Drepturi salariale
Tip: Sentinţă civilă
Nr./Dată: 749 (02.04.2008)
Autor: Tribunalul Tulcea
Domenii asociate: contracte de muncă
SENTINTA CIVILA NR.749/02 Aprilie 2008
Prin cererea adresată acestei instanţe, înregistrată sub nr. 217/88/2007, reclamanţii precizaţi în tabelele anexă ce fac parte din prezenta hotărâre, reprezentaţi prin Sindicatul ….., au chemat în judecată pârâtele:X,Y,Z, solicitând obligarea acestora la plata drepturilor salariale corespunzătoare celor două ore suplimentare efectuate săptămânal, în perioada 3 noiembrie 2007 – 1 septembrie 2008 fiecăruia dintre membrii de sindicat menţionaţi în tabelele anexate care au peste 25 de ani vechime în învăţământ şi gradul didactic I, sume reactualizate cu indicele de inflaţie.
Totodată, reclamanţii au mai solicitat obligarea pârâţilor la asigurarea reducerii normei de predare cu două ore săptămânal fără diminuarea salariului pentru învăţători/educatori/institutori care îndeplinesc condiţiile prev. de art.45 (1) din Legea nr.128/1997.
Reclamanţii au învederat instanţei că, potrivit art.45 alin.1 din Legea 128/1997, privind statutul personalului didactic:
„Personalul didactic de predare şi instruire practică, cu o vechime în învăţământ de peste 25 ani, cu gradul didactic I, beneficiază de reducerea normei didactice cu două ore săptămânal, fără diminuarea salariului”.
S-a arătat că art. 1 menţionează că, „prevederile prezentului statut se aplică personalului didactic de predare, didactic auxiliar şi de conducere din întregul sistem de învăţământ de stat şi particular, personalului didactic care îndeplineşte funcţii de îndrumare şi de control, precum şi celorlalte categorii de personal didactic nominalizate în statut”, iar art.5 precizează la al.(1) că funcţiile didactice sunt: a)în învăţământul preşcolar: educator/educatoare, institutor/institutoare, b) în învăţământul primar: educator/educatoare, institutor/institutoare, d) în învăţământul special şi în comisiile de expertiză complexă: educator/educatoare,învăţător itinerant, institutor, profesor, profesor itinerant, profesor de educaţie specială, profesor psihopedagog, profesor psiholog şcolar, profesor logoped, maistru instructor, învăţător – educator, profesor – educator.
(2) În unităţile conexe învăţământului preuniversitar, funcţiile didactice sunt:
(a) în clasele de copii: educatoare/educator, institutor – educator, învăţător – educator, profesor – educator, profesor logoped, psihopedagog,
………….
(f) în unităţile cu activităţi extraşcolare: educator/educatoare, învăţător, institutor, profesor, maistru instructor, antrenor”.
Precizează reclamantul că, până în momentul de faţă, prevederile art.45 (1) se aplică, practic, doar profesorilor şi maiştrilor instructori, nu şi educatorilor/institutorilor/învăţătorilor, creându-le un evident prejudiciu şi o situaţie de inferioritate faţă de celelalte cadre didactice de predare din învăţământul preuniversitar.
Consideră că din interpretarea textelor de mai sus reiese fără nici un dubiu că art.45 (1) se referă la toate cadrele didactice de predare, deci şi la învăţători/educatori/institutori.
În drept, reclamanţii şi-au întemeiat acţiunea pe prevederile art. 45 alin.1 din Legea 128/1997, art.5 al. 1 şi art.283 al.1 lit. c din Codul Muncii.
În dovedire, reclamanţii au depus la dosar :planurile – cadru de învăţământ pentru clasele I – II şi III – IV, sentinţa civilă nr. 1542/2007, pronunţată de Tribunalul Tulcea, extras din Legea nr.128/1997, tabelele nominale, certificatele emise de Curtea de Apel constanţa şi Tribunalul Tulcea, decizia civilă nr. 338/CN/2007, precizări
La data de 14 februarie 2008 a depus la dosar întâmpinare pârâtul Inspectoratul Şcolar al Judeţului Tulcea, solicitând respingerea acţiunii ca nefondată.
Prin întâmpinare, pârâtul a arătat că, potrivit art.43 din Statutul personalului didactic Norma didactică de predare – învăţare, de instruire practică şi de evaluare curentă a preşcolarilor şi a elevilor în clasă reprezintă numărul de ore corespunzătoare activităţilor prevăzute la art.42 alin.(1) lit. a) (activităţi didactice de predare – învăţare, de instruire practică şi de evaluare conform planurilor de învăţământ).
S-a arătat că, aşa cum rezultă din dispoziţiile legale invocate, norma didactică pentru educatoare, învăţători sau institutori nu se stabileşte la un număr de ore pe săptămână ca în cazul profesorilor ci la nivelul unui post. Prevederea îşi găseşte corespondent în art.42 alin.1 lit. a) din Legea nr.128/1997 care face trimitere la Planul cadru de învăţământ. Învăţătorul/institutorul desfăşoară activitate cu întreaga clasă, de pregătirea căreia răspunde pe parcursul unui ciclu (cls. I – IV) şi pentru care trebuie să asigure o pregătire unitară. Activităţile prevăzute în planul cadru de învăţământ sunt obligatorii pentru învăţător/institutor, reprezentând numărul minim de ore din pregătirea elevilor.
S-a menţionat că, în conformitate cu prevederile art.45 (1) din Legea nr.128/1997, privind statutul personalului didactic, personalul didactic de predare şi de instruire practică, cu o vechime în învăţământ de peste 25 de ani, cu gradul didactic I, beneficiază de reducerea normei didactice cu două ore săptămânal, fără diminuarea salariului.
Precizează pârâtul că norma didactică a reclamanţilor este stabilită pe posturi şi este compusă dintr-un număr de ore care însă nu este determinat potrivit legii. Este imposibil a se realiza reducerea cu două pre a unei norme didactice despre care nu se cunoaşte câte ore cuprinde.
Deoarece activitatea învăţătorilor/educatorilor/institutorilor implică efectuarea de ore diferite (citire, matematică…etc.) rezultă că nu se poate vorbi de prestarea unor activităţi didactice de predare – învăţare la disciplinele corespunzătoare specializării sau specializărilor înscrise pe diploma de licenţă sau absolvire.
Astfel, norma didactică a învăţătorilor/educatorilor/institutorilor este stabilită de lege pe posturi compuse dintr-un număr nedeterminat de ore ce nu pot fi incluse în categoria celor prevăzute de Legea 128/1997.
Într-o altă ordine de idei, din interpretarea acestor dispoziţii legale, rezultă faptul că, legiuitorul atunci când a dorit să reglementeze ceva a făcut-o în mod explicit. În acest sens consideră pârâtul că dacă s-ar fi avut în vedere o astfel de posibilitate – a reducerii normei didactice de predare cu 2 ore pentru aceste categorii de personal didactic – aceasta ar fi fost prevăzută în mod expres de lege.
Cererea privind „plata drepturilor salariale corespunzătoare celor două ore efectuate săptămânal de educatori, învăţători, institutori peste norma didactică în ultimii trei ani anteriori înregistrării acţiunii”, este neântemeiată deoarece nu există un drept recunoscut, prevăzut de lege, Legea nr.128/1997 nefiind modificată în ceea ce priveşte încadrarea acestor cadre didactice.
În apărare, pârâtul a depus la dosar copii după adresa nr. 2285/12.10.2006.
Şi Consiliul Local …şi Consiliul Local …. au depus la dosarul cauzei întâmpinări, prin care au solicitat respingerea acţiunii.
Prin precizările depuse la dosarul cauzei, reclamanţii au menţionat că renunţă la capătul de cerere privind obligarea pârâtelor la asigurarea reducerii normei de predare cu 2 ore săptămânal pentru cadrele didactice învăţători, educatori /institutori cu gradul didactic I şi vechime de peste 25 de ani în învăţământ deoarece la acest moment, această reducere este asigurată.
Analizând cauza, raportat la probatoriul administrat, se vor reţine următoarele:
Reclamanţii sunt cadre didactice de predare, cu o vechime în învăţământ de peste 25 de ani şi gradul didactic I.
Conform prevederilor art.45 alin.(1)/Legea 128/1997 privind statutul personalului didactic, modificată şi completată, personalul didactic de predare şi de instruire practică, cu o vechime în învăţământ de peste 25 ani, cu gradul didactic I, beneficiază de reducerea normei didactice cu două ore săptămânal, fără diminuarea salariului, iar potrivit art.43/Legea 128/1997, modificat prin art.1/OG nr.103/1998 aprobată prin Legea 109/1999 „norma didactică de predare, de instruire practică şi de evaluare curentă a preşcolarilor şi a elevilor în clasă, reprezintă numărul de ore corespunzătoare activităţilor didactice de predare – învăţare de instruire practică şi de evaluare conform planurilor de învăţământ şi activităţi de pregătire metodico-ştiinţifică şi activităţii de educaţie complementare procesului de învăţământ şi se stabileşte:
a) un post de educatoare/institutoare pentru fiecare grupă de preşcolari sau grupe combinate (…), la grădiniţele cu program prelungit şi la cele cu program săptămânal, posturile se normează pe ture,
b) un post de învăţător (institutor) pentru fiecare clasă din învăţământul primar sau pentru clase simultane din cadrul acestuia, unde se pot constitui clase separate (…).
Din interpretarea logică şi sistematică a prevederilor legale mai sus menţionate, rezultă fără echivoc faptul că, toate categoriile de personal didactic de predare, cu o vechime în învăţământ de peste 25 ani şi gradul didactic I beneficiază de reducerea cu 2 ore săptămânal a normei didactice, textele de lege în discuţie nefăcând nici o distincţie între diferitele categorii de personal didactic de predare îndreptăţit la acordarea beneficiului reglementat la art.45 alin.1 din Legea nr.128/1997. Nu există nici o justificare pentru care textul art.45 alin.1 să fie aplicat numai cu privire la profesori, aşa cum susţine pârâtul, câtă vreme acest text se referă la „reducerea normei didactice” iar „norma didactică”, în cazul reclamanţilor (educatori, învăţători sau institutori), este definită în sensul că aceasta cuprinde numărul de ore corespunzătoare activităţilor didactice şi de pregătire aferente (incluse) postului de educator, învăţător sau institutor.
În alţi termeni, legiuitorul defineşte norma didactică în cazul acestei categorii de cadre didactice de predare, ca fiind numărul de ore corespunzătoare activităţilor aferente unui post de educatoare, învăţător (institutor), neputând fi primită susţinerea pârâţilor că, în acest caz norma didactică nu poate fi redusă cu două ore.
Aceeaşi interpretare se desprinde şi din sistematizarea actului normativ, respectiv din analiza locului pe care îl ocupă în cadrul actului normativ, textul legal în discuţie, art.45 alin.1, care prevede dreptul la reducerea normei didactice fără diminuarea salariului, fiind aşezat după textele de lege care definesc norma didactică şi referindu-se deci la toate aceste definiţii, fără a exclude aplicarea sa în situaţia în care norma didactică este egală cu numărul de ore, corespunzătoare activităţilor aferente posturilor de educatoare, învăţător, institutor.
Faţă de considerentele expuse mai sus, instanţa va obliga pârâţii să plătească reclamanţilor drepturile salariale corespunzătoare pe ultimii 3 ani anteriori introducerii acţiunii pentru câte 2 ore în plus prestate săptămânal, peste norma didactică, drepturi ce se vor actualiza cu indicele de inflaţie la data plăţii efective.
Având în vedere că reclamanţii au renunţat la capătul de cerere privind obligarea pârâtelor la asigurarea reducerii normei de predare cu 2 ore săptămânal pentru cadrele didactice învăţători, educatori/institutori cu gradul didactic I şi vechime de peste 25 de ani în învăţământ, instanţa urmează a lua act de renunţarea la judecata capătului 2 de cerere.
Tags: contracte de muncă, drepturi salariale, litigii de munca