Preten?ii

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA ONEŞTI

JUDEŢUL BACĂU

Dosar nr. 2798/270/2008 pretenţii

Înreg. 22.05.2009

Sentinţa civilă nr. 1379

Şedinţa publică din data de 22.04.2010

Completul de judecată format din:

Preşedinte – …..

Grefier – …….

La ordine a venit spre soluţionare cauza civilă privind pe reclamanţii ……. şi …….. împotriva pârâţilor …….. şi ….. având ca obiect pretenţii.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică a răspuns, avocat …….pentru reclamant, pârâta …… asistată de avocat …. care reprezintă şi pârâtul ……..

Procedura îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei de grefierul de şedinţă, după care, instanţa înmânează un exemplar după expertiză părţilor, prin apărători şi acordă cuvântul părţilor cu privire la raportul de expertiză.

Apărătorul reclamantului precizează că are obiecţiuni cu privire la raportul de expertiză: expertul nu a ştiut să facă expertiza, la ultimul punct nu se punea problema că nu poate intra, proprietară este pârâta. Procesul verbal de punere în posesie se află în dosarul iniţial, precizează că la camerele 5 şi 6 se necesitau a se efectua reparaţii, expertul nu a vrut ori nu a ştiut să facă expertiza, trebuia respectată prima sentinţă. Solicită a se efectua expertiza de către un alt expert, între părţi au fost mai multe dosare, într-unul din dosare a fost numit expert ……. şi în celălalt expert ……, să se aleagă unul dintre aceştia, dacă nu să fie numit un alt expert, să facă expertiza cu aceleaşi obiecţiuni.

Pentru pârâţi, avocat ……., arată că reclamantul şi-a pus lacăt pe uşă, există procesul verbal de punere în posesie prin care pârâţii au fost evacuaţi.

În replică, apărătorul reclamantului solicită proba cu 2 martori, expertiza nu este corectă.

Apărătorul pârâţilor că totul s-a datorat culpei exclusive a reclamantului, nu contestă că expertul a venit şi încăperile au fost închise, nu a văzut plângere pentru tulburare de posesie ca să existe argument. Se opune probei cu martori, nu contestă că reclamantul nu a folosit încăperile, iar obiectivul expertizei era chiria. Expertul a răspuns, nu există motive pentru refacerea expertizei sau o alta.

Instanţa respinge obiecţiunile şi proba cu martori formulate de reclamant, prin apărător şi acordă cuvântul pe fond.

Apărătorul reclamantului arată că expertiza este necorectă, neconcludentă; solicită obligarea pârâţilor la plata lipsei de folosinţă a imobilului, cu cheltuieli de judecată. Depune chitanţa nr. 64/22.07.2009 în sumă de 1000 lei reprezentând onorariu avocat.

Apărătorul pârâţilor arată că prin decizia civilă 1103/R a Tribunalului ….., sentinţa 3002/15.02.2008 a Judecătoriei ……. a fost casată, s-au dat două hotărâri prin care s-au împărţit în natură o gospodărie. Prin sentinţa civilă nr. 1337 s-a dispus evacuarea lui ….., la 16.11.2006 s-a încheiat procesul verbal de punere în posesie a reclamantului, bunurile au fost individualizate, lăsat la dispoziţia reclamantului. În 2007 formulează acţiune prin care solicită lipsa de folosinţă, expertul a calculat pe perioade chiria aferentă construcţiilor, în funcţie de locul acestora, faptul că nu se închiriază imobile, a calculat 7111,08 lei chirie din 2006. daca se are în vedere că şi în 2007 a fost promovată acţiune a se adăuga 200 lei, rezultând o chirie de 911,08 lei. Solicită a se obliga pârâţii la plata expertului şi a taxei de timbru, cu compensarea onorariilor de avocat.

Dezbaterile fiind terminate, cauza a rămas în pronunţare.

INSTANŢA

Deliberând

Asupra cauzei civile de faţă;

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei ……la data de 07.06.2007 sub nr. 3327/270/2007, reclamanţii … şi …. au chemat în judecată pe pârâţii …. şi ….. solicitând să fie obligaţi pârâţii la plata sumei de 7200 lei reprezentând echivalentul lipsei de folosinţă a imobilelor proprietatea lor.

Cererea a fost timbrată cu 582 lei taxă judiciară de timbru şi 3 lei timbru judiciar, iar în motivarea acesteia se arată că reclamanţii sunt proprietarii unor imobile construcţii şi terenuri pe care pârâţii le ocupă fără drept şi cu forţa.

În drept cererea este întemeiată pe dispoziţiile art. 998-999, 1073 şi următoarele Cod civil.

În dovedirea acţiunii reclamanţii au solicitat proba cu acte şi martori, anexând în copie hotărârile de partaj nr. 3362/07.06.1996 şi nr. 3028/18.06.1997 precum şi sentinţa civilă nr. 89/12.01.2007.

La 27.09.2007 a decedat reclamanta …… dar soluţionarea cauzei a continuat motivat de faptul că moştenitorii defuncţilor, respectiv …… şi ……. erau deja părţi în proces.

La termenul de judecată din 18.01.2008 reclamantul ……. îşi precizează acţiunea în ceea ce îl priveşte şi solicită să fie obligaţi pârâţii la 3500 lei reprezentând lipsa de folosinţă a bunurilor sale.

Pârâţii au formulat întâmpinare şi solicită să fie respinsă acţiunea motivat de faptul că reclamanţii şi-au revendicat construcţiile ce le-au revenit prin procesul de partaj şi că abia în anul 2006 reclamanţii i-au chemat în judecată pentru evacuare.

Prin sentinţa civilă nr. 496/15.02.2008 pronunţată în dosarul nr. 3327/270/2007 al Judecătoriei …. a fost admisă în parte acţiunea reclamantului ……… şi au fost obligaţi pârâţii să-i achite reclamantului, suma de 3500 lei reprezentând lipsa de folosinţă a imobilelor proprietatea sa.

Pentru a hotărî aşa instanţa de fond a avut în vedere depoziţiile martorilor …….. şi …. care au relatat că pârâţii s-au opus ca reclamantul să-şi folosească construcţiile primite în lotul său şi că pentru construcţiile ocupate reclamantul putea primi o chirie lunară între 150 şi 300 lei.

Împotriva sentinţei de mai sus au declarat recurs pârâţii … şi ….. Tribunalul Bacău prin decizia nr. 1103/R/12.02.2008 a admis recursul pârâţilor, a casat sentinţa recurată şi a trimis cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.

Instanţa de control judiciar a admis recursul motivat de faptul că valoarea lipsei de folosinţă nu poate fi stabilită în mod arbitrar prin raportare la depoziţiile unor martori, ci este necesară a fi administrată proba cu expertiza tehnică în construcţii care să stabilească în funcţie de starea imobilului, zona în care se află precum şi de alte criterii obiective întinderea prejudiciului suferit de către reclamant prin îngrădirea folosinţei imobilului.

La rejudecare cauza a fost înregistrată la data de 22.05.2009 sub nr. 2798/270/2009.

Instanţa a dispus efectuarea unei expertize tehnice în construcţii, reţinând în fapt următoarele:

Reclamantul ….. este fratele pârâtului .., iar defuncta … a fost mama lor. Prin sentinţa civilă nr. 3362/07.06.1996 pronunţată de Judecătoria ….în dosarul nr. 9846/05.12.1995 s-a dezbătut succesiunea de pe urma defunctului ……., soţul …… şi tatăl reclamantului ….. şi al pârâtului ……..şi părţile au primit bunuri în natură.

În lotul reclamantului ….. a fost inclusă camera 5 de la grajd; şopru şi magazie precum şi beciul de sub camera 5, dar aceste construcţii au fost stăpânite în permanenţă de pârâţii …… şi ……..

La data de 29.10.2004 defuncta ….. şi reclamantul …….. au acţionat pârâţii în judecată pentru a fi evacuaţi din construcţiile proprietatea lor, iar la data de 16.11.2006 au fost puşi în posesie potrivit procesului verbal încheiat de executorul judecătoresc Prisecariu Cezar Sorin.

Pentru stabilirea echivalentului lipsei de folosinţă a imobilelor proprietatea reclamantului s-a efectuat o expertiză tehnică în construcţii de către expert ing. Petcu Aurel.

Din concluziile raportului de expertiză a rezultat că în zonă nu se închiriază imobile de genul celor pe care le-a primit în lot reclamantul şi că în atare situaţie stabilirea chiriei a făcut-o pe baza legislaţiei în vigoare, sumele obţinute fiind actualizate pe baza indicelui de inflaţie comunicaţi de Institutul Naţional de Statistică.

Conform raportului de expertiză c/valoarea lipsei de folosinţă a imobilelor proprietatea reclamantului este de 1455,55 lei.

Instanţa apreciază ca justă şi temeinică expertiza efectuată în cauză.

Răspunderea civilă delictuală pentru fapta proprie este instituită prin art. 998 şi 999 Cod civil care constituie temeiul pentru stabilirea condiţiilor generale ale răspunderii.

Din prevederile legale menţionate rezultă că, pentru angajarea răspunderii civile delictuale se cer a fi întrunite cumulativ câteva condiţii şi anume: existenţa unui prejudiciu, existenţa unei fapte ilicite, existenţa unui raport de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu şi existenţa vinovăţiei celui ce a cauzat prejudiciul, constând în intenţia, neglijenţa sau imprudenţa cu care a acţionat.

Considerând că sunt îndeplinite condiţiile răspunderii delictuale a pârâţilor, în temeiul art. 998- 999 din Codul civil instanţa va admite în parte acţiunea reclamantului şi în consecinţă vor fi obligaţi pârâţii să achite reclamantului suma de 1455,55 lei reprezentând lipsa de folosinţă a imobilelor proprietatea sa.

Fiind în culpă procesuală, conform art. 274 Cod procedură civilă obligă pârâţii să achite reclamantului cheltuieli de judecată în sumă de 1579,44 lei reprezentând taxa de timbru, timbru judiciar, onorariu expert şi onorariu avocat.

Pentru aceste motive

În numele Legii,

H O T Ă R Ă Ş T E:

Admite în parte acţiunea formulată de reclamanţii … ….. şi ..…., continuată de …., domiciliat în …….., jud. Bacău împotriva pârâţilor ….şi …. domiciliaţi în ……, jud. Bacău.

Obligă pârâţii să achite reclamantului suma de 1455,55 lei reprezentând lipsa de folosinţă a imobilelor proprietatea sa.

Conform art. 274 Cod procedură civilă obligă pârâţii să achite reclamantului cheltuieli de judecată în sumă de 1579,44 lei reprezentând taxa de timbru, timbru judiciar, onorariu expert şi onorariu avocat.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică. azi 22.04.2010.

Preşedinte, Grefier,

Tags: Preten?ii

Preten?ii

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA ONEŞTI

JUDEŢUL BACĂU

Dosar nr. 3294/270/2009 pretenţii

Sentinţa civilă nr. 351

Şedinţa publică din data de 28.01.2010

Completul de judecată format din:

Preşedinte – ……..

Grefier – ……..

La ordine a venit spre soluţionare cauza civilă privind pe reclamanta .. …….în contradictoriu cu pârâta ……, având ca obiect pretenţii.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică s-au prezentat: av. ……. pentru reclamantă, av. ….şi av. …….. pentru pârâtă.

Procedura completă.

S-a făcut referatul oral al cauzei de grefierul de şedinţă, după care;apărătorul pârâtei depune la dosar chitanţa nr. 6/19.10.2009 în sumă de 1000 lei reprezentând onorariu avocat şi note scrise.

Instanţa acordă cuvântul părţilor asupra stadiului judecăţii.

Apărătorii părţilor arată că sunt pentru judecata în fond.

Instanţa constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul pe fond.

Apărătorul reclamantei solicită admiterea acţiunii cum a fost formulată. A se constata că sunt îndeplinite condiţiile şi pe principiul practicii judiciare. Mai arată că s-a formulat cerere în faţa executorului judecătoresc (pagina 7 primul dosar), iar în faza executării silite nu s-a actualizat suma; de la data rămânerii definitive, irevocabile a hotărârii suma se actualizează; acest lucru a fost făcut de expert în varianta I, poziţia I. Solicită admiterea acţiunii, obligarea pârâtei la plata actualizată a sultei 27360 lei, cu cheltuieli de judecată în ambele instanţe.

Avocat ………., pentru pârâtă, arată că reclamanta s-a adresat altui expert judiciar. Fiind vorba de o casare precizează să se pornească de la limitele casării – instanţa de fond nu a făcut cercetarea cauzei, a fost încălcat principiul disponibilităţii, nu trebuia schimbat obiectul cauzei. Art. 998, 999 Cod civil –răspunderea civilă delictuală – trebuie să cuprindă cumulativ mai multe condiţii: existenţa unui fapte ilicite a unui raport de cauzalitate între acestea , existenţa vinovăţiei celui care a determinat prejudiciul. Pârâta nu poate fi pedepsită pentru buna ei credinţă, pentru starea de pasivitate a reclamantei. Reclamanta trebuia să meargă la executor pentru a cere actualizarea sultei; există raport de cauzalitate dintre faptă şi prejudiciu. Consideră că art. 998, 999 Cod civil nu pot fi aplicate în speţa de faţă. Reclamanta a depus extras decizie ÎCCJ nu decizia în extenso. Solicită respingerea acţiunii, cu cheltuieli de judecată.

Av. ……., pentru reclamantă, precizează că reclamanta recurentă a indus în eroare instanţa, speţa din decizia ÎCCJ este alta, nu ca aceasta care se judecă în răspunderea civilă delictuală, trebuie dovedite toate condiţiile acesteia, trebuia dovedit chiar şi gradul de vinovăţie. Raportul de cauzalitate se înlătură în momentul în care se constituie vinovăţia exclusivă a părţii vătămate. A fost efectuată executarea, s-a trimis somaţie, reclamanta nu face nimic, numai vorbe. Cel care ia banii trebuie să facă treaba, nu instanţa, conform principiului disponibilităţii. În rolul activ al instanţei nu intră ca aceasta să facă încadrarea corectă a cauzei. Solicită respingerea acţiunii, cu cheltuieli de judecată.

În replică, apărătorul reclamantei, precizează că la încadrarea juridică în temeiul de drept, judecătorul nu este ţinut de încadrarea în drept, judecătorul trebuie să vadă dacă este admisibilă sau nu. Mai arată că nu s-a înţeles rostul şi rolul decizie.

Dezbaterile fiind terminate, cauza a rămas în pronunţare.

INSTANŢA

Deliberând

Asupra cauzei civile de faţă;

Prin acţiunea înregistrată la data de 05.03.2008 sub nr. 1133/270/2008 reclamanta ……. prin reprezentant legal ….., domiciliată în ……….., Judeţul Bacău a chemat în judecată pe pârâta ……, domiciliată în ……….., Judeţul Bacău solicitând pronunţarea unei sentinţe în baza căreia să fie obligată pârâta la plata sultei actualizată în raport cu indicele de inflaţie pe perioada de la data rămânerii definitive şi irevocabile a sentinţei civile nr. 3652/2005 a Judecătoriei Oneşti la zi,cu cheltuieli de judecată.

Acţiunea a fost timbrată cu 19 lei taxă timbru şi 0,3 lei timbru judiciar, iar în motivarea acesteia se arată că părţile s-au judecat pentru partaj şi că prin sentinţa civilă nr. 3652/2005 pârâtei i s-a atribuit apartamentul, iar în lotul reclamantei a fost inclusă obligaţia pârâtei de a-i achita o sultă în sumă de 22.140,50 lei.

La data pronunţării acestei hotărâri pârâta urma cursurile şcolii tehnice din Craiova şi s-a înţeles cu reclamanta să-i acorde un răgaz până va face rost de bani să-i achite sulta.

Reclamanta susţine că a fost păcălită de pârâtă întrucât aceasta după ce şi-a terminat socotelile cu şcoala s-a adresat cu o cerere Biroului Executorului Judecătoresc ……… la data de 06.11.2007 pentru punerea în executare silită a titlului executoriu.

La data de 15.11.2007 executorul judecătoresc s-a deplasat în Tg. Ocna şi a pus-o în posesie pe pârâtă, iar la data de 16.11.2008 acesta a încheiat procesul verbal de închidere a executării.

Anterior formulării cererii de executare, precizează reclamanta, pârâta a consemnat la C.E.C suma de 20.055,75 lei, reprezentând sultă către reclamantă.

Reclamanta a refuzat să ridice această sumă deoarece a cerut executorului actualizarea sumei.

În drept sunt invocate prevederile art. 21 din Constituţia României art. 1073 şi 1075 din Codul civil şi art. 274 Cod procedură civilă.

În dovedirea acţiunii, reclamanta a solicitat ataşarea dosarului nr. 6534/270/2007 şi expertiza contabilă.

Pârâta a depus întâmpinare solicitând respingerea acţiunii. Având în vedere că acţiunea reclamantei se întemeiază pe dispoziţiile art. 1073 şi art. 1075 Cod civil, pârâta a invocă excepţia prematurităţii introducerii acţiunii întrucât nu a fost modificată conform art. 1079 din Codul civil.

În motivarea întâmpinării pârâta arată că şi-a executat de bună voie datoria în cadrul executării silite pornite de ea pentru a putea intra în posesia apartamentului.

Prin sentinţa civilă nr. 1643/30.05.2008 pronunţată în dosarul nr. 1133/270/2008 al Judecătoriei Oneşti a fost respinsă excepţia prematurităţii formulată de pârâta ……. cât şi acţiunea reclamantei.

Împotriva hotărârii de mai sus a declarat recurs reclamanta …….., iar Tribunalul Bacău prin decizia civilă nr. 1080/R/05.12.2008 a admis recursul, a casat sentinţa recurată şi a trimis cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.

Pentru a hotărî aşa, tribunalul a reţinut că titlul executoriu al reclamantei nu cuprinde menţiuni cu privire la acordarea dobânzilor, iar debitoarea a executat obligaţia la peste 1 an şi jumătate de la rămânerea irevocabilă a sentinţei civile nr. 3652/07.12.2005, producându-i un prejudiciu creditoarei prin lipsa de folosinţă a acestora. Instanţa de fond a considerat necesară o cerere formulată la executorul judecătoresc pentru actualizarea sultei şi nu a cercetat cauza pe fond, respectiv prin prisma dispoziţiilor art. 998-999 Cod civil.

La rejudecare, cauza a primit număr nou, respectiv 3294/270/2009. S-a dispus efectuarea unei expertize contabile.

Din probatoriu administrat în cauză, instanţa reţine în fapt următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 3652/07.12.2005 a Judecătoriei Oneşti rămasă definitivă şi irevocabilă la data de 01.02.2006 prin nerecurare, reclamantei ……. i-a revenit în lot ? dintr-o garsonieră situată în … şi suma de 22.140,50 lei sultă de la lotul nr.1 ………..(fila 4-5 dosar nr. 6534/270/2007).

Pârâta a solicitat la data de 06.11.2007 executorului judecătoresc ……. punerea în executare a titlului executoriu de mai sus şi astfel s-a format dosarul de executare nr. 59/2007( fila 25 dosar nr. 6534/270/2007).

Anterior formulării cererii de executare silită la biroul executorului judecătoresc, pârâta a achitat sulta în valoare de 20.055,75 lei.

Conform declaraţiei de consemnare pe seama şi la dispoziţia reclamantei ………( fila 40 dosar nr.6534/270/2007).

Iniţial reclamanta s-a adresat instanţei cu o cerere prin care solicită suma de 2000 lei,reprezentând actualizarea sumei de 22.140,50 lei la care a fost obligată pârâta prin sentinţa civilă nr. 3652/2005 a Judecătoriei Oneşti, cerere ce a format obiectul dosarului nr. 6534/270/2007 al Judecătoriei Oneşti.

Această cerere s-a întemeiat pe dispoziţiile art. 111 Cod procedură civilă. Prin sentinţa civilă nr. 540/20.02.2008, pronunţată în dosarul de mai sus, instanţa a admis excepţia invocată de pârâtă şi a respins ca fiind inadmisibilă acţiunea în constatare formulată de reclamantă.

Acţiunea reclamantei prin care solicită actualizarea obligaţiei stabilită în bani prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă este admisibilă fie adresată direct instanţei de judecată , fie executorului judecătoresc în temeiul art. 3712 din Codul de procedură civilă. În acest sens este şi decizia nr.204/14.01.2005 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Potrivit art. 3711 Cod procedură civilă obligaţia stabilită prin hotărârea judecătorească se duce la îndeplinire de bună voie. Din textul de lege sus amintit rezultă că pârâta trebuia să execute de bună voie sentinţa nr. 3652/2005.

Executând această hotărâre după un timp îndelungat, i-a provocat reclamantei un prejudiciu, ceea ce angajează răspunderea civilă delictuală.

Pentru angajarea răspunderii civile delictuale se cer a fi întrunite cumulativ câteva condiţii, şi anume: a) existenţa unui prejudiciu; b) existenţa unei fapte ilicite; c) existenţa unui raport de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu şi d) existenţa vinovăţiei.

Pârâta a depus la data de 26.10.2007, pe seama şi la dispoziţia reclamantei suma de 20055,75 lei reprezentând sulta din sentinţa civilă 3652/2005. La 1 an şi 8 luni de la rămânerea irevocabilă a hotărârii de partaj, pârâta şi-a îndeplinit obligaţia stabilită în titlu. Este evident că în toată această perioadă suma datorată s-a devalorizat în timp şi prejudiciul este evident.

Fapta ilicită a pârâtei constă în faptul că nu şi-a onorat obligaţia din hotărârea instanţei de bunăvoie.

Există un raport de cauzalitate între fapta pârâtei de a nu executa de bună voie hotărârea şi prejudiciul creat ca urmare a plăţii cu întârziere a sumei datorate.

Vinovăţia exprimă atitudinea subiectivă a celuia ce a săvârşit fapta ilicită, faţă de această faptă; exprimă, cu alte cuvinte, imputabilitatea acestei fapte. În dreptul civil, indiferent de împrejurarea că fapta a fost săvârşită cu intenţie sau din culpă, răspunderea pentru repararea prejudiciului este, în principiu, aceeaşi: obligaţia de reparare integrală. Pârâta se face vinovată, fie că nu a executat obligaţia de plată a sultei cu intenţie sau din neglijenţă.

În cauză s-a dispus efectuarea unei expertize contabile pentru a stabili valoarea actualizată a sultei. Calculul s-a făcut de la data rămânerii definitive a hotărârii la zi, iar în a doua variantă până la data de 26.10.2007.

Întrucât la această din urmă dată, pârâta şi-a îndeplinit de bunăvoie obligaţia stabilită prin hotărârea instanţei, instanţa consideră că sulta trebuie să fie actualizată de la data rămânerii definitive şi irevocabilă a hotărârii la data de 26.10.2007.

Pârâta s-a apărat că, în cauză, nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 998- 999 din Codul civil şi că decizia nr. 204/14.01.2005 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu are nicio legătură cu situaţia de fapt din prezenta speţă.

Instanţa nu poate primi apărările pârâtei. Este indubitabil că prin executarea cu întârziere a obligaţiei din hotărârea judecătorească a produs un prejudiciu reclamantei. Decizia Înaltei Curţi de Casaţie a stabilit că, în temeiul principiului constituţional al accesului liber la justiţie, acţiunea adresată instanţei de creditor pentru actualizarea obligaţiei stabilită în bani prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă este admisibilă, chiar dacă există şi posibilitatea ca această actualizare să fie făcută şi de către executorul judecătoresc.

Apreciind că sunt îndeplinite condiţiile răspunderii civile delictuale, urmează ca instanţa să admită în parte acţiunea reclamantei. În consecinţă va fi obligată pârâta să plătească reclamantei sulta de 22140,50 lei actualizată de la data de 01.02.2006 la 26.10.2007, respectiv suma de 24110 lei.

Fiind în culpă procesuală, va fi obligată pârâta să achite reclamantei cheltuieli de judecată în sumă de 1519,30 lei reprezentând taxa de timbru, timbru judiciar, onorariu expert şi onorariu avocat.

Pentru aceste motive

În numele Legii,

H O T Ă R Ă Ş T E:

Admite în parte acţiunea formulată de reclamanta …….. domiciliată în ……, jud. Bacău împotriva pârâtei ……. domiciliată în ……, jud. Bacău.

Obligă pârâta să plătească reclamantei sulta de 22140,50 lei actualizată de la data de 01.02.2006 la 26.10.2007, respectiv suma de 24110 lei.

Conform art. 274 Cod procedură civilă obligă pârâta să achite reclamantei cheltuieli de judecată în sumă de 1519,30 lei reprezentând taxa de timbru, timbru judiciar, onorariu expert şi onorariu avocat.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 28.01.2010.

Preşedinte, Grefier,

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA ONEŞTI

JUDEŢUL BACĂU

Dosar nr. 3294/270/2009 pretenţii

Î N C H E I E R E

Şedinţa din Camera de Consiliu din data de 04.03.2010

Completul de judecată format din:

Preşedinte – …….

Grefier – ………..

La ordine a venit spre soluţionare cauza civilă privind pe petenta …….. în contradictoriu cu ……, având ca obiect lămurirea întinderii dispozitivului sentinţei civile nr. 351/2010 din dosarul 3294/270/2009 al Judecătoriei Oneşti.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică s-au prezentat: av. ….pentru ….., av. …… pentru ……..

Procedura completă.

S-a făcut referatul oral al cauzei de grefierul de şedinţă, după care; instanţa acordă cuvântul părţilor.

Avocat …., pentru petentă, solicită admiterea cererii, a se modifica suma, dacă ar rămâne aşa nu s-ar scădea sulta, nu s-a ţinut cont de sulta plătită.

Avocat ……., pentru pârâtă, arată că dacă ar fi fost corectă petenta, nu s-ar fi ajuns în situaţia aceasta, este conflict de interese între apărătorul petentei şi executor, în loc să pună sulta de 22000 lei, consemnează suma de 19000 lei, prin executorul …… trimit suma de 1969 lei. Mai arată că pârâta mai are de încasat 6000 lei.

În replică, av. ………, pentru petentă, arată că nu este o problemă de executare, executorul …… va pune suma care este în hotărâre, diferenţa de 6000 lei sunt formele de executare din dosarul trecut.

Avocat …., pentru …….., arată că s-a reţinut onorariu executor din banii reclamantei, trebuia să se reţină de la pârâta …….., ea a făcut formele de executare. Precizează că instanţa a procedat corect, din sulta de 22000 a luat numai 19000 lei, va face executarea până la 24000 lei. Solicită respingerea cererii ca nefondată.

Avocat …….. precizează că reclamanta nu a demonstrat nimic, dacă se va respinge cererea se va ajunge la alt proces.

În replică, avocat ……… solicită a se ataşa dosarul de fond, apartamentul îl avea în posesie.

Avocat ……, pentru petentă, arată că apartamentul era al bunicii paterne, surorile au venit la împărţire după tată.

I N S T A N Ţ A

Prin cererea formulată pârâta …….. a solicitat în contradictoriu cu reclamanta …….. ca în temeiul art.2811 Cod procedură civilă lămurirea dispozitivului sentinţei civile nr.351/ 28.01.2010 a Judecătoriei Oneşti, în sensul de a rezulta în mod clar că suma pe care o are de plătit reclamanta este diferenţa dintre sulta plătită şi sulta actualizată, respectiv diferenţa de 1970 lei.

În motivarea cererii se arată că instanţa a reţinut că pârâta a achitat reclamantei sulta din dosarul de partaj succesoral suma de 22140, 50 lei , iar prin sentinţa de mai sus a fost obligată la o sultă actualizată de 24110 lei.

Cererea este întemeiată pentru considerentele mai jos expuse :

Prin sentinţa civilă nr. 3652/07.12.2005 a Judecătoriei Oneşti rămasă definitivă şi irevocabilă la data de 01.02.2006 prin nerecurare, reclamantei ….. i-a revenit în lot ? dintr-o garsonieră situată în …….. şi suma de 22.140,50 lei sultă de la lotul nr.1 …..(fila 4-5 dosar nr. 6534/270/2007).

Pârâta a solicitat la data de 06.11.2007 executorului judecătoresc ……. punerea în executare a titlului executoriu de mai sus şi astfel s-a format dosarul de executare nr. 59/2007( fila 25 dosar nr. 6534/270/2007).

Anterior formulării cererii de executare silită la biroul executorului judecătoresc, pârâta a achitat sulta în valoare de 20.055,75 lei.

Dacă s-ar pune în executare sentinţa civilă nr. 351/28.01.2010 a Judecătoriei Oneşti pârâta ar fi obligată să plătească sulta actualizată, respectiv suma de 24110 lei. În aceste condiţii , pârâta ar plăti sulta de 2 ori.

Reclamanta nu este de acord să i se achite diferenţa de 1970 lei aşa cum a calculat-o pârâta. Aceasta a depus în copie recipisa de consemnare nr.493598/1 din 15.04.2008 din care rezultă că de fapt reclamanta a ridicat din sulta de 22140,50 lei numai suma de 19165,75 lei. În opinia reclamantei pârâta mai are de achitat o diferenţă de 6464 ,30 lei .

Nici calculul pârâtei , nici calculul reclamantei nu este corect. Reclamanta nu a luat în calcul cheltuielile de executare care se ridică la suma de 2084,15 lei ( 734,15 lei reprezentând cheltuieli de judecată, 350 lei cheltuieli de legalizare şi învestire şi 1000 lei reprezentând cheltuieli de executare).

Reclamanta a primit de la executorul judecătoresc suma de 19165,75 lei. La această sumă se adaugă cheltuielile de executare de 2084,15 lei. Scăzând din sulta actualizată aceste sume, rezultă o diferenţă de 2860,10 lei.

Faţă de cele expuse, în temeiul art.2811 Cod procedură civilă instanţa va admite cererea .

D I S P U N E:

Admite cererea formulată de pârâta ……., domiciliată în ………., jud. Bacău în contradictoriu cu reclamanta …….. domiciliată în …….., jud. Bacău.

În baza art. 2811 lămureşte înţelesul dispozitivului sentinţei civile nr. 351/28.01.2010 în sensul că obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 2860,10 lei reprezentând diferenţa dintre suma de 24110 lei (sulta de 22140,50 lei actualizată de la data de 01.02.2006 la data de 26.10.2007) şi suma de 21249,90 lei 819165,75 lei sulta consemnată pe numele reclamantei cu recipisa de consemnare nr. 493598/1 din 15.04.2008 la care se adaugă 1000 lei onorariu executor, 350 lei cheltuieli de executare şi 734,15 lei cheltuieli de judecată din hotărârea de partaj).

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 04.03.2010.

Preşedinte, Grefier,

Tags: Preten?ii

Preten?ii

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA O N E Ş T I

JUDEŢUL B A C Ă U

DOSAR NR. 1362/270/2009 pretenţii

Înreg. 13.03.2009

SENTINŢA CIVILĂ NR.961

Şedinţa publică din data de 17.03.2010

COMPLETUL DE JUDECATĂ FORMAT DIN :

Preşedinte – .

Grefier –

Pe rol fiind soluţionarea cauzei civile având ca obiect pretenţii formulat de reclamanta S.C. “…….” S.A. BUCUREŞTI, împotriva pârâţilor ……. şi S.C.”………” S.R.L. – …….., judeţul Bacău.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică a răspuns avocat …, pentru pârâţi, lipsă fiind părţile.

Procedura legal îndeplinită

S-a expus referatul oral al cauzei de grefierul de şedinţă care învederează instanţei că prin Compartimentul registratură, la data de 22.02.2010, reclamanta S.C. “…….” S.A. BUCUREŞTI, a depus la dosar o cerere, prin care solicită repunerea pe rol a cauzei.

Instanţa pune în discuţia părţilor cererea de repunere pe rol a cauzei, formulată de reclamantă, fila 42 dosar.

Apărătorul pârâţilor, solicită admiterea cererii.

Instanţa admite cererea de repunere pe rol a cauzei.

Apărătorul pârâţilor, pentru ambii pârâţi, ridică excepţia autorităţii de lucru judecat, având în vedere decizia penală nr. 807/R/24.11.2009 a Tribunalului Bacău şi dispoziţiile art. 22 şi art. 346 alin. 3 din Codul de procedură penală.

Instanţa pune în discuţia părţilor excepţia invocată de apărătorul pârâţilor.

Avocat ….., arată că prin decizia penală, s-a reţinut că fapta nu a fost săvârşită de pârâtul …….., iar probele administrate au infirmat existenţa vreunei fapte în sarcina pârâtului, deci nu pot fi acordate despăgubiri civile.

Instanţa uneşte excepţia cu fondul.

Avocat …….., solicită admiterea excepţiei şi respingerea acţiunii. Fără cheltuieli de judecată.

Instanţa a rămas în pronunţare.

I N S T A N Ţ A

-deliberând-

Constată că prin acţiunea formulată reclamanta S.C. „……” S.A. Bucureşti a chemat în judecată pe pârâţii ….. şi S.C. „……..” S.R.L. Ştefan cel Mare, pentru a fi obligaţi, în solidar, la plata sumei de 9.280,73 lei, reprezentând contravaloarea prejudiciului produs reclamantei.

În motivarea acţiunii reclamanta arată că prin Ordonanţa din data de 14.02.2008, dată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Oneşti în dosarul nr. 2548/P/2007, s-a reţinut în sarcina pârâtului ……… săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 219 al. 2 Cod penal şi art. 4 şi 5 din Legea nr. 289/2005, însă s-a dispus scoaterea pârâtului de sub urmărire penală şi aplicarea unei sancţiuni cu caracter administrativ, respectiv amendă în cuantum de 600 lei, latura civilă a acţiunii penale rămânând nesoluţionată, motiv pentru care reclamanta a promovat prezenta acţiune.

Reclamanta şi-a întemeiat acţiunea pe dispoziţiile art. 1000 al. 3 din Codul civil.

Pârâţii au formulat întâmpinare, solicitând respingerea acţiunii, ca nefondată.

La termenul de judecată din data de 17.03.2009, pârâţii, prin apărător au invocat excepţia autorităţii lucrului judecat, având în vedere decizia penală nr. 807/R/24.11.2009 a Tribunalului Bacău şi dispoziţiile art. 22 şi art. 346 din Codul de procedură penală.

În cauză s-au administrat probe cu înscrisuri, din analiza cărora instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:

În data de 01.11.2007, prin rezoluţia Parchetului de pe lângă Judecătoria Oneşti dată în dosarul nr. 2548/P/2007, s-a început urmărirea penală împotriva pârâtului ………. pentru art. 219 al. 2 Cod penal şi art. 4,5 din Legea nr. 289/2005, întrucât din actele premergătoare efectuate a rezultat că la data de 24.10.2007 a efectuat săpături în zona staţiei CFR Borzeşti, km 30+600 m, pentru a remedia defecţiunile la o conductă de apă, ocazie cu care a rupt un cablu telefonic interurban, deteriorând astfel, prin întreruperea convorbirilor telefonice, întreg circuitul telefonic pe ruta Borzeşti – Adjud.

Prin Ordonanţa din 14.02.2008, dată de Parchetul de lângă Judecătoria Oneşti dată în dosarul nr. 2548/P/2007, în baza art. 2491 din Codul de procedură penală, art. 11 pct. 1 lit.b şi art. 10 lit. b1 din Codul de procedură penală, art. 90 şi 91 din Codul penal, art. 249 Cod procedură penală, art. 11 pct. 1 lit. b şi art. 10 lit. d din Codul de procedură penală s-a dispus: scoaterea de sub urmărire penală faţă de …. pentru art. 219 al.2 Cod penal şi aplicarea unei sancţiuni cu caracter administrativ, constând în amendă în sumă de 600 lei; scoaterea de sub urmărire penală pentru art. 4,5 din Legea nr. 285/2005 a lui ………, întrucât lipseşte vinovăţia acestuia în comiterea faptei.

Împotriva soluţiei ……… a formulat plângere în termen legal, mai întâi la procurorul ierarhic superior, apoi la instanţa de judecată care, într-un prim ciclu procesual, a admis plângerea, a fost desfiinţată ordonanţa procurorului şi s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală pentru infracţiunea prevăzută de art. 219 al. 2 Cod penal, în temeiul art. 10 lit. d Cod procedură penală.

Sentinţa penală nr. 423/2008 a Judecătoriei Oneşti, prin care s-a dat această soluţie, a fost casată prin decizia penală nr. 900/R/2008 a Tribunalului Bacău, ca urmare a recursului formulat de Parchet, cauza fiind trimisă spre rejudecare. La rejudecare, prin sentinţa penală nr.77/02.02.2009 a Judecătoriei Oneşti, pronunţată în dosarul nr. 330/270/2009, s-a dispus, în baza art. 2781 al. 8 lit. a Cod procedură penală, respingerea, ca nefondată, a plângerii formulate de …… împotriva ordonanţei de scoatere de sub urmărire penală şi aplicarea unei sancţiuni cu caracter administrativ nr. 2548/P/2007 din data de 14.02.2008 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Oneşti. S-a menţinut ordonanţa atacată.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs petentul ……… care a criticat soluţia primei instanţe sub aspectul netemeiniciei, întrucât în mod greşit i-a fost aplicată o sancţiune cu caracter administrativ, deoarece fapta nu a fost săvârşită de el.

Recursul a fost soluţionat de Tribunalul Bacău conform deciziei penale nr. 807/R/2009, a admis recursul împotriva sentinţei penale nr. 77/02.02.2009 a Judecătoriei Oneşti, a casat în totalitate sentinţa recurată şi a reţinut cauza spre rejudecare. Pe fond, în baza art. 2781 al. 8 lit. c din Codul de procedură penală a admis plângerea formulată de petentul ….. împotriva ordonanţei de scoatere de sub urmărire penală şi aplicarea unei sancţiuni cu caracter administrativ nr. 2548/P/2007 din data de 14.02.2008 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Oneşti, a desfiinţat în parte rezoluţia atacată în ceea ce priveşte temeiul scoaterii de sub urmărire penală pentru art. 219 al. 2 Cod penal şi aplicarea unei sancţiuni cu caracter administrativ, constând în amendă în sumă de 600 lei.

Tribunalul a reţinut ca temei al scoaterii de sub urmărire penală dispoziţiile art. 11 pct. 1 lit. a Cod procedură penală raportat la art. 10 lit. c din Codul de procedură penală privind pe recurentul …….., cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de distrugere din culpă, prevăzută de art. 219 al. 2 din Codul penal.

În considerentele deciziei penale nr. 807/R/24.11.2009 a Tribunalului Bacău s-a reţinut că din dosarul de urmărire penală se impută lui …….. comiterea faptei printr-o acţiune şi anume că a efectuat săpături în zona staţiei C.F.R. ……., ocazie cu care a rupt un cablu telefonic, această descriere a faptei fiind făcută în procesul – verbal de începere a urmăririi penale. Probele administrate în cauză dovedesc cu prisosinţă că nu ……… este subiectul activ al acestei infracţiuni, deoarece nu a efectuat infracţiunea prevăzută de lege.

În calitate de administrator a dat dispoziţie de efectuare a lucrărilor de reparaţie la conducta de apă, nu de degradare a cablului telefonic, aşa încât, în mod greşit s-a reţinut de procuror şi prima instanţă că acesta este autor al faptei.

Este de remarcat că nu s-ar putea reţine în sarcina petentului nici o formă de participaţie(complicitate, instigare, participaţie improprie) deoarece, potrivit legii, acestea constituie infracţiuni numai dacă sunt comise cu intenţie, ceea ce ar însemna că din probe ar trebui să rezulte că a dat dispoziţie de deteriorare a cablului. În consecinţă, temeiul corect de scoatere de sub urmărire penală este cel prevăzut de art. 10 lit. c din Codul de procedură penală.

Existenţa sau inexistenţa vinovăţiei persoanei care a cauzat deteriorarea cablului are relevanţă sub aspectul recuperării prejudiciului.

După cum se cunoaşte, culpa îmbracă două forme: uşurinţa sau culpa cu prevedere şi neglijenţa sau culpa fără prevedere, aceasta din urmă fiind forma reţinută în cauză. Probele administrate infirmă însă existenţa acesteia. Petentul a dispus efectuarea lucrărilor de reparaţie la conducta de apă la solicitările repetate ale Primăriei comunei …… şi pentru îndepărtarea pericolului pe care scurgerile de apă le produceau societăţii prin degradarea platformei betonate aflate în imediata apropiere a materialelor depozitate, a instalaţiilor aflate sub tensiune şi a clădirilor proprietatea societăţii şi îndepărtarea pericolului pe care apa scursă de la această defecţiune, revărsată de drumul naţional Oneşti – Adjud, îl producea siguranţei circulaţiei, iarna, când îngheţa. Dovadă în acest sens sunt adresele nr. 90/02.11.2006, nr. 94/22.10.2007, nr. 3753/31.10.2007, nr. 3811/ 02.11.2007, menţionate şi în ordonanţa de scoatere de sub urmărire penală. Mai mult, din declaraţia martorului ………., primar al comunei …. rezultă că autorităţile locale au cerut şi reprezentanţilor C.F.R. să remedieze defecţiunile la conducta de apă, dar aceştia au susţinut că nu pot efectua lucrările deoarece nu au forţă de muncă. Aşadar, aceştia au ştiut că se impuneau lucrări în zonă dar nu au atenţionat că există cablu telefonic ce ar putea fi avariat. În plus, între linia de cale ferată şi zona în care s-au efectuat săpături se află o magazie vândută unei persoane particulare, împrejurare care ar fi creat oricărei persoane siguranţa că în zonă nu se află vreo instalaţie. În consecinţă, deteriorarea cablului s-a făcut fără vinovăţie.

În raport de cele ce preced şi cu referire la excepţia invocată de pârâtul ………, prin apărător, instanţa reaminteşte că, potrivit art. 22 al. 1 din Codul de procedură penală, hotărârea definitivă a instanţei penale are autoritate de lucru judecat în faţa instanţei civile, cu privire la existenţa faptei, a persoanei care a săvârşit-o şi a vinovăţiei acesteia.

În conformitate cu dispoziţiile art. 346 al. 3 din Codul de procedură penală, nu pot fi acordate despăgubiri civile în cazul în care achitarea s-a pronunţat pentru că fapta imputată nu există, ori nu a fost săvârşită de inculpat.

Or, în speţa de faţă, instanţa a dispus scoaterea de sub urmărire penală a lui ……… deoarece fapta nu a fost săvârşită de acesta.

În consecinţă, se va admite excepţia autorităţii lucrului judecat invocată de pârât, prin apărător, sub aspectele precizate anterior.

Privitor la pârâta S.C. „……..” S.R.L., care a fost chemată în judecată pentru a răspunde în solidar cu pârâtul la acoperirea prejudiciului, sunt de precizat următoarele:

Art.1000 al. 3 din Codul civil cuprinde dispoziţia potrivit căreia comitenţii răspund „de prejudiciul cauzat de…prepuşii lor în funcţiile ce li s-au încredinţat”.

Pentru ca răspunderea comitentului să fie angajată este necesar ca, în persoana prepusului, să fie întrunite condiţiile răspunderii pentru fapta proprie, prevăzute de art. 998 şi art. 999 din Codul civil.

Drept urmare, vicţiunea prejudiciului trebuie să facă dovada următoarelor elemente: existenţa prejudiciului, existenţa faptei ilicite a prepusului, existenţa raportului de cauzalitate dintre fapta ilicită şi prejudiciu, existenţa vinei prepusului în comiterea faptei ilicite, ceea ce, în cauza de faţă, reclamanta nu a dovedit.

Faţă de cele de mai sus urmează a se respinge acţiunea formulată de reclamantă.

Se va lua act că pârâţii nu au solicitat cheltuieli de judecată.

Pentru aceste motive

În numele legii,

H O T Ă R Ă Ş T E:

Admite excepţia.

Respinge acţiunea formulată de reclamanta S.C. „……….” S.A., cu sediul în Bucureşti, ……, sector 1 împotriva pârâţilor …., domiciliat în Oneşti, ….., judeţul Bacău şi S.C. „………” S.R.L. cu sediul în localitatea ….., judeţul Bacău.

Ia act că pârâţii nu au solicitat cheltuieli de judecată.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 17 martie 2010.

Tags: Preten?ii