Top

Concediere pentru motive care nu ţin de persoana salariatului. Caracterul efectiv, real şi serios al desfiinţării locului de muncă

Tip: Decizie
Nr./Dată: 2332 (03.07.2008)
Autor: Curtea de Apel Timisoara

C.muncii, art. 55 lit. c), art. 65

Desfiinţarea unui post din schema de personal are caracter efectiv şi se bazează pe o cauză reală şi serioasă, atunci când rezultă din organigrama angajatorului şi este fundamentată pe studiile efectuate de către angajator cu privire la beneficiile ce urmează a fi înregistrate de către bancă în urma externalizării serviciilor de transport valori, precum şi pe protocolul încheiat de angajator cu Federaţia Sindicatelor Libere ale Salariaţilor CEC – S.A. pentru asigurarea unui loc de muncă salariaţilor disponibilizaţi în condiţiile art. 65 din Codul muncii.

Curtea de Apel Timişoara, Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, decizia civilă nr. 2332 din 3 iulie 2008

Prin sentinţa civilă nr. 1893/17.04.2008, pronunţată în dosarul nr. 1662/30/2008, Tribunalul Timiş a admis în parte acţiunea formulată de reclamantul F.M.F. împotriva pârâtei Casa de Economii şi Consemnaţiuni CEC S.A. Bucureşti – Sucursala Timişoara, a constatat nulitatea deciziei nr. 3/3.01.2008, emisă de pârâtă şi a obligat pârâta la despăgubiri egale cu salariile indexate şi reactualizate ale reclamantului, începând cu data de 24.01.2008 şi până la pronunţarea sentinţei: 17.04.2008, în beneficiul reclamantului, precum şi la plata sumei de 1000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Totodată, a respins pretenţiile reclamantului vizând obligarea pârâtei la plata drepturilor salariale neacordate pentru funcţia casier-colector, în cadrul Compartimentului Tezaur, Casieri şi Transport Valori la Sucursala CEC Timişoara, pentru perioada 12.06.2006 şi până la punerea în executare a hotărârii pronunţate, precum şi la plata despăgubirilor morale în sumă de 5000 Euro.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut că decizia de concediere contestată de către reclamant a fost emisă cu nerespectarea dispoziţiilor art. 65 alin. (2) din Codul muncii, deoarece desfiinţarea locului de muncă al reclamantului nu a fost efectivă şi nu a avut la bază o cauză reală şi serioasă, fiind aplicabile şi prevederile art. 78 din Codul muncii.

Astfel, decizia de concediere a fost emisă în temeiul art. 65 alin. (1) din Codul muncii, prin raportare la Hotărârea nr. 14 a Comitetului de Direcţie şi Hotărârea nr. 5/19.03.2007 a Consiliului de Administraţie, care au decis externalizarea serviciilor de transport valori, măsură ce a condus la desfiinţarea postului de însoţitor transport valori.

Conform contractului individual de muncă încheiat de părţi, reclamantul a fost angajat pe postul de însoţitor transport valori, dar prin anexa la fişa postului, semnată de salariat şi de către superiorul său şi necontestată de către pârâtă, reclamantul a preluat şi atribuţiile funcţiei de casier-colector în cadrul Compartimentului Tezaur, Casieri şi Transport Valori la Sucursala CEC Timişoara, cu începere de la data de 12.06.2006, îndeplinind şi aceste atribuţii suplimentare, aşa cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar.

Din organigramele întocmite la 31.12.2007 şi 31.01.2008 rezultă că postul reclamantului s-a desfiinţat, însă funcţia de casier-colector a fost menţinută, astfel încât angajatorul nu a putut proba motivul real şi serios pentru care reclamantul nu putea îndeplini în continuare atribuţiile corespunzătoare funcţiei de casier-colector, iar desfiinţarea postului reclamantului nu poate fi considerată o consecinţă a externalizării serviciilor de transport valori.

Cererea reclamantului de obligare a pârâtului la plata drepturilor salariale neacordate pentru funcţia de casier-colector a fost respinsă ca neîntemeiată, apreciindu-se că nu sunt incidente dispoziţiile art. 35 alin. (1) din Codul muncii, invocate de reclamant, respectiv că nu există cumul de funcţii atâta timp cât între părţi nu au fost încheiate două contracte individuale de muncă pentru cele două funcţii distincte, respectiv de însoţitor transport valori şi casier-colector.

Pretenţiile privitoare la obligarea pârâtei la plata unei despăgubiri morale de 5000 Euro au fost respinse ca nefondate, întrucât reclamantul nu a făcut dovada faptului că prestigiul şi onoarea sa au fost ştirbite, fiind prejudiciat în familie şi societate.

Împotriva sentinţei civile nr. 1893/17.04.2008 a Tribunalului Timiş, în termen legal, pârâta a formulat recurs solicitând admiterea recursului şi modificarea hotărârii recurate, în sensul respingerii cererii.

În motivarea cererii de recurs se arată că instanţa de fond a reţinut în mod greşit că reclamantul a îndeplinit atribuţii complementare funcţiei de însoţitor transport valori.

Pârâta-recurentă a susţinut în faţa primei instanţe, prin precizările depuse la dosar la termenul din 17.04.2008, că „anexa la fişa postului” nu este însuşită de către conducătorul unităţii, împuternicit cu prerogativa de angajator, nu este datată, nu este înregistrată şi nici ştampilată, astfel încât nu se poate aprecia că unitatea nu a contestat acest înscris.

Din fişa postului, actualizată la 16.04.2007 şi însuşită de salariat prin semnătură, rezultă că atribuţiile funcţiei ocupate de reclamant vizau exclusiv postul de însoţitor transport valori, iar nu alte posturi sau funcţii.

Deşi constată că postul de însoţitor transport valori nu mai apare în organigramă şi statul de funcţii al sucursalei, instanţa de fond apreciază în mod greşit că desfiinţarea postului reclamantului nu a avut la bază o cauză reală şi serioasă, fiind astfel încălcate prevederile art. 65 alin. (2) din Codul muncii. Întrucât postul ocupat de reclamant a fost desfiinţat efectiv, nu mai exista nici o raţiune pentru care să fie menţinut salariatul.

Desfiinţarea postului ocupat de reclamant are o cauză reală şi este serioasă, prezentând un caracter obiectiv, deoarece are la bază studii temeinice efectuate de către angajator cu privire la beneficiile ce urmează a fi înregistrate de către bancă în urma externalizării serviciului de însoţitor transport valori, precum şi acordul sindicatului reprezentativ la nivel de bancă. Prin urmare, motivul concedierii nu a fost inerent persoanei salariatului, ci exterior acestuia.

Chiar dacă s-ar putea reţine că salariatul a efectuat „activităţi complementare„ postului de însoţitor transport valori, acestea au fost desfăşurate în considerarea postului ocupat, conform contractului individual de muncă încheiat între părţi. Urmare a desfiinţării postului ocupat de reclamant au dispărut şi aceste eventuale „atribuţii complementare”, deoarece activitatea principală a dispărut.

Soluţia pronunţată de instanţa de fond este contradictorie, în sensul că se reţine corect că nu a existat un cumul de funcţii, dar se apreciază că reclamantul a îndeplinit atribuţii aferente funcţiei de casier-colector, care afectează legalitatea deciziei de concediere.

Reclamantul a beneficiat de preaviz, care a expirat la data de 31.01.2008, astfel încât instanţa de fond a acordat mai mult decât s-a cerut, prin obligarea pârâtei la plata drepturilor salariale, indexate şi reactualizate, cuvenite reclamantului pe perioada 24.01.2008 – 17.04.2008.

În drept, s-au invocat dispoziţiile art. 299 – 314 C.proc.civ. şi art. 80-81 din Legea nr. 168/1999.

La cererea de recurs a fost anexată fişa postului reclamantului, actualizată la data de 16.04.2007.

Intimatul a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată, arătând că susţinerile recurentei sunt contrazise de înscrisurile depuse la dosarul de fond, fiind edificatoare în acest sens organigramele depuse de către pârâtă şi menţionate în considerentele sentinţei recurate.

Angajatorul nu a respectat dispoziţiile art. 65 alin. (2) din Codul muncii, în condiţiile în care funcţia de casier-colector la Compartimentul Tezaur, Casierie şi Transport Valori există şi după desfacerea unilaterală a contractului individual de muncă al reclamantului.

Examinând recursul prin prisma motivelor invocate, a probelor administrate în cauză şi a dispoziţiilor art. 304 C.proc.civ., Curtea apreciază că este întemeiat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Conform contractului individual de muncă nr. 14067/23.07.2001, încheiat între părţi, reclamantul a fost încadrat în funcţia de însoţitor transport valori în cadrul Compartimentului Tezaur, Casierie şi Transport Valori al băncii.

Articolul 10 din acest contract prevede obligaţia salariatului de a îndeplini atribuţiile stabilite prin fişa postului care este anexă la contractul individual de muncă. Prin urmare, la data emiterii deciziei de concediere contestate, reclamantul avea atribuţiile menţionate în fişa postului actualizată la data de 16.04.2007, care este semnată de către salariat şi şeful ierarhic, fiind aprobată de către directorul Sucursalei CEC Timişoara. Această fişă are aplicată ştampila angajatorului şi nu a fost contestată de către angajat.

În susţinerea pretenţiilor sale, reclamantul a invocat înscrisul intitulat „anexă la fişa postului”, conform căruia reclamantul urma să preia, cu începere de la data de 12.06.2006, pe lângă atribuţiile funcţiei de însoţitor valori şi atribuţiile funcţiei de casier-colector în cadrul Compartimentului Tezaur, Casierie şi Transport Valori al Sucursalei CEC Timişoara, atribuţii enumerate în cuprinsul acestui înscris.

Prin „precizările” depuse la dosarul de fond la termenul din 17.04.2008 şi prin cererea de recurs, pârâta recurentă a arătat că înscrisul denumit „anexă la fişa postului” nu emană de la CEC, nefiind semnat de către reprezentanţii legali ai unităţii, nefiind datat, nefiind înregistrat şi nici ştampilat, astfel încât prima instanţă a reţinut greşit că pârâta nu a contestat acest înscris.

Înscrisul sus-menţionat nu cuprinde numele şi prenumele superiorului, care l-ar fi semnat, nu este datat, nu este înregistrat în evidenţa pârâtei, nu este aprobat de directorul băncii, deşi are rubrica „Se aprobă director B.S.I.”, şi nu poartă ştampila angajatorului. Dată fiind această situaţie, înscrisul menţionat nu poate fi luat în considerare de instanţă, deoarece nu este opozabil angajatorului.

Potrivit fişei postului, actualizată la 16.04.2006, şi contractului individual de muncă încheiat între părţi, reclamantul a avut doar atribuţii de serviciu corespunzătoare postului de însoţitor transport valori, astfel încât instanţa de fond a reţinut în mod greşit că reclamantul a avut atât atribuţii de serviciu corespunzătoare postului de însoţitor transport valori, cât şi atribuţii „complementare” acestui post, corespunzătoare funcţiei de casier-colector.

Din statul de funcţii al pârâtei, întocmit la 31.12.2007 şi, respectiv, 31.01.2008, rezultă că postul de însoţitor transport valori, ocupat de către reclamant a fost desfiinţat.

Această desfiinţare a fost determinată de externalizarea activităţii de transport valori a băncii, aprobată prin Hotărârea Comitetului de Direcţie al CEC S.A. nr.14/9.02.2007 şi Hotărârea Consiliului de Administraţie al CEC S.A. nr. 5/19.03.2007, pe baza Notei privind aprobarea externalizării activităţii de transport valori nr. 48/12.01.2007, întocmită de Direcţia Securitate Bancară. În cuprinsul acestei note se arată că externalizarea activităţii de transport valori are ca efect eliminarea riscurilor operaţionale şi a riscurilor operaţionale potenţiale, precum şi reducerea potenţialelor evenimente generatoare de risc reputaţional pentru bancă.

Urmare a hotărârilor menţionate anterior s-a încheiat, la 14.12.2007, un protocol între Casa de Economii şi Consemnaţiuni – CEC S.A. Bucureşti şi Federaţia Sindicatelor Libere ale Salariaţilor CEC S.A. din România privind preluarea salariaţilor CEC din teritoriu, care ocupă posturile de însoţitor transport valori şi şofer, de către S.C. „B.S.” SRL Bucureşti şi S.C. „G.4C.S.” SRL Bucureşti.

La data de 27.12.2007, reclamantul a dat o declaraţie, prin care arată că nu este de acord să fie preluat de către firma de transport valori S.C. „G.4C.S.” SRL Bucureşti.

Prin decizia nr. 3/3.01.2008, emisă de pârâtă, reclamantul a fost concediat în temeiul art. 55 lit. c) coroborat cu art. 65 alin. (1) din Codul muncii, ca urmare a desfiinţării postului de însoţitor transport valori din cadrul Casei de Economii şi Consemnaţiuni – Sucursala Timişoara ocupat de către el şi a refuzului acestuia de a ocupa postul asigurat de CEC S.A., conform contractului încheiat cu S.C. „G.4C.S.” SRL Bucureşti.

În cuprinsul deciziei de concediere se menţionează că desfiinţarea postului ocupat de reclamant reprezintă o consecinţă a externalizării serviciilor de transport valori, aprobată prin Hotărârea nr. 14 a Comitetului de Direcţiei al CEC – S.A. din 9.02.2007 şi prin Hotărârea nr. 5 a Consiliului de Administraţie al CEC- S.A. prin 19.03.2007.

Din cele expuse anterior rezultă că desfiinţarea postului ocupat de reclamant a fost efectivă şi a avut la bază o cauză reală şi serioasă, deoarece s-a întemeiat pe studiile temeinice efectuate de către angajator cu privire la beneficiile ce urmează a fi înregistrate de către bancă în urma externalizării serviciilor de transport valori precum şi pe protocolul încheiat de angajator cu Federaţia Sindicatelor Libere ale Salariaţilor CEC – S.A. la data de 14.12.2007.

Prin urmare, decizia de concediere contestată de către reclamant a fost emisă cu respectarea dispoziţiilor art. 65 alin. (1) şi alin. (2) din Codul muncii, astfel încât cererea reclamantului de constatare a nulităţii absolute a acestei decizii este neîntemeiată. Pe cale de consecinţă, nu sunt întrunite nici cerinţele art. 78 alin. (1) din Codul muncii privitoare la obligaţia pârâtei de a plăti reclamantului o despăgubire egală cu salariile indexate, majorate şi reactualizate şi cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul pe perioada 24.01.2008 – 17.04.2008.

Având în vedere considerentele enunţate anterior, Curtea a apreciat că sentinţa atacată este netemeinică şi nelegală, astfel încât, în temeiul art. 312 alin. (1) – (3) raportat la art. 3041 C.proc.civ., a admis recursul ca fiind întemeiat şi a modificat în parte hotărârea recurată, în sensul că a respins acţiunea formulată de reclamantul F.M.F. împotriva pârâtei CEC Bank S.A. Bucureşti, reprezentată prin Sucursala CEC Bank Timişoara, ca nefondată.

Etichete: , ,