Top

Cerere de stabilire a programului de vizitare a minorului de către părintele căruia nu i-a fost încredinţat acesta spre creştere şi educare prin hotărârea de divorţ. Niciuna din variantele propuse de părinţi nu satisface interesul superior al copilului.

Reclamanta F.M. cu domiciliul procesual ales la avocat L.N., a chemat în judecată pe pârâtul G.V., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa acesta să fie obligat să-i permită a avea legături personale şi contacte directe cu minorul G.S., născut la data de …2000, arătând că prin sentinţa civilă nr. ../2006 a Judecătoriei Paşcani a fost pronunţat divorţul părţilor, din culpă comună, iar copilul a fost încredinţat tatălui, pârât în cauză. Solicită reclamanta ca relaţiile personale cu copilul să-i fie permise în următoarea modalitate: prima sâmbătă şi duminică din lună ( de sâmbătă ora 10,00 până duminică ora 20,00), în luna decembrie de pe data de 25 ora 12,00 până pe data de 31 ora 12,00 şi în luna august, a doua şi a treia săptămână, la domiciliul reclamantei.

În drept sunt invocate disp. art. 43 alin. 3, art. 97 C.fam.

[…]

Pârâtul a depus întâmpinare prin care a fost de acord cu stabilirea unui program de vizită a copilului, opunându-se însă modalităţii concrete propuse de către reclamantă şi manifestându-şi acordul pentru vizitarea copilului un sfârşit de săptămână pe lună, în perioada de timp cât reclamanta se găseşte în ţară.

Pârâtul îşi argumentează poziţia procesuală afirmând că fosta soţie este plecată în Italia, vine foarte rar în ţară şi nu păstrează legătura cu copilul. Din aceste motive copilul s-a îndepărtat de mama lui şi chiar a refuzat de câteva ori să se întâlnească cu dânsa atunci când aceasta a venit să-l viziteze.

Susţine pârâtul că i-a permis de fiecare dată reclamantei să aibă contacte directe cu copilul şi că nu este în interesul acestuia să-şi petreacă sărbătorile de iarnă cu o persoană pe care o vede o dată pe an.

[…]

Au fost efectuate în cauză anchete sociale la domiciliile pârâtului şi ale bunicii materne a copilului. A fost ascultat minorul Sebastian în vârstă de 7 ani , […] în prezenţa unui psiholog desemnat de către DGASPC Iaşi, după o prealabilă pregătire a acestuia. Opinia copilului a fost consemnată într-un proces verbal, iar raportul de evaluare psihologică […] a fost ataşat la dosar.

Instanţa apreciază întemeiată în parte acţiunea reclamantei, din considerentele expuse în cele ce urmează:

Soluţia încredinţării minorului către pârât a avut la bază , alături de alte criterii , şi faptul că mama copilului era plecată la muncă în străinătate, iar S. a fost îngrijit în bune condiţii de către tată, fiind în interesul minorului să locuiască în continuare în mediul în care a crescut şi s-a dezvoltat.

În cauza de faţă instanţa are în vedere că unul din drepturile fundamentale ale copilului este acela de a menţine relaţii personale şi contacte directe cu părinţii , rudele , precum şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de ataşament ( art.14 alin.1 din Legea nr. 272/2004 ).

Modalitatea concretă în care se realizează aceste relaţii personale şi contacte directe este subordonată cu prioritate interesului superior al copilului , instanţa fiind ţinută a se călăuzi după acest principiu , potrivit disp. art. 2 din Legea nr. 272/2004.

În cauză, martorii reclamantei afirmă că pârâtul împiedică relaţiile personale dintre mamă şi fiu prin interdicţia impusă copilului de a vorbi la telefon atunci când mama lui îl sună , sau stânjeneşte astfel de relaţii fie prin refuzul nejustificat de a primi diverse lucruri oferite de către mamă copilului, fie prin condiţionarea intrevederii cu copilul de prezenţa unchiului matern F.D., a pârâtului şi, în unele situaţii, a actualei soţii a pârâtului ( martorul F.D. relatează că „copilul se simţea stingher, timorat, şi aceasta doar din cauza prezenţei tatălui la aceste intrevederi”). Martorii pârâtului afirmă că i s-a permis reclamantei să-şi viziteze fiul, de fiecare dată când a dorit acest lucru, şi confirmă atât apărarea tatălui referitoare la faptul că minorul nu-şi doreşte apropierea de mamă, cât şi prezenţa respectivelor persoane la acele intrevederi, care în opinia martorilor reclamantei stânjenesc nefiresc şi împiedică în mod real comunicarea dintre mamă şi fiu.

În atari împrejurări, reţinând că menţinerea relaţiilor personale şi a contactelor directe cu mama sa nu contravine, de principiu, interesului copilului (nefiind dovedite împrejurări de fapt care să indice o potenţială periclitare a dezvoltării fizice , mentale , spirituale , morale sau sociale a copilului) , instanţa apreciază benefică menţinerea relaţiilor dintre fiu şi mamă şi implicit justificată acţiunea în justiţie a reclamantei , în temeiul disp. art. 16 din Legea nr. 272/2004 şi art. 43 alin. 3 şi 97 C.fam.

La stabilirea modalităţii concrete de realizare a acestui drept, instanţa apreciază că niciuna dintre variantele potrivnice propuse de părinţi nu satisface interesul superior al copilului , întrucât:

Propunerea mamei de a lua şi găzdui minorul este favorabilă dezvoltării unor legături fireşti , însă durata foarte mare de timp poate bulversa şi perturba dramatic ritmul de viaţă al copilului. În plus dezvoltarea copilului în plan afectiv ar avea de suferit prin restrângerea drastică a contactelor cu tatăl, cu bunica paternă şi cu actuala soţie a pârâtului, faţă de care el nutreşte un ataşament special, tocmai în perioade de timp semnificative pentru copil cum sunt sărbătorile de iarnă.

Relevantă pentru punctul de vedere al instanţei este şi opinia lui S. (apreciată în raport cu vârsta destul de fragedă), care nu refuză categoric apropierea de mamă , însă respinge vehement ideea de a locui cu dânsa, exprimând temerea că ar putea fi luat definitiv de lângă tatăl său. Consemnările raportului de evaluare psihologică sunt în sensul că „copilul doreşte să se întâlnească cu mama, însă nu pe perioade lungi de timp, doar vizite scurte, motivând că nu o cunoaşte foarte bine”.

În plus , instanţa are în vedere şi faptul că reclamanta lucrează şi în prezent în străinătate , revenind periodic în ţară în luna august a fiecărui an, în casa mamei sale […].

Pe de altă parte, propunerea tatălui pentru vizitarea copilului numai la domiciliul său şi numai într-un sfârşit de săptămână pe lună nu permite o comunicare reală şi restrânge nefiresc asemenea relaţii personale; în plus, o asemenea variantă nu poate decât să tensioneze şi mai mult relaţia conflictuală dintre părinţi , cu efect direct şi negativ asupra dezvoltării copilului.

În lumina jurisprudenţei CEDO (Hotărârile Eriksson împotriva Suediei din 22.06.1989 şi Ignaccolo-Zenide împotriva României din 25.01.2000) instanţa are în vedere sarcina de a adopta mijloacele juridice adecvate şi suficiente pentru a asigura respectarea obligaţiilor pozitive care îi incumbă în temeiul art. 8 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, şi care sunt inerente „respectării” efective a vieţii de familie.

Având în vedere că, pe de o parte, „trecerea timpului poate avea consecinţe ireparabile asupra relaţiilor dintre copii şi părintele care nu locuieşte cu ei” ( hotărârea Ignaccolo-Zenide sus-citată ) şi că, pe de altă parte, reluarea legăturilor personale cu minorul, care a locuit în ultimul timp numai cu tatăl său, necesită indubitabil măsuri pregătitoare a căror natură şi anvergură depind în primul rând de înţelegerea şi cooperarea ambilor părinţi, instanţa apreciază că se impune în cauza de faţă facilitarea apropierii dintre mamă şi fiu şi a colaborării dintre părinţi, prin stabilirea unui program de vizită echitabil şi gradual, cu posibilitatea ca începând de anul viitor să fie permise întrevederi şi într-un alt loc decât la domiciliul pârâtului, urmărindu-se a se da eficienţă principiului interesului superior al copilului şi a se stabili un raport de proporţionalitate între drepturile şi interesele celor doi părinţi.

În considerarea argumentelor de fapt şi de drept expuse, instanţa apreciază necesară şi adecvată circumstanţelor concrete ale cauzei modalitatea în care mamei i se permite să aibă relaţii personale şi contacte directe la domiciliul pârâtului, în anul în curs, iar mai apoi şi într-un alt loc din mun. Paşcani ales de către reclamantă ori la domiciliul bunicii materne, însă pe durate rezonabile şi doar pe timpul zilei , în concret câte 2 zile lunar , sâmbăta , între orele 10,00 – 14,00 în anul în curs şi respectiv între orele 10,00 – 16,00 începând cu anul 2009, precum şi 4 zile în luna august, începând cu anul viitor, între orele 10,00 – 18,00.

Etichete: