Top

Aplicabilitatea Legii 221/2008 pentru personalul din sistemul de invatamant. Efectul deciziilor Curtii Constitutionale

Reclamanţii au solicitat obligarea pârâţilor la calcularea şi la plata diferenţelor de

drepturi salariale rezultate în urma aplicării începând cu 01.10.2008 a Legii nr.221/2008;

Tribunalul a constatat că potrivit art. 48 din Legea 128 /1997 salarizarea personalului

didactic şi didactic auxiliar se face cu respectarea principiului potrivit căruia

învăţământul constituie o prioritate naţională, ţinând seama de responsabilitatea şi

complexitatea muncii, de pregătirea şi experienţa profesională, de rolul şi importanţa

activităţii prestate. Salariul personalului didactic se compune din salariul de bază, stabilit

conform legii, şi o parte variabilă, constând în adaosuri, sporuri şi alte drepturi salariale

suplimentare.

Prin Legea Nr. 221 din 27 octombrie 2008 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.

15/2008 s-au reglementat creşterile salariale ce se urmau să se acorde în anul 2008

personalului din învăţământ.

Faţă de aceste reglementări,rezultă că,începând cu data de 01.octombrie 2008, apare

întemeiată cererea reclamanţilor care ocupă funcţii didactice dintre cele prevăzute în

anexele nr. 1.2, 2 şi 3 şi care -prin urmare – erau îndreptăţiţi la stabilirea drepturilor

salariale calculate în raport de valoarea coeficientului 1,000 ca fiind de 400 lei.

În fundamentarea acestui punct de vedere instanţa a avut în vedere că prin Decizia Nr.

984 din 30 iunie 2009 a Curţii Constituţionale publicată în M.O. nr. 542 din 4 august

2009 s-a statuat că dispoziţiile art. I pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului

nr. 151/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2008

privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învăţământ

sunt neconstituţionale.

În considerentele deciziei sale, Curtea a reţinut că prevederile art. I pct. 2 şi 3 ale

Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 151/2008 reduc, în mod substanţial, majorările

salariale la care ar fi avut dreptul personalul din învăţământ în temeiul Legii nr.

221/2008 de aprobare a Ordonanţei Guvernului nr. 15/2008 în acelaşi mod în care a

operat şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 136/2008 privind stabilirea unor măsuri

pentru salarizarea personalului din învăţământ în anul 2008 în legătură cu care s-a emis

Decizia nr. 1.221 din 12 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României,

Partea I, nr. 804 din 2 decembrie 2008, declarând-o neconstituţională. Curtea, prin

decizia menţionată, a statuat că adoptarea ordonanţelor de urgenţă numai în scopul

contracarării unei măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării personalului din

învăţământ adoptată de Parlament încalcă art. 1 alin. (4), art. 61 alin. (1) şi art. 115 alin.

(4) din Legea fundamentală. Totodată, o asemenea măsură este contrară dispoziţiilor art.

115 alin. (6) coroborate cu cele ale art. 41 şi ale art. 47 alin. (1) din Constituţie. În

consecinţă, Curtea a constatat şi încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 1 alin.

(5), potrivit cărora, „În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor

este obligatorie”.

În ceea ce priveşte Ordonanţa de Urgenţa a Guvernului nr. 1/2009 s-a observat că prin

Decizia Nr. 989 din 30 iunie 2009 emisă de Curtea Constituţională şi publicată în

Monitorul oficial nr. 531 din 31 iulie 2009,s-a admis excepţia de neconstituţionalitate a

dispoziţiilor art. I pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 151/2008 pentru

modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2008 privind creşterile

salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învăţământ şi ale art. 2 şi art. 3

din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2009 privind unele măsuri în domeniul

salarizării personalului din sectorul bugetar.

În cuprinsul acestei decizii Curtea Constituţională a statuat că „….ar fi discriminatoriu

ca numai unele prevederi dintr-o ordonanţă de urgenţă să se aplice şi să îşi producă

efectele pentru perioada de până la 30 aprilie 2009 şi celelalte care vizează perioada de

după 1 mai 2009 să fie neconstituţionale şi să îşi înceteze aplicabilitatea, prin efectul

unei decizii de admitere, în condiţiile în care art. I pct. 2 şi 3 este lovit de acelaşi viciu de

neconstituţionalitate extrinsec, întrucât creşterile salariale preconizate prin Legea nr.

221/2008 nu au fost acordate nici pentru anul 2008 şi nici pentru anul 2009, contrar

voinţei Parlamentului.”

Etichete: