Top

Preten?ii

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA O N E Ş T I

JUDEŢUL B A C Ă U

DOSAR NR. 1362/270/2009 pretenţii

Înreg. 13.03.2009

SENTINŢA CIVILĂ NR.961

Şedinţa publică din data de 17.03.2010

COMPLETUL DE JUDECATĂ FORMAT DIN :

Preşedinte – .

Grefier –

Pe rol fiind soluţionarea cauzei civile având ca obiect pretenţii formulat de reclamanta S.C. „…….” S.A. BUCUREŞTI, împotriva pârâţilor ……. şi S.C.”………” S.R.L. – …….., judeţul Bacău.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică a răspuns avocat …, pentru pârâţi, lipsă fiind părţile.

Procedura legal îndeplinită

S-a expus referatul oral al cauzei de grefierul de şedinţă care învederează instanţei că prin Compartimentul registratură, la data de 22.02.2010, reclamanta S.C. „…….” S.A. BUCUREŞTI, a depus la dosar o cerere, prin care solicită repunerea pe rol a cauzei.

Instanţa pune în discuţia părţilor cererea de repunere pe rol a cauzei, formulată de reclamantă, fila 42 dosar.

Apărătorul pârâţilor, solicită admiterea cererii.

Instanţa admite cererea de repunere pe rol a cauzei.

Apărătorul pârâţilor, pentru ambii pârâţi, ridică excepţia autorităţii de lucru judecat, având în vedere decizia penală nr. 807/R/24.11.2009 a Tribunalului Bacău şi dispoziţiile art. 22 şi art. 346 alin. 3 din Codul de procedură penală.

Instanţa pune în discuţia părţilor excepţia invocată de apărătorul pârâţilor.

Avocat ….., arată că prin decizia penală, s-a reţinut că fapta nu a fost săvârşită de pârâtul …….., iar probele administrate au infirmat existenţa vreunei fapte în sarcina pârâtului, deci nu pot fi acordate despăgubiri civile.

Instanţa uneşte excepţia cu fondul.

Avocat …….., solicită admiterea excepţiei şi respingerea acţiunii. Fără cheltuieli de judecată.

Instanţa a rămas în pronunţare.

I N S T A N Ţ A

-deliberând-

Constată că prin acţiunea formulată reclamanta S.C. „……” S.A. Bucureşti a chemat în judecată pe pârâţii ….. şi S.C. „……..” S.R.L. Ştefan cel Mare, pentru a fi obligaţi, în solidar, la plata sumei de 9.280,73 lei, reprezentând contravaloarea prejudiciului produs reclamantei.

În motivarea acţiunii reclamanta arată că prin Ordonanţa din data de 14.02.2008, dată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Oneşti în dosarul nr. 2548/P/2007, s-a reţinut în sarcina pârâtului ……… săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 219 al. 2 Cod penal şi art. 4 şi 5 din Legea nr. 289/2005, însă s-a dispus scoaterea pârâtului de sub urmărire penală şi aplicarea unei sancţiuni cu caracter administrativ, respectiv amendă în cuantum de 600 lei, latura civilă a acţiunii penale rămânând nesoluţionată, motiv pentru care reclamanta a promovat prezenta acţiune.

Reclamanta şi-a întemeiat acţiunea pe dispoziţiile art. 1000 al. 3 din Codul civil.

Pârâţii au formulat întâmpinare, solicitând respingerea acţiunii, ca nefondată.

La termenul de judecată din data de 17.03.2009, pârâţii, prin apărător au invocat excepţia autorităţii lucrului judecat, având în vedere decizia penală nr. 807/R/24.11.2009 a Tribunalului Bacău şi dispoziţiile art. 22 şi art. 346 din Codul de procedură penală.

În cauză s-au administrat probe cu înscrisuri, din analiza cărora instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:

În data de 01.11.2007, prin rezoluţia Parchetului de pe lângă Judecătoria Oneşti dată în dosarul nr. 2548/P/2007, s-a început urmărirea penală împotriva pârâtului ………. pentru art. 219 al. 2 Cod penal şi art. 4,5 din Legea nr. 289/2005, întrucât din actele premergătoare efectuate a rezultat că la data de 24.10.2007 a efectuat săpături în zona staţiei CFR Borzeşti, km 30+600 m, pentru a remedia defecţiunile la o conductă de apă, ocazie cu care a rupt un cablu telefonic interurban, deteriorând astfel, prin întreruperea convorbirilor telefonice, întreg circuitul telefonic pe ruta Borzeşti – Adjud.

Prin Ordonanţa din 14.02.2008, dată de Parchetul de lângă Judecătoria Oneşti dată în dosarul nr. 2548/P/2007, în baza art. 2491 din Codul de procedură penală, art. 11 pct. 1 lit.b şi art. 10 lit. b1 din Codul de procedură penală, art. 90 şi 91 din Codul penal, art. 249 Cod procedură penală, art. 11 pct. 1 lit. b şi art. 10 lit. d din Codul de procedură penală s-a dispus: scoaterea de sub urmărire penală faţă de …. pentru art. 219 al.2 Cod penal şi aplicarea unei sancţiuni cu caracter administrativ, constând în amendă în sumă de 600 lei; scoaterea de sub urmărire penală pentru art. 4,5 din Legea nr. 285/2005 a lui ………, întrucât lipseşte vinovăţia acestuia în comiterea faptei.

Împotriva soluţiei ……… a formulat plângere în termen legal, mai întâi la procurorul ierarhic superior, apoi la instanţa de judecată care, într-un prim ciclu procesual, a admis plângerea, a fost desfiinţată ordonanţa procurorului şi s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală pentru infracţiunea prevăzută de art. 219 al. 2 Cod penal, în temeiul art. 10 lit. d Cod procedură penală.

Sentinţa penală nr. 423/2008 a Judecătoriei Oneşti, prin care s-a dat această soluţie, a fost casată prin decizia penală nr. 900/R/2008 a Tribunalului Bacău, ca urmare a recursului formulat de Parchet, cauza fiind trimisă spre rejudecare. La rejudecare, prin sentinţa penală nr.77/02.02.2009 a Judecătoriei Oneşti, pronunţată în dosarul nr. 330/270/2009, s-a dispus, în baza art. 2781 al. 8 lit. a Cod procedură penală, respingerea, ca nefondată, a plângerii formulate de …… împotriva ordonanţei de scoatere de sub urmărire penală şi aplicarea unei sancţiuni cu caracter administrativ nr. 2548/P/2007 din data de 14.02.2008 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Oneşti. S-a menţinut ordonanţa atacată.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs petentul ……… care a criticat soluţia primei instanţe sub aspectul netemeiniciei, întrucât în mod greşit i-a fost aplicată o sancţiune cu caracter administrativ, deoarece fapta nu a fost săvârşită de el.

Recursul a fost soluţionat de Tribunalul Bacău conform deciziei penale nr. 807/R/2009, a admis recursul împotriva sentinţei penale nr. 77/02.02.2009 a Judecătoriei Oneşti, a casat în totalitate sentinţa recurată şi a reţinut cauza spre rejudecare. Pe fond, în baza art. 2781 al. 8 lit. c din Codul de procedură penală a admis plângerea formulată de petentul ….. împotriva ordonanţei de scoatere de sub urmărire penală şi aplicarea unei sancţiuni cu caracter administrativ nr. 2548/P/2007 din data de 14.02.2008 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Oneşti, a desfiinţat în parte rezoluţia atacată în ceea ce priveşte temeiul scoaterii de sub urmărire penală pentru art. 219 al. 2 Cod penal şi aplicarea unei sancţiuni cu caracter administrativ, constând în amendă în sumă de 600 lei.

Tribunalul a reţinut ca temei al scoaterii de sub urmărire penală dispoziţiile art. 11 pct. 1 lit. a Cod procedură penală raportat la art. 10 lit. c din Codul de procedură penală privind pe recurentul …….., cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de distrugere din culpă, prevăzută de art. 219 al. 2 din Codul penal.

În considerentele deciziei penale nr. 807/R/24.11.2009 a Tribunalului Bacău s-a reţinut că din dosarul de urmărire penală se impută lui …….. comiterea faptei printr-o acţiune şi anume că a efectuat săpături în zona staţiei C.F.R. ……., ocazie cu care a rupt un cablu telefonic, această descriere a faptei fiind făcută în procesul – verbal de începere a urmăririi penale. Probele administrate în cauză dovedesc cu prisosinţă că nu ……… este subiectul activ al acestei infracţiuni, deoarece nu a efectuat infracţiunea prevăzută de lege.

În calitate de administrator a dat dispoziţie de efectuare a lucrărilor de reparaţie la conducta de apă, nu de degradare a cablului telefonic, aşa încât, în mod greşit s-a reţinut de procuror şi prima instanţă că acesta este autor al faptei.

Este de remarcat că nu s-ar putea reţine în sarcina petentului nici o formă de participaţie(complicitate, instigare, participaţie improprie) deoarece, potrivit legii, acestea constituie infracţiuni numai dacă sunt comise cu intenţie, ceea ce ar însemna că din probe ar trebui să rezulte că a dat dispoziţie de deteriorare a cablului. În consecinţă, temeiul corect de scoatere de sub urmărire penală este cel prevăzut de art. 10 lit. c din Codul de procedură penală.

Existenţa sau inexistenţa vinovăţiei persoanei care a cauzat deteriorarea cablului are relevanţă sub aspectul recuperării prejudiciului.

După cum se cunoaşte, culpa îmbracă două forme: uşurinţa sau culpa cu prevedere şi neglijenţa sau culpa fără prevedere, aceasta din urmă fiind forma reţinută în cauză. Probele administrate infirmă însă existenţa acesteia. Petentul a dispus efectuarea lucrărilor de reparaţie la conducta de apă la solicitările repetate ale Primăriei comunei …… şi pentru îndepărtarea pericolului pe care scurgerile de apă le produceau societăţii prin degradarea platformei betonate aflate în imediata apropiere a materialelor depozitate, a instalaţiilor aflate sub tensiune şi a clădirilor proprietatea societăţii şi îndepărtarea pericolului pe care apa scursă de la această defecţiune, revărsată de drumul naţional Oneşti – Adjud, îl producea siguranţei circulaţiei, iarna, când îngheţa. Dovadă în acest sens sunt adresele nr. 90/02.11.2006, nr. 94/22.10.2007, nr. 3753/31.10.2007, nr. 3811/ 02.11.2007, menţionate şi în ordonanţa de scoatere de sub urmărire penală. Mai mult, din declaraţia martorului ………., primar al comunei …. rezultă că autorităţile locale au cerut şi reprezentanţilor C.F.R. să remedieze defecţiunile la conducta de apă, dar aceştia au susţinut că nu pot efectua lucrările deoarece nu au forţă de muncă. Aşadar, aceştia au ştiut că se impuneau lucrări în zonă dar nu au atenţionat că există cablu telefonic ce ar putea fi avariat. În plus, între linia de cale ferată şi zona în care s-au efectuat săpături se află o magazie vândută unei persoane particulare, împrejurare care ar fi creat oricărei persoane siguranţa că în zonă nu se află vreo instalaţie. În consecinţă, deteriorarea cablului s-a făcut fără vinovăţie.

În raport de cele ce preced şi cu referire la excepţia invocată de pârâtul ………, prin apărător, instanţa reaminteşte că, potrivit art. 22 al. 1 din Codul de procedură penală, hotărârea definitivă a instanţei penale are autoritate de lucru judecat în faţa instanţei civile, cu privire la existenţa faptei, a persoanei care a săvârşit-o şi a vinovăţiei acesteia.

În conformitate cu dispoziţiile art. 346 al. 3 din Codul de procedură penală, nu pot fi acordate despăgubiri civile în cazul în care achitarea s-a pronunţat pentru că fapta imputată nu există, ori nu a fost săvârşită de inculpat.

Or, în speţa de faţă, instanţa a dispus scoaterea de sub urmărire penală a lui ……… deoarece fapta nu a fost săvârşită de acesta.

În consecinţă, se va admite excepţia autorităţii lucrului judecat invocată de pârât, prin apărător, sub aspectele precizate anterior.

Privitor la pârâta S.C. „……..” S.R.L., care a fost chemată în judecată pentru a răspunde în solidar cu pârâtul la acoperirea prejudiciului, sunt de precizat următoarele:

Art.1000 al. 3 din Codul civil cuprinde dispoziţia potrivit căreia comitenţii răspund „de prejudiciul cauzat de…prepuşii lor în funcţiile ce li s-au încredinţat”.

Pentru ca răspunderea comitentului să fie angajată este necesar ca, în persoana prepusului, să fie întrunite condiţiile răspunderii pentru fapta proprie, prevăzute de art. 998 şi art. 999 din Codul civil.

Drept urmare, vicţiunea prejudiciului trebuie să facă dovada următoarelor elemente: existenţa prejudiciului, existenţa faptei ilicite a prepusului, existenţa raportului de cauzalitate dintre fapta ilicită şi prejudiciu, existenţa vinei prepusului în comiterea faptei ilicite, ceea ce, în cauza de faţă, reclamanta nu a dovedit.

Faţă de cele de mai sus urmează a se respinge acţiunea formulată de reclamantă.

Se va lua act că pârâţii nu au solicitat cheltuieli de judecată.

Pentru aceste motive

În numele legii,

H O T Ă R Ă Ş T E:

Admite excepţia.

Respinge acţiunea formulată de reclamanta S.C. „……….” S.A., cu sediul în Bucureşti, ……, sector 1 împotriva pârâţilor …., domiciliat în Oneşti, ….., judeţul Bacău şi S.C. „………” S.R.L. cu sediul în localitatea ….., judeţul Bacău.

Ia act că pârâţii nu au solicitat cheltuieli de judecată.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 17 martie 2010.

Etichete: