Top

Suspendare executare act administrativ fiscal. Obligativitate stabilire cauţiune.

Dispoziţiile art. 215 alin. 2 Cod proc. fiscală sunt dispoziţii imperative, nedepunerea cauţiunii fiind sancţionată de legiuitor.

Prin cererea adresată Tribunalului Suceava şi înregistrată sub nr. 5012/86/24.07.2007, reclamanta S.C. „S.C.” S.R.L. Suceava a contestat Decizia nr. 6 din 29.01.2007 emisă de către D.G.F.P. Suceava şi a solicitat, de asemenea, suspendarea executării actului administrativ atacat.

Prin încheierea din 15.10.2007, Tribunalul Suceava a respins cererea de suspendare reţinând în esenţă că potrivit art. 215 alin. 2 din O.G. nr. 92/2003, instanţa competentă poate suspenda executarea actului administrativ fiscal dacă se depune o cauţiune de până la 20 % din cuantumul sumei contestate.

Ca urmare prin încheierea de şedinţă publică din data de 14.09.2007 s-a pus în vedere reclamantei să plătească o cauţiune în sumă de 5000 lei, dar aceasta nu şi-a îndeplinit această obligaţie legală.

Împotriva încheierii a declarat recurs petenta, arătând că este de acord cu achitarea cauţiunii, dar că nu a putut-o plăti pentru termenul din 15.10.2007, întrucât administratorul era plecat din ţară la acea dată.

Recursul a fost apreciat neîntemeiat şi respins pentru următoarele considerente:

Aşa cum a reţinut şi prima instanţă prerogativa instanţei de a aprecia asupra oportunităţii acordării suspendării actului administrativ fiscal, ia naştere după depunerea unei cauţiuni în cuantum de până la 20 % din suma contestată.

În speţa de faţă însă, deşi cuantumul cauţiunii a fost fixat de instanţă la data de 14.09.2007, ce urma a fi achitat până la data de 15.10.2007, contestatoarea nu a făcut dovada consemnării sumei de bani stabilite (deşi aceasta reprezenta mai puţin de 5% din valoarea contestată) şi nici dovada imposibilităţii plăţii, mărginindu-se să afirme că administratorul societăţii este plecat în străinătate, fără să facă nici o dovadă în acest sens.

Ca urmare, având în vedere că în speţă contestatoarea nu a făcut dovada îndeplinirii condiţiei imperative a consemnării cauţiunii, în mod corect prima instanţă a respins cererea de suspendare.

În consecinţă, în temeiul art. 312 Cod proc. civilă, Curtea a respins recursul ca nefondat.

Etichete: