Top

INTERPRETAREA ART. 45 ALIN. 1 DIN LEGEA NR. 128/1997. REDUCEREA CU 2 ORE A NORMEI DIDACTICE PENTRU PERSONALUL DIDACTIC CU PESTE 25 ANI VECHIME ŞI GRADUL DIDACTIC I CONFERĂ DREPTUL ACESTOR PERSOANE DE A FI SALARIZATĂ PENTRU ACTIVITATEA DEPUSĂ SUPLIMENTAR

Prin sentinţa civilă nr.1003/9.11.2006 pronunţată de Tribunalul Vrancea în dosarul nr.2772/91/2006, a fost respinsă ca neîntemeiată excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârâtul Inspectoratul Şcolar Judeţean Vrancea.

A fost admisă acţiunea privind conflictul de muncă intervenit între reclamanţii A. M., P. M., P. F., V. L.şi L. G. reprezentaţi de Sindicatul Liber din Învăţământ Vrancea şi pârâţii Inspectoratul Şcolar Judeţean Vrancea , Şcoala cu clasele I-VIII Sl. Bradului, Primăria comunei Sl. Bradului şi Consiliul Local al comunei Sl. Bradului.

Au fost obligaţi pârâţii la plata drepturilor salariale solicitate de reclamanţi calculate începând cu data de 22.06.2003 reprezentând contravaloarea muncii prestată în plus de 2 ore săptămânal faţă de norma didactică , actualizată în funcţie de rata inflaţiei la data plăţii efective.

Au fost obligaţi pârâţii să asigure reducerea normei didactice cu 2 ore săptămânal în condiţiile art.45 al.1 din Legea nr.128/1997.

Împotriva sentinţei civile a declarat recurs pârâtul Inspectoratul Şcolar Judeţean Vrancea criticând-o ca fiind nelegală şi netemeinică.

Prin decizia civilă nr. 69/R/20.02.2007, Curtea de Apel Galaţi a respins ca nefundat recursul declarat de pârâtă faţă de următoarele considerente:

Statului îi revine obligaţia asigurării condiţiilor optime necesare asigurării şi desfăşurării în bune condiţii a activităţii de învăţământ , inclusiv prin alocarea fondurilor nominalizate distinct în bugetul de stat şi bugetele locale.

Conform art.140 din lege, Ministerul Educaţiei Cercetării şi Tineretului ca organ de specialitate are răspunderea de a elabora şi de a aplica politica educaţională, are drept de iniţiativă şi de execuţie în domeniul politicii financiare şi a resurselor umane din sfera educaţiei şi colaborează cu alte ministere în dezvoltarea învăţământului.

În realizarea acestor atribuţii sunt organizate şi funcţionează inspectoratele şcolare ca organe descentralizate de specialitate , subordonate Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului , şi răspund inclusiv de modul de organizare şi de funcţionare a reţelei de învăţământ preuniversitar, asigură aplicarea legislaţiei în asigurarea, coordonarea şi desfăşurarea procesului de învăţământ , coordonează încadrarea unităţilor de învăţământ cu personal didactic necesar, în conformitate cu prevederile Statutului personalului didactic.

În asigurarea descentralizării fondurilor necesare la nivelul unităţilor de învăţământ, prin Hotărârea Guvernului nr.538/2001 au fost prevăzute atribuţiile specifice ce revin inspectoratelor şcolare judeţene pentru ca măsurile necesare finanţării cheltuielilor cu pregătirea şcolară în cursul unui exerciţiu financiar să se efectueze potrivit dispoziţiilor legale în materie prin asistenţă tehnică acordată în vederea repartizării sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru bugetele unităţilor administrativ-teritoriale şi, în cadrul acestora, pe fiecare instituţie de învăţământ preuniversitar de stat.

Inspectoratele şcolare judeţene prin compartimentele de contabilitate şi informatizare centralizează situaţiile privind execuţia bugetară pe instituţii de învăţământ şi transmit Consiliului Naţional al Finanţării Învăţământului Preuniversitar de Stat situaţia trimestrială /anuală privind execuţia bugetară din instituţiile de învăţământ preuniversitar de stat.

Astfel de atribuţii în domeniul resurselor umane şi salarizării personalului în baza execuţiei bugetare unităţilor învăţământului preuniversitar de stat au fost prevăzute în sarcina inspectoratelor şcolare judeţene prin normele metodologice din 20.11.2004 privind finanţarea şi administrarea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat.

Ca atare rezultă că obligaţiile din speţa în cauză revin pârâtului Inspectoratul Şcolar judeţean Vrancea, astfel că excepţia lipsei calităţii sale procesuale pasive a fost corect respinsă ca nefondată de către prima instanţă.

Pe fondul cauzei, se reţine că potrivit art.42 din Legea nr.128/1997, activitatea personalului didactic de predare cuprinde atât activităţi didactice de predare-învăţare, de instruire practică şi evaluare conform planurilor de învăţământ cât şi activităţii de pregătire metodico-ştiinţifică şi activităţii de educaţie complementare procesului de învăţământ.

În ceea ce-i priveşte pe educatori, învăţători şi institutori norma didactică reprezintă numărul de ore necesare realizării activităţilor didactice de predare-învăţare , instruire practică şi de evaluare pentru fiecare grupă de preşcolari sau pentru grupe combinate, respectiv pentru fiecare clasă din învăţământul primar sau pentru clase simultane din cadrul acesteia, unde nu se pot constitui clase separate.

Numai că prin dispoziţiile art.45 al.1 din aceeaşi lege s-a prevăzut pentru personalul didactic de predare şi de instruire practică cu o vechime în învăţământ de peste 25 ani, cu gradul didactic I, să beneficieze de reducerea normei didactice cu 2 ore săptămânal fără diminuarea salariului.

Prin personal didactic sunt desemnate persoanele din sistemul de învăţământ responsabile cu instrucţia şi educaţia (art.3 al.1 din Legea nr.128/1997) .

În consecinţă, printr-o interpretare logică şi sistematică a dispoziţiilor legale enunţate rezultă că s-a prevăzut în mod nediscriminatoriu şi în cazul educatorilor, învăţătorilor şi instituţiilor în categoria cărora se încadrează reclamanţii care îndeplinesc şi celelalte condiţii legate de vechimea în învăţământ şi gradul didactic deţinut reducerea normei didactice cu 2 ore săptămânal fără diminuarea salariului.

Astfel că munca prestată de aceste persoane peste norma didactică redusă potrivit celor de mai sus reprezintă o muncă suplimentară care trebuie retribuită în mod corespunzător.

În lipsa unor dovezi privind achitarea corespunzătoare a unor asemenea drepturi salariale cuvenite reclamanţilor în perioada de referinţă , dispoziţia instanţei de fond de obligare a pârâtului la plata sumelor de bani actualizate cu rata inflaţiei la data plăţii efective apare ca fiind conformă cu principiul reparării integrale a prejudiciului ce le-a fost cauzat .

În consecinţă, a fost respins ca nefondat recursul declarat de pârâtul Inspectoratul Şcolar judeţean Vrancea împotriva sentinţei civile nr.1003/09.11.2006 pronunţată de Tribunalul Vrancea.

Etichete: