PENAL. RESPINGERE CERERE DE LIBERARE PE CAUTIUNE MOTIVATA PE POSIBILITATEA ZADARNICIRII AFLARII ADEVARULUI
Prin cererea înregistrata la aceasta instanţă inculpatul MF, în temeiul art. 1604, Cod procedură penală a solicitat liberarea sa pe cauţiune.
În motivarea cererii sale, inculpatul arată că cunoaşte prevederile legale privitoare la cazurile de revocare a liberării provizorii şi că a fost arestat preventiv în dosarul penal, reţinându-se în sarcina sa că în perioada mai 2005-ianuarie 2007 a îndemnat-o pe numita NAS să practice prostituţia într-un club de noapte din Spania şi că a tras foloase materiale de pe urma acesteia şi că în perioada septembrie-decembrie 2008 a transportat-o pe învinuita GN în Spania pentru practicarea prostituţiei în cluburi de noapte.
În drept, inculpatul şi-a motivat cererea pe dispoziţiile art. 1602 , 1604, 1608 , 1608a , Cod procedură penală.
Inculpatul, prezent în faţa instanţei, a fost audiat.
Din analiza actelor şi lucrărilor dosarului şi a dosarelor ataşate, prin prisma motivelor invocate de inculpatul MF în cererea sa, instanţa reţine următoarele:
Prin Ordonanţa Parchetului de pe lângă Judecătoria Buzău s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva inculpatului MF.
Măsura arestării preventive a fost luată faţă de inculpat la urmărirea penală prin Încheierea pronunţată de Judecătoria Buzău în dosarul …, prin care s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului pentru 29 zile, începând cu punerea în executare. Măsura arestării preventive a fost pusă în executare la data de 08.01.2009, urmând să expire la data de 05.02.2009.
Instanţa care a dispus arestarea preventivă a constatat ca sunt suficiente indicii din care sa rezulte ca inculpatul a săvârşit fapte care întrunesc elementele constitutive ale unei infracţiunii pentru care legea prevede o pedeapsă cu închisoarea mai mare de 4 ani şi că există probe că lăsarea inculpatului în libertate ar prezenta un pericol concret pentru ordin ea publică în înţelesul art. 148 , lit. f ,Cod procedură penala, având în vedere modalitatea în care au fost comisă fapta, respectiv pe o durată mai mare de timp şi pe teritoriul mai multor state din Uniunea Europeană.
Faţă de motivele invocate de inculpat, instanţa reţine că este îndeplinită condiţia cu privire la cuantumul pedepsei prevăzut de lege pentru infracţiune, dar reţine că nu sunt îndeplinite în totalitate condiţiile prevăzute de art. 1602, alin. 2, Cod procedură penală, în sensul că există posibilitatea că acesta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influienţarea unor martori.
Astfel din declaraţiile martorelor MAS şi ANA, rezultă că acestea îl cunosc pe inculpat ca o persoană violentă şi se tem de el atât pentru ele, cât şi pentru familiile lor, nedorind să fie confruntate cu acesta. Temerea acestora şi starea respectivă de fapt este confirmată şi de declaraţia martorului AAI, care a precizat că fosta sa concubină GN se temea de inculpat, motiv pentru care nici nu a revenit în locuinţa, preferând să locuiască la numita BE. Acelaşi martor precizează că inculpatul a ameninţat-o pe GN, cu viaţa copilului lor, iar pe el că îi va scoate ochii.
Din cele reţinute mai sus, rezultă că există indicii suficiente că prin atitudinea inculpatului, aflat în libertate, se poate zădărnici aflarea adevărului, existând posibilitatea influienţării unor martori.
În aceste condiţii, faţă de cele arătate mai sus, instanţa, în baza art. 1608a, alin. 6, Cod procedură penală va respinge cererea de liberare provizorie pe cauţiune formulată de inculpatul MF, ca neîntemeiată şi va dispune în baza art. 1605, alin. 4, lit. f, Cod procedură penală restituirea cauţiunii.
Faţă de culpa procesuală a inculpatului, instanţa, în baza art. 192, alin.2, Cod procedură penală va obliga inculpatul la 50 lei cheltuieli judiciare către stat.
Publicat de: pe 20 July, 2011 
Categorie: 
