Top

Arestarea preventivă. Incalcarea conditiilor cercetarii in stare de libertate.

TRIBUNALUL BACAU – JUDETUL BACAU

SECTIA PENALA

I N C H E I E R E

SEDINTA PUBLICA DIN DATA DE: 13.01.2011

Completul de judecata format din:

PRESEDINTE: **

GREFIER: **

MINISTERUL PUBLIC reprezentat de

PROCUROR : **

La ordine a venit spre solutionare cauza penala privind pe inculpatii H.O., I.O., B.C.A., C.I., B.O.I., H.M. si C.G., trimisi in judecata de catre Parchetul de pe lânga Inalta Curte de Casatie si Justitie – DIRECTIA DE INVESTIGARE A INFRACTIUNILOR DE CRIMINALITATE ORGANIZATA SI TERORISM – BIROUL TERITORIAL BACAU, sub aspectul savârsirii infractiunilor prev. si ped. de art. 7 al.1-3 cu referire la art. 2 lit.a,b pct.12 din Legea 39/2003, art. 12,13 din Legea 678/2001 modif. prin Legea 278/2005, cu aplicarea art. 41 al.2 C.pen., totul cu aplicarea art. 33 lit.a C.pen si C.G. fost Petrea, cercetat pentru comiterea infractiunilor prevazute si pedepsite de art. 7 alin. 1-3 cu ref. la art. 2 lit. a,b pct. 12 din Legea nr. 39/2003, art. 12, art. 13 din Legea nr. 678/2001, modificata prin Legea nr. 287/2005, art. 189 alin. 3 si art. 197 alin.1 cu aplicarea art. 33 lit. a si art. 37 lit. a C.pen.

Desfasurarea sedintei a fost inregistrata cu mijloace tehnice audio conform art. 304 C.p.p.

La apelul nominal facut in sedinta publica s-a prezentat inculpatul C.G. aflat in stare de arest asistat de aparator desemnat din oficiu, av. V.G..

Procedura este legal indeplinita.

S-a expus referatul asupra cauzei de catre grefier, dupa care:

Instanta, la termenul de azi, pune in discutie aplicarea dispozitiilor art. 300/2 Cod procedura penala, având in vedere ca inculpatul C.G. este arestat in prezenta cauza, situatie in care instanta, periodic are obligatia de a verifica legalitatea si temeinicia masurii arestarii preventive.

Reprezentantul Parchetului, având cuvântul, solicita in temeiul art. 300/2 raportat la art. 160/b alin. 3 Cod pr. penala mentinerea starii de arest a inculpatului C.G., apreciind ca subzista temeiurile avute in vedere la luarea acestei masuri preventive. Mai mult decât atât inculpatul a mai beneficiat de clementa instantei atunci când i s-a inlocuit masura arestului preventiv cu masura obligarii de a nu parasi tara insa acesta a inteles sa incalce obligatiile impuse de instanta.

Avocat V.G., având cuvântul, arata ca din probatoriul administrat rezulta faptul ca nu se mentin temeiurile avute in vedere la luarea masurii arestului preventiv. De asemenea nu se poate retine ca inculpatul a beneficiat de clementa instantei intrucât din probatoriul administrat in acest sens cu privire la situatia concreta rezulta faptul ca a existat un dubiu cu privire la faptul ca avea asupra lui sau nu acele obiecte astfel ca poate beneficia de o masura mai blânda. Mai mult decât atât la judecarea mentinerii de arest trebuie sa se tina cont de actele si situatia de fapt ce reiese din dosar si in situatia de fata trebuie sa se tina cont ca din dosar a reiesit si anterior faptul ca inculpatul poate fi cercetat si in stare de libertate cu aplicarea unei masuri preventive mai blânde. Arata ca in speta s-a pornit de la o premisa gresita in sensul ca procedural la momentul in care s-ar gasi asupra unui inculpat o serie de obiecte ce ii sunt interzise sa le poarte asupra sa prin hotarârea instantei, este necesar intocmirea unui proces-verbal de constatare, dar in cauza nu a fost intocmit acest proces-verbal, mai mult decât atât acele presupuse obiecte ce se aflau asupra inculpatului nu au fost ridicate odata cu acesta, ci ulterior au fost aduse de o alta persoana, astfel ca trebuie sa se constate ca s-a incalcat procedura. Mai mult decât atât persoanele care au venit la masa inculpatului trebuiau sa se legitimeze, insa acestia nu au facut-o inculpatul aflând ulterior cine sunt acestea, ca ulterior sa cheme alte doua persoane ca martori pentru a constata situatia de fapt. De asemenea aparatorul subliniaza faptul ca era imposibil ca inculpatul sa poarte asupra sa un cutit, deoarece lama acestuia nu permitea ca acesta sa fie purtat in buzunarul pantalonilor si inculpatul sa mai stea si jos astfel ca se creeaza suspiciunea ca acest obiect, ca si celelalte nu se aflau asupra inculpatului. Solicita inlocuirea masurii arestului preventiv cu o masura mai blânda si anume masura obligarii de a nu parasi localitatea având in vedere actele dosarului si situatia retinuta anterior care a permis inlocuirea masurii, cu atât mai mult cu cât inculpatul nu a incalcat obligatiile impuse de instanta, prezentându-se de fiecare data in fata instantei si neavând nici o abatere, tinându-se cont si de logica lucrurilor si de incalcarea procedurilor prevazute de lege.

Inculpatul C.G., in ultimul cuvânt, arata ca achieseaza la concluziile depuse de aparatorul sau, adaugând ca a intrebat si anterior organele de politie de ce atunci când l-a ridicat pe al nu a luat si obiectele pe care pretindeau ca le avea asupra sa si au lasat sa fie aduse ulterior altcineva, lasând solutia la aprecierea instantei.

S-au declarat dezbaterile inchise,trecându-se la deliberare.

T R I B U N A L U L

-deliberând-

Asupra starii de arest preventiv, instanta constata urmatoarele:

Inculpatul C.G., fost P., , este in prezent cercetat pentru savârsirea infractiunilor prevazute si pedepsite de art.7 alin.1-3, cu referire la art.2 lit.a si b pct.12 din Legea nr.39/2003, art. 13 alin.1, 2 si 3, raportat la art.12 alin.2 lit.a din Legea nr.678/2001 modificata prin Legea nr.287/2005, o infractiune prevazuta de art.12 alin.1 din Legea nr.678/2001 modificata si o infractiune prevazuta de art.20 Cod penal, raportat la art. art.197 alin.1 Cod penal, totul cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal si art.37 lit.a Cod penal, constând in aceea ca a sprijinit gruparea infractionala organizata condusa de inculpatul H.O., facând demersuri de recrutare, impreuna cu inculpatul B.O.I., a partilor vatamate D. I. si D.G., prin promisiuni de munca mincinoase, in scop de exploatare sexuala, intentionând punerea lor la dispozitia liderului gruparii mentionat, iar asupra celei din urma victime a materializat un act de abuz sexual, respectiv viol, in modalitatea tentativei, cauza aflata pe rolul Trib. Bacau sub nr. *.

Inculpatul C.G. a fost arestat preventiv la data de 22.12.2007.- considerând ca in cauza sunt intrunite prevederile art.148 lit. b, c, e si f, Cod procedura penala. – iar la data de 28.04.2009, i-a fost inlocuita aceasta masura cu masura obligarii de a nu parasi tara in temeiul art. 139 alin.1 C.pr.pen. In baza art.154 ind.1 C.pr.pen. acestuia si celorlati inculpati, care au beneficiat de aceeasi inlocuire, li s-au impus repectarea urmatoarelor obligatii a) sa se prezinte la instanta de judecata ori de câte ori sunt chemati;b) sa se prezinte la organele de politie desemnate cu supravegherea, de instanta de judecata;c) sa nu isi schimbe locuinta fara incuviintarea organului judiciar care a dispus masura; d) sa nu detina, sa nu foloseasca si sa nu poarte nici o categorie de arma; e) sa nu se aproprie de persoanele vatamate, membru familiilor acestora, persoanele impreuna cu care a comis faptele, martorii ori alte persoane si sa nu comunice cu acestea direct sau indirect; f) sa nu se afle in locuintele partilor vatamate.

Totodata, li s-a atras atentia ca in cazul incalcarii cu rea-credinta a masurii a obligarii de a nu parasi tara sau a obligatiilor care le revin, se va lua fata de acestia masura arestarii preventive.

De asemenea, in sarcina aceluiasi inculpat se retine un act individual de recrutare prin inselaciune si ulterior prin constrângere fizica si morala, obligând-o pe partea vatamata P.E., pentru o perioada de 2 saptamâni, in cursul lunii august 2007, sa intretina raporturi sexuale contra cost, in zone stradale de pe raza municipiului Bacau, in folosul lui exclusiv.

In temeiul art.139 alin.1 Cod pr.penala, inlocuieste masura arestului preventiv luata impotriva inculpatilor H.O., C.G., si B.O.I. cu masura preventiva a obligarii de a nu parasi tara.

Supravegherea inculpatilor, pe durata masurii de obligare de a nu parasi tara, va fi exercitata de Politia Municipiului Bacau.

In temeiul art.145/1 alin.2 C.pr.pen. cu art.145 alin.1/1,alin.1/2 Cod pr.penala, obliga inculpatii sa respecte urmatoarele obligatii:

a) sa se prezinte la instanta de judecata ori de câte ori sunt chemati;

b) sa se prezinte la organele de politie desemnate cu supravegherea, de instanta de judecata;

c) sa nu isi schimbe locuinta fara incuviintarea organului judiciar care a dispus masura;

d) sa nu detina, sa nu foloseasca si sa nu poarte nici o categorie de arma;

e) sa nu se aproprie de persoanele vatamate, membru familiilor acestora, persoanele impreuna cu care a comis faptele, martorii ori alte persoane si sa nu comunice cu acestea direct sau indirect;

f) sa nu se afle in locuintele partilor vatamate.

In temeiul art.145/1 alin.2 C.pr.pen., art.145 alin.3 Cod pr.penala, s-a atras atentia inculpatilor H.O., C.G., si B.O.I. ca in cazul incalcarii cu rea-credinta a masurii a obligarii de a nu parasi tara sau a obligatiilor care le revin, se va lua fata de acestia masura arestarii preventive.

In temeiul art.145/1 alin.2 C.pr.pen. cu art.145 alin.2/1 C.pr.pen. s-a dispus comunicarea copiei certificate a prezentei incheieri: fiecarui inculpat, Politiei Mun.Bacau, Directiei Generale de Pasapoarte, Jandarmeriei, Politiei Comunitare si Inspectoratului General de Politie de Frontiera, in vederea asigurarii respectarii obligatiilor care le revin inculpatilor.

A dispus punerea in libertate a inculpatilor H.O., C.G., si B.O.I. , daca nu sunt retinuti sau arestati in alta cauza, dupa ramânerea definitiva a prezentei incheieri.

Prin decizia penala nr.*/2009 a Curtii de Apel Bacau, in temeiul art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedura penala, s-a respins ca nefondat recursul declarat de Parchetul de pe lânga Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism – Biroul Teritorial Bacau impotriva incheierii din data de *.2009, pronuntata de Tribunalul Bacau in dosarul nr.*, inculpatii fiind de atunci cercetati in stare de libertate.

La data de 26.06.2010 Parchetul de pe lânga Judecatoria Bacau a formulat catre Judecatoria Bacau o propunere de arestare a inculpatului C.G. fiind banuit ca ar fi comis infractiunea de viol. prev. de art. 197 alin.1 c.pen. si art. 1 din Legea 61/1991 cu aplic. art. 37 lit. b C.pen., retinându-se ca sunt indicii temeinice ca la data de 18 iunie 2010, in timp ce se afla intr-un apartament situat in Bacau, pe str.A.C. a constrâns-o pe partea vatamata B.L.E., in vârsta de 17 ani, prin exercitarea de amenintari si loviri, care i-au provocat leziuni corporale ce au necesitat pentru vindecare 6 – 8 zile de ingrijiri medicale sa intretina un raport sexual.

Or, la data de 25 iunie 2010, in timp ce era cautat pentru a fi adus in fata organelor de cercetare penala in vederea punerii sub invinuire pentru viol, a fost gasit inarmat, desi cunostea la ce riscuri s-a expus. Cu putin timp inainte, inculpatul insotit de patru persoane ramase neidentificate l-a urmarit pe B. F., tatal vitreg al victimei, incercând sa-l determine sa o influenteze pe B.L.E. sa-si retraga plângerea prealabila formulata pentru violul comis la 18 iunie 2010.

La dosarul de urmarire penala intocmit se gasesc: rezolutie de incepere a urmaririi penale, proces-verbal de consemnare a plângerii sau denuntului oral, proces-verbal de depistare a inculpatului in incinta barului „C. R.”, din mun. Bacau, de catre politistii T.F., B.E., si C.I. (echipa de lucru), planse fotografice privind aspectele fixate la data de 25.06.2010 cu ocazia efectuarii unor recunoasteri de bunuri de catre numitul S.F..

Inculpatul a fost arestat de Judecatoria Bacau la data de 26.06.2010, fiindu-i respins recurs declarat de inculpat de catre Tribunalul Bacau.

Prin aceasta cale a fost depistat inculpatul ca la data de 25.06.2010 ca a avut asupra sa un cutit si un spray iritant lacrimogen in incinta barului.

In raport de aceasta situatie, instanta constata incalcata una din obligatiile ce i-au fost impuse anterior, respectiv „d) sa nu detina, sa nu foloseasca si sa nu poarte nici o categorie de arma”, fiind atentionat ca in cazul nerespectarii se va inlocui masura cu arestarea preventiva.

Aparatorul din oficiu a solicitat revocarea masurii, contestând faptul ca obiectele despre care se spune ca au fost gasite la inculpat ar apartine acestuia, deoarece au fost lasate la bar si aduse ulterior la sediul Politiei. A precizat cp inculpatul a dat dovada de buna credinta ca s-a prezentat de fiecare data la organul desemnat cu supravegherea sa de la data când i-a fost inlocuita masura arestarii cu cea a obligarii de a nu parasi tara, ca nu a avut nici un fel de abatere, putând beneficia de o noua inlocuire a arestarii preventive cu o masura mai blânda aceea a obligarii de a nu parasi localitatea.

Instanta nu poate admite apararea formulata intrucât, in acest moment procesual nu discutam situatia de fapt, aceasta intrând in autoritate de lucru judecat odata cu pronuntarea incheierii din 26.10.2010 când sa dispus inlocuirea masurii obligarii de a nu parasi tara, cu arestul preventiv a recursului declarat impotriva acesteia, a incheierii din 23.11.2010 si a recursului impotriva acesteia din urma.

Cu ocazia inlocuirii la 26.10.2010 s-a analizat situatia de fapt, s-au audiat martorii si s-a stabilit ca obiectele in cauza le-a scos inculpatul singur din buzunar, le-a asezat pe masa din club dupa care s-au deplasat la sediul Politiei.

Cu privire la cererile de inlocuire si/sau revocarea arestarii preventive, instanta considera ca nu sunt intrunite conditiile indicate expres de art. 139 alin. 1, 2 Cod procedura penala respectiv nu a intervenit nici un element de noutate de natura sa determine schimbarea termenilor care au facut ca instanta sa mentina starea de arest preventiv de la 23.11.2010 pâna in prezent. Drept urmare astfel de cereri nu au suport probator si nelegitimate juridic.

Pentru aceste considerente, in temeiul art. 3002 Cod procedura penala raportat la art. 160b Cod procedura penala va mentine starea de arest preventiv a inculpatului C.G..

Se va dispune comunicarea masurii locului de detinere.

Se va respinge cererea de inlocuire a masurii arestului preventiv cu masura obligarii de a nu parasi localitatea formulata de av. V.G. pentru inculpatul C.G..

Se va dispune plata din fondurile MJLC catre Baroul de Avocati Bacau a sumei de 100 lei reprezentând onorariu aparator oficiu – pentru av. V.G..

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

D I S P U N E:

In temeiul art. 3002 Cod procedura penala raportat la art. 160b Cod procedura penala mentine starea de arest preventiv a inculpatului C.G..

Dispune comunicarea masurii locului de detinere.

Respinge cererea de inlocuire a masurii arestului preventiv cu masura obligarii de a nu parasi localitatea formulata de av. V.G. pentru inculpatul C.G..

Dispune plata din fondurile MJLC catre Baroul de Avocati Bacau a sumei de 100 lei reprezentând onorariu aparator oficiu – pentru av. V.G..

Cu drept de recurs in termen de 24 de ore de la pronuntare.

Pronuntata in sedinta publica astazi 13.01.2011, ora 12.25, in prezenta inculpatului arestat preventiv.

La pronuntare inculpatul C.G. a declarat recurs.

Recurentul-inculpat nu a motivat recursul in scris, iar in sustinerile orale facute si prin aparator a criticat incheierea recurata pentru motivele retinute in preambulul prezentei decizii.

In data de 19 ian.2011,analizând incheierea recurata in raport de motivele de recurs invocate si examinând-o, in conformitate cu prevederile art.385/6 alin.3 Cod procedura penala, sub toate aspectele de fapt si de drept, Curtea de Apel Bacau constata ca recursul urmeaza a fi admis pentru considerentele care vor fi prezentate.

Prin incheierea din data de 22.12.2007, pronuntata de Tribunalul Bacau, in temeiul art.149/1 Cod procedura penala, cu art.148 lit. b, c, e si f Cod procedura penala s-a dispus arestarea preventiva a inculpatului C.G..

Tribunalul Bacau prin incheierea din data de 28.04.2009, in temeiul art.139 alin.1 Cod procedura penala, a dispus inlocuirea masurii arestului preventiv cu masura preventiva a obligarii de a nu parasi tara, prevazuta de art.145/1 Cod procedura penala.

In temeiul art.145/1 alin.2 Cod procedura penala, cu art.145 alin.1/1,alin.1/2 Cod procedura penala, a fost obligat inculpatul sa respecte urmatoarele obligatii:

a) sa se prezinte la instanta de judecata ori de câte ori sunt chemati;

b) sa se prezinte la organele de politie desemnate cu supravegherea, de instanta de judecata;

c) sa nu isi schimbe locuinta fara incuviintarea organului judiciar care a dispus masura;

d) sa nu detina, sa nu foloseasca si sa nu poarte nici o categorie de arma;

e) sa nu se aproprie de persoanele vatamate, membru familiilor acestora, persoanele impreuna cu care a comis faptele, martorii ori alte persoane si sa nu comunice cu acestea direct sau indirect;

f) sa nu se afle in locuintele partilor vatamate.

In temeiul art.145/1 alin.2 Cod procedura penala, art.145 alin.3 Cod procedura penala, s-a atras atentia inculpatului ca in cazul incalcarii cu rea-credinta a masurii a obligarii de a nu parasi tara sau a obligatiilor care ii revin, se va lua fata de acesta masura arestarii preventive.

La data de 26.06.2010 Parchetul de pe lânga Judecatoria Bacau a formulat catre Judecatoria Bacau o propunere de arestare a inculpatului C.G. fiind banuit ca ar fi comis infractiunea de viol, prevazuta de art.197 alin.1 Cod penal si art.1/1 pct.1 din Legea nr.61/1991, cu aplicarea art.37 lit.b Cod penal, retinându-se ca sunt indicii temeinice ca la data de 18 iunie 2010, in timp ce se afla intr-un apartament situat in Bacau, pe str. * a constrâns-o pe partea vatamata B.L.E., in vârsta de 17 ani, prin exercitarea de amenintari si loviri, care i-a provocat leziuni corporale ce au necesitat pentru vindecare 6 – 8 zile de ingrijiri medicale sa intretina un raport sexual.

Prin incheierea din data de 26.06.2010, pronuntata de Judecatoria Bacau, in temeiul art.149/1 Cod procedura penala, cu art.148 alin.1 lit. e si f Cod procedura penala, s-a dispus arestarea preventiva a inculpatului pentru o durata de 29 de zile, fiind cercetat pentru savârsirea infractiunii de viol, prevazuta de art.197 alin.1 Cod penal si a infractiunii prevazuta de art.1/1 pct.1 din Legea nr.61/1991, ambele cu aplicarea art.37 lit.b Cod penal.

Ulterior inculpatul a fost trimis in judecata si in temeiul art.300/1 Cod procedura penala, cu art.160 Cod procedura penala, respectiv, art.300/2 Cod procedura penala, cu art.160/b Cod procedura penala, s-a mentinut starea de arest a inculpatului.

Prin sentinta penala nr.1529 din data de 30.09.2010, pronuntata de Judecatoria Bacau, a fost condamnat inculpatul la pedeapsa principala de 9 (noua) ani inchisoare, pentru savârsirea infractiunii de viol, prevazuta de art.197 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.37 lit.b Cod penal si la principala de 1 (un) an inchisoare, pentru savârsirea infractiunii prevazuta de art.1/1 pct.1 din Legea nr.61/1991, cu aplicarea art.37 lit.b Cod penal, iar in urma contopirii celor doua pedepse s-a dispus executarea pedepsei principale de 9 (noua) ani inchisoare.

In baza art.350 Cod procedura penala, Judecatoria Bacau a mentinut starea de arest a inculpatului.

Impotriva acestei hotarâri de condamnare a declarat apel inculpatul, cauza aflându-se in curs de solutionare la Tribunalul Bacau, care, in conformitate cu dispozitiile art.300/2 Cod procedura penala, cu art.160/b Cod procedura penala, a mentinut starea de arest a inculpatului, ultima mentinerea fiind la data de 13.01.2011.

Prin incheierea din data de 26.10.2010, pronuntata de Tribunalul Bacau, s-a dispus arestarea preventiva a inculpatului in cauza de trafic de persoane, Tribunalul retinând urmatoarele:

La data de 25 iunie 2010, in timp ce era cautat pentru a fi adus in fata organelor de cercetare penala in vederea punerii sub invinuire pentru viol, a fost gasit inarmat, desi cunostea la ce riscuri se expune. Cu putin timp inainte, inculpatul insotit de patru persoane ramase neidentificate l-a urmarit pe B.F., tatal vitreg al victimei, incercând sa-l determine sa o influenteze pe B.L.E. sa-si retraga plângerea prealabila formulata pentru violul comis la 18 iunie 2010.

La dosarul de urmarire penala intocmit se gasesc: rezolutie de incepere a urmaririi penale, proces-verbal de consemnare a plângerii sau denuntului oral, proces-verbal de depistare a inculpatului in incinta Barului „C.R.”, din municipiul Bacau, de catre politistii: T.F., B.E. si C.I. (echipa de lucru), planse fotografice privind aspectele fixate la data de 25.06.2010 cu ocazia efectuarii unor recunoasteri de bunuri de catre numitul S.C. .

Prin aceasta cale a fost depistat inculpatul ca la data de 25.06.2010 ca a avut asupra sa un cutit si un spray in incinta barului.

In raport de aceasta situatie, Tribunalul constatând incalcata una din obligatiile care i-au fost impuse anterior, respectiv „d) sa nu detina, sa nu foloseasca si sa nu poarte nici o categorie de arma”, fiind atentionat ca in cazul nerespectarii se va inlocui masura cu arestarea preventiva, prin incheierea din data de 26.10.2010, pronuntata de Tribunalul Bacau, in temeiul art.139 alin.1 Cod procedura penala, cu art.145/1 alin.2, art.145 alin.3 si art.148 alin.1 lit.a/1 Cod procedura penala, a dispus inlocuirea masurii preventive a obligarii de a nu parasi tara, cu masura arestului preventiv pentru a durata de 30 de zile, incepând cu data de 26.10.2010 si pâna la data de 24.11.2010.

Desigur ca nu discutam procedura folosita de instanta prin care inculpatul a fost rearestat preventiv, temeiul in drept si nici durata pentru care s-a dispus arestarea preventiva.

Prin incheierea din data de 23.11.2010, Tribunalul Bacau, in temeiul art.300/2 Cod procedura penala, cu art.160/b Cod procedura penala, a mentinut starea de arest a inculpatului.

In conformitate cu prevederile art.300/2 Cod procedura penala, cu art.160/b alin.1 si 3 Cod procedura penala: „In cursul judecatii, instanta verifica periodic… legalitatea si temeinicia arestarii preventive.

Daca instanta constata ca arestarea preventiva este nelegala sau ca temeiurile care au determinat arestarea preventiva au incetat sau nu exista temeiuri noi care sa justifice privarea de libertate, dispune, prin incheiere motivata, revocarea arestarii preventive si punerea de indata in libertate a inculpatului.

Când instanta constata ca temeiurile care au determinat arestarea impun in continuare privarea de libertate sau ca exista temeiuri noi care justifica privarea de libertate, instanta dispune, prin incheiere motivata, mentinerea arestarii preventive”.

Din examinarea acestui text rezulta ca atunci când instanta constata ca arestarea preventiva este nelegala sau ca temeiurile care au determinat arestarea preventiva au incetat sau nu exista temeiuri noi care sa justifice privarea de libertate, dispune, prin incheiere motivata, revocarea arestarii preventive si punerea de indata in libertate a inculpatului.

Asa cum se arata mai sus, Tribunalul a dispus prin incheierea din data de 26.10.2010 arestarea preventiva a recurentului inculpat in temeiul art.148 alin.1 lit.a/1 Cod procedura penala, respectiv, „inculpatul a incalcat, cu rea-credinta, masura obligarii de a nu parasi localitatea sau tara, ori obligatiile care ii revin pe durata acestor masuri”, retinând ca inculpatul nu a respectat obligatia stabilita prin incheierea prin incheierea de inlocuire a masurii arestului preventiv cu masura preventiva a obligarii de a nu parasi tara, respectiv obligatia de a nu detine, sa nu foloseasca si sa nu poarte nici o categorie de arma.

Notiunea de arma folosita in art.145/1 alin.1 lit.d Cod procedura penala nu poate fi decât cea prevazuta de art.151 Cod penal.

Potrivit acestor prevederi legale: „Arme sunt instrumentele, piesele sau dispozitivele astfel declarate prin dispozitii legale. Sunt asimilate armelor orice obiect de natura a putea fi folosit ca arme si care au fost intrebuintate pentru atac”.

Dispozitia explicativa din art.151 Cod penal atribuie termenului „arme” un dublu inteles. Acela de arme „propriu-zise”, precum si pe acela de arme „prin asimilare”.

Explicatia din alin.1 al art.151 priveste armele calificate astfel prin dispozitii legale, adica instrumentele, piesele sau dispozitivele care corespund notiunii de arma, luata in sens tehnic.

Ceea ce caracterizeaza „armele”, astfel declarate prin dispozitii

legale, este faptul ca ele sunt confectionate ori produse anume pentru a

servi ca mijloc de atac sau aparare.

Sunt considerate arme: instrumentele, piesele sau dispozitivele, declarate astfel de dispozitiile legale, indiferent daca ele intra sau nu in dotarea fortelor armate sau a unor formatii care vegheaza la paza ordinii publice (de exemplu, paza contractuala), sau sunt folosite de civili, cu respectarea dispozitiilor legale.

Din examinarea actelor si lucrarilor dosarului dedus judecatii si ale dosarului nr.* al Tribunalului Bacau, rezulta ca in momentul in care organele de politie au mers la Barul „C.R.”, din municipiul Bacau pentru a-l conduce pe inculpat in vederea audierii cu privire la pretinsa fapta de viol in dauna partii vatamate B.L.E., inculpatul presupunând ca va fi arestat preventiv, a scos din buzunare pentru a-i fi inmânate prietenului sau cu care se afla la bar, in scopul de a le duce la domiciliu, mai multe bunuri printre care si un briceag si un spray.

Acest bunuri ridicate de organele de politie nu se incadreaza in categoria de arme asa cum sunt definite in art.151 alin.1 Cod penal, in senul ca nu sunt „instrumentele, piesele sau dispozitivele astfel declarate prin dispozitii legale”.

Curtea urmeaza a examina daca aceste bunuri pot fi considerate arme, potrivit art.151 alin.2 Cod penal.

Explicatia din alin. 2 al art.151 arata ca „sunt asimilate armelor

orice alte obiecte de natura a putea fi folosite ca arme si care au fost intrebuintate pentru atac”.

Asadar, orice instrument (de exemplu un cutit), orice piesa (de exemplu un ciocan), orice dispozitiv (de exemplu o capcana), orice obiect (de

exemplu un baston) sau orice substanta solida, lichida sau gazoasa, care in

circuitul vietii economice si sociale au alta intrebuintare decât aceea de arma

devin arme prin asimilare atunci când sunt folosite in scop de atac

prilejul savârsirii unei infractiuni.

In cazul armelor prin asimilare se va tine seama, in primul rând daca, in raport de imprejurarea in care a fost savârsita infractiunea, obiectul aflat asupra faptuitorului era de natura sa fie folosit ca arma.

Caracteristic pentru categoria armelor prin asimilare este faptul ca ele au fost produse pentru alte uzuri si numai in mod intâmplator au fost folosite pentru atac, in cadrul desfasurarii activitatii infractionale.

Lucrurile care nu sunt arme propriu-zise nu devin arme prin asimilare, decât daca au fost folosite efectiv ca mijloc de atac cu prilejul savârsirii unei infractiuni sau daca reiese, din circumstantele faptei, ca ele au fost pregatite pentru a fi folosite ca atare, chiar daca folosirea lor nu s-a produs.

Dispozitia din alin.2 al art.151, privind armele prin asimilare, este aplicabila si in cazul textelor in care se foloseste termenul „ inarmat”, adica faptuitorul avea asupra sa arme (de exemplu, art. 189 alin 191 alin. 2).

Dispozitia privind armele prin asimilare nu este aplicabila textelor in care este folosit cuvântul derivat „armament”.

Din nici o proba nu rezulta ca inculpatul a folosit efectiv ca mijloc de atac cu prilejul savârsirii unei infractiuni cele doua bunuri si nici ca acestea au fost pregatite pentru a fi folosite ca atare, chiar daca folosirea lor nu s-a produs cu prilejul savârsirii unei infractiuni.

Din depozitiile lucratorilor de politie: T.F. – fl.115, B.E. – fl.164 si C.I. – fl.114, care au procedat la conducerea inculpatului din acel bar la sediul Politiei municipiului Bacau si a martorului S.C., care era cu inculpatul la masa, rezulta fara dubii ca inculpatul din proprie initiativa, in momentul in care i s-a cerut sa mearga la politie, a scos din buzunar mai multe bunuri, printre care si cele doua bunuri mentionate mai sus, in scopul de a le preda prietenului sau pentru a i le duce acasa.

In aceste conditii, Curtea constatând ca in cauza nu se poate sustine ca inculpatul nu a respectat obligatia „sa nu detina, sa nu foloseasca si sa nu poarte nici o categorie de arma,” stabilita prin incheierea de inlocuire a masurii arestului preventiv cu masura obligarii de a nu parasi tara, deoarece cele doua bunuri nu fac parte din categoria de arme, asa cum este definita de art.151 alin.1 si 2 Cod penal si ca, pe cale de consecinta, masura arestarii preventive este nelegala, in temeiul art.385/15 alin.1 pct.2 lit.d Cod procedura penala, va fi admis recursul declarat de recurentul-inculpat, va fi casata in totalitatea incheierea recurata, se va retine cauza spre rejudecare si in consecinta;

In conformitate cu dispozitiile 300/2 Cod procedura penala, cu art.160/b alin.2 Cod procedura penala si art.139 alin.2 Cod procedura penala, se va dispune revocarea masurii arestului preventiv si punerea de indata in libertate a inculpatului, desigur daca nu este retinut, arestat preventiv sau detinut intr-o alta cauza.

Se va constata ca fiind ramasa fara obiect cererea inculpatului de inlocuire a masurii arestului preventiv cu masura obligarii de a nu parasi localitatea.

Etichete: