Top

ACTE ÎNCHEIATE DE CAMERA DE CONTURI. CALITATE PROCESUALĂ A UNITĂŢII ADMINISTRATIV-TERITORIALE

Prin decizia 1127/6.10.2005 pronunţată de Tribunalul Bacău s-au admis recursurile formulate de recurenţii pârâţi, s-a casat hotărârea instanţei de fond şi s-a trimis cauza pentru rejudecare la aceeaşi instanţă.

Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa de recurs a reţinut următoarele:

Prin încheierea 27/8.12.2004, Camera de Conturi Judeţeană Neamţ a sesizat Tribunalul Neamţ, Secţia contencios-administrativ în vederea stabilirii răspunderii juridice pentru prejudiciile constatate prin raportul de control intermediar şi reţinute în urma examinării dosarului aflat pe rol, în sumă de 616.068.678 lei cauzate de C.I., B.R., T.M., B.L., S.l., C.E.A., S.V., G.G., C.C. şi obligarea Primăriei Bicaz să vireze la bugetul local suma totală de 560.687.718 lei reprezentând restituiri din finanţarea bugetară a anilor precedenţi, după recuperarea acestora de la bugetele cărora li s-a virat necuvenit contribuţiile reţinute prin stopaj la sursă şi ale angajatorului, aferente prejudiciilor la care vor fi obligaţi persoanele enumerate.

Prin sentinţa civilă nr.2/CF/25.o3.2oo5 s-a admis actul de sesizare întocmit de Camera de Conturi şi au fost obligaţi să plătească reclamantului-creditor Consiliul Local Bicaz sumele: 79.360.368 lei şi foloasele nerealizate, C.l., B. R., T.M., B.L. şi în solidar aceştia cu: S.I. pentru sumele de 250.772.477 lei prejudiciu, 38.482.238 lei foloase nerealizate: S.V. pentru 138.030.015 lei prejudiciu şi 2o.846.748 lei foloase nerealizate; G.G. pentru 299.961.472 lei prejudiciu şi 52.540.928lei foloase nerealizate.

Au fost obligaţi C.C., B.R., T.M., S.I., C.E.A. şi S.V. ia plata sumelor de 113.870-210 lei prejudiciu şi 4.240.l90 lei foloase nerealizate şi C.I., T.M. la plata sumelor de 8.965.701 lei şi 1.468.534 lei; aceştia în solidar cu S.I. pentru 6.986.976 lei şi 787.136 lei: G.G. pentru 5.555.533 lei şi 884.612 lei; C.E.A. pentru 3.410.168 lei ş1 583.922 lei: C.I., T. M. şi B.L. pentru 12.656.608 lei şi 1.271.688 lei.

S-a dispus reactualizarea sumelor prin aplicarea dobânzii de refinanţare a B.N.R. la data pronunţării de 10,75% pe an, până la recuperarea integrală a despăgubirilor.

S-a constatat că Primăria Bicaz a virat nelegal la bugetele componente ale bugetului de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat în sumă totală de 520.687.718 lei, sumă cuvenită bugetului local. A fost obligată Primăria Bicaz să vireze la bugetul local, după recuperare, suma de 520.687.718 lei, restituiri din finanţarea bugetară a anilor precedenţi.

Obligă pe fiecare dintre pârâţi să plătească statului câte 5oo.ooo lei, cheltuieli de judecată

Curtea constată recursurile fondate pentru următoarele considerente:

Oraşul este unitatea administrativ-teritorială prin care se exercită autonomia locală, are personalitate juridică, patrimoniu propriu şi capacitate juridică deplină (art.18 al.l, art.19 din Legea 215/2ool modificată). In cadrul unităţii administrativ teritoriale, consiliul local este autoritatea deliberativă iar primarii sunt autorităţi executive (art.21 al.l din Legea 215/ 2ool).

Potrivit art.67 al.l din Legea 215/2ool autoritatea administrativ-teritorială este reprezentată în relaţiile cu alte autorităţi publice, cu persoanele fizice şi în justiţie de către primar, acesta, potrivit art.68 din aceeaşi lege are ei funcţia de ordonator principal de credite, întocmeşte proiectul bugetului local şi verifică încasarea şi cheltuirea sumelor din. bugetul local (lit.e, f, g din art.68).

Potrivit legii privind finanţele publice locale, primarii sunt autorităţi executive în cadrul autorităţilor administraţiei publice locale (art.2 pct.5) iar oraşul este unitatea administrativ-teritorială pentru care se aprobă bugetul şi se realizează execuţia bugetară (art.2 pct.6,29), utilizarea creditelor bugetare şi aprobarea efectuării cheltuielilor realizându-se prin primari ca ordonatori principali de credite (art.19 din O.U.G. 45/2003).

Aşa fiind, în litigiile referitoare la modalităţile în care a fost realizată execuţia bugetară, calitate procesuală activă sau pasivă o are unitatea administrativ-teritorială care este reprezentată în justiţie de primar.

Împrejurarea că bugetul unităţii administrativ-teritoriale este aprobat de consiliul local, nu îi conferă acestuia din urmă dreptul de a reprezenta unitatea administrativ-teritorială, el putând avea calitate procesuală doar în situaţia în care, cu privire la execuţia bugetară, este pusă în discuţie hotărârea prin care a aprobat, în condiţiile legii, aspecte cu privire la aceasta.

Mai mult, deşi prin hotărârea recurată au fost dispuse obligaţii în sarcina primăriei oraşului Bicaz, în cauză această structură funcţională cu activitate permanentă (art.91 din Legea nr.215/2001) nu a fost parte în cauză.

În consecinţă, raportul de drept procesual la prima instanţă s-a realizat între debitori-pârâţi şi creditoarea – Consiliul Local al oraşului Bicaz, calitate procesuală în cauză având unitatea administrativ-teritorială prin primar, iar pentru capătul de cerere sesizarea Camerei de Conturi Neamţ, primarul, curtea urmând să admită recursul, va casa hotărârea recurată şi va trimite cauza pentru rejudecare, instanţa de fond urmând să soluţioneze sesizarea cu care a fost investită în contradictoriu cu părţile care au calitate procesuală.

Decizia civilă nr.1127/6.10.2005 a Curţii de Apel Bacău

Etichete: