Top

Infracţiunea de tâlhărie. Elemente constitutive Sustragerea unui bun din posesia părţii vătămate fără exercitarea de acte violente reprezintă infracţiunea de furt, şi nu de tâlhărie

Prin sentinta penala nr. 133 din 20 martie 2009 Judecatoria Roman a procedat la schimbarea încadrarii juridice date prin actul de sesizare a instantei faptelor comise de inculpatul B.P.D. în dauna partilor vatamate B.O., Z.L. si P.T.C. din 3 infractiuni de tâlharie, prevazute de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b, c si alin. 21 lit. a Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal, aflate în concurs real, potrivit art. 33 lit. a Cod penal, în infractiunea de furt calificat în forma continuata, prevazuta de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, e si alin. 2 lit. b Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal si art. 41 alin. 2 Cod penal.

Prin actul de sesizare s-a retinut ca inculpatul s-a cunoscut cu numitul C.V. din com. Valea Ursului, jud. Neamt în cursul lunii mai 2003 la o discoteca din mun. Roman. Inculpatul i-a propus acestuia sa sustraga împreuna gentile femeilor care trec dimineata prin Parcul municipal Roman. În dimineata zilei de 28 mai 2003 cei doi au deposedat prin smulgere pe partea vatamata B.O. de geanta pe care o avea asupra sa. În geanta se afla suma de 450 RON, actul de identitate si mai multe documente si bunuri personale, cei doi însusindu-si doar suma de bani. Geanta cu restul continutului acesteia au fost abandonate.

În dimineata zilei de 1 iunie 2003 între orele 6,00-6,30 inculpatul si condamnatul C.V. i-au sustras partii vatamate Z.L. prin smulgere geanta pe care o avea asupra sa si în care se afla suma de 530 RON si documente personale. Dupa însusirea sumei de bani cei doi au abandonat geanta si documentele.

În dimineata zilei de 8 iunie 2003, în jurul orei 7,00, cei doi au deposedat tot prin smulgere pe partea vatamata P.T.C. de o geanta în care se aflau suma de 130 RON, acte si bunuri personale. Dupa ce i-a fost sustrasa geanta partea vatamata a alertat doua persoane care se gaseau în zona, iar acestea i-ai urmarit pe autori, reusind sa-l prinda si sa-l retina doar pe C.V., care avea geanta asupra sa. Inculpatul si-a asigurat scaparea prin fuga, iar ulterior s-a sustras de la cercetari.

Pentru a hotarî astfel instanta a retinut ca inculpatul s-a cunoscut cu numitul C.V. în primavara anului 2003, dupa ce a fost liberat din penitenciar. C.V. provine dintr-o familie dezorganizata, iar în perioada respectiva fugise de acasa, locuind la diverse adrese în mun. Roman, inclusiv în apartamentul inculpatului. Inculpatul suferise anterior multiple condamnari la pedepse privative de libertate pentru infractiuni contra patrimoniului, fiind liberat din penitenciar la data de 4 aprilie 2003. La un moment dat, în cursul lunii mai 2003, inculpatul i-a propus condamnatului C.V. sa îsi asigure împreuna mijloacele banesti prin sustragerea gentilor persoanelor de sex feminin care se deplasau dimineata prin Parcul municipal Roman, cunoscând ca în acel moment al zilei zona nu era intens circulata, cei doi convenind ca însusirea bunurilor eventualelor victime sa se faca prin smulgerea gentilor de pe umar.

Astfel, în dimineata zilei de 28 mai 2003, în intervalul orar 6,30-7,00, inculpatul si condamnatul C.V. s-au deplasat în Parcul municipal Roman, asteptând ca în zona sa apara potentiale victime. La un moment dat în zona si-a facut aparitia partea vatamata B.O., care avea în mâna un bagaj, iar pe umar o geanta cu suma de 2.500.000 lei vechi, acte de identitate, documente si bunuri personale. Pe baza rezolutiei anterioare cei doi au urmarit-o pe partea vatamata, iar condamnatul C.V. i-a smuls geanta de pe umar, rupându-se baierele, dupa care ambii au fugit. Partea vatamata a strigat dupa cei doi, însa acestia s-au îndepartat, iar apoi au cautat în geanta, însusindu-si suma de 2.450.000 lei vechi si abandonând geanta cu documente în parc. Din aceasta suma condamnatul a luat 1.700.000 lei vechi, diferenta de 750.000 lei vechi revenind inculpatului. În aceeasi zi, geanta a fost gasita de numitul A.M. din mun. Roman si restituita partii vatamate. Cu aceasta ocazie s-au recuperat actele de identitate, documentele si bunurile personale, precum si suma de 50.000 lei vechi.

În dimineata zilei de 1 mai 2003, aproximativ în jurul orelor 6,00-6,30, în baza aceleiasi rezolutii, inculpatul si condamnatul s-au deplasat din nou în Parcul municipal Roman, unde au observat-o pe partea vatamata Z.L. Cei doi au urmarit-o câtva timp, dupa care inculpatul i-a smuls geanta de pe umar si au fugit. Dupa ce s-au îndepartat, cei doi si-au însusit suma de 5.300.000 lei vechi, abandonând geanta si documentele personale care se gaseau în aceasta. Geanta si continutul acesteia nu au mai putut fi gasite.

În dimineata zilei de 8 iunie 2003, aproximativ în jurul orei 7,00, cei doi s-au deplasat în zona Parcului municipal, observând-o pe partea vatamata P.T.C. Au urmarit-o si în aceeasi modalitate C.V. i-a smuls de pe umar geanta în care se gaseau suma de 1.300.000 lei vechi, documente si bunuri personale. Partea vatamata a strigat dupa ajutor, împrejurare în care martorii D.V. si B.L.A., alertati de strigatele acesteia, au pornit în urma hotilor, reusind sa-l ajunga si sa-l imobilizeze pe C.V., asupra caruia se gasea geanta. Bunurile sustrase au fost recuperate si restituite integral.

Inculpatul si-a asigurat scaparea prin fuga, neputând fi depistat decât la data de 14 noiembrie 2008, când s-a si luat fata de acesta masura retinerii. C.V. a fost trimis în judecata prin rechizitoriul nr. 392/P/2003 din 24 iunie 2003 a Parchetului de pe lânga Tribunalul Neamt (în acelasi timp fiind disjunsa urmarirea penala fata de inculpatul B.P.D.), acesta fiind condamnat de Sectia penala a Tribunalului Neamt prin sentinta penala nr. 125/P din 13 august 2003 la pedeapsa de 7 ani închisoare pentru savârsirea infractiunii de tâlharie în forma continuata, prevazuta de art. 211 alin. 2 lit. c, alin. 21 lit. a Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 si art. 42 Cod penal.

În ceea ce priveste încadrarea juridica data faptelor inculpatului prin actul de sesizare a instantei, s-a apreciat ca aceasta este gresita, pentru considerentele ce urmeaza:

Infractiunea de tâlharie este o infractiune complexa, ce aduce atingere atât relatiilor sociale referitoare la protectia patrimoniului (obiectul juridic principal), cât si relatiilor privind integritatea corporala, sanatatea sau libertatea persoanei (obiectul juridic secundar). Pentru ca un act material de sustragere a unui bun sa realizeze elementul material al infractiunii de tâlharie este necesar ca urmarea vatamatoare sa presupuna lezarea ambelor categorii de valori sociale ocrotite prin incriminare. Este vorba de actiuni care trebuie sa se afle într-o relatie de cauzalitate de la mijloc la scop, specifica acestei infractiuni si suficient de bine caracterizata. În speta, faptele inculpatului lezeaza exclusiv acele relatii sociale nascute în legatura cu patrimoniul persoanei fizice, nevatamând în vreun fel valorile personale nepatrimoniale. Faptele s-au savârsit prin smulgerea gentilor purtate pe umar si parasirea imediata a locului faptei prin fuga, fara a implica exercitarea de acte materiale specifice constrângerii fizice ori psihice. Nici condamnatul C.V. si nici inculpatul B.P.D. nu au amenintat sau agresat partile vatamate în scopul sustragerii bunurilor, în vederea pastrarii acestora sau pentru a-si asigura scaparea. Chiar daca, în sine, smulgerea gentilor de pe umar reprezinta un act violent (prin comparatie cu modalitatea uzuala în care se savârseste actiunea specifica infractiunii de furt), instanta apreciaza ca faptele inculpatului nu realizeaza actiunea incriminata de verbum regens al infractiunii de tâlharie. Ca atare, instanta considera ca fapta inculpatului nu poate realiza latura obiectiva a infractiunii de tâlharie, ci doar pe cea a infractiunii de furt.

În legatura cu împrejurarea daca faptele inculpatului realizeaza elementele unei pluralitati infractionale (sub forma concursului real) sau al unei unitati infractionale legale (sub forma infractiunii continuate), se impune a fi facute mai multe consideratii. Din întreg materialul probator a rezultat ca savârsirea celor trei acte materiale s-a facut pe baza unei rezolutii anterioare unice. Inculpatul si condamnatul au convenit, la initiativa celui dintâi, sa acosteze persoanele de sex feminin care se deplasau dimineata prin parcul municipal. Aceasta rezolutie se gaseste, de altfel, reliefata în chiar cuprinsul actului de sesizare. Este cert ca, desi nu au anticipat în detaliu (cel putin din perspectiva numarului actelor materiale) întreaga activitate infractionala, inculpatul si condamnatul au adoptat un mod de actiune unitar, ceea ce denota o perspectiva de ansamblu asupra actiunilor ulterioare. De aceea, instanta a considerat ca sunt întrunite toate conditiile pentru existenta infractiunii continuate. Cât priveste incidenta în speta a considerentelor care au stat la baza pronuntarii deciziei nr. 784/1993 a fostei Curti Supreme de Justitie (indicata în cuprinsul rechizitoriului), instanta a apreciat ca aceasta se refera la ipoteza în care prin aceeasi fapta se sustrag prin violenta ori amenintare bunuri aflate în patrimoniul unor persoane diferite. Într-adevar, pluralitatea de subiecti pasivi atrage pluralitatea infractionala, decizia vizând, însa, diferentierea acestei forme de pluralitate infractionala de infractiunea unica cu subiect pasiv multiplu. Aceasta nu exclude, însa, incidenta dispozitiilor art. 41 alin. 2 Cod penal, atât timp cât sunt îndeplinite conditiile particulare de existenta a infractiunii continuate.

Fata de cele ce preced, instanta a facut aplicarea dispozitiilor art. 334 Cod proc. penala si a procedat la schimbarea încadrarii juridice date faptei inculpatului prin actul de sesizare din trei infractiuni de tâlharie, prevazute de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b, c si alin. 21 lit. a Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal, aflate în concurs real, potrivit art. 33 lit. a Cod penal, în infractiunea de furt calificat în forma continuata, prevazuta de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, e si alin. 2 lit. b Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal si art. 41 alin. 2 Cod penal.

Etichete: