Top

Înşelăciune. Condamnare. Latură subiectivă şi obiectivă. Revocare suspendare condiţionată.

Prin sentinta penala nr.1418 a Judecatoriei Iasi a fost condamnat inculpatul K.C. la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru savârsirea infractiunii de „înselaciune” prevazuta si pedepsita de art. 215 alin. 1, 3 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal si art. 37 lit. a) Cod penal (fapta comisa la 21.03.2008 , moment al epuizarii ).

În baza art. 83 Cod penal s-a dispus revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei de 1 an si 6 luni închisoare aplicata inculpatului K.C. prin sentinta penala nr.1010 din 05.04.2007 a Judecatoriei Iasi, pronuntata în dosarul nr. 23523/245/2006, modificata si ramasa definitiva prin decizia penala nr. 494 din 30.10.2007 a Tribunalului Iasi, pedeapsa ce urmeaza a fi executata în întregime si alaturat pedepsei aplicate inculpatului prin prezenta sentinta penala .

Total pedeapsa de executat : 5 (cinci ) ani si 6 (sase) luni închisoare.

Pentru a dispune astfel s-a retinut în sarcina inculpatului ca, în perioada 28.02. 2008-21.03.2008, în calitate de agent imobiliar la S.C. GENO S.R.L., în baza aceleiasi rezolutii infractionale, a indus în eroare un numar de 11 parti vatamate, cu ocazia încheierii unor contracte de închiriere a unor apartamente, prezentându-se drept proprietar, determinându-le sa plateasca diferite sume de bani, ce reprezentau chiria în avans, producând astfel un prejudiciu total de 20.880 lei si 960 Euro.

Astfel, ca urmare a publicarii unor anunturi într-un ziar, inculpatul a fost contactat de partile vatamate, care au fost de acord cu închirierea apartamentelor, dupa ce acestea au fost vizionate .

Pentru închirierea apartamentelor, inculpatul a aratat ca a folosit niste contracte tip existente la sediul agentiei imobiliare la care lucra, fara ca acestea sa poarte stampila agentiei, el semnând la rubrica proprietar.

În ceea ce priveste intentia sa, inculpatul a precizat ca aceasta a nu a fost sa însele partile vatamate ci doar de a le „agata” pentru a deveni clienti ai agentiei, urmând sa le gaseasca alte apartamente pe care sa le ofere spre închiriere, desi nu a discutat si nu a avut o întelegere cu partile vatamate în acest sens .

Instanta a retinut ca fapta savârsita de inculpat are caracterul unei infractiuni continuate in sensul dispozitiilor art.41 alin.2 Cod penal, text ce prevede ca exista infractiune continuata ori de câte ori, la diferite intervale de timp, dar in baza aceleiasi rezolutii infractionale, faptuitorul comite acte materiale ce prezinta fiecare in parte continutul aceleiasi infractiuni.

Astfel, activitatea inculpatului se caracterizeaza, sub aspect subiectiv, prin unitate de rezolutie. Aceasta rezulta din unitatea de timp, respectiv inducerea in eroare a partilor vatamate ocazia încheierii unor contracte de închiriere a unor apartamente, prezentându-se drept proprietar, în decursul a aproximativ o luna de zile, în aceeasi modalitate, fapt ce arata ca a prevazut, chiar si in linii generale, înca de la primul act de executare, activitatea infractionala desfasurata ulterior si rezultatele ei, si ca aceasta rezolutie unica s-a mentinut pe întreg parcursul executarii.

Sub aspectul laturii subiective, atitudinea psihica a inculpatului fata de fapta si urmarile acesteia îmbraca forma vinovatiei in forma intentiei directe, conform dispozitiilor art. 19 alin.1 lit. a Cod penal, deoarece inculpatul a prevazut rezultatul faptei sale (producerea unor prejudicii în patrimoniul partilor civile, în scopul de a obtine pentru sine un folos material injust) si a urmarit producerea acestora prin savârsirea faptelor.

Sub aspectul laturii obiective, prin savârsirea faptei de înselaciune prevazuta de lege, s-a produs rezultatul socialmente periculos, si anume paguba pricinuita patrimoniului partilor civile respectiv sumele de bani platite de catre acestea cu titlu de chirie sau garantie, între fapta savârsita si urmarea produsa existând raport de cauzalitate.

Instanta nu poate primi sustinerile inculpatului în sensul ca nu a avut intentia de a însela partile vatamate, nu a afirmat fata de acestea ca ar fi fost proprietarul apartamentelor oferite spre închiriere sau al agentiei imobiliare, întrucât nu exista nici un dubiu cu privire la faptul ca actiunile inculpatului întrunesc toate elementele constitutive ale infractiunii pentru care a fost trimis in judecata, fiind comise cu intentia de a prejudicia partile civile, atâta timp cât toate aceste parti civile au afirmat ca inculpatul s-a prezentat ca proprietar al apartamentelor oferite spre închiriere, semnând totodata contractele de închiriere la rubrica „PROPRIETAR”.

Etichete: