Tâlhărie. Luarea telefonului mobil din posesia părţii vătămate cu acordul acesteia şi refuzul de a i-l restitui, urmat de lovirea acesteia pentru a-şi asigura păstrarea bunului. Încadrare juridică.
Prin sentinţa penală nr. 3833/14.12.2009 pronunţată de Judecătoria Iaşi, s-a dispus condamnarea inculpatului S.B. la pedeapsa de 3 ani închisoare, cu suspendarea sub supraveghere a executării, pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b, c Cod penal, cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. a şi art. 76 alin. 1 lit. b Cod penal.
Pentru a hotărî astfel instanţa a reţinut următoarele:
În seara zilei de 02.12.2007, partea vătămată minoră B.A. se deplasa cu inculpatul S.B. şi martorele A.M şi A.E. pe strada M. Inculpatul efectuase deja două apeluri folosind telefonul părţii vătămate, cu acordul acesteia. Inculpatul a mai solicitat încă o dată părţii vătămate telefonul mobil, pentru a apela o cunoştinţă comună, partea vătămată fiind de acord, iar la sfârşitul convorbirii inculpatul i-a aplicat o lovitură cu palma peste faţă, moment în care martorele s-au speriat şi au plecat în fugă la domiciliul lor. Partea vătămată i-a dat iarăşi inculpatului telefonul mobil, iar la solicitarea acesteia de a i-l restitui, inculpatul i-a aplicat o lovitură cu palma în zona feţei, încercând să se îndepărteze. Partea vătămată l-a urmat pe inculpat, solicitându-i să-i restituie telefonul, iar la un moment dat inculpatul i-a aplicat o lovitură cu pumnul în zona capului, în urma căruia partea vătămată a căzut, inculpatul plecând în fugă de la locul faptei.
Instanţa a respins, ca nefondată, cererea formulată de apărătorul inculpatului, de schimbare a încadrării juridice dată faptei prin rechizitoriu din infracţiunea de tâlhărie în infracţiunea de abuz de încredere. Instanţa a reţinut că elementul material al laturii obiective l-a constituit acţiunea de deposedare a victimei de telefonul mobil, iniţial cerut pentru a efectua o convorbire, apoi refuzând restituirea acestuia, urmată de acţiunea de lovire a părţii vătămate pentru a asigura păstrarea bunului, ambele săvârşite cu intenţie directă, în scopul însuşirii pe nedrept a telefonului. Împrumutul telefonului pentru câteva minute, în vederea efectuării unei convorbiri, nu are semnificaţia unui raport juridic de cedare a folosinţei care să poată constitui situaţia premisă a unui abuz de încredere, mai ales că, având în vedere modul de acţiune al inculpatului, efectuarea apelului telefonic a constituit doar o modalitate de a face ca bunul să ajungă în detenţia sa.
Tags: tâlhărie