Top

Rectificare/radiere carte funciară

Prin sentinţa nr. 2707/19.11.2010 a Judecătoriei Paşcani dată în dosarul 1447/866/RJ/2010 s-au dispus următoarele: „Admite acţiunea formulată de reclamanţii AI şi AM, în contradictoriu cu pârâta SE

Dispune rectificarea cărţii funciare nr. 4335 – partea I – a pârâtei, în sensul îndreptării planului imobilului cu vecinătăţile şi descrierea imobilului ce constituie anexă la partea I a cărţii funciare, linia de hotar între proprietăţile părţilor urmând a fi cea indicată de punctele 103,10,127, conform raportului de expertiză GC întocmit în prezenta cauză.

Omologhează raportul de expertiză tehnică judiciară GC

Admite plângerea împotriva încheierii nr. 7241 / 10.09.2008 a OCPI Iaşi, formulată de AI şi AM în contradictoriu cu SE

Dispune înscrierea dreptului de proprietate al reclamanţilor AI şi AM asupra terenului în suprafaţă de 7 m.p. indicat cu punctele 10,11,12,13,14,15,16,17,18,19,10 în raportul de expertiză tehnică judiciară Grigoraş Constantin.

Obligă pârâta SE la plata către reclamanţi a sumei de 800 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel în termen de 15 zile de la comunicare.

La data rămânerii definitive şi irevocabile, prezenta hotărâre se va comunica Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Iaşi”

Pentru a se dispune astfel, s-au reţinut următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 02.10.2008 sub nr. 3538/866/2008 pe rolul Judecătoriei Paşcani, reclamanţii AI şi AM au chemat în judecată pîrîţii SE şi OFICIU DE CADASTRU ŞI PUBLICITATE IMOBILIARĂ IAŞI solicitând instanţei să dispună rectificarea/radierea înscrierii din cartea funciară a localităţii Paşcani de pe numele SE a dreptului de proprietate asupra terenului în suprafaţa de 7,27 m.p. şi să dispună înscrierea în cartea funciară a reclamanţilor a aceleiaşi suprafeţe de teren.

În motivarea plângerii se arată că părţile fizice s-au judecat în cursul anului 2006 pentru suprafaţa de teren de 7,27 ha teren în cadrul unui proces de revendicare finalizat prin sentinţa civilă nr. 2080 / 24.11.2006 a Judecătoriei Paşcani. Prin această sentinţă a fost obligată pârâta SE să lase în deplină proprietate şi liniştită posesie suprafaţa de 7,27 m.p. proprietatea reclamanţilor. Cu toate că prin hotărâre judecătorească le-a fost recunoscută reclamanţilor proprietatea asupra acestei suprafeţe de teren la momentul intabulării dreptului său de proprietate pârâta SE a inclus şi această suprafaţă de teren ce nu este proprietatea sa.

Alăturat cererii de chemare în judecată au fost depuse următoarele înscrisuri : sentinţa civilă nr. 2080/2008 (f.4-6), raport expertiză revendicare(f.7-12), proces verbal de punere în posesie (f.14-15), schiţe teren (f.16), contract vânzare-cumpărare (f.17-18).

Pârâta nu a formulat întâmpinare însă a depus la dosarul cauzei documentaţia intabulării dreptului său de proprietate (f.33-39, 44-46).

În vederea soluţionării cauzei şi la solicitarea instanţei OCPI a înaintat la dosar copia cărţii funciare a pârâtei SE (f.53-79).

Prin sentinţa civilă nr.315 / 04.02.2009 pronunţată în dosarul nr. 3538/866/2008 al Judecătoriei Paşcani a fost respinsă acţiunea reclamanţilor împotriva pârâtei SE ca neîntemeiată, iar împotriva OCPI ca îndreptată împotriva unei persoane lipsită de calitate procesuală pasivă.

Împotriva acestei sentinţe reclamanţii au formulat apel, înregistrat pe rolul Tribunalului Iaşi sub nr.3538/866/2008.

În cursul judecării apelului reclamanţii au mai depus la dosarul cauzei o serie de înscrisuri (f.34-48), parte din acestea regăsindu-se şi în dosarul de fond, dar parte din ele fiind înscrisuri noi (f.40-45). Dintre înscrisurile noi cel mai elocvent este încheierea nr. 7241/10.09.2008 a OCPI prin care le-a fost respinsă cererea de înscriere în cartea funciară a dreptului de proprietate al reclamanţilor, pe considerentul suprapunerii schiţelor terenurilor proprietatea reclamanţilor şi a pârâtei S. E..

Prin decizia civilă nr.754 / 09.11.2009 a Tribunalului Iaşi a fost respins apelul reclamanţilor-apelanţi AI şi AM.

Împotriva acestei decizii au formulat reclamanţii recurs înregistrat pe rolul Curţii de Apel Iaşi sub acelaşi nr. 3538/866/2008.

În această fază procesuală nu au mai fost administrate alte probe.

Prin decizia nr. 91 / 24.02.2010 Curtea de Apel Iaşi a admis recursul reclamanţilor-recurenţi AI şi AM, a desfiinţat ambele hotărâri date de instanţele de fond şi de apel şi a trimis cauza spre rejudecare Judecătoriei Paşcani.

Pentru a dispune în acest mod instanţa de recurs a arătat că instanţa de fond a greşit în principal în privinţa calificării juridice a obiectului cererii.

Astfel, din înscrisurile depuse la dosar şi din motivarea acţiunii, Curtea de Apel reţine că acţiunea de faţă are doua capete de cerere : 1. Plângere împotriva refuzului OCPI de a efectua înscrierea dreptului reclamanţilor şi 2. Radierea, modificarea, în sensul definit de lege, a cărţii funciare al cărei titular este pârâta, în măsura în care sunt dovedite ca întindere a dreptului şi amplasament.

În acest context instanţa de fond urmează a verifica în ce măsură înscrierea în cartea funciară a pârâtei SE este corectă, atât din punct de vedere al întinderii dreptului de proprietate dar şi din punct de vedere al amplasamentului. Raportat la soluţia ce o va primi capătul de cerere privind rectificarea cărţii funciare a pârâtei va depinde şi soluţia asupra plângerii reclamanţilor pentru refuzul OCPI de a efectua înscrierea dreptului reclamanţilor.

În privinţa lipsei calităţii procesuale pasive a OCPI instanţa de recurs a menţinut soluţia instanţei de fond.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Paşcani, după casare cu trimitere spre rejudecare, la data de 07.04.2010 sub nr. 1447/866/RJ/2010.

Analizând probatoriul administrat în cauză prin prisma dispoziţiilor legale aplicabile, instanţa reţine următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 02.10.2008 sub nr. 3538/866/2008 pe rolul Judecătoriei Paşcani, reclamanţii AI şi AM au chemat în judecată pîrîţii SE şi OFICIU DE CADASTRU ŞI PUBLICITATE IMOBILIARĂ IAŞI solicitând instanţei să dispună rectificarea/radierea înscrierii din cartea funciară a localităţii Paşcani de pe numele SE a dreptului de proprietate asupra terenului în suprafaţa de 7,27 m.p. şi să dispună înscrierea în cartea funciară a reclamanţilor a aceleiaşi suprafeţe de teren.

Prin sentinţa civilă nr.315 / 04.02.2009 pronunţată în dosarul nr. 3538/866/2008 al Judecătoriei Paşcani a fost respinsă acţiunea reclamanţilor împotriva pârâtei SE ca neîntemeiată, iar împotriva OCPI ca îndreptată împotriva unei persoane lipsită de calitate procesuală pasivă.

Împotriva acestei sentinţe reclamanţii au formulat apel, înregistrat pe rolul Tribunalului Iaşi sub nr.3538/866/2008.

Prin decizia civilă nr.754 / 09.11.2009 a Tribunalului Iaşi a fost respins apelul reclamanţilor-apelanţi AI şi AM.

În acest stadiu procesual reclamanţii apelanţi au mai depus la dosarul cauzei înscrisuri, altele decât cele din dosarul de fond.

Dintre înscrisurile noi, cel mai elocvent este încheierea nr. 7241/10.09.2008 a OCPI prin care le-a fost respinsă reclamanţilor cererea de înscriere în cartea funciară a dreptului de proprietate, pe considerentul suprapunerii schiţelor terenurilor proprietatea lor şi proprietatea pârâtei SE (f.40-45 dosar apel).

Împotriva acestei decizii au formulat reclamanţii recurs înregistrat pe rolul Curţii de Apel Iaşi sub acelaşi nr. 3538/866/2008.

Prin decizia nr. 91 / 24.02.2010 Curtea de Apel Iaşi a admis recursul reclamanţilor-recurenţi AI şi AM, a desfiinţat ambele hotărâri date de instanţele de fond şi de apel şi a trimis cauza spre rejudecare Judecătoriei Paşcani.

Pentru a dispune în acest mod instanţa de recurs a arătat că instanţa de fond a greşit în principal în privinţa calificării juridice a obiectului cererii.

Astfel, din înscrisurile depuse la dosar şi din motivarea acţiunii, Curtea de Apel reţine că acţiunea are doua capete de cerere : 1. Plângere împotriva refuzului OCPI de a efectua înscrierea dreptului reclamanţilor şi 2. Radierea, modificarea, în sensul definit de lege, a cărţii funciare al cărei titular este pârâta, în măsura în care sunt dovedite ca întindere a dreptului şi amplasament.

În privinţa lipsei calităţii procesuale pasive a OCPI instanţa de recurs a menţinut soluţia instanţei de fond, arătând că faţă de OCPI este necesară doar comunicarea hotărârii.

Conform art. 315 Cod procedură civilă :”în caz de casare, hotărârile instanţei de recurs asupra problemelor de drept dezlegate, precum şi asupra necesităţii administrării unor probe sunt obligatorii pentru judecătorii fondului”.

În acest context instanţa de fond urmează a verifica în ce măsură înscrierea în cartea funciară a pârâtei SE este corectă, atât din punct de vedere al întinderii dreptului de proprietate dar şi din punct de vedere al amplasamentului. Raportat la soluţia ce o va primi capătul de cerere privind rectificarea cărţii funciare a pârâtei va depinde şi soluţia asupra plângerii reclamanţilor pentru refuzul OCPI de a efectua înscrierea dreptului reclamanţilor.

Faţă de prevederile legale ale art. 315 Cod procedură civilă raportate la considerentele Deciziei nr. 91 / 2010 a Curţii de Apel Iaşi, instanţa a dispus în temeiul art. 201 Cod procedură civilă, din oficiu, efectuarea unei expertize tehnice prin care să se verifice dacă intabularea dreptului de proprietate al pârâtei este corespunzător ca şi întindere şi amplasament cu dreptul de proprietate scriptic şi dacă respectă prevederile hotărârii judecătoreşti de revendicare prin care li s-a recunoscut dreptul de proprietate al reclamanţilor asupra suprafeţei de 7,27 m.p. ocupată fără drept de pârâtă.

Raportul de expertiză întocmit de expert GC se regăseşte la filele 53-58 dosar.

Coroborând probatoriul administrat în cauză, instanţa constată întemeiată acţiunea reclamanţilor, urmând a o admite cu privire la ambele capete de cerere, pentru considerentele care urmează:

Terenurile proprietatea părţilor se învecinează. Din documentaţiile aferente cererilor de înscriere a dreptului de proprietate întocmite pe numele ambelor părţi (pentru reclamanţi – f.40-45 dosar apel – , iar pentru pârâtă – f.33-39 prim dosar fond) rezultă că fiecare dintre ei deţin în fapt suprafeţe de teren mai mari decât cele prevăzute în actele de proprietate.

Cu toată această situaţie de fapt prin sentinţa civilă nr.2080 / 24.11.2006 a Judecătoriei Paşcani s-a stabilit în mod irevocabil că pârâta SE ocupă fără drept suprafaţa de 7,27 m.p. proprietatea reclamanţilor A.

Din raportul de expertiză tehnică întocmit în cauza de faţă de expertul G.C. rezultă că la momentul efectuării măsurătorilor pentru întocmirea documentaţiei cărţii funciare a pârâtei s-a strecurat o eroare, în sensul că în schiţa efectuată de S.C…. SRL (contractată de pârâtă) a fost inclusă în trupul de teren al acesteia şi suprafaţa de 7 m.p. proprietatea reclamanţilor câştigată de aceştia din urmă în acţiunea în revendicare. Suprafaţa de teren nu este deţinută de pârâtă ci doar a fost inclusă în mod greşit în schiţa aferentă înscrierii în cartea funciară a acesteia.

Datorită acestei erori la întocmirea schiţei terenului pârâtei, reclamanţilor le-a fost refuzată înscrierea în cartea funciară a dreptului lor de proprietate, conform măsurătorilor efectuate la acest din urmă moment apărând aceeaşi suprapunere în schiţe pentru suprafaţa de 7 m.p.

În contextul acestei situaţii de fapt, instanţa apreciază aplicabile prevederile art.33 din Legea 7/1996 republicată, conform cărora:” – (1) În cazul în care cuprinsul cărţii funciare nu corespunde, în privinţa înscrierii, cu situaţia juridică reală, se poate cere rectificarea sau, după caz, modificarea acesteia. (2) Prin rectificare se înţelege radierea, îndreptarea sau menţionarea înscrierii oricărei operaţiuni, susceptibilă a face obiectul unei înscrieri în cartea funciară.”

Conform art.19 alin.1 lit.A din Legea 7/1996 :” (1) Cartea funciară este alcătuită din titlu, indicând numărul ei şi numele localităţii în care este situat imobilul, precum şi din trei părţi:

A. Partea I, referitoare la descrierea imobilelor, care va cuprinde:

a) numărul de ordine şi cel cadastral al imobilului;

b) suprafaţa imobilului, destinaţia, categoriile de folosinţă şi, după caz, construcţiile;

c) planul imobilului cu vecinătăţile şi descrierea imobilului constituie anexa la partea I a cărţii funciare, întocmită conform regulamentului aprobat prin ordin cu caracter normativ al directorului general al Agenţiei Naţionale, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.”

După cum am arătat, din probele administrate în cauză eroarea materială ce a cauzat litigiul de faţă constă în întocmirea defectuoasă a planului imobilului proprietatea pârâtei, respectiv a identificării amplasamentului corect al acesteia.

Coroborând prevederile legale citate mai sus, şi raportându-le la concluziile raportului de expertiză întocmit în cauza, instanţa va admite acţiunea şi va dispune rectificarea cărţii funciare nr. 4335 – partea I – a pârâtei, în sensul îndreptării planului imobilului cu vecinătăţile şi descrierea imobilului ce constituie anexă la partea I a cărţii funciare, linia de hotar între proprietăţile părţilor urmând a fi cea indicată de punctele 103,10,127, conform raportului de expertiză GC.

Faţă de soluţia ce urmează a o primi capătul de cerere privind rectificarea cărţii funciare a pârâtei S, şi faţă de motivul respingerii cererii de înscriere în cartea funciară a dreptului reclamanţilor – suprapunerea schiţelor celor doua terenuri învecinate – instanţa constată că nu va mai subzista motivul refuzului exprimat de OCPI cu privire la înscrierea dreptului de proprietate al reclamanţilor în cartea lor funciară.

Pe cale de consecinţă va admite plângerea formulată de reclamanţi împotriva încheierii nr. 7241/ 10.09.2008 a OCPI Iaşi şi va dispune înscrierea dreptului de proprietate al acestora asupra terenului în suprafaţa de 7 m.p. aşa cum a fost el identificat în raportul de expertiză tehnică Grigoraş Constantin.

Văzând şi prevederile art. 274 Cod procedură civilă, instanţa constată că pentru judecarea cauzei reclamanţii au suportat cheltuieli de judecată în cuantum de 800 de lei reprezentând onorariu expert. Deşi reclamanţii prin apărător au solicitat şi obligarea pârâtei la plata onorariului de avocat, instanţa nu a identificat la dosarul cauzei dovada achitării sau cuantumul acestuia, motiv pentru care va dispune obligarea pârâtei doar la plata sumei de 800 de lei către reclamanţi.

Etichete: