Top

Despăgubiri sau compensaţii in baza Legii 290/2003

Prin sentinţa nr. 83/5.02.2010 au fost respinse excepţiile privind inadmisibilitatea şi lipsa calităţii procesuale pasive a Comisiei Judeţene Iaşi pentru aplicarea Legii nr. 290/2003, a fost admisă acţiunea formulată de reclamantele A.C. şi H.T. în contradictoriu cu pârâtele Comisia Judeţeană Iaşi pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 şi Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor – Serviciul pentru Aplicarea Legii nr. 290/2003, a fost anulată Hotărârea nr. 459/29.05.2008 emisă de pârâta Comisia Judeţeană Iaşi pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 şi Decizia nr. 1497/15.06.2009 emisă de pârâta Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor – Serviciul pentru Aplicarea Legii nr. 290/2003 şi s-a dispus obligarea pârâtei Comisia Judeţeană Iaşi pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 să soluţioneze cererea reclamantelor privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii pentru bunurile ce au aparţinut numitului P. I .
S-a reţinut că excepţiile menţionate nu sunt întemeiate .
Excepţia inadmisibilităţii a fost respinsă, motivat de faptul că reclamantele au dreptul de a solicita instanţei acordarea despăgubirilor sau compensaţiilor în condiţiile Legii 290/2003, precum şi verificarea actelor emise în faza procedurii administrative, în considerarea art. 6 din CEDO care garantează dreptul fiecărei persoane de a avea acces la o instanţă.
Acest drept este unui efectiv ale cărui limitări trebuie să urmărească un scop legitim şi să nu afecteze însăşi substanţa dreptului.
Practica CEDO a statuat în mod constant că puterile conferite autorităţilor nu pot fi nelimitate, iar accesul persoanelor la o instanţă va trebui asigurat tocmai pentru a se putea verifica dacă autorităţile s-au menţinut în limitele puterii lor discreţionare.
A fost respinsă şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Comisia Judeţeană pentru Aplicarea Legii 290/2003, având în vedere că această pârâtă are competenţa, conform art. 8 alin. 2 din Legea 290/2003, de a rezolva cererile de atribuire în natură ori pentru acordare de despăgubiri sau compensaţii printr-o hotărâre care poate fi contestată la ANRP în cadrul recursului administrativ ierarhic.
Pe fondul cauzei, instanţa a reţinut că prin Hotărârea nr. 459/29.05.2008 Comisia Judeţeană Iaşi de Aplicare a Legii 290/2003 a respins cererea reclamantelor privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii pentru bunurile ce au aparţinut lui C. N. situate în localitatea Manzîr şi în localitatea Opaci, raion Tighina, Republica Moldova, reţinându-se că reclamantele nu au făcut dovada de refugiat a proprietarului şi a dreptului de proprietate, nefiind îndeplinite cerinţele art. 2 alin. 1 din H.G. 1120/2006 (fila 14 dosar).
Prin decizia nr. 1497/15.06.2009 ANRP – Serviciul pentru Aplicarea Legii 290/2003 a respins contestaţia reclamantelor împotriva hotărârii sus menţionate, reţinându-se că nu au fost depuse documentele necesare prin care petentele să-şi dovedească pretenţiile.
Însă, după cum au precizat reclamantele în acţiune, instanţa a constatat că persoana pentru ale cărui bunuri se solicită despăgubiri este bunicul reclamantelor P. I.
Iniţial reclamantele, prin cererile depuse la data de 14.05.2004, au solicitat despăgubiri sau compensaţii băneşti pentru bunurile aparţinând mamei lor C. N. , cererile fiind înregistrate la Comisia Judeţeană pentru Aplicarea Legii 290/2003 sub nr. 8501/2004.
Prin adresa nr. 9350/3.05.2007 s-a solicitat reclamantelor de către Comisia Judeţeană Iaşi pentru Aplicarea Legii 290/2003 să completeze cererea cu acte doveditoare .
În acest context, la data de 30.07.2007 reclamanta A.C. a înţeles să completeze cererea cu dovezile menţionate în petiţia nr. 18207, precizând că solicită Comisiei să reţină faptul că din eroare dosarul nr. 8501/2004 a fost înregistrat pe numele C.N. în loc de P. I..
Rezultă că astfel reclamantele au justificat motivul pentru care demersurile efectuate la instituţiile din România şi Republica Moldova privesc situaţia şi bunurile lui P. I..
Prin urmare, în mod greşit pârâtele au procedat la soluţionarea cererii de acordare de despăgubiri sau compensaţii pentru bunurile aparţinând numitei C.N., în condiţiile în care persoana indicată de reclamante prin precizările din data de 30.07.2007 este Perju Ilie.
Reclamantele, în fapt, au solicitat să se rectifice doar numele persoanei, menţionându-l pe bunicul lor în locul mamei, fără însă a schimba datele indicate în cererile iniţiale referitoare la bunurile pentru care se solicită despăgubiri sau compensaţii.
Modificarea numelui autorului nu poate fi considerată o cerere „nouă”.
Astfel, potrivit art. 1 alin. 1, 2 din Legea 290/2003 despăgubirile sau compensaţiile se acordă pentru bunuri imobile moştenitorilor legali ai foştilor proprietari, până la gradul IV inclusiv.
În cauză reclamantele au arătat în cererea depusă Comisiei în termenul prevăzut de art. 5 alin. 1 din Legea 290/2003 bunurile pentru care au solicitat acordarea măsurilor reparatorii, fiind dreptul lor de a-şi preciza autorul ce a deţinut în proprietate aceste bunuri, autor care este bunicul pe linie maternă, deşi , din eroare, au indicat în cererea iniţială pe mama lor, situaţia datorându-se şi timpului lung trecut de la momentul refugiului (anul 1944), dar şi imposibilităţii procurării rapide a actelor doveditoare cu privire la proprietar de la autorităţile unui alt stat.
De asemenea, instanţa a mai constatat că pentru rectificarea numelui autorului, în sensul indicării unui ascendent pe aceeaşi linie de gradul II în locul unui ascendent de gradul I legea nu prevede sancţiunea tardivităţii formulării cererii de despăgubiri sau compensaţii.
În consecinţă, având în vedere că pârâta Comisia Judeţeană pentru Aplicarea Legii 290/2003 în mod greşit a soluţionat cererea reclamantelor privind acordarea măsurilor reparatorii pentru bunurile ce au aparţinut lui C.N. şi nu autorului P.I. , prin prisma înscrisurilor emise de instituţiile din ţară şi din Republica Moldova cu privire la situaţia refugiului şi a bunurilor acestuia, constatând că această hotărâre a fost menţinută prin decizia nr. 1497/2009 emisă de pârâta ANRP, fără a se observa că pârâta Comisia Judeţeană s-a pronunţat cu privire la o altă persoană decât cea arătată de reclamante, instanţa a reţinut că actele emise de pârâte sunt nelegale, motiv pentru care va admite acţiunea reclamantelor şi va proceda la anularea acestora.
Se va dispune obligarea pârâtei Comisia Judeţeană Iaşi pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 să soluţioneze cererea reclamantelor privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii pentru bunurile ce au aparţinut numitului P. I .

Etichete: