Top

Acordarea sporurilor la pensie conform adeverinţelor eliberate în baza procedurii O.U.G. nr. 4/2005 se justifică doar în ipoteza în care angajatorul a achitat contribuţiile de asigurări sociale

Decizia nr. 486 din 4 septembrie 2007
Prin sentinţa civilă nr. 439/21.02.2007, pronunţată de Tribunalul Iaşi în dosarul nr. 13.443/99/2006, a fost admisă acţiunea formulată de reclamantul M.V. în contradictoriu cu pârâta C.J.P. – Iaşi şi, în consecinţă, a fost obligată pârâta să recalculeze pensia reclamantului, prin includerea sporului de 15% privind condiţiile de muncă, de care a beneficiat în perioada februarie 2002 – martie 2003, conform adeverinţei emise de A.N.P.H..
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa de fond a reţinut următoarele:
Reclamantul a fost înscris la pensie de invaliditate, începând cu data de 01.10.2004 conform deciziei nr. 242.067/03.12.2004 emisă de C.J.P. – Iaşi.
Potrivit dispoziţiilor art. 4 alin. 3 din O.U.G. nr. 4/2005, sporurile, indemnizaţiile se dovedesc prin adeverinţe întocmite conform legii, eliberate de angajatori, care poartă întreaga răspundere cu privire la valabilitatea şi corectitudinea acestora.
Reclamantul a depus la C.J.P. – Iaşi la data de 06.07.2006 adeverinţa eliberată de A.N.P.H. privind drepturile salariale de care a beneficiat în perioada februarie 2002 – martie 2003.
În această adeverinţă este menţionat sporul de 15% pentru condiţii de muncă, spor ce nu a fost avut în vedere la stabilirea drepturilor de pensie.
Angajatorul Inspecţia Regională Vaslui din cadrul A.N.P.H. a fost obligat să plătească reclamantului sporul de 15% din salariul de bază pentru încadrare psihică foarte ridicată pentru perioada februarie 2002 – martie 2003, prin sentinţa civilă nr. 425 din 08.04.2005 a Tribunalului Iaşi.
Pentru considerentele arătate, instanţa a admis acţiunea şi a dispus obligarea pârâtei la recalcularea pensiei reclamantului, în conformitate cu prevederile adeverinţei eliberate de angajator.
Împotriva acestei sentinţe au declarat recurs ambele părţi, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
În motivarea recursului său, reclamantul susţine că instanţa a omis să se pronunţe asupra cererilor sale de a i se recalcula pensia începând cu data de 01.08.2006, actualizată în raport de rata inflaţiei la acel moment, conform Legii nr. 19/2000, şi indexarea sa începând cu data de 01.09.2006, raportat la pensia recalculată la data de 01.08.2006.
Motivele de recurs se încadrează în prevederile art. 3041 C.pr.civ.
Pârâta C.J.P. – Iaşi, în motivarea recursului declarat, susţine că, potrivit art. 8 din Legea nr. 19/2000, constituie stagiu de cotizare perioadele în care persoanele au plătit contribuţia de asigurări sociale în sistemul public din România. Pe de altă parte, după data intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000, respectiv 01.04.2001, contribuţiile sociale pot fi dovedite prin depunerea declaraţiilor nominale de asigurare, conform art. 6.
Ori, contestatorul figurează în evidenţele C.J.P. cu aceleaşi venituri ca şi la data depunerii cererii de pensionare iniţiale, venituri ce au fost deja valorificate la stabilirea drepturilor de pensie.
Mai arată recurenta că nu a avut în vedere la recalcularea pensiei adeverinţa menţionată, deoarece angajatorul nu a depus declaraţiile rectificative de modificare a veniturilor realizate, prin care se face dovada achitării C.A.S. către bugetul de stat şi pentru diferenţele încasate.
Ca atare, consideră că în mod greşit a fost obligată de prima instanţă să recalculeze pensia reclamantului prin includerea sporului de 15%, astfel încât solicită admiterea recursului şi respingerea acţiunii.
În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 304 pct. 9 şi 3041 C.pr.civ..
În calitate de intimaţi, părţile au depus întâmpinări prin care solicită respingerea recursului părţii adverse.
Analizând actele şi lucrările dosarului prin prisma motivelor invocate şi a dispoziţiilor legale aplicabile, Curtea de Apel Iaşi a mai constatat că recursul C.J.P. Iaşi este fondat.
Astfel, conform art. 169 alin. 1 din Legea nr. 19/2000, pensia poate fi recalculată prin adăugarea stagiilor de cotizare nevalorificate la stabilirea acesteia.
Potrivit art. 8 alin. 1 din Legea nr. 19/2000, constituie stagiu de cotizare perioadele în care persoanele au plătit contribuţii de asigurări sociale.
Art. 78 alin. 1 din Legea nr. 19/2000, care stipulează modul de calcul al punctajului anual, arată că se ia în calcul salariul brut lunar individual, inclusiv sporurile şi adaosurile, care a constituit baza de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale.
Ori, este adevărat că reclamantului i-a fost acordat prin hotărâre judecătorească sporul de 15% privind condiţiile de muncă pe perioada februarie 2002 – martie 2003, însă din adeverinţa eliberată de A.N.P.H. (ce nu poartă nici nr. sau dată de înregistrare) nu rezultă că s-ar fi calculat şi plătit contribuţia de asigurări sociale la sumele achitate cu titlu de spor condiţii de muncă 15%.
De asemenea, nu s-au depus nici declaraţiile rectificative de către angajator, conform art. 6 din Legea nr. 19/2000, din care să rezulte plata contribuţiei sociale şi pentru sumele arătate în adeverinţă.
În atare condiţii, sentinţa primei instanţe a fost pronunţată cu aplicarea greşită a legii, fiind incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C.pr.civ.
Faţă de cele expuse, în baza dispoziţiilor art. 312 C.pr.civ., a fost admis recursul declarat de C.J.P. Iaşi şi a fost modificată în tot sentinţa atacată, în sensul respingerii acţiunii reclamantului.
Pe cale de consecinţă, a fost respins ca nefondat recursul declarat de reclamant împotriva aceleiaşi sentinţe.

Etichete: