Top

Articolul 61 alin.2 din Legea nr.273/2004 privind regimul juridic al adopţiei. Competenţa exclusivă a instanţelor judecătoreşti române de a judeca cereri privind adopţia

Conform alin.2 al art.61 din Legea nr.273/2004, instanţele judecătoreşti române sunt exclusiv competente să judece cererile privind (…) încuviinţarea adopţiei, dacă cel ce urmează a fi adoptat are domiciliul în România şi este cetăţean român sau străin fără cetăţenie. În lipsa îndeplinirii acestor condiţii, cererea formulată în faţa unei instanţe române este inadmisibilă.
Curtea de Apel Iaşi, decizia civilă nr. 22 din 21 februarie 2008)
Curtea de apel a constatat că minora C.A., a cărei adopţie se cere a fi încuviinţată, nu este cetăţean român, ci al Republicii Moldova. Ea nu are domiciliul în România, ci doar o viză de şedere temporară în România, la fel ca şi mama sa. Instanţa de recurs a constatat că art.61 din Legea nr.273/2004 privind regimul juridic al adopţiei stabileşte competenţa exclusivă a instanţelor române de a judeca procesele privind încuviinţarea adopţiei, dacă cel ce urmează a fi adoptat are domiciliul în România şi este cetăţean român.
Or, minora C.A. este cetăţean al Republicii Moldova şi are doar reşedinţa pe teritoriul României, întrucât atât ea cât şi mama sa beneficiază doar de o viză de şedere temporară în România.
Potrivit art.30 coroborat cu art.20 din Legea nr.105/1992 cu privire la raporturile de drept internaţional privat, atunci când soţul adoptă copilul celuilalt soţ, se aplică legea care reglementează efectele căsătoriei lor, respectiv legea naţională comună, iar în cazul în care au cetăţenii deosebite, legea domiciliului lor comun.
Mama minorei nu are domiciliul în România, întrucât nu posedă un permis de şedere permanentă, ea având doar o viză de şedere temporară în această ţară. C.A., care a fost încredinţată mamei spre creştere şi educare, potrivit hotărârii pronunţate în dosarul nr. 2-669/2001 al Judecătoriei Străşeni, Republica Moldova, nu are nici ea, pe cale de consecinţă, „domiciliul” în România.
În consecinţă, este corectă reţinerea de tribunal a necompetenţei instanţei române în soluţionarea cererii de încuviinţare a adopţiei.

Etichete: