de concediu de odihnă (pct.22).
În calculul indemnizaţiei concediului de odihnă acordat personalului didactic se iau în considerare şi sporurile care fac parte din salariul de bază, conform Legii nr. 128/1997 (pct.23).
Potrivit art.1 din L. nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, publicată în monitorul oficial nr.441/30 iunie 2010, în vigoare din 3 iulie 2010, potrivit art.78 din Constituţia României, cuantumul brut al salariilor/soldelor/indemnizaţiilor lunare de încadrare, inclusiv sporuri, indemnizaţii şi alte drepturi salariale, precum şi alte drepturi în lei sau în valută, stabilite în conformitate cu prevederile Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar şi stabilirea salariilor acestora, precum şi alte măsuri în domeniul bugetar, se diminuează cu 25%.
Prin urmare, faţă de dispoziţiile HG 250/1992, se constată că indemnizaţiile de concediu cuvenite reclamanţilor se calculează diferenţiat, în funcţie de perioada de concediu efectuată de fiecare reclamant în parte, în vacanţa şcolară de vară 2009-2010, începând cu 15 iunie 2010, sumele cuvenite pentru zilele de concediu efectuate începând cu 3 iulie 2010 urmând a fi stabilite prin raportare la veniturile salariale diminuate cu 25%, corespunzător dispoziţiilor L.118/2010.
Faţă de aceste considerente, acţiunea reclamanţilor va fi admisă în parte, Şcoala cu clasele I-VIII F. fiind obligată să calculeze şi să plătească indemnizaţiile de concediu aferente zilelor de concediu efectuate până la 2 iulie inclusiv, nediminuate cu 25% iar Consiliul local F. şi comuna F., judeţul Bacău să asigure fondurile necesare plăţii diferenţelor rezultate din acest calcul.
Tags: drepturi băneşti