Top

Acte ale autărităţilor publice.

Prin cererea înregistrată sub nr. /110/2009, reclamanţii: în contradictoriu cu pârâţii: UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ PÎNCEŞTI – REPREZENTATĂ DE PRIMAR şi CONSILIUL LOCAL PÎNCEŞTI – REPREZENTATĂ DE PRIMAR, au solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se oblige pârâţii la alocarea, calcularea şi plata drepturilor băneşti reprezentând suplimentul postului în procent de 25% din salariul de bază şi suplimentul corespunzător treptei de salarizare în procent de 25% din salariul de bază, drepturi prevăzute de art.31 alin.1 lit.c) şi d) din Legea nr. 188/1999 retroactiv, până la înCrea raporturilor de serviciu, actualizate cu indicele de inflaţie de la data naşterii dreptului până la data plăţii efective precum şi obligarea pârâţilor să consemneze în carnetele de muncă drepturile băneşti solicitate, astfel solicitate începând cu data de 26.11.2005.

Acţiunea este scutită de plata taxei de timbru.

În motivarea acţiunii s-a arătat că ocupă funcţia de funcţIari publici în cadrul Consiliului Local Pînceşti, jud. Bacău.

Suplimentul postului şi suplimentul corespunzător treptei de salarizare sunt prevăzute la art. 31 alin.1 lit.c) şi d) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţIarilor publici, republicată, articol din lege care prevede că „Pentru activitatea desfăşurată, funcţIarii publici au dreptul la un salariu compus din: salariu de bază; sporul pentru vechime în muncă; suplimentul postului; suplimentul corespunzător treptei de salarizare”. În acest context reclamanta , având calitatea de funcţIar public este salarizată în conformitate cu prevederile Legii nr. 188/1999 şi au dreptul să primească, pe lângă celelalte drepturi, cele două sporuri, respectiv suplimentul postului şi suplimentul corespunzător treptei de salarizare, aşa cum au fost reglementate prin art. 31 alin.1 lit.c) şi d) din actul normativ citat. Dar nu a primit până în prezent, de la apariţia actului normativ sporurile respective şi acest drept tinde să fie lipsit de conţinut, iar pentru această îngrădire pârâta nu are justificare printr-o cauză de unitate publică.

Mai mult, este principiul că o normă legală, odată reglementată, trebuie să producă efectele, fiind împotriva raţiunii de a exista a legilor să aibă doar caracter formal.

Potrivit art. 1 din Protocolul adiţIal 1 din Convenţia pentru Apărarea dreptului şi libertăţilor Fundamentale „ orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea drepturilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică şi în condiţiile prevăzute de lege şi de principiile generale ale dreptului”.

Astfel, dreptul la sporurile salariale reprezentând suplimentul postului şi suplimentul corespunzător treptei de salarizare este un drept de creanţă şi prin urmare, este un bun în sensul art. 1 Protocolul adiţIal 1 la Convenţia menţIată.

Pârâţii:UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ PÎNCEŞTI – REPREZENTATĂ DE PRIMAR, şi CONSILIUL LOCAL PÎNCEŞTI – REPREZENTATĂ DE PRIMAR, nu au formulat apărări în cauză.

Instanţa analizând probatoriile administrate, reţine următoarele:

Într-adevăr, potrivit dispoziţiilor art. 31 alin.1 lit. c) şi d) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţIarilor publici republicată, pentru activitatea desfăşurată aceştia au dreptul la un salariu compus din salariul de bază, sporul de vechime precum şi suplimentul postului şi suplimentul corespunzător treptei de salarizare.

Pentru a fi posibilă acordarea acestor sporuri este absolut necesar ca în primul rând să fie posibilă cuantificarea celor două suplimente, ca părţi componente ale salariului funcţIarilor publici. Ori, pentru cuantificarea celor două sporuri este necesară existenţa unor dispoziţii dat în aplicarea (executarea) art. 31 alin.1 lit.c) şi d) din Legea nr. 188/1999, atribuţie ce revine, fie legiuitorului, în cazul promovării unui act normativ cu forţă juridică de lege, fie Guvernul, în cazul promovării unei hotărâri date în executarea prevederilor respective din Legea nr. 188/1999.

Astfel, în condiţiile în care nu este reglementată modalitatea de calculare a suplimentului postului şi suplimentul treptei de salarizare, suntem în prezenţa unui drept virtual, ceea ce presupune că acordarea ar însemna, pe de o parte, obligarea angajatorului la plata unor sume de bani, imposibil de calculat, iar, pe de altă parte, eventuala cuantificare de către instanţă, în raport cu diverse criterii, reprezintă ă nesocotire a Deciziei Curţii ConstituţIale nr. 820/2008, în cuprinsul căreia s-a reţinut „ expresis verbis” că „ instanţele judecătoreşti nu au competenţa să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, şi să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative”, astfel că nu au nici competenţa de a se substitui legiuitorului ori executivului, în privinţa acordării efective a unui drept prevăzut de lege, dar care în prezent nu este posibil de exercitare efectivă în acelaşi timp, admiterea unor acţiuni, în condiţiile în care dispozitivul sentinţei nu are identificată suma la care urmează a fi obligată pârâta, ar presupune pronunţarea unor hotărâri judecătoreşti nesusceptibile de executare.

În acest sens s-a pronunţat şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin Decizia nr. 20/21.09.2009 ca urmare a admiterii recursului în interesul legii prin care s-a stabilit că în lipsa unei cuantificări legale nu se pot acorda pe cale judecătorească drepturile salariale constând în suplimentul postului şi suplimentul corespunzător treptei de salarizare, decizia fiind dată în aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 31 alin 1 lit.c) şi d) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţIarilor publici, republicată.

Pentru aceste motive instanţa urmează a respinge acţiune ca nefondată.

Etichete: